Mai sunt trei saptamani pana la concediu.

Ieri am citit :

Daca crezi ca esti prea mic ca sa reusesti ceva atunci incearca sa dormi impreuna cu un tantar intr-o camera inchisa.(Wenn du denkst, dass du zu klein bist, um irgendetwas auszurichten, versuch doch mal, mit einem Moskito in einem geschlossenen Raum zu schlafen.)


Ok,ok , am priceput lectia.

Si am mai priceput ceva.Sa nu ma mai enervez cand ma gandesc la anumiti oameni.Ca cel care s-a nascut ca pinguin nu se va transforma nici dupa sapte ani de terapie intr-o girafa.

A plouat toata noaptea.M-am trezit in miezul noptii pentru ca in somn mi-am amintit ca am uitat niste haine afara care probabil ca sunt murate.S-or usca ele toata saptamana.
Asta cu trezitul mi se trage de la ultimii trei ani si de-abia acuma imi dau seama ce stresata am fost.Ma trezeam adeseori noaptea ca-mi aminteam brusc ca am uitat sa bag mancarea la frigider, mancare pe care o gatisem seara pentru a doua zi si era prea fierbinte cand o terminam, nu as fi putut-o baga imediat la rece.
Ma trezeam , ma duceam adormita la bucatarie , imi faceam treaba si apoi nu mai puteam adormi.Si o mie de ganduri imi treceau prin cap.


Ploua, e rece, vantul vajaie prin lanul de porumb din fata casei.Nu-mi plac anii cand taranul seamana porumb .Creste inalt ca nu mai vezi nimica , am impresia ca am in fata casei o armata ordonata.La anul va planta iara grau sau secara .Nu creste asa de inalt si pana la mijlocul lui iulie e recoltat.

Am asa o neliniste in mine.Ma bucur ca anul asta facem concediul in locuri necunoscute.Alti oameni, alta limba, alte peisaje.

Este atata de urat afara ! Mai avem sperante in august de putina vreme mai frumoasa ca apoi s-a gatat aici vara.Nu am apucat sa vad cum trebuie soarele si imi este deja groaza de iarna lunga de sase luni.

Azi sun sa vad de ce nu am capatat inca raspuns.Nu miroase a bine.
Na, nu-i bai.O fi altceva.

Lume,lume.Sa bem, sa ne imbatam.Am job nou.Marti semnez contractul.

felicitari!

Multumesc !

Am chef sa fac o prajitura dulceeeee , de Romania.Am chef sa gatesc ceva deosebit.Ieri mi-a venit cu posta amestecul de mirodenii arabe asa ca duminica incerc sa fac Maglubeh .
Am chef sa vad un film bun.Am chef sa miros o padure de brad.
Am chef sa ma imbat.Pentru prima oara.

Am schimbat planul.Nu mai fac prajitura dulce fac praji cu prune.Am gasit la Kaufland niste prune incredibil de frumoase.Ca altfel le aduc pe jumate verzi.
Asa ca trebuie sa fac cand gasesc asemenea frumuseti.Fac praji dulce urmatorul WE ca se pare ca pe sfarsitul saptamanii viitoare se intoarce vara si la noi.Si in sfarsit voi incerca reteta de mititei a lui Maya sa vedem cum iasa ca murim de pofta lor.Si pentru ca iasa multi am sa chem si niste prieteni sa sarbatorim jobul cel nou

Ieri seara a plouat de parca s-au rupt norii .

Trebuie sa fug pana la peny sa-mi cumpar drojdie ca la Kaufland nu am gasit.Urasc tare de tot cand schimba sortimentul de la stanga la dreapta si nu mai gasesti nimica.Pur si simplu nu am gasit drojdia si nu era nici o vanzatoare in apropiere sa intreb.Dar poate ca nu mai aveau ca daca e vremea prunelor se vinde si drojdia ca painea calda.

La Kaufland mi-a povestit o fosta vecina ca baiatul unei alte vecine a murit de la o doza de heroina in plus.Avea 31 de ani.In viata lui scurta tot ce putea functiona prost a functionat prost

Anul acesta avem in vie doua cuiburi.Intr-o parte un cuib de mierla si in alta parte unul de cinteza.Le-am tot urmarit fascinati de activitatea lor.
Ieri seara stau la televizor si deodata zboara ceva in fata usii de la terasa .Ma uit sa vad, nu se misca.Deschid usa si ce sa vad.Puii au zburat din cuib .Deschid usa si-mi fug din fata nasului dar m-am prins ca nu pot sa zboare cum trebuie.M-a apucat panica ca pe terasa dormita pisica si tocmai in directia aia au zburat.Mi-am chemat repede sotul si i-am recuperat de la nici doi metrii de pisica.Noi de buna credinta aducem scara si urcam puii in cuib.Intre timp mierlele parinti foarte agitate ne-ar fi scos ochii.Dar au zburat iara din cuib.
I-am dat la pisica doua doze de mancare ca sa nu-i mai fie foame insa nu stiu daca puii au trecut cu bine noaptea.
In internet am aflat apoi ca e normal sa zboare din cuib inainte sa stie cum trebuie sa zboare.Si ca se ascund pe unde pot si tac chitic pana primesc licenta de aviator.
Dar cum era sa-i las cu sufletul impacat pe terasa ca ei nu stiau ca ala nu era un loc grozav de ascunzis ?

Ne-am uitat in cuibul cintezei dar acolo nu mai era nimica.Zburasera deja fara sa ne dam seama.Erau un pic mai devreme iesiti din oua .
Sper ca au supravietuit cu totii.Ca fara concertul lor gradina mea ar fi ca Sahara.

Zilele acestea tot mereu mi se indrepata gandurile la copiii care au trebuit sa moara in Norwegen.
Si inca o data si inca o data trebuie sa ma intreb in ce lume bolnava am dat viata unui copil.

Afara e de doua zile soare.Si cumva parca mi-a intrat si in suflet.E cald si bine.
Mai o saptamana si fac bagajele.

Na? Hamma kein Internet in Paradis? Bis bald!

Na, ca ne-am intors .Din pacate.Cand oi avea mare chef am sa scriu cum a fost .In orice caz frumos.Si in Croatia si la Carmen.Trebuia sa ne cunoastem mai demult sau poate ca acuma o fost numa bine.Na ja, mai bine mai tarziu decat niciodata

mi-o ramas in minte ca voua va place supa de fasole verde si mi-am facut ieri o oala maricica Pe maine o sa fac ceva si cu ce-am impachetat de la Buschenschank. Poate chiar ham&eggs cum o zis gagica aia ur-österreicherin

Acest topic a fost editat de wulfenia: 24 Aug 2011, 04:29 PM

cum faci tu supa de fasole verde? supa asta era la bunica la loc de cinste, adica toata vara . si era buuuuna de si-acum mi-e pofta. poate apuc sa ma infrupt in concediu, daca nu cumva o fi facut deja ate.

draga mea eu am calit o mana de sunca taiata cubuletze minuscule in ulei, am adaugat niste morcovi taiati rondele frumoase, i-am calit si pe aia, apoi am adaugat apa, ceapa tocata, un pic de ardei tocat, pastaile verzi curatate de capete si taiate in bucati cat sa intre-n gura, cand s-o fiert astea am adaugat niste smantana (adica un iaurt amestecat cu frisca lichida ca aici nu este smantana adevarata ca aia din romania... vezi, cand ii manca in concediu smantana de aia cremoasa si gustoasa sa te gandesti pliz si la mine! ) si am pus marar tocat deasupra, sare si piper si gata.

Asteptam reteta lui Oiski sa vedem ea cum o face

ps: suta-n suta ca inca gasesti pastai!!!

Eu asa o fac.
Dupa ce s-a spalat si taiat fasolea l-a marimea dorita se opareste in apa .
O ceapa si un ardei gras se taie marunt (eu am pus ceapa verde) si se pun l-a calit intr-o oala cu putin ulei.Se adauga o lingura de faina si se amesteca .Se adauga fasolea scursa si se umple cu apa cat se doreste.O cutie mare de rosii in suc propriu se taie marunt si se arunca si ele in oala.Se lasa la fiert .
Cand e gata se opreste focul.Se bat doua galbenuse su smantana , se pun peste ele doua polonice de ciorba pentru a egaliza temperaturile si apoi se toarna cu grija in oala . La urma se adauga si niste patrunjel tocat marunt.

Super.
Reteta bunicii e mai dietetica, adica fara carne. Bunica grijea tecile (pastaile) si apoi le punea intr-o oala mare cu apa la fiert pe pilostrii ( ) deasupra focului, in bucataria de vara. Musai punea sare in apa 'sa fiarba mai repede'. Apoi maruntea o rosie-doua si le arunca peste teci. Separat intr-o tigaie, pe alte pilostrii , rumenea niste ceapa si niste morcov, peste care apoi arunca o lingura de faina, pe care o stingea cu supa de teci luata cu polonicul. Vreo trei polonice pana se facea rantasul bine. Apoi, cand tecile erau gata, turna rantasul in supa si mai lasa cateva clocote. La sfarsit punea lapte, dar n-as stii cat. Oricum supa isi schimba culoarea si gustul i se indulcea de la lapte. Mancam din aia pana simteam ca plesnim. Mi-a venit miros... o sa crap de pofta

Mi s-a facut foame, asa imi trebe daca discut aci cu voi despre lucruri sfinte .

Ma duc ca pedeapsa sa incep sa calc mormanul de rufe uscate.

Feli a mea e mai dietetica pentru ca nu are faina! Normal nu pun sunca dar am un pachetel pe care trebuie cumva sa-l folosesc asa ca pun cate-un pic peste tot decat s-o arunc

Oiski sa stii ca eu de cand m-am lasat de citit pe boarduri de gatit nu mai am asa fomi groaznice cum aveam candva...

bine, bine, a ta e mai dietetica!

Ma apropii cu pasi inceti dar siguri de prima zi de munca la scoala si am emotii .Imi trec o mie de ganduri prin cap , ies si revin iara, ca probabil ca acolo sus la mansarda arat ca un cascaval gaurit.
Na da asta este.Nu e prima data si cine stie daca ultima cand o iau iara de la inceput.

Ar trebui sa am mai multa grija de mine insumi ca exista o mie de boli da numa o sanatate.Tot asa exista o mie de joburi da fiinta mea e numa una.Si sper ca am invatat lectia asta .

cand ma coplesesc situatii de genul la care te referi - si momentan IS coplesita - fac din toate o joaca. Ti minte cand eram mici si ne jucam de-a tovarasa edcatoare, de-a doctoritza, de-a bucatareasa? Si eu ma faceam ca fac nustiuce si cineva se facea ca facea altceva si tot asa... acuma o sa schimb jocul ce l-am jucat 9 ani de zile si o sa ma joc si cu alti copii care o venit noi la noi in gradinita

Tu esti asa de echilibrata si de draguta, o sa te placa toti la nou loc de joaca o sa vezi

Nu stiu cat de echilibrata sunt si de draguta dar multumesc
Va fi bine.

Offf, miroase a toamna.

Sambata trecuta am cules merele .Miercuri le ducem la mustarie sa facem suc din ele.
Strugurii s-au copt, tot am mancat cate unul care ni s-a parut mai galben.
Si vrem sa punem varza murata dar trebuie sa gasim din aia care nu are frunze asa de tari.

Prima zi de scoala .Prima mea zi de munca ca ajutor pedagogic.Pe dinafara sunt tot cea veche si pe dinauntru fac in pantaloni de emotii.

Am pus muraturi asortate si am cumparat butoiul pentru varza.Mai lipseste desigur varza

Imi lipseste Felina si Wulfenia.

Draga de boscodina ce e ea! Cand ere mica Ralu zicea ca e harnicuta boscodina...avea sortulet si trebaluia cu mine la bucatarie.

Si mie mi-e dor de F si W, de tine...numai eu bantui pe aici cu abstinenta mea !

I-am venit de hac cartitei.Cum vad ca a iesit un musuroi de pamant il dau la o parte , eliberez gaura , introduc inauntru cat mai adanc posibil o mana de ingrasamant chimic pentru iarba, astup gaura cu pamant si nu mai am treaba o vreme.Nasul cartitelor este foarte sensibil , nu le place mirosul ala.Asa ca ma lasa pe mine in pace si se duc pe campul de langa ca acolo au loc de joaca destul.


Grea trebe sa fie munca de dascal.
Mi-au marit numarul de ore la partea de pedagogie .Nu am nici pe departe atatea ore cate are un dascal in fiecare zi si totusi sunt obosita cand vin acasa .Cum o sa tin minte atatea fete si atatea nume ?

Oiskinela, sunt ceva dispozitive cu ultrasunete pe baterie care se pot băga în pământ şi par a fi eficiente. Din câte ştiu eu, de când le-am cumpărat nu mai avem probleme.

Cât despre problema numelor, ajungi să le ţii minte strigând catalogul.

Cartitele noastre se distreaza de minune cu aparatele alea.

Nu avem catalog ca este vorba doar de semiinternatul scolii.Acolo mananca copiii si sunt supravegheati la facut teme dupa masa.

Cu numele faci asa: le faci niste ecusoane vesele ( stiu ca esti talentata) pe care le vor purta...pentru cei mici va fi o placere, pentru cei mari, daca le explici de ce trebuie sa le poarte un timp, o vor face ca sa-ti faca un serviciu.
Cu fetele, nu-ti face probleme, le vei tine minte si pe cele pe care ai vrea sa le uiti!

Mai departe, rabdare, bunavointa si naturalete! Eu nu-mi fac probleme, asa cum te stiu, va fi ok. Oboseala e ceva ce vine la pachet, acum esti la inceput si e mai greu...
Succes!

Acu doua zile am cunoscut-o afara la joaca pe Alexandra .A doua zi cand m-am dus la lucru mi-a dat mana si m-a salutat (asa fac toti) .Eu am zis , hallo Alexandra, noi ne-am cunoscut deja ieri , asa-i? Trei minute mai tarziu vine aceeasi si-mi da mana.Eu zic, pai tocmai ne-am salutat.Ea zice ca nu.Eu ma gandesc, aoleu astia micii vor sa rada de mine de la inceput .Ea zice eu sunt Jessica.
Sunt gemene


Draga dascalita, nu merge cu ecusoanele ca nu sunt eu cu hotareala acolo si astia au eroare la nume scrise pe piept.
Dar dupa un timp le-oi invata eu.


Zilele trecute m-a apucat asa un regret urias cum am pierdut eu trenul acu 25 de ani !
Sefa numarul doi m-a intrebat daca am mai lucrat cu copiii si daca nu, inseamna ca am un talent deosebit.
De aia am primit de luni ore mai multe.
Tja, asa-mi trebe in loc sa insist cu faculta m-am apucat de munca.
Insa daca la momentul respectiv apucam pe alt drum nu-mi cunosteam sotul si nici nu aveam baiatul pe care-l am azi.

mama mia ce post incarcat de intelepciuni si vesti bune
felicitari!!