Pentru Cateva Sute De Dolari..., Un copil se incapataneaza sa traiasca... |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Pentru Cateva Sute De Dolari..., Un copil se incapataneaza sa traiasca... |
23 Jun 2004, 01:48 PM
Mesaj
#1
|
|
Vornic Grup: Membri Mesaje: 280 Inscris: 30 March 04 Forumist Nr.: 2.832 |
Mi-a cazut in mana scrisoarea de mai jos; nu este singura, mai sunt cateva sute; acesta este insa una din cele cateva intr-adevar speciale...
Nu am stiu ce sa fac in primul moment asa ca am scanat-o si am venit cu ea la han... astept sugestii si de la voi... Mă numesc VLAD GHEORGHE GEANI, am 33 de ani, sunt căsătorit şi am doi copii : ALEXANDRA GEORGIANA - 12 ani şi ANDREI - 3 ani şi opt luni. În urmă cu patru ani când soţia mea era însărcinată cu Andrei (avea 7 luni de sarcină), la un control de rutină medicul ginecolog a recomandat efectuarea unei ecografii. În urma ecestuia s-a constatat că fătul prezenta o malformaţie… Au urmat două luni de consultaţii la medici specialişti care au confirmat diagnosticul. Deoarece sarcina era prea înaintată nu se mai putea provoca avort şi s-a decis naşterea prin cezariană.După naştere s-a constatat că diagnosticul şi ecografiile au fost corect puse şi interpretate : copilul prezenta un defect la coloana vertebrală (datorită unui agent extern din timpul formării fătului, vertebrele 3 şi 4 nu s-au format închise, au rămas în formă de "U" iar măduva spinării nu s-a format pe canalul coloanei vertebrale ci a ieşit în afara spatelui).Toate speranţele mele de a avea un băieţel s-au spulberat…Medicii au pronosticat că va trăi maxim o săptămână (se va infecta măduva spinării şi va muri). Pentru ca eu să fiu liniştit m-au trimis cu copilul la Clinica de Chirurgie Pediatrică din Timişoara pentru a se încerca ceva. Andrei avea două ore de viaţă…Am stat internat cu el o săptămână timp în care au făcut analize, analize genetice dar nici o speranţă…M-am întors acasă, au externat-o şi pe soţia şi a început marea aşteptare şi marea încercare. În primul rând Andrei este un luptător şi nu a murit după 7 zile aşa cum au prevestit medicii. Prin intermediul unei fundaţii străine (Italia) am făcut rost de nişte comprese speciale şi pansamente elastice care l-au ajutat enorm pe Andrei - măduva spinării s-a acoperit cu un strat protector de piele. Dărzenia copilului meu m-a făcut sălupt şi eu… Am luat calea Bucureştiului unde am stat două săptămâni şi am încercat să găsesc ajutor pentru operarea şi salvarea vieţii copilaşului meu - într-o carte de specialitate despre afecţiuni ca ale băiatului meu am citit că singura şansă de viaţă ar fi operarea cât mai urgentă a coloanei vertebrale şi în acelaşi timp a capului pentru instalarea unei supape pentru drenarea lichidului cefalorahidian. Am fost pe la toate instituţiile posibile : Parlament, Camera Senatului, Cartele Sindicale, Ministerul sănătăţii, Ministerul protecţiei sociale, Patriarhia Română şi chiar la Preşedinţie. Peste tot acelaşi răspuns, peste tot aceeaşi neputinţă şi indiferenţă : nimeni nu a putut să-mi indice medicul specialist care s-ar încumeta să opereze aşa ceva…Rămas fără bani, ultimele patru zile am fost cazat la un cămin pentru copii străzii şi prin bunăvoinţa directoarei acestui cămin care a trimis un transport de ajutoare în zona Văii Jiului am ajuns acasă. A mai trecut o perioadă de timp… Deznădejdea ne cuprindea sufletele şi ne rugam la Dumnezeu să-l ajute pe micuţul nostru care lupta cu îndârjire pentru viaţa lui. Datorită problemei de la coloană capul lui Andrei a început să crească - lichidul cefalorahidian nu-şi urma cursul normal prin măduva spinării şi se acumula în cap. Andrei avea şase-şapte luni şi avea capul mai mare ca al unui om normal, era paralizat de la piept în jos iar din cauza presiunii mari din cap abia îşi mai putea mişca ochişorii (care şi aceştia datorită presiunii s-au slăbit şi avea privirea în "X"). Cu toate acestea, imobilizat şi bătut de soartă lupta cu îndârjire… Am pornit din nou la drum. Soţia a fost internată o săptămână la Spitalul de Urgenţă din Bucureşti, apoi de două ori la Clinica timişoreană de chirurgie, am trimis actele la clinici de specialitate din ţară (pur şi simplu am rămas fără bani) dar peste tot aceeaşi indiferenţă şi acelaşi dureros răspuns : operaţia este foarte dificilă şi costisitoare iar copilul nu are nici o şansă să devină un om normal chiar şi operat(ar fi rămas paralizat-asta dacă ar fi scăpat cu viaţă…) Nimeni nu a avut destul suflet de om să salveze viaţa copilaşului meu chinuit şi bătut de soartă dar banii i-au luat cu nesimţire-fiecare consultaţie a costat bani grei…Andrei avea opt luni. Datorită presiunii fantastice din cap nu-şi mai putea mişca ochii, la atingere capul îi vibra şi ajunsese să fie de două ori cât capul unui om normal. Ni se rupea sufletul când îl vedeam mic şi neputincios cum ne căuta din ochi şi parcă cerşea îndurare…Toţi medicii ne-au spus că în două-trei săptămâni va muri într-un mod groaznic : datorită presiunii îi va plesni capul … Aşteptam neputincioşi, cuibăriţi în pat lângă el inevitabilul şi simţeam că toată viaţa se va sfârşi odată cu plecarea lui… Apoi a urmat minunea Dumnezeiască : o mamă a cărei fetiţe avea aceeaşi boală ne-a sunat din Turda şi ne-a spus că a operat fata şi i-a salvat viaţa ! Am vorbit cu medicii, ne-am împrumutat pe la prieteni şi am plecat la Turda. După alte peripeţii (valva ce trebuia instalată în capul lui Andrei se produce în New York, costa 430 de dolari şi o singură firmă este importatoarea valvei iar atunci nu aveau…) am operat copilul, i-au instalat valva în cap, au operat măduva spinării şi i-au pus-o în coloana vertebrală adică I-AU SALVAT VIAŢA!… Astăzi Andrei are 3 ani şi opt luni, este paralizat de la piept în jos, are căpşorul la fel de mare dar trăieşte, este vioi şi frumuşel şi foarte iubitor. Ştiu că poate greul abia va urma pentru că începe să se întrebe de ce nu poate să meargă la fel ca sora lui, pentru că nu poate vorbi ca un copil de vârsta lui, pentru că încă nu poate să stea în fund pentru că este prea greu capul, nu mănâncă singur nimic iar mâncare numai sub formă de pastă, nu bea apă (doar suc cu linguriţa-nu acceptă altceva), nu face singur la Wc şi va purta totă viaţa lui pampers dar îl iubim din tot sufletul şi nu ne plângem, suntem mulţumiţi cu ce avem… Problema este că au expirat cei trei ani de garanţie ai supapei din cap, trebuie operat din nou şi poate schimbată supapa. Ar trebui să-i operez ochişorii pentru că nu poate vedea decât cu un singur ochi datorită vederii în "X" iar noi suntem la capătul puterilor (mai avem şi acum două credite la BCR şi CEC din anul 2000, două CAR uri şi valută luată împrumut). Apelăm la sufletul dvs de părinte pentru a ne ajuta, pentru a ajuta acest omuleţ chinuit de soartă, pentru a-i mai oferi încă trei anişori de viaţă, aşa cum l-a lăsat Dumnezeu pe acest pământ… VĂ MULŢUMIM DIN SUFLET ŞI DUMNEZEU SĂ VĂ AJUTE ! Vlad Gheorghe Geani Cont card de credit : BCR nr. 5101 6000 6512 8179 Telefon : 0723 365 262 Acasă : 0254/570 787 Adresa: strada Aleea Muncii nr.16, Bloc E2, scara 1, etaj 3, apartament 32, Vulcan, judeţul Hunedoara,Cod Poştal :336.200. E-mail : geanivlad@home.ro geanivlad@yahoo.com Va rog, hai sa il ajutam pe acest copil! PS: Mihai, cum pot sa pun o poza cu acest copil? Acest topic a fost editat de Diana-Maria: 27 Jun 2004, 12:35 PM -------------------- Timpu' trece greu, pe langa timp alerg. Nu mai am directie, important e ca mai merg.
Venereaza-i pe Buddha-si si pe zei, dar nu depinde de ei. Miyamoto Musashi (1584-1645) http://www.escape.uv.ro my blog: www.mcgogoo.ro |
|
|
24 Jun 2004, 12:31 PM
Mesaj
#2
|
|
Gazda Hanului Grup: Admin Mesaje: 8.578 Inscris: 22 February 03 Din: Hanu Ancutei Forumist Nr.: 1 |
@Jkd: Trimite-mi te rog poza pe email (mihai at hanuancutei punct com) pentru a o adauga mesajului tau.
-------------------- |
|
|
Versiune Text-Only | Data este acum: 15 June 2024 - 10:52 PM |