Sa intelegem mai bine efectele karma-ei

Sa vedem, in continuare, cateva exemple ce ne vor face sa intelegem relatia si legatura dintre soarta KARMA-ica rezultata in urma actiunilor noastre si vointa libera sau LIBERUL ARBITRU de a ne dezvolta si transforma viata. Trebuie insa, mai intai, sa intelegem bine ca nici un model nu va putea explica perfect legile spirituale, caci modelele exista intr-o lume a dualitatii. Fuziunea legilor spirituale, cum ar fi legea KARMA-ei, cea a Gratiei si legea liberului arbitru are loc dincolo de planul dualitatii si, deci, fiind inefabila se afla dincolo de intelegerea comuna a mintii. Totusi, urmatoarele modele si exemple ne pot oferi o cale spre conceperea si intelegerea inteligenta a unei anumite parti din adevar.

Sa spunem, de pilda, ca fiecare individ are propriul sau cont la banca cosmica. Astfel, fiecare actiune "buna", dezinteresata, orice gand sau fapta de aceasta natura reprezinta o depunere in acest cont. Dimpotriva, o actiune egotica, rea, este o extragere din cont. Daca depunerile sunt mici, sau chiar in deficit, individul nu poseda multa libertate. Nu poate cumpara nimic, nu poate face o mare afacere, nu poate calatori. Cu alte cuvinte, libertatea lui de alegere si actiune este limitata. Mai intai, el va trebui sa echilibreze acest deficit, iar mai apoi va putea sa-si exercite libertatea de a alege. Analog, atunci cand venim pe lume cu datorii mari ce trebuie platite, avem o foarte mica libertate de a alege. Va trebui sa trecem prin experiente dificile, numeroase si specifice, pentru a contrabalansa contul.

Aceasta nu inseamna, totusi, ca trebuie sa primim orice cu o atitudine inerta, vegetativa si sa acceptam totul ca fiind vointa Divinului, fara a face deloc eforturi adecvate pentru a ne imbunatati starea vietii. Dimpotriva chiar, suntem aproape obligati sa depunem toate eforturile pentru a creste clipa de clipa calitatea vietii noastre si a celorlalti. Atat timp cat nu ne vom echilibra si armoniza profund viata, nu ne vom putea astepta la un rezultat considerabil. Activitatea noastra zilnica trebuie sa se desfasoare astfel incat sa acceptam orice rezultat, placut sau neplacut, fara a ne plange si a ne intreba prosteste daca nu cumva legiuitorul cosmic, care este intelepciunea divina, a gresit sau nu in cazul nostru.

Un exemplu semnificativ este cel al caprei legate de stalp. Asa legata cum este, capra are o anumita libertate de a se misca doar in jurul stalpului de care este inlantuita, depinzand de lungimea franghiei. Astfel, cu cat franghia va fi mai scurta, cu atat si libertatea caprei va fi mai mica. Si noi, de asemenea, analogic vorbind, suntem limitati de o franghie, a carei lungime este invers proportionala cu KARMA pe care o avem de platit in viata prezenta. Aceasta franghie poate, insa, sa se lungeasca chiar in timpul vietii, pe masura ce invatam lectiile necesare noua si devenim demni de increderea care ni se arata de a fi lasati sa ne departam mai mult de stalp.

Raul care se scurge ne poate oferi un alt model. Putem considera ca, deci, curentul raului reprezinta toate SAMSKARA-urile, obiceiurile si tendintele care limiteaza individul la un comportament foarte apropiat de cel al unui robot. Pe masura ce individul, insa, isi dezvolta puterea vointei si incepe viata spirituala, el va putea infrunta ferm curentul raului, inotand chiar hotarat impotriva lui, spre locul de origine al raului.

Puterea lui, dezvoltata prin efort spiritual si austeritate (TAPAS), ii va determina astfel gradul de libertate permitandu-i sa se miste in sus pe amontele raului. Cand el va deveni indeajuns de intelept si detasat, atunci va deveni chiar capabil sa iasa singur din apa, ajutandu-se de o craca (GRATIA DIVINÃ), sau chiar calcand miraculos pe apa. Fluxul de SAMSKARA-uri si actiuni KARMA-ice vor continua, dar individul, acum detasat, nu se va mai identifica de acum inainte cu corpurile grosier si subtil prin care acestea trec. Procedand astfel, el se afla aproape de realizarea suprema de Sine.

Chiar sistemul scolar pe care il parcurgem in copilarie si adolescenta ne ofera un alt exemplu semnificativ. Cand suntem in clasele mici nu avem posibilitatea sa ne hotaram singuri asupra a ceea ce vom studia sau vom profesa cand vom fi mari. Parintii si profesorii vor decide ce anume si cand vom studia. Pe masura ce copilul invata, insa, si devine din ce in ce mai responsabil, procedand astfel, el va avea la dispozitie mai multe posibilitati de alegere. Cand va ajunge la universitate, atunci el va fi complet liber sa aleaga. Iar cand a absolvit facultatea, nu va mai avea nevoie sa sustina alte examene, putand face tot ceea ce doreste cu viata lui. Viata in sine este o scoala si o astfel de existenta, de incarnare pentru spirit este precum un an de scoala pentru elev. Pe masura ce sufletul se dezvolta si creste tot mai mult, devenind mai constient si mai responsabil i se permite alegerea intre mai multe posibilitati si, desigur, i se cere sa fie in prealabil avizat asupra consecintelor ce decurg din alegerile lui. In acest fel, el continua sa invete si, cu cat sufletul a evoluat mai mult, cu atat mai mare va fi si puterea vointei sau LIBERUL ARBITRU al individului respectiv si, prin urmare, va putea utiliza oricand libera lui vointa pentru a-si transforma radical cursul vietii. Cand va trece cu succes toate lectiile si va absolvi cu bine scoala vietii, nu va mai avea nevoie si nu va mai fi obligat sa se reintoarca decat daca doreste, ca model divin, in clasa numita Pamant.

Un alt exemplu minunat ne mai este oferit de insasi celula umana. Fiecare astfel de celula isi are propria ei constiinta si existenta. Si totusi, ea nu poate trai in afara corpului. Ea are libertatea de a actiona precum ii place, insa va interactiona intr-un mod armonios cu restul celulelor corpului, caci acest lucru este numai spre binele ei si al celorlalte celule ale corpului. Dar ea ar putea oricand reactiona si ca o celula cancerigena, cautand sa provoace rau organismului. Totusi, cele mai multe dintre celule functioneaza sub coordonarea sistemului nervos si endocrin, in armonie deplina cu restul trupului. Si noi, de asemenea, traim precum niste celule in corpul umanitatii. Este in propriul nostru interes sa ne armonizam pe deplin cu celelalte fiinte ce ocupa corpul umanitatii. Daca nu vom proceda asa, atunci vom suferi foarte mult de pe urma anturajului toxic pe care il cream, pana in momentul in care vom realiza unicitatea noastra ancestrala cu ceilalti. Vom incepe atunci sa invatam din legea KARMA-ei, iar apoi prin aceea a DHARMA-ei si a IUBIRII.


Sursa: www.yogaesoteric.net

Depasind limitarile karma-ice

Vointa noastra devine complet libera in masura in care ne ofera posibilitatea de a ne uni in armonie vointa proprie cu Vointa universala a Planului Divin. Asadar, cand vom fi capabili sa renuntam la dorintele si atasamentele personale si sa dorim binele complet detasati pentru toti ceilalti, atunci ne vom uni plenar cu suvoiul Universal al vietii care ne sustine si ne ghideaza. Propriile noastre cerinte, preferinte si nevoi (nu dorintele inrobitoare) sunt luate, astfel, in consideratie si vom experimenta acea unitate beatifica, indescriptibila cu toate celelalte fiinte. Atunci, desi inca mai invatam prin legea KARMA-ei, simultan am invatat si am inteles legea DHARMA-ei si legea IUBIRII.

Cand vom invata sa fuzionam in totalitate vointa noastra individuala cu cea Universala Divina, ego-ul va diminua considerabil. Si, cand vor exista din ce in ce mai putine cereri din partea ego-ului, abia atunci identificarea cu acest ego si cu corpul va fi tot mai mica. Cu cat se va genera o KARMA mai mica, cu atat individul va deveni mai liber de restrictiile acestei legi. Iar alegerea fundamentala pe care trebuie sa o facem este intre a fi si a ramane egoisti sau a fi si a deveni complet lipsiti de egoism sau divini.

Aceasta depasire a situatiilor impuse de KARMA se realizeaza in etape:

1. Actionam doar pentru a ne satisface doar pe noi insine, dorind deci sa obtinem rezultate.
2. Incepem sa actionam din plin pentru ca altii sa beneficieze cat mai mult de pe urma rezultatelor actiunilor noastre.
3. Invatam sa actionam cu o totala detasare, oferind toate fructele sau rezultatele actiunilor noastre Divinului. Astfel, desi actionam cu o maxima intensitate si sinceritate, trebuie - in acelasi timp - sa acceptam detasati orice rezultat al momentului.
4. Cand vom actiona fara a astepta vreun rezultat, complet detasati de fructele actiunilor noastre, vom inceta sa mai cream actiuni KARMA-ice noi.

Mereu insa trebuie sa ne aducem aminte ca nu trebuie sa renuntam la actiunea in sine, ci numai la atasamentele fata de fructele acesteia.



Sursa: www.yogaesoteric.net

Legea DHARMA-ei

Cu totii simtim la un moment dat in viata ca avem de indeplinit in aceasta viata o anumita misiune. Unii dintre noi ajung pe parcursul anilor sa inteleaga care este adevarata lor menire in viata, iar altii nu. Implinirea acestei meniri spirituale iti da sentimentul ca "nu ti-ai trait viata degeaba". In acelasi timp suntem insa supusi unei meniri ce depaseste individualitatea noastra, deoarece suntem parte componenta intr-un ansamblu perfect ce il constituie universul in care existam. Fiecare fiinta isi are rolul sau in mentinerea echilibrului la nivel universal. Fiecare gand, fiecare actiune, fiecare gest de-al nostru, desi pentru unii este greu de crezut, are repercusiuni asupra intregului univers. Astfel putem intelege cu usurinta ca suntem cu totii supusi unei legi fundamentale, legea ordinii divine sau legea Dharma-ei.

Atunci cand o fiinta a evoluat suficient de mult, ea va incepe sa actioneze, mai cu seama prin intermediul legii DHARMA-ei sau a datoriei universale. Desi ea continua sa invete si prin legea KARMA-ei, totusi ea este foarte interesata sa faca ceea ce este divin si drept, netinand cont daca rezultatele respectivelor actiuni ii vor aduce sau nu vreun avantaj. Durerea si placerea nu mai sunt atat de importante pentru ea. Fiinta este atunci motivata de un sens al actiunii juste. Si, in aceasta directie, multi oameni intelepti si sfinti au demonstrat cu prisosinta neclintirea in credinta fata de adevar, in ciuda multor suferinte fizice, psihice si mentale la care au fost supusi.

Individul la care predomina simtul datoriei universale sau "DHARMA-ic" este interesat in primul rand de evolutia tuturor in cadrul planetei si mai ales de nevoile celorlalti. El este deosebit de interesat in a se manifesta in spiritul legii DHARMA-ei, adica al ordinii universale, al armoniei cosmice si al lucrurilor drepte, aici pe pamant.

Treptat, printr-un accentuat simt al datoriei universale, al adevarului si al actiunii corect infaptuite, el va incepe sa se identifice total cu intregul si intreaga armonie inefabila ce se va reflecta in el, dandu-i permanent o stare de fericire.



Sursa: www.yogaesoteric.net

Promit sa recitesc sistematic threadul acesta. Este o promisiune facuta mie insami!
Presimt ca de fiecare data voi descoperi noi valente a ceea ce este scris aici.

Tudy,
Excelent ce ai facut tu aici.
Si cred ca trebuie sa ne dam (cei ce vom citi aici) un timp sa reflectam, si poate abia atunci sa incepem discutiile, intrebarile.
Iar pentru cei care vor trece peste posturile astea fara rabdarea de a le citi, zic: cheltuiti cateva minute citind ce a postat Tudy. Merita.

Uite, am listat tot threadul si la noapte am sa-l citesc in pat, cu Beethoven in background... Poate ma mai cumintesc si eu...

Da, deci m-am tinut de promisiune. Am citit tot. Ce sa zic?

1. Sper ca treaba asta sa prinda si cat mai multi sa creada...ca am avea Raiul pe Pamant cu atata bunatate si iubire dezinteresata...

2. Pe mine chestiile cu mai multe vieti, universuri paralele, blahblah:
a. nu ma intereseaza
b. ma fac sa rad
c. nu am motive sa cred nici adevarul nici falsitatea lor

3. Adevarul e ca am fost educat in stil european-american, adica:
a. ceea ce ma face sa fac ceva este gandul ca la final VOI CULEGE FRUCTELE
b. sunt egoist si nu cred c-am sa ma schimb
c. cred ca ajungi sa fii generos si dedicat altora nu prin convertire spirituala ci prin maturizare...adica dupa ce inveti sa te iubesti si sa te accepti asa cum esti si dupa ce ai ajuns sa ai suficiente realizari personale si profesionale incat sa ai un nivel ridicat de self-esteem.

4. Urasc in filosofia asta ideea ca nimic nu e la intamplare. Pentru mine e fundamental sa cred ca exista intamplare, hazard, & co in univers...mi se pare o premisa cheie pentru a ma considera o persoana optimista si deschisa sa vada minunile lumii din jur...what's around the corner...

5. Ador in filosofia asta ideea de a ne intelege necazurile ca pe TESTE la care suntem supusi...ma seduce chestia nu pentru semnificatia ei religioasa (reincarnari si blah blah) ci pentru latura psihologica: in loc sa te consideri nefericit, mereu abordezi situatiile nefavorabile prin prisma ideii ca sunt un test...si atunci iti pui mintea la contributie si incerci TO MAKE THE MOST OF IT - sa inveti si sa exploatezi necazurile ca pe surse de invatare. Voi posta ceva despre asta si la mine in Jurnal, pentru ca vreau sa analizez cum se (ne)potriveste cu teoria bolovanilor.

Sunt pe fuga acum si nu am timp sa dezvolt, dar ce ai spus mai sus, este Karma...

E problema fiecaruia.

Dovada de ignoranta. Preferi sa-ti impui anumite limite, pe care mai apoi le depasesti cu foarte mare greutate.

Asta e punctul tau de pornire pe calea vietii.

Inteleg de aici ca iti place haosul. Nu apreciezi in mod deosebit sa detii controlul asupra vietii tale si asupra intregii tale fiinte, probabil dintr-o prea mare comoditate sau pasivitate. Sau poate nu esti capabil de acest lucru si il accepti asa cum este.

Reincarnarile nu tin de religie. Tin de Karma. In rest, imi place ca esti incantat de atitudinea respectiva.

@ Nicodim:

Confunzi ipotezele. Reincarnarea si universurile paralele sunt 2 chestii la fel de diferite ca matematica si psihologia. Si nici pe una nici pe alta n-ai sa intelegi decat daca iti sunt explicate si fac sens, nu?

O intrebare care mi-o pun referitor la:

De ce numai prin suferinta invatam? De ce nu putem invata din dragostea care ni se ofera pe parcursul vietii? In termeni "pamanteni" - se intampla asta pentru suferinta doare si ne atrage atentia mai usor?

Acest topic a fost editat de Mistinguett: 23 Nov 2003, 10:40 PM

Rapsunsul e simplu... Nu NUMAI prin suferinta invatam. Chiar e mentionat: "prin intermediul experientei si a suferintei"...

Ideea de la care trebuie sa pornim e faptul ca noi tindem sa retinem cu mai mare usurinta evenimentele "negative". Avand in vedere ca natura umana este una a armoniei, a pacii si a bucuriei interioare, orice "dereglare" a acestui ritm natural constituie un "eveniment" care este retinut... Tindem sa ignoram clipele in care bucuriile marunte ale vietii ne-au "inundat" si ne-au facut sa retraim, chiar si pentru cateva clipe, Esenta Ultima... Doar momentele in care fericirea simtita a fost intr-adevar foarte intensa sunt retinute. In schimb, avem o tendinta sa pastram momentele, chiar si cele mai marunte, in care am fost "iritati" in vreun fel, sau in care am fost cuprinsi de suferinta, tristete sau durere... Daca nu reusim sa invatam din acele momente, inseamna ca le traim degeaba. Ele sunt acolo cu un scop. Scopul este acela de a ne face sa constientizam ceea ce se intampla in noi si in jurul nostru...

Am sperat ca acea "experienta" inseamna evenimente pozitive. Pentru ca pentru mine, micile astea bucurii au o insemnatate enorma, nu prea le uit si nu ma fac decat sa-mi doresc sa repet experienta. Doar ca mi s-a parut ca asa cum este formulata fraza, are cumva intelesul ca numai experientele negative ne marcheaza. Ma bucur ca nu am avut dreptate, si e bine ca am lamurit problema.

Salut si aici.

Pentru ca au tot fost discutii pe mai multe teme pe diferite forumuri si topice, postez aici un text pe care l-am regasit.

E mai lung, asa ca ii dau linkul: Despre Karma, reincarnare, lumile fizica, astrala si cauzala ... si multe alte revelatii

Bafta !

PS. "cine are urechi de auzit ... sa auda".

Acest topic a fost editat de thunder: 4 Mar 2004, 01:56 AM

"Perfectiunea?Un drum totdeauna deschis.E semanat cu cadavre.Si in ultimul ceas ranitii se ridica totusi ravnind inainte!"
Asa este hombre,viiitorul este conditionat de faptele noastre.Si cine nu crede sa deschida bine urechile:selectia naturala exista si printre oameni,fizica si spirituala.

[FONT=Times][SIZE=7][COLOR=blue][QUOTE]
Iubirea este mai presus de o lege. Sa nu uitam ca tot ce a creat Tatal Ceresc, a avut ca fundament Iubirea, caci El Insusi este si Iubire. Este bine sa iubesti, dar trebuie sa stii cui daruiesti iubirea. Nu poti iubi pe oricine. Un exemplu extrem este sa iubesti un demon. Stiu ca suna foarte dur, dar acest exemplu l-am dat pentru a ilustra faptul ca inainte de a darui iubirea, este deosebit de important sa stii CUI o daruiesti. deci inainte de a invata sa iubesti, invata sa cunosti. Cel ce nu are cunoastere poate foarte usor sa cada in capcanele daruirii iubirii. Priviti in jurul vostru: cate tragedii familiale cunoasteti? Si di cei pe care ii stiti, cati au avut "minte"? Cati au gandit si cati au fost pur si simplu inconstienti? Deci, daca vorbim de iubire, mai intai sa invatam ce este iubirea. Din cate cunosc eu, pana acum nimeni nu a reusit sa dea o definitie a iubirii. In ciuda nenumaratelor tratate mai mult sau mai putin stiintifice, nimeni nu a reusit sa scrie o definitie clara. Tot ce s-a scris pana acum, trateaza EFECTELE, CARACTERISTICILE, MODURILE DE MANIFESTARE, MOMENTELE DE APARITIE, dar despre definitie, nimic. Acest lucru este simplu de explicat, deoarece Iubirea, fiind un Supraconcept Divin, nu poate fi definita (pentru ca nu poate fi inteleasa pentru a da o definitie) de o fiinta care a fost CREATA. Iubirea este o caracteristica a Divinitatii, care a fost daruita si sadita in sufletul fiecarei sistem viu creat. Ce facem noi, oamenii cu bucatica de iubire din noi, este problema noastra. Depinde de noi cum o exprimam si cum o manifestam, caci, manifestand iubirea din noi, Il manifestam pe Dumnezeu care a pus-o in noi. Aceasta manifestare a lui Dumnezeu din noi (prin vorbe si fapte), ar trebui sa fie un criteriu foarte important de selectare a oamenilor cu care ne inconjuram. Un om bun, care arata elevare prin vorbele rostie si prin fapte care sunt firesti lui, nu va admite langa el un om cu manifestari de mahala sau de usa cortului. Exista o vorba: arata-mi cu cine te insotesti, ca sa-ti spun cine esti. Prin adaptare, se poate spune:arata-mi pe cine iubesti, ca sa-ti spun cata minte ai. Desigur, Mantuitorul a spus sa daruim iubirea noastra celorlalti, dar nu a spus niciodata sa fim prosti sau lipsiti de cunoastere, lipsiti de bun simt sau lasi. EL a spus sa invatam a iubi mai intai, apoi sa invatam a darui iubirea si la urma abia, sa daruim acest Dar Dumnezeiesc. Mantuitorul nu a creat religii, nu a dat legi, nu a spus nimanui: tu vei fi ortodox, tu catolic, tu evanghelist etc. NU. Mantuitorul a lasat oamenilor cel mai frumos mod de a vietui unii cu altii, in pace cu Dumnezeu, cu Natura si cu ei insisi. Un mod de viata bazat pe un singur verb: a iubi. Iar pentru a arata ca aceasta este singura cale ce trebuie urmata pentru a ajunge la mantuire, S-a dat pe SINE exemplu, mergand pana la sacrificiul suprem. Atentie insa:EL nu a avut manifestari de iubire la adresa ispititorului, ci a aratat FERMITATE ABSOLUTA in manifestarea iubirii si credintei la adrea TATALUI CERESC. Atentie deci. pe cine iubiti!

Pe aproapele nostru ?!

Bine-ai venit la Han, Prietenul!

, Prietenul!

@thunder:
Daca-l iubesti pe aproapele tau si el este o fiinta decazuta spiritual, poti fi sigur ca iti va percepe iubirea cu totul altfel decat daca este o entitate elevata. Iar la extrem, daca este cu pe el, s-ar putea chiar ca iubirea ta sa i se para "un pic" cam... insuportabila

In mod teoretic, asa ar trebui sa se intample, deoarece potentele de iubire sunt intotdeauna mai mari decat cele de ura. Insa eu am dat acel exemplu deoarece, din nefericire, noi oamenii (la modul general vorbind) avem tendinta de a accepta la randul nostru manifestarile de prietenie sau iubire ale celor carora le daruim iubirea noastra. Ori, daca acea fiinta este decazuta, odata ce acceptam iubirea ei, acceptam si o parte din agresiunile la care este ea supusa, respectiv, o parte din kharma ei. Intrebarea fireasca este: cati oameni au CUNOASTERA si POTENTELE necesare incat sa sa separe eficient DARUIREA iubirii de ACCEPTAREA ei? Crede-ma, sunt foarte putini, din pacate. Este relativ usor sa daruiesti iubirea tuturor oamenilor, dar este foarte greu sa pui o bariera manifestarilor lor de iubire. Cui nu-i place sa se simta iubit? Dar una este sa ACCEPTI iubirea unui om bun, si alta este sa accepti iubirea unui om care se manifesta ca . Daca doresti exemple, poti citi Vietile Sfintilor, Patericul Egiptean, Patericul Sinait etc. Acei Sfinti aveau potente foarte mari de iubire, daruind iubirea lor tuturor oamenilor. Dar, cati din acei Sfinti Parinti ACCEPTAU manifestarile de iubire ale celor de rand? Nu vei gasi nici macar unul. Ei STIAU sa faca deosebirea intre oameni si aveau POTENTELE necesare sa aplice acel baraj de care am aminit anterior.
In mod firesc, natural, nu ar trebui sa se puna astfel de probleme dar, la stadiul de evolutie la care ne aflam, din pacate, este necesar sa actionam asa.
Sper sa nu va deranjeze modul in care expun aceste situatii.
Mai vorbim. Doamne ajuta!

Cum adica unu' care-i dreaqu curat sa-ti arate iubire?
Ori e bun ori rau in relatia cu tine. Intre ele nu se poa', bre!
Zic si eu asa..... <>

Acest topic a fost editat de Vornicum: 22 Mar 2004, 03:07 PM

Stiu asta.

Potentele vin odata cu cunoasterea, cu constientizarea unor adevaruri si mai ales cu aplicarea lor. Problema e la ora actuala ca oamenii sunt tinuti in ignoranta - cat mai departe de cunoastere - si mai grav ca majoritatea lor nici nu vor sa caute o iesire la lumina, desi in ultima vreme s-a "dat liber" la informatie, pentru ca masa ignoranta de oameni sa se polarizeze in benefici si malefici...

Zici si tu asa... da' nu-i asa! Si cel mai decazut om poate iubi. Atentie, vorbim de oameni si nu de altceva. Dar strict conform potentelor, calitatilor si defectelor pe care le are. Despre asta vorbeste Prietenul. Mai mult, si cel mai decazut om poate tanji dupa iubire: pentru ca energiile inalte pe care se bazeaza acest supraconcept ii furnizeaza un suport, o mana intinsa, dupa care Scanteia Divina din sufletul sau ingreunat de pacate plange; si vrea sa o "prinda" pentru a se salva.

Iti multumesc pentru completare! Ai dreptate.
Acum cred ca ar fi mai potrivit sa discutam si despre acest adevarat tavalug al informatiilor referitoare la caile de elevare pe care ar trebui sa le parcurga o fiinta umana pentru a ajunge la desavarsire. Cred ca acest subiect poate fi util celor care depun anumite eforturi de a intelege ce se intampla cu ei, de ce nu au si ei ce au altii, dar si de ce ei au acel CEVA pe care altii nu il au etc. Pentru o mai buna intelegere, acel CEVA se poate traduce prin imboldul intern (de cele mai multe ori, neconstientizat) care determina un om sa caute raspunsuri, altele decat cele de larg consum, raspunsuri care sa il ajute sa inteleaga fenomenologia propriei sale existente si a lumii in care traieste. Cu alte cuvinte, mersul lumii.
Poate ca cineva cauta niste raspunsuri, iar eu cred ca impreuna il putem ajuta. Ce zici?

Mantuitorul a fost intrebat: "Si cine este aproapele nostru?" Raspunsul LUI a fost dat printr-o pilda, cea a calatorului care a cazut intre talhari si a fost ranit. Calatorul care l-a ajutat pe cel cazut, nu si-a pus problema sa accepte vreo recompensa sau multumire de la cel ajutat. Adica, a evitat situatia care l-ar fi pus in postura de a accepta manifestarile de prietenie si recunostinta ale unui om despre care nu stia nimic. Asa cum am mai spus, sfatul pe care l-am dat reprezinta o concluzie, un rezumat al unor fenomenologii extrem de complexe care apar si se manifesta fara ca noi sa le vedem, atunci cand un om, fara sa stie, accepta fara restrictii manifestarile de prietenie si/sau iubire ale unui om care manifesta (in mod firesc lui) un comportament de jos nivel. De pe urma acestui tip de greseala apar suferinte care se manifesta gradat, pe mai multe planuri, ajungandu-se pana la instaurarea starii de boala. Sper ca ai inteles mesajul.

Salut, Prietenul!

Am toata bunavointa de a-i ajuta pe cei care cauta niste raspunsuri si nici un fel de bunavointa pentru cei care cred ca le-au gasit pe toate...

Parintele Arsenie Boca scria in "Cararea imparatiei" ca "stiinta putina te indeparteaza si de Dumnezeu si de stiinta, in timp ce multa stiinta te apropie si de stiinta si de Dumnezeu".

Doamne Ajuta pentru cat mai multa cunoastere celor benefici... Si cat mai multe sinapse celorlalti

interesant cum se pot impaca cei ce citesc cartile parintelui Arsenie (apropo, am citi si eu Cararea imparatiei ) cu adeptii legilor divine ale manifestarii (stiti, sunt respinse de catre ortodoxism )
vad ca toti sunteti in tema si as vrea sa va intreb atunci cum ramane cu Cele Zece Porunci din Biblie? Se exclud cu Legile Divine ale Manifestarii??? Le completeaza??? Ajuta omul sa isi implineasca scopul in viata aceasta??? Sau pur si simplu conduc spre o kharma pozitiva??

Cele 10 porunci le afli singur , le simti.

Tudy eu spun ca tinem minte mai usor experientele pozitive, eu de exemplu cand vin dintr-o excursie zic "nu ma mai duc niciodata, e prea greu", dar dupa un timp iar imi vine chef sa ma duc pentru ca imi aduc aminte numai partile bune.
Daca tinem minte numai pe cele negative pericolul este sa devenim pesimisti si speriati, sa nu mai intreprindem nimic.

Scuze pentru intrebarea de mai sus Tudy, ma simt ca un drac care n-are ce face si ispiteste oamenii cu intrebari, sigur exista raspuns, cred ca il stiu, asa ca o las asa cum ai zis, nu mai intreb.

- se impaca f. bine la cei ce au o inteligenta peste medie si stiu sa imbine adevarurile divine si sa cearna griul de neghina.

- unii aleg sa citeasca pe Arsenie, altii pe Lorber. Evident, cu adevarat de cistigat vor avea cei care il citesc pe Lorber, intrucit el exprima cuvintele lui Iisus.

- poata sa respinga ortodoxismul si stelele din cer .. ele tot acolo vor ramine, iar Pamintul se va invirti in jurul Soarelui ... nu invers.

- parerea mea personala e ca cele 10 porunci sint date pt. oamenii de rind, la un nivel gregar de intelegere si chiar si prezentare ... asa, mai pe intelesul lor.

- se interpatrund, insa se si includ. Legile Divine ale Manifestarii sint legi COSMICE, pe cind poruncile sint date pt. oameni, pt. unii cu o putere de intelegere mai scazuta.

- in general "legile" te ajuta sa nu-ti faci karma negativa. Cel ce urmareste elevarea spirituala nu cauta sa-si faca karma pozitiva, ci sa scape de karma, sa de ELIBEREZE (de ea).

Acest topic a fost editat de thunder: 25 Mar 2004, 09:10 AM

In acest caz, cred ca nu mai e nevoie sa dau un raspuns. Sau cel putin sper.

Un scurt material despre legile manifestarii...

"In Raza Creatiei, fiecare "Lume" are desemnat un numar, care corespunde fortelor ce actioneaza in acea lume.
In Absolut, cele 3 forte (activa, pasiva, neutra, n.t.) constituie un intreg: Vointa unica si independenta a Absolutului. De aceea, Absolutului ii este desemnat numarul 1. Intr'o lume de ordinul doi (toate Galaxiile), cele 3 forte sunt divizate; de aceea aceste lumi au desemnat numarul 3.
De aceea, pe masura ce coboram pe Raza Creatiei, fiecare lume de jos (incepand cu cea de ordinul 3)mosteneste toate fortele lumii de sus, si in plus, fiind creata, manifesta 3 forte proprii. Astfel, in lumile de ordinul trei sunt (3)+3=6 forte. In lumile de ordinul patru sunt (3+6)+3= 12 forte, si asa mai departe: (aici era un tabel, dar mai greu cu editarea asta... ideea e, in stanga e lumea, in dreapta ordinul legilor acelei lumi)



Absolutul...................................................................1

Toate Galaxiile............................................................3

Calea Lactee (o galaxie)...............................................6

Soarele (un sistem solar intr'o galaxie)..........................12

Toate planetele (un sistem planetar al unui soare)..........24

Pamant (o planeta a unui sistem planetar).....................48

Luna (o luna a unei planete).........................................96


Numarul de forte din fiecare lume indica numarul de ordine al legilor care guverneaza acea lume. Cu cat sunt mai putine legi intr'o lume data, cu atat aceasta e mai aproape de Vointa Absolutului.
Vointa imediata a Absolutului ajunge doar pana la Lumea 3 (Galaxiile, n.t.). Nu ajunge in Lumea 6 (Pamantul, n.t.). In Lumea 3, Absolutul creeaza, cum s'a si intamplat, un plan general al Universului, care apoi este dezvoltat mai departe mecanic. Vointa Absolutului nu se poate manifesta in lumile urmatoare in afara acestui plan, si prin manifestarea in acord cu acest plan, ia forma legilor mecanice.

"Pe Pamant suntem foarte indepartati de vointa Absolutului. Suntem separati de el de 48 de nivele de legi mecanice. Daca ne'am elibera de jumatate din aceste legi, ne'am gasi sub influenta a numai 24 de legi, adica sub influenta legilor planetare, si astfel am fi cu o treapta mai aproape de Absolut si de vointa sa. Daca apoi ne'am elibera de jumatate din aceste legi, ne'am gasi sub influenta legilor solare (12 legi), si prin urmare mai aproape cu o treapta de Absolut si de vointa sa. Daca apoi din nou ne'am putea elibera de jumatate din aceste legi, ne'am gasi sub influenta legilor lumii stelare, si separati doar de o treapta de vointa directa a Absolutului. Si posibilitatea pentru om sa se elibereze gradual de aceste legi mecanice exista.
Studiul celor 48 de ordine de legi sub care omul se afla nu poate fi un studiu abstract, precum cel al astrononomiei. Ele pot fi studiate doar prin observarea lor in el insusi, si prin eliberarea din ele.
La inceput, un om trebuie sa inteleaga ca se afla in mod inutil sub influenta unor mii de legi seci, create de alti oameni si de el insusi. Cand va incerca sa scape de ele, va vedea ca nu poate. Incercarile lungi si perseverente de a scapa de aceste "mici" legi, il vor convinge de starea de sclavie in care se afla. Legile sub a caror influenta se afla omul pot fi studiate doar luptand cu ele, incercand sa te eliberezi de ele. Dar este nevoie de multa cunoastere, pentru a putea sa te eliberezi de o lege, fara a creea alta noua in locul ei."
(G.I.Gurdjieff)

Sursa: http://www.geocities.com/fourthway.geo/laws5.html

Acest topic a fost editat de gypsyhart: 6 Sep 2007, 09:52 AM

In lumea Bodegilor, alcoolului i se atribuie taria de 1, pentru ca este unic ingredient principal in bauturile alcoolice.

deci:

Alcool 1

Apoi, urmeaza berea; fiind o bautura usoara, cu tarie mica, ei i se atribuie numarul 4,5 (de la 4.5 %)....


Bere 4,5

Pe treapta urmatoare a bauturilor alcoolice urmeaza vinul, o frumoasa bautura ce stimuleaza imaginatia, avand traditie la noi in tara.

Vin 4,5x3=13.5, taria medie a unui vin bun...

Urmeaza apoi tuica, cu o tarie un pic mai mare, pentru omul care are experienta, pentru cel ce trudeste pentru a o face, distiland din materia aceea inestetica o bautura frumoasa:

Tuica 13,5x3=40.5 o tarie acceptabila pentru o tuica buna...


Scopul acestui post este acela de a arata ca te poti juca oricum cu numerele... in ideea ca numerele se obtin din teorie si experiment, si nu invers.

Acest topic a fost editat de Blakut: 5 Sep 2007, 10:38 PM

Despre Legea hazardului....

"Ce ni se întamplă, sau ni se poate întampla, depinde de 3 cauze: întamplarea, soarta sau propria voinţă. Una din premisele majore ale lui Gurdjieff, este că omul este o maşină-deşi una complexă- este totuşi o maşină fară conducător. Această maşină merge într-o direcţie pentru un moment, apoi în altă direcţie, şi tot aşa, în funcţie de stimulii exteriori pe care îi oferă viaţa. Sub incidenţa legii hazarduluii, omul acţionează mecanic în funcţie de influenţele externe ale rasei, naţiunii, climei, familiei, educaţiei, societăţii, profesiei, manierelor, obiceiurilor, averii, săraciei, samd. Viaţa este ca o mare curea care pune în mişcare maşina umană. Accidentul (hazardul) nu se referă doar la accidente fizice, cum ar fi să te împuşte cineva, sau să ai un accident de maşină. Se referă la faptul că ceea ce ni se întămplă nu vine din interiorul nostru, nu ne aparţine.
Omul poate fi înţeles ca având două părţi: esenţa şi personalitatea. Esenţa într-un om este ceea ce este înnăscut, ceea ce îi aparţine. Personalitatea este ceea ce e dobândit, ce vine din afară.
Partea din noi care este esenţială se supune "legii sorţii", iar partea din noi care este personalitatea- mai ales falsa personalitate- se află sub incidenţa legii hazardului. Un al mod de a considera această lege, este că avem diferite nivele în noi înşine. Falsa personalitate operează sub 96 de categorii de legi, personalitatea operează sub 48 de categorii de legi, iar esenţa sub 24 de categorii de legi.
Dacă un om este foarte identificat cu personalitatea sa, prin falsa personalitate (care se află sub incidenţa mai multor legi), atunci acest om se află sub incidenţa legii hazardului (accidentului).
Când un om face ceva din înţelegere, nu acţionează din falsa personalitate, ci acţiunile sale au o rădăcină mai adâncă, mai interioară; şi în această situaţie e mai probabil să fie sub incidenţa "legii sorţii". Un om aflat sub incidenţa legii hazardului merge înainte cu maşina psihologică ce a fost sădită în el. Nu se întreabă niciodată ce face, şi nu se gândeşte de ce o face. Punctele lui de vedere sunt stereotipe, tampoanele (un fel de raţionalizări ale propriilor fapte- n.t.) sunt fixate, atitudinile lui sunt dobândite. Un astfel de om doarme faţă de el insuşi.
Soarta există, dar nu pentru toată lumea. Soarta este rezultatul influenţelor planetare care corespund cu şi acţionează asupra tipului unui om. Soarta este legată doar de o parte din om, şi anume de esenţa sa.

Sub incidenţa legii hazardului sunt două tipuri de influenţe. Una este influenţa vieţii în general, şi alta este influenţa care vine din "afara vieţii", adică influenţele esoterice, create sub incidenţa altor tipuri de legi. Aceste influenţe "conştiente" au fost create în mod conştient de oameni conştienţi, pentru un anumit scop. Ele pot să ajungă la anumiţi oameni şi pot acţiona asupra anumitor oameni, ajutându-i să se trezească. "

Sursa: http://www.geocities.com/Tokyo/1236/accident1.html

Despre Legea lui 7

"Această lege ocultă pe care este necesar să o menţionăm în acest context este strâns legată de momentul ocult de hiatus. În cadrul aceastei legi se afirmă că ansamblul oricărui proces prezintă întotdeauna o anumită desfăşurare ce prezintă anumite faze ce se desfăşoară într-un anume mod în timp.

Mai precis spus, se poate afirma că în realitatea ocultă a oricărui proces care apare în manifestare există anumite faze distincte în cadrul cărora modul de desfşurare al procesului respectiv este caracterizat de o stare de încetinire sau chiar de stagnare. În cadrul acelor faze precise, procesul respectiv, pentru a se îndrepta către finalitatea sa trebuie să fie susţinut (sau impulsionat) de anumite energii specifice care provin din afara sa.
În absenţa acestui ajutor exterior acel proces nu-şi continuă dezvoltarea sa firească până la finalizarea lui deplină. Daca nu i se oferă impulsionarea pe care aproape de fiecare dată procesul respectiv o implică el poate involua într-o stare potenţială sau este chiar posibil să fie reorientat (deviat) către o cu totul altă direcţie decât cea iniţială.
Altfel spus, această lege ocultă divină fundamentală (care, aşa cum am arătat, se regăseşte pe toate nivelurile manifestării), afirmă că orice fenomen care începe nu este obligatoriu să ajungă la finalitatea care este înscrisă în structura sa.

Există deci anumite momente, în evoluţia oricărui proces sau fenomen, în care respectivele procese sau fenomene pot fi oprite (stopate) - sau, cu alte cuvinte, există anumite discontinuităţi în evolutţa vibratorie a oricărui process sau fenomen.
Aceste discontinuităţi (hiatusuri) apar întotdeauna în două etape precise ale evoluţiei oricărui fenomen şi, graţie acestui fapt, le putem chiar determina cu anticipaţie dacă, în prealabil, cunoaştem durata desfăşurării fenomenului respectiv şi momentul lui de început.
Această lege esenţială este cea care face ca universul care se dezvoltă în timpul-durată să nu degenereze într-un haos, pentru că dacă nu ar exista această lege orice fenomen sau proces care ar începe ar fi imposibil de oprit. De exemplu, dacă un fenomen meteorologic natural (ploaie, ninsoare etc) ar începe, nu ar exista pentru el atunci nici un factor ocult de oprire a sa: tocmai de aceea un astfel de proces s-ar putea auto-întreţine şi s-ar putea relua din nou şi din nou, la nesfârşit.
Dimpotrivă, existenţa acestui moment de discontinuitate face ca toate procesele sau acţiunile care încep să poată fi şi oprite (dacă, desigur, pe parcurs ele nu sunt din nou impulsionate exact atunci - în acel moment cheie, care se regăseşte aproape identic în orice proces sau fenomen). "

Editare ulterioara:

Despre determinarea momentelor de hiatus

"După cum am arătat anterior, tradiţia ocultă a umanităţii precizează că momentele de hiatus (discontinuitate) pot fi determinate cu anticipaţie atunci când cunoaştem cu exactitate durata de desfăşurare a unui anumit fenomen sau proces precum şi momentul de început al acestuia. Aceasta este cu putinţă pentru că aceste momente sunt plasate întotdeauna în exact aceleaşi faze ce sunt caracteristice desfăşurării oricărui fenomen. Modul de acţiune a Legii Oculte a lui 7 este deci universal, sau altfel spus este mereu acelaşi.

Aceste aspecte sunt prezentate adesea prin analogie cu gama muzicală (mai exact, cu gama muzicală temperată majoră), în care după cum se ştie există două intervale de încetinire a vibraţiilor sonore (în sensul de urcare a gamei: de exemplu, de la Do la Si), intervale care sunt numite în muzică „semitonuri”.
Ele (semitonurile gamei majore) corespund aşadar momentelor de discontinuitate care caracterizează Legea Ocultă a lui 7:
- primul dintre ele este plasat la modul general vorbind înainte de jumătatea intervalului (mai precis, la 3/7 din întregul interval). Acest prim moment de hiatus răspunde de finalizarea acţiunii, fenomenului sau procesului care deja a fost început.
- cel de-al doilea moment de acest gen se află chiar la sfârşitul fenomenului, acţiunii sau procesului (sau altfel spus el există la 7/7 din întreaga perioadă de desfăşurare a respectivului fenomen sau proces). Aici se poate spune că, acţiunea, fenomenul sau procesul a ajuns deja la încheiere sau finalitate şi eventual el poate să reînceapă sau nu , imediat după aceea ( atunci când începe din nou respectivul fenomen sau proces poate translata cu acea ocazie pe o altă octavă sau se poate opri acolo). "

Sursa: http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?l...O&item=4796

Un articol interesant despre legea octavei si aici: Legea octavei si teoria haosului

Acest topic a fost editat de gypsyhart: 19 Sep 2007, 01:12 PM

Un articol util despre legea lui 7 si Eneagrama.

@Clopotel

Răspund aici unui mesaj de al lui Clopotel de pe topicul Profetul (de la Comunitatea Credintei)

Legea talionului se aplica in continuare si astazi, dar nu de crestini, caci legea talionului a fost abrogata pentru crestini...

Nu e vorba ca se aplica "de catre", ci de se aplica "pentru". Si eu zic ca se aplica si pentru crestini. Oare cati crestini raspund mereu cu bine pentru raul care li se face? Dincolo de asta, nu cred ca e sanatos sa ai o astfel de regula. E ca si cum ai spune ca un parinte nu are voie sa isi bata copilul, ca daca il bate inseamna ca nu il iubeste. Sau ca nu are voie sa il pedepseasca, ca daca il pedepseste inseamna ca nu il iubeste.
Constiinta nu se reduce la reguli, si restrictii de comportament sau de gandire.


Vezi ce am spus mai sus.

Nu mi'ai dat impresia ca ai vorbi din constientizarea acestei legi, ci "din carti".


Pedeapsa nu este echivalenta intotdeauna cu ura.
Cum comentezi acest pasaj din Apocalipsa lui Ioan (cap. 18:1-8):

1. Dupa acestea, am vazut un alt inger, pogorandu-se din cer, avand putere mare, si pamantul s-a luminat de slava lui,
2. Si a strigat cu glas puternic si a zis: A cazut! A cazut Babilonul cel mare si a ajuns locas demonilor, inchisoare tuturor duhurilor necurate, si inchisoare tuturor pasarilor spurcate si urate.
3. Pentru ca din vinul aprinderii desfranarii ei au baut toate neamurile si imparatii pamantului s-au desfranat cu ea si negutatorii lumii din multimea desfatarilor ei s-au imbogatit.
4. Si am auzit un alt glas din cer, zicand: Iesiti din ea, poporul meu, ca sa nu va faceti partasi la pacatele ei si sa nu fiti loviti de pedepsele sortite ei;
5. Fiindca pacatele ei au ajuns pana la cer si Dumnezeu Si-a adus aminte de nedreptatile ei.
6. Dati-i inapoi, precum v-a dat si ea si, dupa faptele ei, cu masura indoita, indoit masurati-i; in paharul in care v-a turnat, turnati-i de doua ori.
7. Pe cat s-a marit pe sine si a fost in desfatari, tot pe atata dati-i chin si plangere. Fiindca in inima ei zice: Sed ca imparateasa si vaduva nu sunt si jale nu voi vedea nicidecum!
8. Pentru aceea intr-o singura zi vor veni pedepsele peste ea: moarte si tanguire si foamete si focul va arde-o de tot, caci puternic este Domnul Dumnezeu, Cel ce o judeca. ?


Vorbim de legi pentru ceea ce este manifestat. Si obiectiv inseamna ca ele nu pot fi schimbate. Sau cum spune Iisus "Cerul si Pamantul vor trece, dar cuvintele mele nu vor trece".

Am zis Iisus, nu Hristos.
Daca tu nu crezi in legi obiective, universale, in ce fel de legi crezi? In "legea bunului plac"? Crezi intr'un Dumnezeu care face o lege dupa care se razgandeste si o schimba? Fa-ma si pe mine sa inteleg.

QUOTE

QUOTE

Bre, nu exista "legi crestine" si "legi hinduse". Daca exista asa ceva, alea or fi moravuri, sau obiceiuri omenesti mai mult sau mai putin trecatoare. Faptul ca vorbesti de o "lege crestina" ca si cum ar fi ceva care se aplica doar crestinului, arata ca te situezi inca la nivel de moravuri, obiceiuri, etc, strict umane.

Spune-le cum vrei, insa este clar si evident ca legile hinduse, si altele, nu vorbesc aceeasi limba cu cele crestine, oricat ar incerca unii sa le amestece.

Cine are ochi sa vada, vede. Cine nu, nu.
Daca ai fi in adevar, ai spune ca legea pe care ai descoperit-o pe calea ta se aplica tuturor. Daca nu poti spune acest lucru, inseamna ca este o lege inventata de tine (sau de cei cu care te aduni).

QUOTE

QUOTE

A raspunde cu aceasi moneda poate insemna si "iarta greselile aproalui tau, asa cum si tie ti se iarta greselile proprii". Mm?

Inteleg unde vrei sa bati insa nu la asta se refera legea talionului... Seamana dar nu rasare...

Daca nu ierti, pedepsesti. Insa in ambele situatii primesti ce oferi. Ce e asa greu de inteles?
A raspunde cu aceeasi moneda nu se reduce la a raspunde raului cu rau, ci si a raspunde binelui cu bine. Este adevarat, ca a raspunde raului cu bine este un nivel superior. Eu incercam doar sa arat ca intre aceste doua trepte mai exista una intermediara.


Acest topic a fost editat de gypsyhart: 7 Apr 2009, 11:24 AM