un grosse danke de la mine si de la toti ur-österreicher

Si eu vreau sa vad poze ! Unde-s?

ia legatura cu Oiskinella sa-ti dea linkul


In fiecare an avem o saptamana-criminala la lucru, asa o numesc eu, asta e ultima mea hihi inca 4 zile si no more baby no more.

Azi cred ca am provocat o confuzie cuiva la telefon hmm... a fost ziua confuziilor, din cauza caldurii sigur

Inspiratia de azi:

"Money is empowering in more ways than one. Money is not evil; poverty is evil. It causes good people to want to steal, cheat and lie and even murder. The lack of money breaks up marriages and families and causes good parents to lash out at children and the people around them. Money in the bank brings (besides compounded interest) peaceful thinking. When my thoughts are peaceful, well, I can do just about anything."

Read More http://www.ivillage.com/20-ways-stay-fruga...3#ixzz1VvfRaZTV
Sign up for iVillage Special Offers

You are reading from the book Food for Thought
Exercise

We are made to be physically active. When we were loaded down with food and fat, we probably moved around as little as possible. Now that we eat for health, we have the necessary energy to exercise our bodies.

Taking the stairs rather than the elevator, walking instead of riding, a few simple calisthenics when we need a break from work, a jump rope - there are many ways to begin an exercise program in easy stages. We do not need to train to become Olympic athletes, but we do need to keep our bodies in good working order.

Each day we also need mental, emotional, and spiritual exercise. Reading something worthwhile, refraining from criticism, performing a service for someone anonymously, taking time for prayer and meditation --these are actions which develop our minds, hearts, and spirits. Our growth in the program depends on overcoming resistance and inertia each day and taking concrete steps to improvement.

By Your power, may I overcome laziness.

is bine.

Lectia ce-o tot diger ar fi ca daca vreau sa raman in contact cu fam.-ul meu trebuie sa-i accept asa cum sunt ei, cu formularile lor cu tot, alea fara "Te rog" sau "multumesc". Si nu ma refer la sora, cu ea mi-am sortat si re-sortat problemele si am facut pace. Ma refer la matusa si la vara-mea. Care imi ordona decat sa ma roage. "Mami vrea sa mergem sa mancam la asiatici!". "Sa-i cumperi la mami tot ce gasesti cu scortisoara (prod. cosmetice) ca alea-s preferatele ei!". "Fa-i masaj la vara-ta la picioare!" etc etc... Asa... eu am nevoie de oameni care sa ma intrebe, sa ma roage, sa ma aprecieze, sa-mi multumeasca, pentru ca la fel fac si eu. Am nevoie de armonie si am nevoie de stabilitate, chestii pe care matusa + vara-mea nu mi le pot oferi. Intrebarea ar fi: daca ma decid sa le accept asa cum sunt, cat timp le aloc in viata mea si cand? Pentru ca in concediu vreau frumos si armonie, nu sa indeplinesc porunci. Sa primesc vizite de la "Deja ma gandesc la ce bunatati o sa mananc la tine" si "Pai o sa ne duci de vreo doua ori la restaurant ma gandesc" iara mi peste putinta financiara... Inca ma mai gandesc...

A doua lectie ar fi ca nu pot sa presupun ca altii se schimba doar pentru ca eu m-am schimbat atat de mult in ultima vreme. Mi s-au schimbat prioritatile, modul de a privi viata etc. Poate datorita terapiei? Poate datorita studiului individual? De exemplu la faza cu lucrurile: eu am reusit sa ies de sub dictatura lucrurilor care se cumpara, se primesc, se aduc acasa, sa ingrijesc, se sterg se bibilesc si asa chiar daca nu sunt folositoare consuma timp si energie. Altii nu. Altii au nevoia sa stranga, sa posede, sa aiba, sa primeasca, sa cumpere. Si eu n-am decat sa accept ca situatia sta asa cum sta.

incet incet lucrez pe proiectelul meu. Cand se intoarce M din conced o sa-i cer parerea si-o sa vad daca e interesata sa facem in tandem.

Azi am reusit sa imi ordonez accesoriile pentru cusut si mi-a venit ideea sa lipesc pe cutiutele de diverse etichete cu continutul, astfel incat atunci cand am nevoie de ceva sa nu desfac mai multe cutii pana o gasesc pe cea buna.

Ce greseala am facut la mutatul asta: am dus deja mapa cu actele acasa, nu m-am gandit ca o sa-mi mai trebuiasca unele documente aici. Le primesc peste o saptamana inapoi Pana atunci insa nu pot face nimic in materie de "acte".

fain!
eu asa am niste vise erotice cu ce o sa fac eu acasa la mine, de ex rafturile din bucatarie le visez mici mici si cu eticheta. adica itnr-un raft sa intre numai o punga de zahar si zaharnita. samd. Iar in sifonier o sa am cateva rafturi cu etichete: blugi, pijamale, maieuri, rochii samd. daca mi se prabuseste avionu' nu o sa-mi ma vad visul cu ochii

ba da daca se prabuseste deasupra lacului Wörthersse si va salvati toti ca apa e calda si placuta si veniti la mine si va luati casa langa mine si iti dau eu etichetele ca le am deja, tu numai trebe sa le scrii
Eu n-am spaima de avion, mie chiar imi place. Sora-mea e ca tine la capitolul asta, poate e o caracteristica a "mamelor"?.

mai nu stiu daca sa o numesc spaima... de cand am inceput sa calatoresc cu avionul mi-am propus sa vad partea plina apaharului si sa culeg avantajele, nu sa privesc la ce s-ar putea intampla. Si a mers asa cativa ani, dar acuma mi se pare ca ma risc aiurea in tramvai/avion. nu mai vreau sa zbor si am jurat ca e ultima oara cand zbor. de mai vreau sa vaz europa, ma sui cu masina pe vapor si apoi calare pe roti si asta e. anul asta n-am fost suficient de atenta la palnuri si nu mai pot schimba nimic. desi daca as fi eu complet lucida si m-as iubi mai mult decat pe oricine altcineva, nu m-as sui si basta - ce-are sa se intample? dar inca n-am ajuns acolo.

te inteleg. Si eu am cam zburat cam mult, ba in interes de serviciu ba personal si mi s-a acrit. Eu n-as putea fi o business-woman de aia ce e tot cu valiza dupa ea prin aeropoarte... Consider ca mi-am facut planul de calatorii sau cel putin la faza asta la care sunt in viata, nu simt dorinta sa calatoresc. Norocul meu e ca si el e la fel, un fel de "de ce sa mergem undeva cand la noi acasa e atat de frumos?"

N-o sa se intample nimic daca mergi. O sa mergeti de la unii la altii, ... aveti deja ceva exercitiu din anii trecuti. Unde o sa va simtiti bine si-o sa te poti odihni o sa stati mai mult, unde o sa se astepte la eforturi din partea ta o sa stati mai putin. O sa veniti cu bine si pentru la anul o sa va planificati un pic altfel.
N-o sa se intample nimic nici daca nu mergi. O sa se supere si X si Y dar le-a trece. Da-le un pic de timp sa se obisnuiasca cu noua Meri Psiho mea zice mereu: cu dragoste si consecventa Dragoste pentru tine insati in primul rand

stii care e faza? ca eu chiar nu ma mai gandesc la ei... adica sincer si fara intentie nu ma mai gandesc daca s-or putea obisnui sau cand s-or obisnui. nu mai am asteptari de la ei si nici nu ma mai intereseaza/afecteaza ce asteptari au ei de la mine. e un loc f interesant asta in care ma aflu acum. cred ca imi gasesc incetisor independenta emotionala, dupa ce mi-am castigat independenta materiala fara de parinti, apoi independenta sociala fata de Ro si alte cateva
e bine asa, ma simt bine cu mine si chiar mi se pare total nefiresc ca cineva sa aibe asteptari de vreun fel de la mine

O ie, o ie.Cu astfel de idei vei fi foarte iubita de cei din RO.Da tu sa fii sanatoasa ! Trecand prin procesul asta stiu totul.Mama, ce dasteapta sunt !

Acest topic a fost editat de Oiski-Poiski: 24 Aug 2011, 05:08 PM

hahaha
bei, am o multime de oameni care ma iubeste si care o face pentru ca ma stie asa cum sunt, nu ca suntem rude, asa ca din partea mea poa sa-s introduca iubirea undeva!

bai sa stii ca esti dasteapta! io cand ma uit in urma ma ingrozesc de cat de tantalaica am putut fi

Acest topic a fost editat de Felina: 24 Aug 2011, 05:13 PM

No lasa, ca mintea care vine mai tarziu e mai coapta , mai trainica

facem concurs de supe de teci?

stii care e paradoxul? ca toata iubirea aia a lor (pe care sunt pe cale sa o pierd) nu a fost de ajuns sa-mi auda strigatul - ca nu pot sa calatoresc in perioada asta. io de iubire din asta ma pot lipsi la orice ora. ca sa ne iubim cand ne e bine mama ce usor e . pentru ei botezul acum e mai important decat nevoile mele sufletesti. noa, sa fie sanatosi. o sa fac exact ce mi-a propus Carmen si o sa stau cat mai mult si-o sa fac cat mai putin.

nimica nu se pierde, totul se transforma N-o sa te mai iubeasca dar o sa te respecte

si pe mine ma iubesc ai mei din ce in ce mai putin. Dar incep sa-mi stie de frica

ps: Botezul se poate face pana la 2 ani la catolici. La ortodocsi is alte reguli, se boteaza deja la cateva saptamani, ca pana nu e botezat pruncul nu i se face mamei nu stiu ce dezlegare si e spurcata si nu are voie sa iasa din casa sau asa ceva...

Acest topic a fost editat de wulfenia: 24 Aug 2011, 05:25 PM

Eu sunt deja balaurul cu sapte capete .Imi stiu asa de frica ca deja sunt probabil unsoziala

probabil?!??

Problema este ca inca nu le-am zis la toti cei care merita ceea ce as avea de spus.Mai am cativa pe lista.
Si daca acuma , neterminata , sunt asa de unsoziala cum oi fi cand ma termin ?

o sa fi tu insati

Mama, tu esti si mai dasteapta decat io

Ai dreptate, am sa fiu io.


Acest topic a fost editat de Oiski-Poiski: 24 Aug 2011, 05:38 PM

da, dar tu ai fund mai fain

mi place asta!

E atat de multa dragoste in articolul de mai jos

Ask FlyLady: How do I Make Housework Not feel Like Punishment?
flylady, 8/24/2011 6:00 am

Dear FlyLady, Kelly and Crew,

I love your encouragement and wisdom (also your tools); so I figured you'd have an answer to the dilemma I find myself in.

I dislike doing housework and I hate, hate, hate washing dishes by hand (which I have to do because I don't have a dishwasher).

I've been doing the babysteps, routines and setting my timer but I still can't shake the feeling of negativity that hangs over my head when I do these simple jobs.

Then it hit me! My aha moment!

Housework of any kind feels like punishment because that's how my parents punished me and my sisters growing up. If we misbehaved, we'd have to "clean" and the more we disobeyed, the more "chores" (I hate that word) we'd be given that day.

And here's the kicker and the reason hand-washing dishes is my least-favorite job (I'd rather clean the bathroom then wash-up a counter-full of dirty dishes) "kitchen duty", aka dishes, was the most common punishment doled-out (usually right after supper). If you got away from the table without the "dishes" punishment from Dad, you were free and subconsciously a "good girl".

This sounds hokey, but after discussing this with my younger sister, she agrees that she struggles with the same negativity.

Therefore, I was wondering if you have any advice on how to turn the negativity of housework into a positive of Finally Loving Yourself?

Right now, I have to say (out loud) to myself, "This isn't a punishment. I'm doing this because I want to." as I bless my house and family. It's still hard.

Thank you for listening and helping me. Hopefully I'm not the only one in this situation and your words of wisdom and support with help others too.

Illinois Flybaby not wanting to feel punished anymore

Dear Illinois FlyBaby,

My heart goes out to you! You are not the first Flybaby who found herself in tears while doing the dishes. I think it is a shame when a parent uses housecleaning for punishment. They are setting their children up for a lifetime sadness when it comes to having a home that blesses them.

You deserve to have a home that hugs you! We have to find a way to love that little child who was mistreated. So let's come up with some fun ideas to turn chores into games. I am so proud of you for figuring this out. Knowing is half the battle! Now that you know you can redirect those negative feelings.

1. Put on some fun music! Uplifting and inspirational.

2. Put a collage of family pictures above your sink so that you see your loved ones when you are washing the dishes. With every dish you wash say a little pray for each member of your family.

3. Listen to an audio book while you wash the dishes. One that you can't wait to listen to. And only listen to it while you do the dishes. This will help you drowned out those negative voice that are berating you.

4. You already know this! This is your home! You are not being punished. You are loving your life and home by having a home that is a present to you!

5. You can also say this over and over as if it were your mantra; I LOVE MYSELF! I LOVE MYSELF! I LOVE MYSELF! I LOVE MYSELF!I LOVE MYSELF! I LOVE MYSELF! I AM FLYING!

6. The next thing I want you to try is this: FLYLADY SAID, "I AM SO PROUD OF YOU!" SHE REALLY DOES LOVE ME! I can do this one babystep at a time! She is proud of me! Yippee!

7. I want you to know that you are loved! I want you to find peace in your life. Peace starts with replacing those negative words and actions with loving ones!

8. Set your timer for seven minutes and see how many dishes you can do in seven minutes.

9. Any time you start to feel bad when you are washing dishes; I want you to force yourself to SMILE! Fake it till you make it! Before you know it you will be smiling all by yourself.

10. As you start to cook, fill your sink with hot soapy water. As you dirty up a dish put it in the hot water and wash them up as you go. There will be fewer dishes and pots and pans to clean up.

11. Here is my favorite thing to think about when I do the dishes. I am giving myself a manicure. Your nails are clean and when you finish you can put lotion on your hands or paint your nails.

12. If you need to hear my voice. Go download Focus Makes you Fabulous. It is in iTunes and BlogTalkRadio.

http://www.blogtalkradio.com/flylady-tools...y-28-2009-608pm
http://itunes.apple.com/us/podcast/focus-m...6251?i=55287756

So you see you can change your thinking if you will practice some of these techniques for loving yourself. These actions will speak louder than those negative voice.

I'll love you till you can do it all by yourself! I know you can do this!

FlyLady

Here is one of my little Front Porch Videos that talks about this very thing!

http://www.youtube.com/theflylady#p/u/36/nVLXH68T_7I

azi nu am facut nimic practic. M-am trezit devreme dar am ramas in pat. Apoi m-am adancit in auto-hipnoza asa, la plezneala, fara sa caut nimic. Mi-era dor sa dau mina cu subconstientul meu Apoi am mancat putin de tot si m-am bagat iar in pat, un pui de somn, tv, imediat merg la lucru. Ieri am gasit in biroul sefului ceva aiurea si m-am enervat. Inca doua saptamani si serus. Ii pup si n-.am cuvinte. Unii sefi isi mint si manipuleaza personalul pentru profit. Asta sef o facut-o de dragul artei si pentru a-si ascunde propria incompetenta.

O colega, deeep-ACOA minte alte colege. Eu stiu ca am picat si eu in capcana ei de vreo doua ori. Azi o s-o iau de-oparte sa-i spun sa fie atenta ca daca-si creaza faima de mincinoasa o sa-i fie greu sa se reabiliteze. Sau poate nu ma bag. Is toate mari si-o sa se descurce.

mai scriu o data ca poate-mi trece:

N-AM CHEF SA MERG LA LUCRU!!!!!!!!!!!

scriu si eu

N-AM CHEF SA LUCREEEEZ!!

tot nu mi-o trecut necheful

noa deci am stand up for myself. L-am intrebat pe seful ce-i cu chestia de la el din sertar si o incercat sa se scoata, m-am tinut tare si pana la urma mi-o dat 3 banane si mi-o zis un banc

Ai gasit la el in sertar o papusa gonflabila ?
Da eu zic ca e total sozial ca ti-a dat banane , alea nu ingrasa , inchipuieti ca-ti dadea praline si trebuia ori sa le mananci ori sa le faci cadou.

da, am un sef de nota zece. O sa-mi lipseasca. NOT

Scuzati-ma ca ma bag aici, dar consider hazlie chestia
Eu i-as zice sefului odata dis-de-dimineata foarte stupefiata...: "Sefu, sefu, ce bine ca ati venit, tocmai am luat Politia si au dus-o afara pe o doamna superba, juma' dezbracata, Doamne stie de ce ar fi fost în stare!!"

Si daca as face asa o remarca n-as uita sa-i fotografiez mutra

Ciao, Cla