Depresia, diagnostic, tratament, istorii personale Optiuni

[Nana Floare]

Un numar de postari pe Han mi-au dat impresia ca deschiderea unui topic despre depresie & ganduri negative & nemultumire fata de noi insine e destul de oportuna...Voi incepe sa postez cateva chestii in limba engleza despre diagnosticarea depresiei si tratamentul depresiei, urmand ca dup'aia sa las deschisa discutia/ dezbaterea cazurilor individuale...

[valeria]

Asa..., deci sa recapitulam:
In prezent eu nu sunt chinuita de depresie, doar un ghem in piept de anxietate vaga, dar relativ constanta ma face sa spun ca nu ma simt intr-adevar bine. Dar incerc sa o ignor, pana o sa gasesc ceva sa-i vina de hac, sa fiu eu cea de mai demult. Problema este ca am obtinut starea asta de "aproape bine" cu medicamente si mi s-a spus ca va trebui sa mentin mereu cel putin o doza asa-zisa de intretinere. Nu-mi place asta, nu iubesc doctoriile, asa ca voi continua sa caut solutii alternative. Intre timp, vreau sa va istorisesc ceva.
Acum doi ani am avut iar un necaz destul de mare. Imi picase in cont o suma frumusica, cam 150.000.000 lei. Mi-am deschis o mica afacere comerciala. Am facut prostia ca am angajat pe cineva din familie, care mi-a devalizat taman de sarbatorile de iarna cam jumatate din suma. Restul il investisem si cu greu am mai recuperat ceva. Partea proasta este ca supararea m-a aruncat iar in suferinta psihica.
Am auzit de o bioenergoterapeuta, la care am fost si care pe langa pasele energetice facea si putina sugestie terapeutica cu mine. Incepusem sa ma simt chiar excelent. Sa stiti, dragii mei, ca m-am convins ca bioenergia este o realitate, in cazul in care cel care ti-o transmite nu este un sarlatan. In prima saptamana am dormit cat cuprinde, apoi m-am simtit foarte in forma. Atat de in forma, incat am ajuns sa cred ca ma pot lipsi de medicatia mea de intretinere, la care am renuntat cat am crezut eu de "treptat".
Ce a urmat? Doua saptamani mi-a fost intr-adevar bine, apoi incet-incet suferinta s-a reinstalat, desi eu credeam ca sunt numai simptome de sevraj si vor trece. Dupa cam doua luni intrasem in cea mai urata depresie a mea. As fi stat numai in pat, cu ochii inhisi. Aveam membrele amortite la propriu si nu-mi trebuia TV sau altceva ce imi place de obicei, iar obligatiile mele zilnice abia le indeplineam. Sa nu mai spun de celelalte simptome. Asa ca am realizat ca nu mai e vorba de nici un sevraj, ci de boala curata si am fost iar la psihiatru. Am reinceput tratamentul si sa stiti ca de data asta foarte mult a durat sa-mi revin. Cateva luni...
Mi-a fost binisor cateva luni bune, apoi, la inceputul lui octombrie anu' asta iar isi arata coltii, asa ca iar doze mai mari. Mi-au cedat relativ repede simptomele, dar, cum v-am zis, iau mereu doctorii.
Ce vreau eu sa va povestesc si uite ca m-am lungit la vorba sunt niste metode de terapie psiho pe care mi le-a indicat bioterapeuta (ca meserie doctorita). Intr-adevar functioneaza.
1. Daca vrei sa-i transmiti un mesaj subconstientului, da-i un nume (sa-i zicem Mark) si vorbeste cu el, cu voce tare (daca esti singur) sau in gand, repetandu-i mesajul zilnic, cel putin vreo 40 zile. Pricepe destul de greu..., dar pricepe. Eu imi explic asta printr-un fel de rezonanta cu el in care intri mai greu.
2. Daca vrei sa scapi de niste ganduri negre, scrie-le pe o hartie si arde apoi hartia, ca pe un mic ritual, ca sa constientizezi ca distrugi supararea. Pe hartie scrii si daca te-a suparat cineva, il si injuri daca simti nevoia, iti versi deci of-ul. Facand mai multe zile in sir chestia asta, constati ca ai din ce in ce mai putine lucruri de scris pe hartie, deci mai putina suparare. E aproape spectaculos sa vezi cum anumite chestii te afecteaza din ce in ce mai putin. Chestiile astea nu iau prea mult timp, asa ca se pot aplica usor. Credeti-ma, cu metoda asta castigi liniste. Doar ca eu n-am mai aplicat-o de atunci. Bine ca mi-am amintit, o sa o fac iar.

V-am cam impuiat capul?