Salut tuturor,
Nu stiu de ce am venit aici la voi, pe forum.. e adevarat, ca simt nevoia sa vorbesc cu cineva (care nu ma cunoaste) si cum mai citeam uneori parerile voastre, am decis sa va expun si problema mea. Cred ca sunt bolnav. La cap. De o perioada destul de lunga nu mai simt nimic pentru sotia mea. Absolut nimic. Mi-e complet indiferenta. Tot ce am in minte e sa plec. Sa fug cat mai departe. Si ma uit de-a lungul anilor, ca de cand suntem impreuna, cele mai "fericite" si relaxante momente, au fost cand eram singur... Suntem casatoriti de 4 ani, suntem impreuna de 7. Am citit pe net diverse pareri, si cele referitoare la faptul ca dragostea dispare dupa o perioada, nu sunt un tip tampit, cel putin nu imi par tampit, dar intre noi problema e alta... Tot incercam sa ajungem la un rezultat cu viata noastra, scoli, cursuri, diverse... si mi se pare ca-i ... "proasta".. ca nu pricepe nimic, ca nu a reusit in 10 ani sa faca nici macar un pas in fata, ca nu se ridica la nivelul meu intelectual... Si apoi, ma uit (chiar la ceea ce am scris mai sus) si mi se pare (sunt convins de fapt) ca aberez intr-una, ca spun numai tampenii.. Daca altcineva mi-ar fi spus lucrurile astea i-as fi spus sa isi vada de treaba, sa-si scoata tampeniile din cap si atata timp cat a ales calea asta sa mearga inainte ... Problema e ca mi-o spun si mie intr-una si nu reusesc sa imi revin... am incercat sa discut o eventuala separare, s-a ajuns la lacrimi, nu am mai fost in stare sa continui... Ma simt las si nu stiu incotro sa o apuc.
Cand imi explic mie tot ce mi se intampla, imi dau dreptate si imi spun : asta simt, nu pot schimba. Nu imi vine nici macar sa mai incerc nici sa discut... stiu ca daca voi deschide subiectul voi termina si relatia, dar totusi, poate imi revin... Am impresia ca libertatea ce mi-ar oferi-o despartirea este de fapt ceea ce mi-am dorit mereu...
Sunteti oameni maturi, trecuti prin multe (unii), nu va cer un sfat, dar o parere m-ar ajuta...
Va rog, ajutati un om tampit...
Multumesc.
@lost,in primul rand tin sa-ti urez un bun venit la han si Hristos a inviat.
Cand te-ai casatorit era aceiasi situatie?banuiesc ca nu.Din punctul meu e vedere casnicia e ca o caruta(sa nu razi),era una din multele vorbe de duh ale bunicului meu,impreuna trebuie sa urmati acelasi drum;daca unu o ia haisa si unu tala nu iesiti la capat,se destrama.Tu zici ca ii esti superior prin intelect,gandire,formare profesionala bla bla bla.De ce nu ii oferi si ei posibilitatea de a se perfectiona,de a-si dezvolta capacitatile?Te-ai gandit ca s-ar putea sa se simta suprimata de falsa ta superioritate?Daca am inteles bine este o fire sensibila,genul care da tot fara sa ceara nimic,are nevoie de ajutorul tau pentru a se ridica.Sunt multe de spus,eu nu sunt nici pe departe cel mai potrivit in a-mi da cu parerea asa ca nu lua prea mult in considerare aceste randuri.
Sunt consilieri familiari,psihologi specializati pe aceste probleme,cel mai indicat ar fi sa iei legatura cu unul dintre ei.
p.s: nu te cunosc dar iti cer sa te gandesti bine inainte de a arunca in aer casnicia si viata sotiei tale.
primul pas a fost facut...legatura dintre voi e sudata din cate vad de acei sapte ani,
de ce gandesti negativ...?
cea mai mare greseala e atunci cand vezi dragostea doar ca pe un sentiment.
E bine pentru voi, pentru fericerea voastra-n special, sa stati o perioada de timp dezlegati.
Sa vedeti cat de greu e fara acel 50%
Daca nu rupeti pentru o perioada de timp legatura(fara telefon ,fara net,fara scrisori....totul sa fie mort pentru voi) situatia nu se va insanatosi, va putrezi. In final pe casnicia voastra se va pune o coroana cu garoafe si o sfanta cuvantare.
Daca ea nu vrea meditarea relatiei dintre voi doi, atunci tu poti fi cel care se retrage din casnicie pentru cateva luni....undeva departe...la sute de kilometri de casa
verdictul: a aparatu banalul in relatia voastra.
Mai bine il consideri tu pe celalalt prost, decat sa te considere el pe tine. Asta in situatia in care viata nu e prea darnica cu tine. Oricum, nu-mi place cuvantul asta prost , e tare relativ.
Nu stiu cat de mult te pot ajuta eu, dar iti pot spune ca desi nu am avut o relatie de 10 ani de zile, imi cam dau seama cum e. Toate relatiile mele, dupa un an sau doi deveneau insuportabile si tanjeam dupa libertatea de om singur. Cand mai cunosc oameni de varsta mea, care sunt impreuna de 3, 4 sau 5 ani ma oripilez. Parerea mea este ca cea mai mare greseala este sa te lipesti de prima persoana pe care o intalnesti si sa incerci sa ai o relatie de lunga durata cu ea. Daca vrei sa pleci, pleaca, presupun ca problemele tale existau de mai multa vreme dar abia acum cand nu mai suporti situatia ai ajuns sa accepti ca ceva nu merge. Asa ca, daca iti vine sa pleci, pleaca, mai tanar nu te faci si timpul trece.
lost, as avea o intrebare la tine: de ce te afecteaza faptul ca sotia e proasta? ...nu castiga bani destui? Nu poti purta o discutie pe anumite teme cu ea? Rade lumea de tine?
A nu se confunda o casnicie cu o relatie(de lunga sau scurta durata).
Cunoscatorii ma vor intelege sigur,ceilalti...si ei...intr-un tarziu
Pt. astia din urma prezint un material pregatitor:
Am fost barbat indraznet, macho, liber si aveam parul lung.
Sotia mea m-a agatat, nu invers; Mi s-a prezentat si oriunde mergeam, ea era deja acolo……sunt deja 12ani de atunci.
Pe vremea aia eram un motociclist inrait, purtam numai tricouri negre, blugi crestati, cizme de motociclist si aveam….parul lung. Bineinteles ca aveam si un outfit pentru ocazii speciale.Atunci purtam un tricou negru, blugi crestati si papuci de sport, adidasi, albi.
Munca pe acasa era ceva rar, pentru ca eu eram mereu cat mai departe, pe drumuri.
Dar imi iubeam viata asa cum era ea. Asa, deci, m-a cunoscut ea. “Tu esti barbatul viselor mele. Esti atat de…macho, indraznet si …liber”.
Cu libertatea a fost in curand gata, pentru am decis sa ne casatorim.
De ce nu?!? Eram un barbat indraznet, aproape liber si aveam….parul lung.
Bineinteles toate astea numai pana la nunta. Cu putin timp inainte imi zice: “Ai putea si tu macar la frizer sa mergi, ca totusi vin si parintii mei la nunta.”
Treceau orele - NU, ….. dupa cateva zile si lacrimi fara numar de la ea……. am lasat de la mine si mi-am tras o frizura la moda cu par scurt, ca……in cele din urma o iubeam, si ce mai…. eram barbat indraznet, aproape liber,nu mai aveam parul lung dar eram ataaaaaaat de dulce.
“Scumpul meu, eu te iubesc asa cum esti !!!” -a exalat ea.
Viata era in regula desi la cap imi era putin mai racoare.
Au urmat saptamani de convietuire pasnica si duioasa pana cand intr-o zi nevasta mea statea in fata mea cu o plasa mare in brate. A cumparat o camasa, o helanca (la cuvantul asta deja am pielea gainii) si o pereche de pantaloni, noi noute si imi zice: “Probeaza si tu astea, te rog !”
Au trecut zile, au trecut luni si nenumarate servetele imbibate cu lacrimi de la ea. Ca in cele din urma sa las de la mine si sa port camasa, helanca (hrrrrr) si pantaloni de stofa. Au urmat pantofi negri, sacou, cravate si pardesiu.Dar eram barbat indraznet, super misto si cu parul scurt.
Apoi a urmat cea mai mare lupta,Lupta pentru motocicleta. Bineinteles ca nu a durat mult,pentru ca in costum negru si cu permanenta frecare si topaiala pe motocicleta nu poti lupta mult. In afara de asta pantofii negri de lac erau de asemenea o “forta” fragila. Dar ce mai conta,eram barbat chipes, aproape liber, conduceam un combi si aveam parul scurt.
Cu anii au mai urmat multe alte batalii, pe care eu le-am pierdut in oceanul ei de lacrimi.Eu spalam, eu calcam,eu faceam cuparaturile, am invatat slagare pe derost, beam vin rosu dulce si faceam plimbarea de duminica. “Dar si ce?!?”- ma gandeam eu ;………….. eram un pampalau,asuprit, ma simteam naspa si aveam parul scurt……
Intr-o buna zi, scumpa mea nevasta statea in fata usii cu valizele impachetate si mi-a zis: “Te parasesc !”
Uimit si socat o intreb pentru ce motiv. “Nu te mai iubesc, te-ai schimbat atat de mult. Nu mai esti omul pe care l-am cunoscut eu odata.” - mi-a zis ea, trantindu-mi usa in nas.
De curand am intalnit-o iarasi. “Noul” ei(masculul) este un motociclist paros, cu blugi crestati si tatuajecare…… se uita la mine plin de compasiune.
Cred ca o sa-i trimit cadou o sapca!
@lost,daca mai esti printre noi...considera-te norocos!
lost, nu esti bolnav..te incadrezi in normalitate stai linistit...am sa-ti dau insa o veste neplacuta..ai sa te saturi si de libertate ...o sa-ti iasa pe nas daca este prea multa..de fapt, ai nevoie de o cura de libertate..cate un episod din cand in cand .. deasemenea, va trebui sa lucrezi un pic la simtul masurii si la stabilirea acelui nivel intelectual care iti da batai de cap
@Lost: Daca e atat de proasta si inferioara termina relatia, altfel mori de inima rea. Pe ea n-o impusca ca faci puscarie.
Daca esti tampit si vrei sa ameliorezi ceva, mergi la un psihoterapeut.
Annacrin domnul lost pare sa-si vada de ale sale probleme si ne lasa noua placerea sa dezbatem . Sau nu...
Repet daca este o problema reala si nu una inchipuita pentru a ne constrazice noi aici domnul lost traverseaza o frumusete de criza care se rezuma la ce scrie mai jos.
Într-o dimineaţă omul se trezeşte şi totul e altfel. Eşti o persoană de succes sau poate că nu, poate îţi iubeşti soţul/soţia, sau poate nu, familia este sau nu totul pentru tine, te simţi ratat sau poate nu, dar în dimineaţa aceea te simţi altfel. Deodată te priveşti pe tine, îţi priveşti casa, familia, colegii, munca, aspiraţiile, realizările şi dintr-o dată le simţi străine: Asta e viaţa mea? Ăsta sunt eu? Asta e munca mea? Ăştia sunt familia mea? Ciudaţii aceştia sunt prietenii, amicii mei? Dar totul mi-e străin! N-au legătură cu mine, cel adevărat, nu se potrivesc cu ceea ce eu simt cu adevărat! Şi toate, toate şi toţi sunt piatră de moară de picioarele tale, obstacole în calea libertăţii şi a nenumăratelor perspective, pe care le întrevezi pentru tine însuţi. Sentimentele, pe care le-ai avut pentru soţ/soţie, copii, părinţi, colegi, succesele s-au spulberat de parcă n-ar fi existat niciodată.
Te simţi păcălit, înşelat, prădat de toţi şi toate. Reacţia e adesea violentă: divorţ, demisie, alcool, abandonarea familiei, aventuri amoroase etc.; sufletul însetat de spiritual realizează cât de goală e viaţa sa fără spiritual. În prima fază dă vina pe ceilalţi. Te-ai sacrificat pentru ei! E greu să recunoşti că ai greşit, că opţiunile au fost eronate, că ai omis esenţialul!
Cei cinci factori ai crizei de la mijlocul vieţii sunt: lipsa spiritualului, problemele personale, visele neîmplinite, relaţiile deteriorate ,competiţia crescută.
Acum tare as vrea sa vina sa ne spuna care-i de fapt problema lui . Ca nu poti sa zici dupa sapte ani ca nevasta-ta e proasta ! Pana acum unde ai trait ? Pe Marte?
cucu mucu...domeniu de interes comun? ..mda ..uite, daca facem un sondaj printre barbati, sunt mai mult ca sigura ca procentul celor care au domenii de interes comune cu ale femeilor este foarte mic..daca asteptam ca domenile cu pricina sa coincida intr-o mare proportie, ne putem trezi ca subiectii in cauza sa ajunga la varsta senectutii .. cu barba sura si toate acareturile
eu de exemplu nu sunt de acord cu convietuirea de proba(fara casatorie) pe o perioada mai lunga de 1 an…un an consider ca este suficient pentru a afla(in mare) defectele si calitatile partenerului/partenerei, cat de dispus/a esti sa tolerezi defectele perechii tale si daca doresti sau nu sa-ti petreci viata alaturi de cel/cea ales/aleasa…tot ce depaseste un an, fara certificat de casatorie, consider ca este dovada de lasitate, frica si lipsa de responsabilitate..concubinajul nu a dovedit c-ar fi benefic pe o perioada indelungata
Anna, ar fi minunat sa ne aflam in armonie ..dar, cati dintre oameni reusesc sa fie in armonie cu ei insisi, mai ales la o varsta relativ frageda?
ma intreb unde este lost care a aruncat momeala si a disparut..ar fi trebuit sa raspunda pana acum la comentariile noastre
Un an nu este suficient pentru a afla defectele majore. Cunosc cazuri in care ori el ori ea si-au ascuns adevaratul caracter pentru mai bine de un an - adica pentru 3-4 sau chiar 7.
In cazul meu primul an e mereu relativ ok, e anul in care pot trai cu defectele celuilalt. Abia anul doi e cel decisiv, in care ma decid daca vreau sa traiesc toata viata cu defectele ceuilalt sau nu. Si ca mine sunt multi si multe. Ca sa nu mai spun ca sunt si mai multi care n-au habar ce vor si un an sau 2 e prea putin timp pentru a-si da seama.
De ce sa "legalizez" respectul si dragostea? Astea nu se vad si fara "legalizare"? Sau crezi tu ca devin mai puternice si mai importante dupa legalizare?
Nu este nici jena, nici rusine, nici frica de legalizare, ci este o reactie normala a lumii in care traim si o reactie practica a celor care isi recunosc in primul rand lor insisi ca omul este schimbator, ca nu poti jura pentru un viitor etern in conditiile in care nu esti sigur ca vei simti la fel si peste 3 luni. Si chiar daca esti convins ca vei simti la fel si peste 5 ani si viata tot iti da un bobarnac si ajungi la divort si la batai de cap tocmai pentru a ti se demonstra ca nu esti atoatestiutor si atotstapanitor.
Recunoastere sociala stabila??? Priviti cu alti ochi de semenii lor??? Pai oamenii se casatoresc pentru gura si ochii lumii sau din dragoste si respect cum ai spus mai sus? Astea cu recunoasterea si alt statut si privirea semenilor sunt niste tampenii extrem de mari care pun o imensa presiune pe umerii tuturor necasatoritilor, in loc sa fie in stare sa-si vada de relatiile lor nestingheriti! Semenii ar trebui sa-si vada dracu' de borsul lor, nu de-al altora si de cat de legal sau ilegal si-o pun doi in casa lor!! Oamenii ar trebui sa aprecieze respectul, dragostea, afinitatea, intelegerea, etc, etc. dintr-un cuplu, indiferent cat de "legalizat" sau nu ar fi el! Din cauza preconceptiilor stupide ca cele exprimate mai sus s-a ajuns de rata divorturilor e mai mare decat a casatoriilor, rata parintilor singuri (mame, tati de-o potriva) e in continua crestere, rata copiilor nenorociti psihic e la cote alarmante si alte alea! Mai da-ti-le naibii de preconceptii si vede-ti-va de propria ograda si nimic mai mult, ca atunci altii isi vor putea trai si ei viata cum vor ei si cum le e lor bine, in concubinaj sau nu, casatoriti sau nu, singuri sau cu multipli parteneri sau nu!
Mai multe drepturi decat cei necasatoriti? Asta e deja in schimbare. Si e in schimbare si aici in vest si se va schimba si in est curand, slava domnului!
Oamenii casatoriti mai toleranti? Ba mai bine zis mai legati de maini si de picioare, caci nu vor sa treaca prin calvarul unui divort si atunci fac compromisuri pe care altfel nu le-ar face nici morti! Asta nu e viata!
Responsabil poti fi si daca esti necasatorit, la fel neresponsabil poti fi si casatorit. Cati oameni casatoriti n-au amanti/amante si ii doare-n cur de soarta copiilor/partenerului? Iti spun eu: groaznic de multi!
La fel si cu egoismul...
Legat de domnu' ce-a deschis subiectul: daca esti tu atat de "dashtept" cum pisicii mei ai stat cu o "proasta" 7 ani?? Asta nu spune prea multe lucruri bune nici despre caracterul tau, nici despre marea si minunata minte de-o ai, nici despre gusturile tale... Sincera sa fiu, sper ca "proasta" se desteapta curand si-ti trage un sut in cur, ca-l meriti pe deplin!
Awwww, Afrodita a luat-o personal... Si cica nu poti afla despre o persoana numai din citit...
Dar, vai, don'soara:
1
Sigur Afrodita..in mare deja iti cunosc opiniile.. cand se dezbate tema familiei am observat ca postezi si tu…si asta este foarte bine ...afla ca nu am de gand sa intru in polemici cu tine…eu fac parte din alta generatie..generatia mea a fost educata pro-familie, pro certificat-casatorie, pro sot-sotie, samd…pentru mine familia este un cult…o apreciez si nici prin cap nu-mi trece sa o desfiintez ..asta este
Mai, mai ce amuzant e cum ma cunoasteti voi pe mine, desi habar n-aveti cine sunt, ce vreau si ce gandesc!
Sa fiti sanatosi atoatestiutorilor!
Nevvermind: una e sa nu vezi defectele si sa iubesti pe careva si alta e sa traiesti c-o "proasta" 7 ani si sa nu-ti dai seama, mai ales daca tu esti "dashtept" - asa cum zice musiu lost ca e el. Cum de-a putut sta cu "proasta" 7 ani daca intelectual nu sunt compatibili? Mda.. No comment, ca vad ca va doare daca ma apuc io de comentat.
Michaela* : nu stiu cum n-ai oPservat tu ca eu am mai scris si la alte topicuri: de animale, de politici, de sex, de carti, de filme, de filozofii, etc, etc, etc. Nu-s numita cea mai activa forumista degeaba. Si nu stiu cum sa spun, da' fiecare are dreptul de-a posta unde vrea el/ea - indiferent ca e un singur subiect sau 7 mii.
Si nu, nu-mi cunosti opiniile Michaela*, cunosti doar o mica parte din ele, acea parte ce-o arat cand postez. Mai departe de atat nu cunosti nimic!
Nici eu n-am de gand sa intru in polemici cu nimeni si de asemenea am fost educata ca si tine: ca trebuie sa te mariti ca femeie pana la varsta de 30 ani, ca daca nu inseamna ca ceva nu-i in regula cu tine, ca daca nu esti maritata da' traiesti cu barbatu atunci esti pacatoasa si tot asa. BULLSHIT! Daca nu-s de acord cu casatoria de gura lumii, n-am spus ca nu-s de acord cu casatoria! Vezi? Nici macar ce scriu nu pricepi, darmite sa mai pricepi dincolo de cuvintele mele! AM zis ca nu-s de-acord cu rahatul asta in care societatea te priveste stramb ca traiesti in concubinaj, desi exista dragoste si respect si toate necesare in relatia respectiva. Ma rog, nu ma mai repet, ca nu bate clopotul de o suta de ori pentru o baba surda (e o vorba din batrani, nu o jignire personala).
De asemenea: nu am spus ca omul nu face compromisuri. Doar ca am spus ca intr-o casatorie si cu copii compromisurile de le faci sunt diferite decat cele ce le-ai face intr-un concubinaj, la modul ca accepti ceea ce nu ai acepta in a doua situatie.
De unde stii tu ce si cum regreta concubinii? Ca doar n-ai trait in concubinaj, nu? Ca tu crezi in casatorie si te-ai maritat intre timp (banuiesc). Sincera sa fiu - din ce-am auzit de la toate cunostintele ce au trait in concubinaj - singurul regret pe care-l au e ca nu s-au despartit mai devreme, nu ca s-ar fi despartit. Dar deh, de dragul de-a fi contra logic ca n-ai sa spui ca si tu ai intalnit cazuri de genul, nu?
Hani, io nu-s marcata de nici o poveste trista. Eu sunt eu, cu convingerile si ideile mele capatate de-a lungul vietii, nu numai dintr-o poveste. Cum am spus: n-am blamat familia, casatoria - ci cum sunt ele privite de o societate invechita si inglodata in preconcepte idioate, aparute pentru a controla multimea de prosti. Deci am blamat o "cultura" legata de casatorie, nu casatoria in sine (sa ma mai repet????)
Ce tinzi tu sa crezi si ce exista sunt chestii total diferite. Nu stiu in ce tara traiesti tu sau in ce zona a Romaniei, dar eu rar am intalnit personaje care sa provina din ceea ce numim mandrii ca a fi o "familie normala". Ah si doar asa, ca idee, in UK sunt mai multe mame singure la varste relativ fragede decat casatorii. Ah da si mai multe divorturi decat casatorii. 16,000 de fete cu varste cuprinse intre 16 si 18 ani sunt bagate la inchisoare pentru atac la persoana si alte chestii violente de genul. Toate provin din familii ori despartite ori in care parintii s-au casatorit de gura lumii ca era mama gravida. (A fost o stire despre asta la radio acum 3 zile).
Nu, viziunea noua a tineretului n-are nici o legatura cu buletinul si identitatea sociala, ci are legatura cu adevaratele valori, ca: dragoste sincera, respect reciproc, intelegere, familie in adevaratul sens al cuvantului, insa nu neaparat cu nenorocita de hartie care e mai mult o piatra pe umeri decat dovada iubirii dintre cei doi. Si mult mai multe decat astea ce le-am zis, dar deh, n-ai cum schimba mentalitatile invechite si adanc radacinate in creieri, decat dupa ce trec vreo 3-4 generatii ce privesc lucrurile la fel, cel putin...
Ups, iara am scris prea mult si iara n-o sa ma priceapa nimeni... Mai, mai, mai....
Afrodita, abtine-te si tu sa fii sarcastica. Ne dai senzatia ca baza cunostintelor tale e doar emotiva si spui astea mai mult la nervi. Eu cand vad o persoana ironica, sincer nu prea am incredere in ce spune, fiindca le spune doar sa ma contrazica. Stiu ca Michaela poate ti se pare ca vorbeste de sus, se da experimentata si altele, dar... pssst.... dac-o fi asa?
Problema voastra, felinelor, este ca incercati se extrapolati in obiectiv o parere.... subiectiva. Spuneti mereu ca-i "parerea personala", dar recunoasteti ca nu-i asa; mai degraba e "parere personala, dar asa vreau sa devina si-a ta". Daca sunt personale, de ce este discutia in contradictoriu?
Din cate am citit pe net:
Concubinaj:
- Relatia este oarecum fragila;
- Fiind fragila, despartirile nu au consecinte materiale importante si nici nu e dificil de realizat daca se doreste;
- Este un mediu instabil pentru copii, de aici rezulta o controlare a sarcinii.
Casatorie:
- Relatia reprezinta libertate deplina a parintilor in "domeniul" sexual, financiar - un mediu propice copiilor;
- Divortul este mult mai greu de realizat, avand consecinte mai grave, inclusiv material, dar cat si pentru sanatatea afectiva a copilului, daca acesta a fost conceput.
Nu-mi sariti la gat. Asta am citit. Habar n-am despre concubinaj (nici nu stiam exact ce este).
Dar, unde-mi pot da cu parerea este aci: acelea de mai sus sunt statistici in sens de valabilitate. Ca "asa spune lumea", ca "asa e privit", ca "asa s-a intamplat de cele mai multe ori" n-are de-a face cu voi si cu principiile voastre, nu? De ce? Pai e variabil ca naiba!
- Unii traiesc in concubinaj de nu le vine sa se mai casatoreasca.
- Unii au facut copiii in perioada concubinajului.
- Unii s-au despartit si n-au avut consecinte grave.
- Unii n-au gasit libertate in casatorie.
etc.
Totul este mulat dupa propria-i experienta. Sunt de acord ca unele lucruri se intalnesc mai des decat altele, dar nu va luati dupa "cum credeti voi ca sta treaba". N-are de-a face. Fii in concubinaj, fii casatorita, fa copil cand o fi, nu conteaza - important e sa fie comunicare.
Afrodita spune ca n-ai nevoie de birocratie in dragoste, Michaela e pro-casatorie si-asa la nesfarsit. Eu propun sa faceti o lista ceva de genul celei de mai sus. Avantaje si dezavantaje. Devenim personali si rautaciosi (sa tinem cont ca vorbesc doua femei ) - din motivul ca nu pot exista decat pareri subiective, mai ales in subiectul asta.
Si-acum, ca tot vorbeam cu Afrodita, incerc sa-i inec o corabie (te rog nu tipa la mine, sunt mic si inocent): "nenorocita de hartie" despre care vorbesti tu are o anumita inseamnatate. Vei spune "da' n-am zis astaaaaaaaaaa". Bun. Ok. Stiu. Considera ca am luat-o in considerare. Nici eu nu dadeam doi bani pe ea inainte (teoretic), dar mi-am dat seama de importanta ei ca simbol in societate. Asta este tot din cauza societatii asteia. A devenit in ziua de azi mai mult un simbol de legamant decat ceva concret cu care te "legai". E iluzia stabilitatii. Aia face bine in multe privinte. Pacat ca-i doar iluzie.
Cat despre doamna Michaela , ii voi spune ca da, familia e in schimbare (in asa o schimbare incat se gandeste lumea la o denumire a unui nou domeniu in psihologie), iar tendinta este spre interior. Nucleul asta social devine din ce in ce mai constient de sanatatea lui - iar copilul are numai de castigat. Nu mai pune importanta pe statutul social asa de mult pe cat se pune pe educatie si sanatate afectiva. Dar de ce vorbim de statistici? Sunt barbati care cred - in sec 21, apropo - ca locul femeii este la cratita - aparent, fara nicio nota de sarcasm. Asa ca, pentru unii, tendinta intrinseca a atentiei familiei, este nula. Statistica nu se pune la ei, cum nu se pune nici la voi.
Afrodita, aoleu da' cat ai scris
"Nu stiu in ce tara traiesti tu sau in ce zona a Romaniei, dar eu rar am intalnit personaje care sa provina din ceea ce numim mandrii ca a fi o "familie normala". "
taiesc prin zona miticilor.. am si calatorit ceva prin lumea asta larga..da' degeaba
oricum, nu are sens sa continuam dialogul pe aceasta tema..tu insisti cu placa ta "..adevaratele valori, ca: dragoste sincera, respect reciproc, intelegere, familie in adevaratul sens al cuvantului..bla, bla" (care o fi familia aceea in adevaratul sens al cuvintului? )... eu cu a mea: "familia este si drege..bla, bla"..propun sa incetam
nevvermind...este un simbol de legamant care chiar reprezinta stabilitate in anumite conjuncturi ...as mai scrie si ceva despre cratitza, dar ma abtin
cat priveste lost, chiar s-a ratacit si nu mai apare ...tind sa cred ca este genul de om care a ajuns unde a ajuns si a uitat de unde a plecat
Un om îşi expune ideile aici şi altul vine şi se ia de persoana lui. Că aşa "ştie unii" că trebuie să se poarte.
Cu sau fără certificat de căsătorie, o relaţie trebuie să se bazeze pe iubire, respect şi muuuultăăăăă înţelegere reciprocă!
Frumos este să poţi păstra o căsnicie, dar şi mai bine e - ca atunci când acea căsnicie nu se mai poate numi aşa - s-o poţi încheia în mod civilizat (în cazul în care ai cu cine).
Familia este cel mai sfânt şi cel mai frumos lucru pe care l-a inventat omul. (Şi ca să glumim niţel, în cazul în care cel care a iniţiat subiectul asta şi-a dorit: ştiţi cine a inventat căsătoria şi de ce? Cred că mulţi ştiţi bancul: evreii. pentru a face dragoste pe gratis!)
Experienţele personale îşi vor spune totdeauna cuvântul, dar - aşa cum spune Michaela (parcă) -, familia trebuie să fie percepută ca o adevărată relaţie ideal de frumoasă, cu bune şi rele, dar mai mult cu... bine. Dacă unui partener nu-i mai este bine acolo, nu cred că este normal să-şi sacrifice viaţa de dragul unei hârtii. Mai nasol e când trebuie să-ţi încalci jurământul din faţa preotului (pe mine acel jurământ m-a făcut să prefer mult timp o căsnicie ucigătoare, dar pe acre am tăiat-o până la urmă din disperare!). E simplu să fii mai catolic decât Papa când viaţa te ajută în acest sens...
Ideal este să ai norocul să întâlneşti pe cine trebuie în viaţă (un om sincer, capabil să-şi arate adevărata faţă din primele întâlniri).
ta ta ta care va sa zica...nevvermind , nu ma inerva
domnule Dude, interesanta viziunea cu americanii
abisule, nu ma refeream la banii primiti la primarie ..iote ca eu n-am primit nici un ban..am luat tzeapa?
" familia trebuie să fie percepută ...cu bune şi rele, dar mai mult cu... bine.."
coconut, acesta este si punctul meu de vedere
"..Te simti ingradit intr-o casnicie cand esti prea ocupat sa fii cine vrea partenerul decat tu insuti. Asta e si cauza multor divorturi la cateva luni/cativa ani dupa casatorii, unii obosesc sa mai fie altcineva si adevratele lor caractere sunt incompatibile...."
cucu mucu, de acord cu tine
revin totusi la problema lui lost...de ce isi considera sotia proasta? ..oare ce-i trebuie omului asta in casnicie? ziua vrea sa etaleze performantele profesionale ale nevestei, iar seara sa dezbata cu ea teoria relativitatii?...grea e viata asta ....scriu si eu ce-mi trece prin cap..nu ma luati in seama neaparat
Concluzia mea e ca multi fraieri au pus botu pe aici
Sanatate
Sorin.
De ce? Ca nu stim daca-i real sau nu? Asta inseamna pentru tine motiv de discutie? Pai de unde stii tu cate dintre postari au fost reale sau nu?
C-a fost vrajeala nu mai putem vorbi de concubinaj, nu? Tare. Pai atunci, scuza-ma, dar prefer sa-i ascult pe fraierii astia decat pe tine.
Important nu e dl. lost, ci ideea produsa de el. Nici nu prea ma mai intereseaza...
Considera c-am scris eu si este 100% veridic. Asteptam parerea ta.
Pe mine m-a invatat bunicul ca toti sunt curve, inafara de mama!!
Bonsai a explicat mai bine decat mine....
Sorin.
clona animatoare . Pentru mine clonele sunt de un singur fel: nesuferite. Cine se simte sa taca!
Alt topic "masculinizat". Mmmm, incercam altul...
Ce repede ai obsersat ca Bonsai e mascul
Sorin.
Mai, da' ce-ati mai sarit cu postarile dupa ce-am sarit eu cu gura Brava copii, asa se face, ca era plictiseala mare pe Han altfel
Sa va iau pe rand:
Nevvermind: Oops, ai aflat acum din fraza de mai sus de ce am fost sarcastica. Ohh, well, uite ca macar a mers. Si nu ma pot aPtine sa fiu sarcastica mai, cand vad cum se predica niste idei mai vechi de 2000 ani, cand traim intr-o lume in continua schimbare si care nu mai accepta nimic mai vechi de 1 an. Ce vrei sa fac daca nu suport sa vad cum se apuca unii sa sara cu gura: ba despre ce minunat e Dumnezeu, ba ca familia trebuie sa fie neaparat cu tidula de la primarie, ba ca animala din casa vrea sa faca 7,000 de copii ca sa-i fie omorati de soarta si tot asa. In momentul in care sunt postate cuvinte ce se vor a fi absolute si definitive si singurele corecte - uite ca nu pot nici sa tac, nici sa dau din cap de-acord, nici sa-mi vad de ale mele. Ca asa cum oricine are dreptul la parerea proprie s-o expuna unde vrea, asa am si eu dreptul si intentionez sa ma folosesc de el.
Si daca e oama experimentata cu o mie de ani de experienta in carca si tot nu are dreptul sa vorbeasca de sus, ca oricine vorbeste de sus va primi sictir si sarcasm de la mine si de la altii ce nu suporta vorbitul de sus
Si eu iti spun ca mie nu-mi pasa de orice simbol ar avea hartia aia in societate si ca nu imi pasa de ea nici cat s-o folosesc la buda (nu de alta da' am impresia ca zgarie si nu am chef de senzatii tari pe buda).
In rest - de acord cu ce-ai zis tu, ai reusit sa insumezi frumos majoritatea cazurilor posibile, dar tot ti-au mai scapat cateva Dar totusi raman la ideea mea: daca oamenii n-ar mai fi presati de societate sa isi lege hartia aia de gat, poate ca ar "legaliza" mai multi relatiile lor, stiind ca daca fac asta nu e sfarsitul lumii si daca nu va merge la un moment dat - nu vor fi blamati de aceeasi societate care ii obliga mai mult sau mai putin sa se inhame la jugul hartiei.
Michaela*: Stai sa vezi cat scriu acuma De acord in descrierea lui musiu "lost".
The Dude:
Nu mai fi asa pornita. Nu vreau sa ne certam, vreau sa discutam elegant. Daca Michaela este de "moda veche", fa astfel incat sa nu ai mentalitatea ei, dar sarbatoreste-ti "norocul" in liniste si numai cu tine. E ghinionul ei c-a ramas in urma si norocul tau ca i-ai luat-o inainte, dar n-o condamna sau blama pentru viitoarele generatii. A, da: si nu ne mai patrona cu apelative de genul "copii". Ne spui "copii" din acelasi motiv pentru care iti spun eu "domnisoara".
Uite, sa va indulcesc (nu-mi vine sa cred ce fac):
Se poate, va rog, sa readuca cineva topicul pe linia de plutire? Eu nu prea reusesc. Cineva sa posteze neutru, de preferat sa nu vada ce s-a postat inainte...
Ca o fi sau nu clona cel care a deschis topicul nu are prea mare importanta. Spun doar ca situatii precum cea descrisa de el pot sa apara, nu sunt imaginare si nu sunt utopii. Iar cand ajungi in punctul ala e foarte greu sa iei o decizie. Si musai trebuie sa faci ceva, altfel ideea expusa de el o sa rontaie din tine tot mai rau si, mai devreme sau mai tarziu, tot o sa faci pasul, adica o sa divortezi.
Nu va mai certati, nu exista retete universal valabile in ce priveste relatiile dintre femei si barbati, la fel cum nu exista cuplul ideal.
Discutiile se pot nuanta mult pe tema asta, pentru ca situatiile sunt altfel la fiecare cuplu, tocmai pentru ca oamenii sunt diferiti si simt diferit.
Hei, daca tot m-ai prins, am fost sincer in postul ala.
Intotdeauna vor exista si zane bune si vrajitoare, si balauri cu multe capete, tradatori, luptatori sau regi, pentru ca prin contraste ne pozitionam, toti fiind astfel utili. Astfel invatam si...mai crestem putin.
Lipsa argumentelor face ca ideile noastre sa fie vulnerabile, interpretabile, iar discutia a alunecat deseori de la rolul ei constructiv.
In rest, propun sa luam celelalte concluzii pe tema de aici cu noi si sa le analizam, asa cum a spus Nevvermind, in liniste. Eu as mai adauga doar: sa nu ne facem ca uitam de consecinte.
Am citit (aproape, recunosc) tot ce ati scris. Plec capul tacut la remarcile sarcastice, pentru ca ma simt asa cum sunt. Sunt de acord ca expunerea problemei putea fi facuta si altfel, folosind termeni mai blanzi, insa problema nu va apartine, iar eu voiam sa o expun exact asa cum o simt. Multi dintre voi ati fost aproape, cu comentariile voastre, de starea mea de spirit. Ma intreb, oare, daca eu nu mai simt (sau cel putin asa imi pare in mintea mea bolnava), ar trebui sa continui sa stau langa ea si sa ma prefac?? Sunt convins ca sunt multi care ar continua polemica in fel si chip, si bineinteles mi-ar zice sa fac asta si cealalta, insa, daca, sa zicem, imi revin, ma intorc la starea dinainte, oare, nu se va repeta totul intr-un final? Nu am cerut sa fiu judecat de voi, desi stiam ca asa se va intampla, nu am cerut nici sa filtrati cuvintele mele prin ale voastre experiente proprii desi 80% dintre voi asta ati facut, ati pornit polemici din convingeri interioare, nicidecum judecand lucrurile la rece, gadindu-va ca POATE (da, e un mare poate, o probabilitate infima) vi s-ar putea intampla unuia dintre voi... si cum ati reactiona, ce ati simti ... Convingerile in viata nu sunt niciodata de neclintit... Imi cer iertare ca revin asa tarziu, dar recunosc deschis ca inauntrul meu este o lupta continua, si in acelasi timp, cum a subliniat cineva, sunt probleme "intime" infatisate unor necunoscuti. Dar totusi asta cautam. De ce nu am mai intrat pe forum? Am evitat, fiindu-mi rusine de rusinea mea... Imi cer iertare ca mai devreme la randu-mi v-am scos ochii, dar prin prisma ochilor mei (cu o dioptrie destul de avansata) am spus ce-am observat la voi...
Iertati-ma si ca nu am dat raspuns tuturor intrebarilor ce mi-ati pus, dar unele dintre ele sunt irelevante...
Multumesc.
Lost este cu siguranta o clona!!
I-am studiat stilul si nu e un prost sau un needucat.Dimpotriva este cineva inteligent care-si bate joc de noi.Ne studiaza.
Poate se si distreaza nitel,cind vede polemicile si cum personaje mai tinere , ca sa nu zic mai necoapte isi expun particele de biografie cu naivitate, sinceritate si imprudenta as zice.
Hai sa fim seriosi!O persoana matura,cu un anumit nivel de educatie cum pretinde dansul ,cu probleme serioase de acest gen,cauta ajutor specializat.Cauta un psiholog.Iar acolo se face terapie de cuplu,nu singulara.Cit de obiectivi putem fi noi,cit de obiectiv poate fi chiar si un profesionist cunoscand problema dintr-un singur unghi si atat de sumar?
Consider de prost gust ceea ce face clona" noastra",in fine am si unele banuieli asupra identitatii,care oricum n-au importanta,important este ca cei care se stiu ca se incing repede sa stie ca e doar un joc al cuiva caruia ii place sa se joace.Asa ca luati-o ca atare!
Lost e o clona!
Poate el se tine de stomac de atata ras, dar, stii ce? Ma bucur c-a dat un subiect de discutie. Ca se lamenteaza, ca e confuz, ca e ironic, c-o fi batjocoritor.. conteaza?
Daca va spun acuma ca evolutia tine de capacitatea noastra de abstractizare ce mai spuneti? Tot (ma rog, un procent foarte mare) ceea ce vorbim si analizam este format din concepte: libertate, dragoste, morala, justitie, prietenie etc. Toate astea nu sunt bazate pe ceva palpabil, concret, cu substanta in realitate. Cu toate acestea, s-a oprit cineva sa le dezbata? Ce ne-am face daca, afland ca-i clona: "Stop joc! Nu-si mai are rostul! Trebuia sa fie veridic! Sa ne intorcem la 'Jocul pentru oameni plictisiti'! Nu, hai sa vorbim despre dragoste. Stai, ca nici aici nu stim daca s-a intamplat. Hmmm..."
Sincer: multumim, lost, fiindca esti "lost", clona, confuz si batjocoritor. Sub impulsul tau de Mefisto, ne-ai antrenat intr-o discutie din care eu vreau sa extrag numai foloase. Fara tine trebuia sa ma gandesc eu la un subiect. Acum, daca nu mai ai ceva de spus, te rog fa-ne loc fiindca unii au de discutat.
LE: sorry, n-am observat reply-ul lui The Dude.
Wow,deci are si utilitate practica!
Am mari dubii sau cel putin nu in felul asta. Adica de ce e bine pentru o comunitate? Si nu uita,suntem doar o comunitate virtuala,nu un sat.Am incercat sa definesc asta parintelui Tanase de la Valea Plopului si pur si simplu a refuzat sa inteleaga termenul.Si cine va tine liturghia,m-a intrebat.
Daca vrei sa te cunosti mai bine cu un grup,cu o persoana,iesi la o bere,iesi cu ei la pescuit(apropos,misto initiativa lui freeman ),citiva dintre noi chiar am facut asta.
Ah,sunt de acord,putem discuta de principiu tema propusa,ceea ce s-a si intamplat,desi,sincer clonele care au chef de joaca merita raspunsuri tot in joaca(dupa parerea mea).
Nu va suparati pe mine,continuati,n-am vrut sa opresc jocul,ma gandeam s-o atatam nitel pe clona care,probabil,o sa faca acum tot posibilul sa mai puna niste lemne pe foc!
So,enjoy and have fun!
Daca e sau nu clona (clona cui credeti ca e lost?) e nerelevant, subiectul discutiei este oricum interesant.
Cucule,ca de obicei,ai o logica imbatabila!
Si acum fiindca tot ne-am pozitionat si autoproclamat o comunitate virtuala(sau nu?? ) si tocma' a adus vorba in discutie abis(aoleo,ce pleonasm!) de beri,propun sa bem in cinstea institutiei casatoriei cei ce suntem intrati pina-n gat in ea si ilegalistii sa bea si ei cu noi ca sa afle ce-i asteapta!
Eu mi-s ilegalist de vreo 20 de ani ...dar nu cred ca statutul asta imi afecteaza in vreun fel modul in care consum berea.
Pur si simplu am crezut amandoi ca oficializarea complica lucrurile intr-un mod nepermis...ceea ce s-a si dovedit in mai multe ocazii.
lost, fratelo, e o chestie de depresie ce trebuie depasita cumva. Cea mai proasta dintre alegeri in situatiile astea ar fi sa treci la masuri radicale si de aceea iti recomand sa eviti astfel de solutii. Pleaca undeva. Plecati impreuna undeva...in probleme de dragoste muntele si padurea sunt doi mari medici....
Lost,
Ai primit o multime de sfaturi pina acuma, nu trebuie neaparat sa urmezi ceea ce zicem noi aici, sint simple sfaturi si pareri...tu fa dupa cum iti dicteaza inima si creierul tau....Oricum , este f important pt relatia voastra daca mai exista sau nu sentimente fata de partener....tu pari cam in dubii? Dar ea? Care e pozitia ei fata de tine? Ai ciine? Daca da, poti face un simplu test : baga-ti nevasta si ciinele in portbagajul masinii , inchide-l, si dupa doua ore deschide-l...si o sa vezi atunci care se bucura mai mult cind te vede....
Propun sa ne intalnim si sa bem, real, nu numai virtual. Asa cum domnii organizat partida de pescuit.
Andra, tu bei bere?
PS: Da' si eu am fost odata de acord cu tine!
De doua ori, abis.
PS Beau si bere.
Tre'sa recunosc ca e cea mai ciudata combinatie!
Bere si ciocolata insotita de bauturi dulci, pentru doamne.
Va recomand bere bruna atunci! Si s-aveti pofta!
noroc!
uite nişte soţi fericiţi:
http://imageshack.us
P.S. până la urmă, bărbaţii şi femeile fiind atât de diferiţi, e o problemă de echilibru...
Ciocolata cu bere stiu ca merge - fara efecte de dupa prea grave
Inghetata cu bere stiu ca merge - dar e nasol ce se intampla dupa, asa ca mai bine ramaneti pe ciocolati
Uite, noroc cu clona, ca fetele nu se enervau s-o puna de-o intalnire altfel
andra...este tentanta propunerea ta..intr-o zi frumoasa cu soare, o sueta intre doamne(la o bere si ceva dulce pe langa) ar fi binevenita
afrodita..cioco cu bere este o combinatie excelenta..incearca in cazul in care nu ai facut-o deja
erwin, da' unde ai gasit poza?
mister Dude...o lada cu bere in varf de munte la un gatar plin cu fripturi...yami yami
n-am uitat de lost..oare pleaca in delegatie? ..ii surade ideea sau nu ?..lost!!...poate ne mai scri cate ceva..totusi
lost? el e... pierdut!
şi femeile şi bărbaţii căsătoriţi sau aflaţi într-o relaţie au deopotrivă nevoia să socializeze din când în când separat, intr-un cerc de prietene/prieteni, să aibe un colţ de intimitate personală şi să fie sinceri atunci când partenerul/a este curio(a)s/ă în ceea ce priveşte activitatea respectivă. E o dovadă de încredere reciprocă, care trebuie susţinută egal de ambele părţi, de asta ziceam de echilibru...
carevasăzică, greutatea în berici să fie echivalentă cu greutatea în cafele/îngheţate... ideal ar fi ca femeile să se întâlnească cu prietenele iar bărbaţii cu prietenii, fetele bârfesc despre modă iar băieţii despre fete... că se mai întâmplă şi altfel, femeile să se întâlnească cu cel mai bun prieten al bărbatului lor sau bărbaţii cu cea mai bună prietenă a femeii lor... şi atunci gata motivul de despărţire, şi poate fi mai bine pentru ambii foşti, de ce să ne speriem de despărţiri?
Da chiar......Frate lost, cum iti mai e...S-a imbunatatit ceva ??? Ti-au fost de folos sfaturile noastre; ai luat vreo decizie ???
Nu ne mai perpeli asa....ca toti ne-am dat cu presupusul pe aici si desi uni s-au grabit sa te infunde mai tare au fost si useri care ti-au sarit in ajutor
The Dude, da'zi-ne si cum ne facem nevestele sa creada si ele in chestia asta cu escapadele.
Chiar vrei sa creada? Dupa aia sa-ti spuna ca de-asta ai prins-o cu vecinul, ca a vrut sa intareasca cuplul?
Eu zic, asa intr-o doara, ca daca lost si-ar invita sotia sa citeasca acest topic multe lucruri s-ar lamurii intre ei numai prin asta.
Iarasi, pentru femeile sau pentru barbatii care sunt cu adevarat preocupati de supravietuirea unui cuplu in momentele lui delicate, nicio solutie nu ar trebui abandonata aprioric...Nu inainte de a fi cum se cuvine evaluata.
Pana la urma ce altceva este o escapada daca nu o mica harjoneala acolo...
Barbatii in special au mai des crize din astea si asta e motivul pentru care infidelitatea isi gaseste in ei adepti mai numerosi, dar orice experienta, mai ales dupa o varsta ii leaga si mai strans de familie si de consoarta macar si numai pe seama sentimentului de culpabilitate....Parerea mea .
Lost,
Înainte da a-ţi părăsi soţia, e bine să te asiguri de o înlocuitoare, dacă se pote fără defectele de care te plângi (prostia, etc.)
Îţi sugerez să o ai în vedere şi pe "Cea mai activă forumistă".
(nu ştiu de ce, dar discursurile ei "moderniste" sunt încurajatoare şi pare o fiinţă binevoitare)
Te rog să ne spui acum: pe cine preferi mai mult dintre cele două?
Dar gândeşte-te bine, îninte de a lua o decizie!
PS: Cea mai activă forumistă, te rog să nu te superi. Poate îl ajutăm pe om să nu îşi mai părăsească soţia.
...cu cine? ...cu "proastele" care de data asta sunt ale altora nu ale lor,dar ce mai conteaza sa fie la numar?! Lac sa fie ca broaste destule!
PS. am uitat sa pun ghilimelele de rigoare si m-am temut ca nu toata lumea o sa sesizeze nuanta ironica a situatiei.Trist dar adevarat.Barbatii,insa, sunt primii care stiu sa arunce aceasta anatema.O femeie care nu "joaca cum vor ei" e proasta si curva simultan.
In opinia mea un barbat care denigreaza o femeie in acesti termeni(proasta, de exemplu!) indiferent cit de adevarat este sau nu,nu e barbat.Punct.
Chestiunea fidelitatii este discutabila . Poti sa ai principii sau restrictii impuse de morala dar specia umana nu este facuta sa fie " fidea" . Nu va faceti atatea iluzii legate de fidelitate . Cei care sunt de 20- 30 de ani impreuna fie casatoriti fie necasatoriti sa spuna care-i treaba cu fidelitatea. Pot sa-mi spun ca-mi place ideea dar nu cred in ea.
Viata lui Casanova ia o turnura neasteptata atunci cand drumul sau se intersecteaza cu cel al Francescai, o femeie ravisanta etc. Este cel mai periculos joc din viata lui.
Raspunsul este cam DA.
Nu te supara, Dude. Amandoi ati semnat aici, v-ati asumat niste obligatii si va exercitati niste drepturi.
Eu zic intai sa cauti ce e mai bun la Afrodita (caci cine nu cauta nu gaseste) si eventual sa o inveti ceea ce tu vrei sa citesti de la ea
Vorba lui Cioroianu: "Good point !!"
Anacrin, good point ...Chiar asta fac.
Am cunoscut-o pe Afro pe la inceputurile ei...o persoana extrem de agreabila asa cum presupun ca a si ramas pe undeva prin adancul fiintei ei.
Eu nu incerc decat sa alung uratania care a luat-o in stapanire si sa eliberez o data in plus fiinta ascunsa si oropsita din interior..
Brave me !!!
Nu este ingenunchiata....si nici invinsa, deci nu poate pretinde clementa. Inflamata cum e, probabil ca ar primi generozitatea doar ca pe un afront.
Loveste si e normal sa fie lovita la randul ei, atunci cand se angajaza nesabuit in conflicte a caror mecanisme de functionare nu ii sunt accesibile.
dar vorba ta, next:
lost nu se afla intr-un conflict cu sotia sa, ci se afla intr-un conflict cu el insusi. Un conflict care a facut o fixatie pe persoana sotiei si care se dezvolta si se amplifica pe acest mediu, aparent fertil. Sfaturile mele ii sunt utile si se bazeaza pe elemente ce pot conduce la diminuarea si chiar anularea conflictului. Ele pleaca de la premiza ca lui lost persoana sotiei nu ii este indiferenta (cum imi este mie Afro) pentru ca a avut fata de ea la un moment dat o atractie ce poate fi revigorata, o atractie in a carei revigorare eu vad rezolvarea si isbavirea...
Alexei
Intr-o noapte, in padure, la capatul unei zile de vanatoare, in jurul focului, ne povesteam uni altora (ca barbati de tot rahatul ce ne aflam) tot felul de aventuri erotice cu alte dame decat cu consoartele. Asa fac mereu ticalosii de barbati in ocazii similare, spre doesebire de femei care n-ar face asa ceva nici sa le pici cu ceara..
Cineva insa a facut urmatoarea constatare dureroasa: "Daca noi tot umblam pe la alte femei..cine oare umbla pe la ale noastre ??"...Am luat un ghimpe in inima fiecare pentru ca eram departe de patul conjugal...si mai ales pentru ca exact in acel moment el, patul conjugal, era liber de prezenta noastra.
Acum explicatia e mult mai simpla. Numarul prostituatelor din Bucuresti este de peste 50 000. Dupa estimari, fiecare dintre ele ar avea cel putin 5 contacti pe zi. Mai adauga la numarul asta (250 000) faptul ca statisticile indica un raport in favoare femeilor de 2/3 si ai sa ai aici raspunsul. Sotiile noastre pot ramane neprihanite pe baza numarului urias de persoane care pot contribui la adulterul tau fara sa comita la randul lor unul. Barbati care sa isi vanda trupul sunt infinit mai putini si chiar si asa oferta pentru treaba asta e ridicol de mica...
Coane Dude....de unde ai statistica asta cu curvele??? Deci in o saptamana de zile toti barbatii din Bucuresti primesc servicii de boschet??? Ferice de acest oras, probabil singurul din lume unde barbatii n-au folosit niciodata dreapta
Sorin.
Statisticile sunt ale politiei si tin cont de anunturile publicitare.
Preturile practicate sunt prohibitive pentru cei mai multi: ca rezultat prostituatele si clientii lor pierd deopotriva.
Cineva ar trebui sa faca ceva in legatura cu asta.
Un efect colateral al acestor cauze e acela ca in Bucuresti, zilele astea mai mult ca oricand, se practica si dreapta si stanga si centrul dreapta si centrul stanga si centru...centru
...premiza fundamental gresita. Iti atrag atentia ca nu suntem la un studiu stintific, ori intr-o sesiune de comunicari, ci doar intr-un schimb de opinii..totul este ipotetic.
Iarasi nu pot fi de acord cu fraze din astea fundamentale de tip : "Sti cum e cu indiferenta??", desi teoria care ii urmeaza este una valabila. Legaturile de care spui sunt posibile insa nu au de a face cu acest caz...unde eu cred ca e vorba de cu totul altceva...
E deci strict o problema de a ta...
E in legatura cu mine, insa nu ma implica. Ai ceva de spus si despre lost ???
abis, aia cred ca au vise erotice uni vis-a vis de altii... (...cu perversiuni )
Anacrin
Am zis ca: ce crezi tu, ce ai tu de verificat si ce ti se pare sau nu tie...ca toate astea sunt problemele tale exclusiv, ce are asta cu lost, un caz in care m-am implicat deja
Are exact aceeasi treaba pe care o ai tu si cu ceilalti de pe forum, care ne urmaresc. Ca si lost, eu am crezut ca vor invata lucruri de valoare si am constatat ca se consuma hartie degeaba. Si timp.
Tu iti scri gandurile mai intai pe hartie ???
Am priceput si analogia si subtilitatea..tu insa nu le-ai inteles pe ale mele
Tu nu ai crezut, tu stiai deja: Stii cum e treaba asta cu indiferenta?
Discutia pe care o am cu lost se poarta in alt registru decat in cel in care se deruleaza discutia cu tine.
Prima e incarcata de invataturi, de pilde pline de substanta si miez, a doua e searbada si circulara...regret ca nu ai sesizat diferenta.
Renunta sa te mai exprimi in numele celorlalti...nimic nu te indreptateste la asta ..iar daca discutia iti pare doar o pierdere de hartie ( ) si de timp: abdica de la ea. Nu cred sa fie o pierdere chiar atat de mare
Nu stiu... ...sau mai exact: "de nicaieri"
Stiu doar ca esti profund off topic si ca ma taresti si pe mine in abaterea ta. De aia eu am sa ma opresc aici.
PS..stai linistita, nici nu ai avea cum sa castigi un teren ca asta...cat despre struguri ei raman la fel de imposibil de acrii
Tareeeeeeeeeeee......
Sorin.
Intr-o casnicie, secretul longevitatii consta in abilitatea de a trece in celalalt. O pauza (de o cafea ) ar fi benefica: iti mai limpezesti gandurile si poate iti trece si senzatia de ingradire , sufocare care te-a cuprins.
Dezbatem in van, caci numele sau e predestinat.
Sa fim sobrii...dezbatem pentru ca ne place sa ne dam cu presupusu'...de aia ne aflam aici, pe acest site.
In chestia asta, sau in oricare alta
Din cate inteleg lost nu este lost, ci altcineva...iar problema e una pur si simplu generica, adica una inventata.
Asa cum am mai spus deja totul nu este decat ipotetic: "what if"...
Chiar si asa se desprinde deja o solutie venita pe mai multe glasuri: e nevoie de un "time out"..
..super haios...
Doamna Michaela*, eu nu propuneam un moratoriu pentru aceasta discutie, ci constatam ca cei mai multi dintre cei care si-au exprimat puncte de vedere pertinente in legatura cu situatia relatata de lost au fost de acord ca o relansare a relatiei poate incepe dintrun punct zero, punct ce presupune o intrerupere. Dumneavoastra ati numit-o delegatie, eu i-am spus concediu la munte, altcineva i-a zis excursie, iar ultima data galadriel a denumit-o "pauza".
PS... intr-adevar nu e o vreme de stat in fata monitorului, dar multi dintre noi suntem constransi sa facem asta
nu vom afla curand daca nu se decide sa mai intervina...
Ciorba reincalzita nu mai are acelasi gust ca prima data...asa ca ideea cu "time out" e cam inutila, sa nu zic proasta ...nu e decit o prelungire a agoniei....
Daca Lost a ajuns la concluzia ca soata lui e proasta , relatia lor e dusa pe apa simbetei...sfaturi de genul"reconciliere' sint pierdere inutila de timp...
Dvs. va referiti la "viata in cuplu" ca pe ceva ce alegeti. Eu nu cred ca aveti aceasta optiune. Eu cred ca sunteti nevoita si constransa biologic. Vointa apare si este nevoita sa apara intr-o activitate oarecum in sensul opus naturii umane - restrictii si limitari de tot felul.
Plus ca nu cred ca este necesara vointa pentru a fi intr-o relatie reusita. Este ceva asa de inradacinat in biologia umana incat va veni de la sine. Problema sta in comunicare. Daca este comunicare si o oarecare asemanare intre cei doi, vointa este superflua. Este folosita pentru a depasi momentele critice, atata tot. Dar daca ele sunt minime...
Din contra, pentru a fi singur si a ramane fericit este nevoie de vointa.
Perfect de acord cu tine, nevvermind! Experienţa o demonstrează mereu, că cei ce se străduiesc prea mult să rămână împreună (deşi nu se potrivesc), sfârşesc în a fi nefericiţi şi a se despărţi până la urmă. Şi da, comunicarea şi asemănările fac ca viaţa împreună să fie naturală şi firească în orice împrejurare, echilibrată şi fericită. Problema cea mare este că societatea aşa cum este ea acum şi mai ales cum a fost în trecut, cu atâtea constrângeri, ritualuri şi idei preconcepute în ceea ce priveşte căsătoria/viaţa de cuplu pune piedici destule în mecanismul natural de găsire a partenerului potrivit, de aici atâtea eşecuri şi despărţiri.
Dar nu cred că omul, din punct de vedere biologic, este o specie monogamă, cred că necesitatea îngrijirii progeniturii mult mai mulţi ani decât la celelalte specii de animale cu care suntem asemănători este un factor biologic care a dus la un astfel de comportament social... sigur, e o altă discuţie asta...
Erwin are dreptate...
Michaela, poate ar fi mai potrivit sa nu incerci sa emiti adevaruri general valabile (pentru ca nu exista) si sa vorbesti doar in numele tau. Fiecare stie mai bine pentru el ce prefera.
Cand am spus ca este inradacinata bine, m-am referit la nevoia relatiei reusite - ea va veni de la sine. Bineinteles ca este o prostie sa asteptam ca ea sa devina reusita.
Si acum, tot ce-ati spus Dvs - sa mergi contra valului, sa-ti iei campii, fuga de despartire si depasirea lor, gasind variante alternative, primul impuls - sunt activitati ce necesita vointa in depasirea lor. Ce-am spus eu, asa-i?
"vointa in sensul de a nu renunta cu usurinta la viata de cuplu..la asta m-am referit nevvermind.." - vai, dar stiu la ce v-ati referit; Cand te gandesti deja la renuntare - ca vrei sau ca vei lupta impotriva ei - deja este un moment critic ce trebuie depasit prin vointa. See?
Comunicarea perfecta a devenit exceptie din doua motive: a)este pretentioasa ca naiba si b) lumea crede ca e rara. Ma urmariti?
da nevvermind, te urmaresc ...sa ma anunti si pe mine cand vei intalni comunicarea aceea perfecta ..da'sa fie in viatza asta ..grabeste-te care va sa zica...n-ai la dispozitie decat timpul disponibil pana la implinirea varstei de 95 ani..cam asa
Nefertiti..ce prefera tineretul m-am lamurit…facand un bilant al discutiilor de la Han, am tras concluzia ca sunt perceputa ca fiind o babutza expirata si invechita.. dar nu-mi fac probleme…oricum ma indrept spre sfarsitul vietii ..nu inteleg insa de unde ai tras concluzia ca emit adevaruri general valabile??..imi expun doar punctul de vedere fara a avea pretentia ca ideile mele sa fie impartasite si de ceilalti forumisti…si evident ca vorbesc doar in numele meu, nicidecum in numele altuia(nici nu mi-as permite asa ceva) …mda..iata o problema de comunicare....de fapt ceea ce scriu sunt doar ganduri insirate
..am impresia ca pe acest forum se rastalmacesc cuvintele si se cauta nod in papura
Doamna Michaela*, maturitatea e o atitudine care nu se poate dobandi decat in timp si in urma acumularii experientelor de tot felul. Pentru uni nici chiar atunci (vezi postul lui bdl).
Tournier remarca in una din cartile sale ca "a supravietui inseamna a convietui".
Prietenii nostri mai tineri sau mai naivi nu au cum sa fie convinsi de existenta adevarurilor generale de aceea e doar o pierdere de timp sa insistati in directia asta. De asemenea cuplul privit doar din exterior deci superficial, poate arata si asa cum il vad cativa de pe aici...
Maturitatea exprimarii prin propriile experiente nu este maturitate. Este o pronuntare obiectiva a unei stari de fapt particulara - si aveti dreptul sa va pronuntati doar asupra ei.
Voi, "batranii", sunteti refractari din cauza prostiei gerenale ce caracterizeaza tineretul. Daca mai adaugam faptul ca varsta inaintata va face rigizi in fata unor idei care contravin principiilor voastre de-o viata, pot concluziona ca un om "matur" nu crede sau nici macar nu va lua in considerare spusele unui tanar. Aici eu cred ca este problema voastra.
Nu trebuie sa nu luati in calcul alte ipoteze doar fiindca "nu mai aveti timp". Ni se ia dreptul la "dreptate" din prima. Eu nu pot spune unei persoane mai in varsta ca a facut o greseala, si ca parerea ei despre relatii deriva din propria experienta, si daca barbatul este cine este, asta-i caracterizeaza pe toti. Ca nu exista comunicare perfecta inseamna ca n-am avut eu parte de asa ceva? Atunci ce putem face? Ne asteptam sa nu comunicam bine fiindca aveti voi experienta asta? Nu acceptati c-ati gresit?
Da, eu sunt tanar si da, eu am ceva timp in fata. Nu-mi inchideti optiunile prin afisarea scolii vietii altora. Va voi lua experientele si ma voi folosi de ele sa le evit, nu sa fiu.. .realist. Voi ati spus acuma ca experientele nu pot fi impartasite, nu se poate invata din ele, din moment ce trebuie sa le traim sa stim despre ele. Sper ca-ti auzit de deductie, nu? E o experienta a priori.
Aveti ani in spatele vostru si priviti de sus? Sunt teribilist si naiv, nu? Ce rost mai au toate experientele voastre daca trebuie sa le traiesc si eu? De ce le mai spuneti?
sigur domnule Dude.. aveti dreptate..nu voi mai insista pe aceasta tema
Dude......hai sa ne certam noi la arme de foc.....aici e cam in plus subiectul
Sorin.
ps. da pi shest....nu toate fetele e broaste
Doamnelor si domnisoarelor, eu astept cu nerabdare berea/ciocolata.
Apropo, unde este Papadie? Ati mai luat legatura cu ea?
andra, nu o cauti unde trebuie
Caut-o in versuri
andra...eu sunt disponibila pentru sueta cu ciocolata si bere din iunie incolo..peste cateva zile plec din tzara pentru 2 saptamani
lost, dormi in papuci?..de ce nu-ti susti topicul?
Michaela, eu nu cred că "Lost" trebuie să-l susţină...
Şi mie-mi place cum argumentezi tu, chiar e bine "să-ţi pierzi timpul" şi să nu consideri că trebuie să spui "cuminte": sigur domnule Dude.. aveti dreptate..nu voi mai insista pe aceasta tema, doar dacă nu cumva ai fost ironică...
Ciocolată cu bere n-am auzit până acum, dar cred că e "liantul" ideal pentru o întâlnire, mai spre sfârşitul verii fiindcă după 20 iunie mă cheamă... operaţia. Ce chemare suavă şi tandră!
Ah, nici nu mă gândeam că ai fi "contra" domnului Dude (mie-mi place să-l pronunţ cu u muiat!)! Eu tocmai asta voiam, să nu mai fi de acord cu domnul Dude.
Nevvermind nu e enervant, e un copil... Eu sunt curioasă de ce-l "cheamă" cu doi de "v"?!
Hai nu fiti rautacioase, lasati-i visele... , mai are timp sa se trezeasca si sa realizeze ca, de fapt, habar n-are, numai ca-i mai zbârcit la fata si fetele îi zic nenea
Sanatate, coconut!
Preferintele mele sunt variate, astazi am baut ceai verde si de sunatoare. Cu gheata.
Săru'mâna, Andra!
Cred că ne vom vedea la un ceai până la urmă...
Jesus fucking Christ, people! Topicul asta s-a transformat intr-o revolta feminina in care fiecare dintre voi o bate pe cealalta pe umar, linistind-o. "Lasa, noi stim mai bine."
Las' ca stiu eu ce fel functionati voi. Mai ales in grup. Autoritatea grupului mai mare, huh? Fiecare aproba, fiecare e solidara feminismului si principiilor lui.
Haaa, provocare. Un pustan impotriva gandirii femeilor (Este pleonasm, doamnelor?).
Bun. Dragele mele reprezentante ale sexului slab, Cla si coconut, va rog sa va expuneti si voi parerea asupra gandirii mele puerile. "Si de ce ti-as demonstra eu ceva?" Fiindca altfel consider ca ati vorbit degeaba si ati fost solidare cu doamna Michaela doar asa.... pffff. Si mie mi-ar fi foarte usor sa continui dupa un contra-argument adus lui abis sau Erwin: "Lasa-l, abis/Erwin, nu stie ce zice". Si va rog nu va suparati. Mi-ar face o deosebita placere sa discut cu voi intr-o atmosfera destinsa, tolerand glumele si ironiile de bun-gust.
Va provoc deci doamnelor sa va expuneti pe hartia virtuala maturitatea voastra intelectuala cu privire la inclinatiile mele copilaresti. Va jur ca voi lua in calcul tot ce spuneti - adevarat sau nu. Dar tineti cont de-un lucru, dragelor: habar nu aveti despre mine cum nici eu despre voi.
Zambiti deci. Fiti frumoase ca o inghetata vara si scrieti. Am rabdare.
PS: nu ma faceti sa regret faptul ca mi-am impus sa fiu dragut cu voi si, in numele lui Iisus Hristos, Nazariteanul, Regele Iudeilor: daca vreti sa va intalniti, aveti o gramada de alte medii de comunicare.
Ca de fiece data, va luati de ce nu va convine. Ha, ha, ha si inca vreo doi de ha, ce amuzant. Dar... Cla... unde este postul tau? Sunt sigur c-ai fost amuzanta pentru altii si "haa, am facut misto de el!" sau ce-o fi fost dar crede-ma ca mai mult imi confirmi parerea in loc sa fii... amuzanta.
De ce nu puteti fi serioase cateva minute? Rabdare nu prea mai am, sincer. Nici nu stiu de ce sunt asa cu voi. Incerc sa va dau o sansa sa va demonstrati roadele experientei de varsta. Aveti atatea rubrici, atatea topicuri, atatea bancuri, glume, prieteni, lucruri de facut, hobby-uri si sex-buddies. De ce nu va puteti abtine putin? Imi demonstrati contrariul cu fiece post. De parca nu aveti timp sa va treaca nervii si sa-mi raspundeti. Stiu ca sunt enervant, dar se pare ca-s mai rabdator decat domniile voastre.
Bun. Am inteles. Sunt mic si fara experienta si v-am rugat sa-mi spuneti ce m-a tradat. Radeti mereu, sunteti sarcastice mereu, priviti de sus mereu, dar vreau si eu o explicatie. Ceva pur, curat si la obiect. Dar, nuuuu, hai sa radem in fata unei astfel de cerinte. Hai sa ne dam de gol! "Cere prea mult. Cine se crede asta ca-mi cere sa gandesc!".
Cla, m-ai convins. Presupun ca acuma ai sa devii serioasa si-ai sa-mi dai un post fiind rautacioasa ca omg te-am jignit sau suparat, dar nu te voi citi. Sper sa fii amuzanta rau ca eu nu voi rade.
"Aha. " = "Nu stiu ce sa scriu si prefer sa par amuzanta caci a face misto de altcineva intotdeauna pare mai.. cool". Da, pari amuzanta, dar pentru aia sub 21 de ani.
Coconut, sper sa fii mai intelegatoare. Mai... feminina. Nu te enerva cum vezi postul meu.
__________________________________________
LE: "Inseamna ca trebuie sa citesti mai mult inainte sa tragi concluzii despre cineva. Cla are mustata, ma, si nu din cauza ca nu s-a epilat saptamana asta. roflmao.gif Ti-ai luat-o! Vezi daca nu esti fâşneţ!!"
Oupsy! Baiat? Scuze, Cla. Dar eu tot cred ca puteai continua... unisex. ) Hai c-am ras si eu. Dupa ce terminati de ras, puteti continua, daca vreti.
Puneti la naiba regula generala de setare a genului. )
Cla...cea mai faina gagica de la Han
Leule...ai grija sa nu te acuze pe aici cineva ca "musti perne"
Sorin.
Fii feminina in postari, nu ca persoana. Uof, ce personal le mai luati.
Cu ce ai gresit? Pai ai zis ca sunt copil. Si cum la persoane ar fi bine sa nu ne referim, cum ai spus - si consider ca asa si trebuie, ne pronuntam pentru reply-uri. Aci e problema: facand abstractie de persoana, postarile nu pot fi copilaresti daca afiseaza un adevar cat de cat.
Eu nu vreau sa-i spui Mihaelei "sa ma inteleaga" ca sunt copil, ca n-am facut nimic. Repet: asta inseamna "nu-l lua in seama, e prea tanar". Cu asta ai gresit. Trebuia: "este intr-adevar tanar sau copil, dar poate are dreptate. Ia sa vedem. Are? [vreo 5 min de gandire] N-are. Ce dobitoc." - dar baremi ai fost sceptica in privinta post-ruilor mele si nu te-ai oprit la varsta.
Ce naiba sunteti asa de personale? Va jignesc cumva? V-am ranit orgoliul? V-am suparat cu ceva? Spuneti-mi sa stiu si eu... Eu nu vreau. Vreti sa radem? Sa va scriu "E las, totul va fi bine cu noul tau iubit.", "Haha, ai dreptate, e amuzant", "Doamne-ajuta, X-uleasca". Pana mea, stam numai in offtopicuri de cateva posturi incoace.
vv = w
nevvermind, după nick, te-ai enervat prea tare, dar să zicem că e ok, îţi fierbe sângele mai tare decât altora, ceea ce nu e un lucru rău, că şi neuronica se mişcă mai alert! Nevermind!
on topic:
părerile sunt împărţite în doo tabere: despărţire şi împăcare. Fiecare are dreptatea lui, susţinută cu argumentele prezentate (şi excludem "experienţa vârstei" care nu poate fi un argument din motivele arătate de nevvermind), maturitatea şi înţelepciunea luării unei decizii care se va dovedi sau nu corectă îî revine până la urmă lui Lost, nu are rost să ne certăm ca la piaţă ale cărui roşii sunt mai coapte sau care mere sunt mai mălăieţe... Cum Lost e pierdut deocamdată în ale vieţii valuri, putem să dezbatem mai departe aspectul următor:
oricare ar fi decizia lui Lost şi oricare consecinţele ei pe termen lung, este posibl ca niciuna din tabere să nu aibe dreptate? Adică, împăcându-se, mai târziu va ajunge din nou în situaţa de despărţire sau, despărţindu-se, să regrete amarnic? Viaţa poate să ne rezerve astfel de surprize la tot pasul, nu? Dăm cu banul? Ce-o fi, o fi? Poate că a decide azi ne dă impresia că deţinem controlul, dar mâine se poate întâmpla ceva ce ne dă planul peste cap...
Insusi titlul sub care a ales lost sa puna problema in discutie, indica directia spre care se indreapta. Hehehehe, cica impacare, de parca ar putea sa se impace cu gandul coabitarii cu o persoana mai proasta decat el (ma uimeste ce usor aplica epitete jignitoare, chiar si lui insusi).
Topicul acesta a inceput sa semene cu un ring de dans in care fiecare danseaza dupa propria-i melodie ... este vesel, animat si placut
"....pot concluziona ca un om "matur" nu crede sau nici macar nu va lua in considerare spusele unui tanar. Aici eu cred ca este problema voastra. "
Putem inversa:
…pot concluziona ca un tanar rebel nu crede sau nici macar nu va lua in considerare spusele unui batran. Aici cred ca este problema voastra
"..Va voi lua experientele si ma voi folosi de ele sa le evit, nu sa fiu.. .realist. "
Si daca experientele traite au fost benefice, oare nu-i pacat sa fie evitate?
Nevvermind...in opinia ta, cum putem defini comunicarea ideala?
Cat priveste lost, l-as considera in conjunctura unui examen .. reconcilierea este echivalenta cu prezentarea la examen si reprezinta primul pas in incercarea de a promova
Erwin, întotdeauna mi-a plăcut cum gîndești și cât de bine le zici, îndeosebi pe bănățeană!
bdl, dar vorba populara " si ce daca-i prost?..o fi prost dar e prostul meu! " nu ai auzit-o? ..nu crezi ca in zicala asta zace un sambure de adevar?...
Am auzit-o si nu are aplicabilitate in situatia de fata....oricum este o zicala pe care eu nu o aprob, chiar daca vine din batrini. Nu e regula ca tot ce e "traditional" e si bun. Daca tu ai puterea (ipotetic vorbind) sa-ti petreci viata linga un prost doar datorita faptului ca e al tau sau ca e bun la suflet, imi pare rau, dar nu toata lumea are puterea asta...Unii sint mai transanti si nu se mint singuri. Daca Lost a ajuns sa-si expuna problema in public si mai ales daca a juns sa spuna in fata unor necunoscuti ca sotia lui e proasta, situatia e f clara, oricit ne-am ascunde dupa degete si in spatele unor bune intentii.....Pune-te in situatia lui...ipotetic bineinteles....Traiesti cu un partener despre care nu te sfiesti sa spui in public ca e prost....si pe urma spui ca-l iubesti? Hai ma lasi? Dar sa privim situatia mai in ansamblu....x convietuieste sub obladuirea unui certificat de csatorie cu y.....x spune peste tot despre y ca e prost....Pai z, q si y nu vor ajunge la concluzia ca x e mai prost decit y datorita faptului ca se plinge peste tot de partener ca e prost dar sta in contiunuare cu el? Si va continua bineinteles sa spuna ca e prost peste tot pe unde apuca...
este preferabil sa convietuiesti cu un prost bun la suflet decat cu un destept rau si ticalos..
Daca criteriul primordial in alegerera partenerului e bunatatatea sufleteasca, poate....Pt unii pt care e mai importanta inteligenta, probabil partea a doua a frazei e mai buna....
a trai singur cuc este o solutie extrema
Iarasi generalizezi .... Poate pentru unii singuratatea e buna...Si acu, doar de dragul de a nu ramine singur, lost trebuie sa suporte prostia in pat cu el? Mai ales ca se pare ca nu prea e adeptul principiului"e prostul meu".....
..singuratatea in exces este tare grea
Care este legatura cu subiectul? Sau te referi la altceva?
Mihaela, sa zicem ca unul din copiii tai , major, vaccinat, casatorit, vine intr-o zi la tine (ca deh, vine si el la mama lui, cui altcuiva sa se destainuie si sa se plinga) si-ti spune ca el nu-si mai iubeste partenerul/a.....ca e nefericit, ca il riciie zi de zi faptul ca partenera/ul da dovada de prostie in fiecare zi sa zicem....Si tu il vezi si-l simti ca e nefericit, adica nu vorbim de o toana ....Ce-i spui sa faca, ce sfat ii dai? Sa ramina mai departe cu respectivul/va chiar daca va fi nefericit pina la moarte ?
reusita unei relatii implica si momente in care trebuie sa mergi contra valului..…
De acord cu tine, nu exista casnicie perfecta.....dar daca valul vine in fiecare zi si e din ce in ce mai mare.....teoria ta nu mai tine....Nu vorbim de o cearta pe motivul culorii covorului din sufragerie, vorbim despre faptul ca unul din parteneri nu mai are "respect" fata de celalalt...Il desconsidera pur si simplu prin faptul ca il face prost si e convins ca e prost...Asta nu mai e val, e tsunami pt o casnicie...
sa te duci singur in varf de munte si sa dormi cu ursul
E o solutie si asta....da nu inteleg ce vina are ursul in situatia asta de trebuie pedepsit?
vointa in sensul de a nu renunta cu usurinta la viata de cuplu..
In principiu da...dar totul are o limita.....altfel acea casnicie va fi arata ca un portelan spart in sute de cioburi si lipit cu leucoplast ....privit in ansamblu, da , poti "zice" ca e o vaza, dar in fapt e o adunatura de cioburi care incearca sa "arate" ca o vaza....
sa ma anunti si pe mine cand vei intalni comunicarea aceea perfecta
Nici nu trebuie o comunicare perfecta intr-o casnicie pt a fi o reusita....nuuuu....trebuie doar comunicare...atita tot....Daca partenerii nu-si ascund absolut nimic si aduc totul in discutie, aia e o casnicie perfecta....chiar daca, paradoxal, se ajunge la un divort, tot e mai bine....Ma refer la situatia in care apare o problema in cuplu, se discuta deschis problema, se aduc in discutie toate variantele, se incearca toate solutiile dar nici unul din parteneri nu poate renunta la mai mult din acest punct de vedere, recunosc deschis ca nu pot trece cu vederea acea problema, atunci mai bine divorteaza si au o sansa sa fie fericiti cu alti parteneri decit sa fie doi oameni neferici toata viata...
Doamna Michaela*, maturitatea e o atitudine care nu se poate dobandi decat in timp si in urma acumularii experientelor de tot felul......
Prietenii nostri mai tineri sau mai naivi nu au cum sa fie convinsi de existenta adevarurilor generale de aceea e doar o pierdere de timp sa insistati in directia asta. De asemenea cuplul privit doar din exterior deci superficial, poate arata si asa cum il vad cativa de pe aici...
.....zise marele filosof The Dude catre discipolii sai , dupa care isi inmuie delicat buzele in paharul de cristal fin de Sevres din care isi bea savurosul si deliciosul si ultrafinul si ultrasuperbul coniac Napoleon al XXXXXXXX-lea.....Dupa acea, cu un gest elegant si ultrarafinat mai trase un fum din ultradelicioasa si ultraparfumata havana, made in cuba , perpelita pe copanele unor cubaneze ultrabune.....Maestrul avea un costul ultra-ultra elegant iar pe degetull n de la mina cu care tinea pipa(ultraeleganta si pipa dealtfel) se odihnea un inel ultradistins ...Maestrul emana distinctie......scuze....ultradistinctie....prin toti porii....si prin anus daca vreti...scuze, maestrul are ultraanus....
Omule, a mai fost unu pe aici, Copernic isi zicea.....probabil ca o sa ai soarta lui....da pe mine unu deja m-ai plictisit cu aerele astea...
Pentru uni nici chiar atunci (vezi postul lui bdl).
Ma duc sa vomit de rusine....m-a apostrofat maestrul Duda....Mai bine arata-ne unde e logica in ceea ce am subliniat eu in postarea anterioara....
copiii astia rebeli , mai ales cei de 21 ani, sunt enervanti ...ma intreb daca la tinerete se manifesta asa, la batranete ce-o sa mai faca?
Probabil la rindul lor o sa-i enervezi pe alti "rebeli" de 21 de ani pe alte forumuri...
Nevvermind nu e enervant, e un copil...
Si...inseamna automat ca e prost si nu stie ce vorbeste? Spui despre el ca e "copil" exact cum spun credinciosii despre atei ca sint pacatosi...Si btw, Mozart era un copil cind uimea curtile regale cu muzica si talentul lui...si mai sint multe exemple...
Eu sunt curioasă de ce-l "cheamă" cu doi de "v"?!
Exact din acelasi motiv pt care pe tine te cheama cu doi de "co".....
Saracu lost, daca nu era pierdut pana acum, acum chiar ca s-a imprastiat pe unde-a putut, la cum a ajuns topicul asta
Lost, faci o mistake mare de tot: sa ai parte de o proasta si sa o parasesti! TOTAL GRESIT!!!
Unii si-ar dori o proasta si ar fi fericiti. Asa nu mai ai sumedenia de probleme ce apar cu toate desteptele: chestii existentiale, principii, migrene psihice si cate si mai cate!
Nu da la noroc cu piciorul!
Foarte bine c-a ajuns asa. Putina contradictie, putina ironie si iesim din plictiseala topicurilor.
@Michaela - "Nevvermind...in opinia ta, cum putem defini comunicarea ideala?" - bineinteles c-am sa raspund provocarii, cu toate ca din partea voastra n-am observat nimic. Acum trebuie sa plec insa la munca. Promit un post clar si la obiect cum vad eu o comunicare ideala.
PS: Eu n-am sa-i dau un reply in viata mea lui bdl. Omu' ala biciuieste cu termenii.
Eu vorbeam serios.
pentru bdl
1. ... Daca tu ai puterea (ipotetic vorbind) sa-ti petreci viata linga un prost doar datorita faptului ca e al tau sau ca e bun la suflet, imi pare rau, dar nu toata lumea are puterea asta...Unii sint mai transanti si nu se mint singuri.
- sa inteleg ca a convietui cu un prost/proasta inseamna a te minti singur?
2. .. Poate pentru unii singuratatea e buna
- singuratatea nu este buna pentru nimeni.. omul nu este facut sa traiasca in singuratate...consider ca izolarea este un caz de forta majora
3. ...Si acu, doar de dragul de a nu ramine singur, lost trebuie sa suporte prostia in pat cu el?
- prostia nu este cea mai mare nenorocire ..sunt altele mult mai grave
4. Mihaela, sa zicem ca unul din copiii tai , major, vaccinat, casatorit, vine intr-o zi la tine (ca deh, vine si el la mama lui, cui altcuiva sa se destainuie si sa se plinga) si-ti spune ca el nu-si mai iubeste partenerul/a.....ca e nefericit, ca il riciie zi de zi faptul ca partenera/ul da dovada de prostie in fiecare zi sa zicem....Si tu il vezi si-l simti ca e nefericit, adica nu vorbim de o toana ....Ce-i spui sa faca, ce sfat ii dai? Sa ramina mai departe cu respectivul/va chiar daca va fi nefericit pina la moarte ?
- i-as spune asa: ok, my son, time out...ia o pauza, respira, aduna-te si reconsidera situatia..cauta toate solutiile posible de a salva ceva..daca nici asa nu iti gasesti linistea, renunta si plecati fiecare pe drumul vostru
5. De acord cu tine, nu exista casnicie perfecta.....dar daca valul vine in fiecare zi si e din ce in ce mai mare.....teoria ta nu mai tine....Nu vorbim de o cearta pe motivul culorii covorului din sufragerie, vorbim despre faptul ca unul din parteneri nu mai are "respect" fata de celalalt...Il desconsidera pur si simplu prin faptul ca il face prost si e convins ca e prost...Asta nu mai e val, e tsunami pt o casnicie...
- da, aici sunt de acord cu tine..cand respectul dispare cauza e pierduta..am inteles insa ca pe lost il macina situatia in gand....este doar confuz..nu a ajuns inca la jigniri publice vis-a-vis de sotia lui
6. nu inteleg ce vina are ursul in situatia asta de trebuie pedepsit?
- ursul Baloo e cel mai prost..mai prost decat el nu poate fi nimeni..poate doar Bula
7. totul are o limita.....altfel acea casnicie va fi arata ca un portelan spart in sute de cioburi si lipit cu leucoplast ....privit in ansamblu, da , poti "zice" ca e o vaza, dar in fapt e o adunatura de cioburi care incearca sa "arate" ca o vaza....
- bdl, exista vaze facute din cioburi..asta se numeste arta
8. ....Ma refer la situatia in care apare o problema in cuplu, se discuta deschis problema, se aduc in discutie toate variantele, se incearca toate solutiile dar nici unul din parteneri nu poate renunta la mai mult din acest punct de vedere, recunosc deschis ca nu pot trece cu vederea acea problema, atunci mai bine divorteaza si au o sansa sa fie fericiti cu alti parteneri decit sa fie doi oameni neferici toata viata...
- perfect de acord
pentru nevvermind
"..din partea voastra n-am observat nimic.."
- ?ce anume doresti? concret...pune intrebari clare si vei primi raspuns
Sincer eu nu prea inteleg cum poate cineva sa stea 10 ani intr-o relatie naspa? Eu dupa un an de relatie 'perfecta' tot ma plictisesc...Cum scapa unii de plictiseala si agaseala nu stiu.
Lost, cine te-a pus sa postezi pe forum problema ta? Deja esti judecat. Daca pierzi prin neprezentare?
Am auzit un zvon, ca ti se pregateste streangul.....
Tehnic:Invision Power Board (http://www.invisionboard.com)
© Invision Power Services (http://www.invisionpower.com)