Conjunctura Nefericita, Esseu Optiuni

[Tony Almeda]

Buna tuturor!

Astazi în drum spre birou, ma gândeam sa ma apuc de un mic roman si sa-l postez pe forum (pentru critici, corectii si de ce nu idei ).
Daca nu este la locul potrivit rog un moderator sa-l mute sau sa-l stearga (dupa caz ).
Va rog sa nu postati în ideea de a continua povestirea, eventual doar sa-mi spuneti ce anume nu vi se pare credibil sau sa-mi atrageti atentia asupra pasajelor mai putin comestibile...
citire placuta


Preambul

Mirosul asfaltului ud amestecat cu cel al florilor dadea un chef nebun de viata celor doi adolescenti îndragostiti ce strabateau strazile Bucurestiului într-o frumoasa dimineata de primavara ...
În afara de concertul pasarilor si zgomotul masinii de salubrizare ce uda strazile totul era mut, încremenit ca-ntr-o asteptare de sarut. Cei doi nu se lasara rugati si se sarutara îndelung si cald aidoma primelor raze de soare peste strada somnoroasa ...
- Îti multumesc pentru seara aceasta, spuse ea dulce, a fost minunat.
- Nu prea-mi place când se fumeaza, replica el. Este si motivul pentru care am fost putin mai tacut. Dar sunt simpatici foc cu totii...
- Da! Mai ales Grasanu', spuse ea si râse usor.
Se opri, o cuprinse de solduri si o lipi de el încet privind-o în ochi fermecat...
- Ai cel mai frumos zâmbet din lume! si o saruta îndelung.
În afara de câteva raze de soare jucause strada continua sa fie pustie, poate doua siluete în departare care dadeau impresia ca se apropie.
Trecura pe lânga un Bmw negru, cu geamuri fumurii, iar el îl admira pe furis.
- Deja m-ai uitat, îl râse ea piscându-l usor de coaste.
El tresarii puternic, iar aceasta-i facu sa izbucneasca-n în hohote.
În fata lor siluetele de adineaori se transformara într-un cuplu îndragostit dar mult mai înaitati în vârsta ...
Discutia dintre cei doi adolescenti continua:
- As vrea sa-ti marturisesc ceva, începu el vizibil stânjenit de ceea ce avea sa urmeze, sti, când te-am vazut pentru prima oara nu-mi imaginam nici macar în vis ca-ntr-o zi voi putea sa te sarut.
Ea râse stânjenita si încerca sa raspunda însa el îi pecetluii buzele cu un nou sarut, iar apoi continua:
- Nu-i nevoie sa spui nimic ... vroiam doar... , si nu-si termina fraza pentru ca un nou eveniment îl facu sa priveasca peste umar...
Un mormait surd acompania de data aceasta cântecul pasarilor si se apropia. Era masina pe care o admirase adineaori.
Celalt cuplu se apropia si el.
- ... vroiam doar sa-ti pun ca sunt fericit cu tine si ca te iubesc cu toata fiinta mea, continua el dar un zgomot teribil sfâsie linistea si vraja aidoma unui ropot de aplauze de la sfârsitul unei piese de teatru.
Iubirea-i fu smulsa din mâna de o forta nevazuta, iar el fu lovit îngrozitor de tare în umar fiind aruncat la pamânt.
În cadere vazu femeia si barbatul celalalt secerati de aceeasi forta teribila.
A încercat sa se reactioneze însa o cortina neagra si rece i se lasa peste privire interzicându-i accesul la acest spectacol neasteptat si înspaimântator.

Acest topic a fost editat de Tony Almeda: 16 Jun 2004, 01:49 PM

[Tony Almeda]

.....


Desi mare, i se parea ca nu are spatiu suficient.
O strabatuse de zece ori în lung si-n lat si de fiecare data când ajungea-n capat scapa câte o înjuratura.
Era o încapere imensa, cu un birou din nuc masiv în mijloc, cu putine oranmente dar toate alese cu bun gust. Singura sursa de lumina o constituia o lampa veche de birou dar bine asortata cu ansamblul. Ferestrele mari ar fi dat încaperii un aer mult mai vioi dar lumina diminetii se izbea neputincioasa-n obloanele grele, zavorâte.
Zavorâta era si inima omului nostru care desi mic de statura emana o forta stranie. Nu fizica, nicidecum, dar ceva hain, putred. Nu avea mai mult de patruzeci de ani si croiala perfecta a costumului trada bunastarea si luxul în care traia... La un moment dat se opri din mers si ramase încremenit confundându-se cu decorul. Deodata izbii ceasca cu putere în semineu si se îndrepta rapid spre birou. Smulse receptorul din furca si compuse un numar lung cu mare nervozitate. Chiar înainte de a-l termina îl gresi. Îsi stapânii cu greu un gest de furie si reîncepu dansul degetelor. Pe birou, scrumiera plina de mucuri si urmele de cafea din jur tradau o noapte alba. Pe masura ce asteptarea se prelungea figura-i devenea hidoasa tradând o stare de tensiune si de nervi teribila.
Dupa câteva clipe care i se parusera o eternitate prima sonerie-i încânta auzul. La a treia cineva accepta convorbirea.
- ALO ! se racni omul nostru-n receptor. Qu'est qui se passe bordel ?! Pourquoi c'est aussi long? (Ce se întâmpla drace [nu avem echivalent în ro pt aceasta expresie]?! De ce-i asa lung ?).
- Ils viennent de sortir monsieur (Tocmai au iesit domnule), raspunse o voce calma, mais il y a un imprévu (dar avem un neprevazut).
- Vous pouvez le gérer?! (puteti sa va descurcati?).
Vocea de la celalt capat al firului paru sa ezite un moment.
- Eliminez tous les imprévus quels qu’ils soit ! Tu m’appelles dé que tout est fini, sinon, tu sais à quoi tu t’exposes toi et ta copine ! NE ME DECOIT PAS ! (Eliminati orice neprevazut, oricare ar fi! Ma suni când sa termina totul, daca nu, sti la ce te expui tu si prietena ta! SA NU MA DEZAMAGESTI!
- Entendu. On fera le nécessaire.(Am înteles [ok]. Vom face necesarul).
- Merde !!! racnii din nou omuletul nostru trântind receptorul.
Se apleca peste birou si se sprijini în coate cu mâinile înfipte adânc în par. Se ridica brusc având o privire tulbure si se îndrepta spre fereastra. O deschise larg si începu sa învârta frenetic manivela care acctiona obloanele. Lumina diminetii patrunse cu obraznicie-n încapere ocupând tarâmul întunericului. Perdeaua groasa de fum avea acum o forma stranie de naluca, de moarte si datorita curentului de aer creat îsi întindea acum extremitatile aidoma unor gheare spre el... Se opri din învârtit si privi pret de o clipa spre telefon. Acesta, ca si cum ar fi fost posedat se apuca de sunat. Tresarind din toata fiinta se arunca pe birou nefacând înconjurul si-l însfaca grabit.
- OUI ! ... îha, îha, combien.. bon ... c'est la vie! .. bon travail. On se voit à Lyon. Rentrez bien et faites gaffe aux flics ou aux services secrets! (nu traduc, toata lumea întelege).
Puse receptorul în furca. Inspira cu putere si închise ochii, iar mai apoi, dadu drumul aerului cu putere. Se lasa cu greutate-n fotoliu si satisfacut îsi aprinse o tigara...




Sfârsitul preambulului....
Cred ca mai încolo nu voi mai scrie-n fr, voi preciza doar în ce limba se vorbeste...

Acest topic a fost editat de Tony Almeda: 16 Jun 2004, 05:44 PM