Versiunea pentru tiparit a acestui topic
Click aici pentru a vizualiza acest topic in formatul original
HanuAncutei.com - ARTA de a conversa _ Probleme Sociale _ Puterea De A Merge Mai Departe
Trimis de: Justice pe 21 Sep 2004, 09:00 PM
Toti "cadem", important este daca ne ridicam. Cu totii avem momente cand nu mai putem, ne-am saturat......nu mai avem puterea de a ne ridica sau poate nu vrem.
Ce va face sa mergeti mai departe, de unde aveti puterea sa va ridicati, sa va scuturati de praf si sa o luati de la inceput ? De ce sa continuam lupta si oare merita sa o continuam stiind ca in final toti parasim aceasta lume ? Ce scop aveti in viata ?
Eu personal nu mai vad nici o jumatate plina a vreunui pahar.........vad numai pahare goale si nu mai inteleg sensul acestei lupte sfasietoare.
Un topic foarte pesimist....probabil prea pesimist....dar vad din ce in ce mai multa suferinta in jur si tot ce este bun dispare, este batjocorit sau nu este recunoscut.
Trimis de: Zooey pe 21 Sep 2004, 09:58 PM
hei Justice! topicul e pesimist numai daca vrei tu neaparat 
mie imi place tare mult un citat din noica [sper ca nu ma inseala memoria]: 'esecul e locul de unde te ridici pentru a merge mai departe'. atita timp cit scopul tau nu e acela de a ramine darimat, merita sa incerci... stiu si eu? zic ca-i de preferat sa lupti si sa invingi obstacolele pe care le intilnesti in viata decit sa te lasi darimat de ele. nu vaz decit astea 2 variante. si personal prefer ca la sfirsit sa nu fiu declarat loser. parerea mea. 
Trimis de: nefertiti-old pe 22 Sep 2004, 10:26 AM
Mi s-a intamplat si mie, de multe ori sa "cad" si sa nu mai vad nici un sens, nici o motivatie, ca sa ma ridic si sa merg mai departe. Si mi se va mai intampla, sunt sigura, din pacate. Pana acum, am reusit, de fiecare data, sa trec peste asemenea momente. Nu foarte usor, dar am reusit. Partea plina a paharului, de care spui tu, nu ti-o poate arata nimeni. Sau, daca ti-o arata, nu va fi suficient ca tu sa te ridici si sa ajungi la ea. Va trebui sa constientizezi mai intai singur ca exista acea parte plina, altfel orice incurajari ale altora nu te vor ajuta decat pe termen scurt. Repet, stiu asta din proprie experienta.
Trimis de: caa pe 22 Sep 2004, 10:41 AM
| QUOTE (Justice @ 21 Sep 2004, 10:13 PM) |
| Ce va face sa mergeti mai departe, de unde aveti puterea sa va ridicati, sa va scuturati de praf si sa o luati de la inceput ? |
Am nişte perechi de ochi acasă la care mă interesează fiecare zbatere de pleoapă...
Am nişte bucurii mărunte, din diverse părţi, la care ţin şi mi-ar părea rău să renunţ.
Am nădejde. Īn tot şi īn toate!...
...şi cred că e suficient.
Trimis de: Cla pe 22 Sep 2004, 10:43 AM
Daca ar ramane jos toti cei "cazuti" vreodata, am vedea doar cadavre imprejur... 
"Dincolo de noapte e zi"
Trimis de: Ovidius pe 22 Sep 2004, 11:32 AM
| QUOTE |
| Ce va face sa mergeti mai departe, de unde aveti puterea sa va ridicati, sa va scuturati de praf si sa o luati de la inceput ? De ce sa continuam lupta si oare merita sa o continuam stiind ca in final toti parasim aceasta lume ? Ce scop aveti in viata ? |
Ce scop am in viata? Nu mai conteaza. Important e ca m-am nascut si ca bantui p-acilea de douazeci si ceva de ani si sper ca o sa mai raman o vreme sa ma bucur de nimicurile astea care ma inconjoara... Sa fii la pamant nu este altceva decat una din etapele maturizarii, iar dupa ce trecem de asta o sa fim cu siguranta cu 5 minute mai intelepti
Trimis de: contraste pe 23 Sep 2004, 11:40 AM
Draga JUSTICE, la fel ca tine si ca si ceilalti oameni, am fost si eu jos. Din pricini diverse. Si depinde si de unde cazi. Insa, eu prin firea mea, sunt o luptatoare "o mercenara" a spus despre mine un prieten intr-o discutie ! Si m-am raliat imediat caracterizarii dumnealui, pentru ca asa este ! Nu imi place sa stau prea mult pe jos.
Imi place verticalitatea la propriu si la figurat.
Cred ca de fapt aceasta este meseria mea : sa lupt cu viata. Si a majoritatii oamenilor care isi accepta conditia de om . Am sa ma mai gandesc, pentru ca acest subiect presupune multe fatete, si voi mai posta.
Trimis de: cactus pe 23 Sep 2004, 11:58 AM
Nu exista sa nu te ridici; trebuie fiindca daca ramai la pamant...Picai sio io de cateva ori - de fiecare, de sus, si picai jos de tot, si de fiecare data m-am ridicat, am mormati si am facut marunt din buze si am inceput sa ma ridic...si de fiecare data am ajuns pana unde se putea ajunge - si tot asa si cam asta e - roata se invarteste indiferent daca vrem noi sau nu; musai numa“sa te agati de ea si sa revii sus. Fa si tu marunt din buze, mormaie ceva (poa“ sa fie si ceva urat daca nu te-aud alti) si ia-o de la capat ; ca-i serviciu sau viata privata , in ultima instanta tot aia e ; numai sa nu te opresti ca n-ai voie...
Io asa cred, da“ io-s capricorn de ala pacatos si incapatanat ( si ficior fain, maaa; mai nou tusesc noaptea da“ asta-i dinj cauza duhanului...) in rest, merg “nainte ca n-am de ales. Fa la fel
Trimis de: gabitza ^ pe 26 Sep 2004, 10:46 AM
@cactus: ba exista oameni care nu se mai ridica. exista acei oameni cu mentalitate de looser care se gandesc ca toti si toate le sunt impotriva, care se complac in situatia in care sunt si isi plang de mila. cunosc asemenea oameni...si nu imi e mila de ei. oameni care sunt negativisti, care spun "nu fac asta", "nu mai incerc si aia"...oricum nu o sa iasa. 
am cazut si eu...nu spun nu. am fost si eu carpa de sters pe jos pentru altii... 
si pentru chestia asta m-as bate singura 
cum mi-am revenit? am gasit de fiecare data o mica chestie de care sa ma agat. un cantec, o prietena, o poezie...si ma tineam de chestia aia pana reuseam. o sa radeti dar la un moment dat aveam niste versuri dintr-un cantec..erau ca un fel de "mantra" secreta a mea, si de fiecare data cand imi era greu le cantam...parca eram pusa pe repeat. 
dar a mers...si asta conteaza.
ce ma facea sa ma ridic de jos? acel "DESTUL"...atunci cand imi dadeam seama ca limita a fost trecuta, cand imi dadeam seama ca am ajuns la prea multe compromisuri, concesii...ca nu mai sunt eu, ci un fel de marioneta fara vointa.
si acum trec prin momente grele...am noroc ca am langa mine oameni care ma iubesc, care ma sprijina...altfel poate as fi privit dintr-un punct de vedere mult mai pesimist.
si acum am momente in care imi vine sa strig " DE CE" pentru ca mi se pare ca toate ghinioanele sunt pe capul nostru (vb. aici si de familia mea, nu numai de mine)...dar o sa trecem si peste asta. trebuie numai sa credem.
G.
Trimis de: Crisse pe 26 Sep 2004, 03:23 PM
E in firea noastra a oamenilor sa cadem. De-a lungul timpului am apreciat cu totii oamenii puternici.
Am inceput sa studiez cateva biografii care m-au impresionat profund. Una dintre ele a fost a lui Lincoln. Minunat la omul asta fost ca se punea in locul celuilalt si de aceea a fost atat de iubit si atat de urat in acelasi timp. Cititi scrisorile trimise generalilor lui...si pe cele netrimise. Sunt pline de invatatura.
Nu avem cum sa facem pe plac la toata lumea... E si normal sa fim atacati din cand in cand de anumite cuvinte. De noi si de educatia, cunostintele acumulate pana atunci, depinde daca vrem sa ne lasam doborati de griji, probleme, durere, cuvinte, priviri.
Traim cu anumite credinte, cu anumite valori. Daca ne analizam bine valorile, nu mai avem cum sa fim atinsi. Stim ce este important ptr noi si ne ducem visele pana la capat.
Cui ii plac oamenii slabi? Mie in nici un caz. Ii compatimens o perioada si apoi trec mai departe. Cu siguranta si voi faceti la fel.
De aceea din orice esec trebuie sa invatam ceva, ptr ca altfel degeaba trecem prin o multime de probleme.
Trimis de: cactus pe 27 Sep 2004, 07:46 AM
@ gabitza & Criss - si gura voastra adevar grait-a...
"Nu avem cum sa facem pe plac la toata lumea... " - mare adevar...
"ce ma facea sa ma ridic de jos? acel "DESTUL"...atunci cand imi dadeam seama ca limita a fost trecuta" - asa facui si eu
Trimis de: Tear pe 27 Sep 2004, 08:45 AM
"Am niŗte perechi de ochi acasć la care mć intereseazć fiecare zbatere de pleoapć...
am niŗte bucurii mćrunte..."
Extraordinar spus ! Asa si eu : am cateva perechi de ochi acasa, cateva bucurii marunte, credinta si multa speranta !
Gabitza, spune-ne si noua versurile alea secrete, pls !
Trimis de: Peter Pan pe 27 Sep 2004, 01:55 PM
De cate ori am ajuns acolo jos, in starea aceea in care nu-ti mai pasa de tine, o stare in care ai vrea sa incremenesti odata cu durerea din tine, sa amortesti si sa nu mai simti nimic,am simtit "ceva" nu stiu sigur daca din afara sau chiar din mine care ma lua frumusel de manuta si ma ridica.Usor, dar sigur...Cand mi s-a intamplat prima oara acest lucru am inceput sa cred in Dumnezeu cu propria-mi constinta. Nu sunt o habotnica si nu intru in biserica decat atunci cand simt nevoia, iar dumnezeu stie ca nu sunt un om rau. Si mai cred ca sufletul pe care l-am adus pe lume e un trimis a Lui.Atunci cand am lacrimi in ochi de atata tristete, ma uit la copilul meu si ma gandesc ca trebuie sa fiu tare fraiera sa sufar din cauza altora cand am langa mine un suflet de copil, copilul meu. El ma "tine" si stiu ca ma iubeste absolut, oricum as fi ! Suflet drag !
Aseara m-a intrebat "mami, tu te-ai saturat de iubire?" si ma privea foarte serios. I-am spus ca nu....
Trimis de: Blakut pe 27 Sep 2004, 09:36 PM
Cand tragi sa mergi mai departe mintea nu te mai conduce. Mergi pur si simplu fara sa gandesti, strigi, te chinui, dar mergi. Dupa ce ai ajuns nu iti mai pasa, te uiti in urma si nu simti mandrie. "Marsul fortat" nu iti creeaza sentimente de nici un fel.
Trimis de: Crisse pe 27 Sep 2004, 10:01 PM
| QUOTE |
| Mergi pur si simplu fara sa gandesti, strigi, te chinui, dar mergi. Dupa ce ai ajuns nu iti mai pasa, te uiti in urma si nu simti mandrie. |
Dupa ce ai ajuns, incerci sa te mentii...si acolo e mai greu decat urcusul
Trimis de: caa pe 28 Sep 2004, 09:04 AM
Eu cred că există şi o anume frumuseţe īn faptul că o iei de la capăt, deoarece mereu noi dorim perfecţiunea şi n-o avem. După ce ai căzut, ai căpătat oarece puteri şi intenţionezi să "revii īn joc" există speranţa că vei face ceva mai bun decīt ceea ce, eventual, ai pierdut.
Speranţa este, după opinia mea, ca o comoară. De multe ori parcă e mai importantă decīt scopul ce trebuie atins...
Trimis de: Crisse pe 28 Sep 2004, 10:22 AM
Milimetru, da-mi un exemplu de perfectiune
Trimis de: caa pe 28 Sep 2004, 10:58 AM
De exemplu īn relaţia cu partenerul, avem īn intenţie ca totul să meargă ca pe roate. Şi deseori se īntīmplă exact invers şi suferim enorm, ne simţim doborīţi, fără vlagă. Dar există speranţa, difuză sau nu. Şi īncercăm să refacem terenul "pierdut". Cu puţină şansă, cu puţină perspicacitate, efort, ajutor sau ce-o mai fi poate apărea ceva mai frumos ca īnainte. Şi, avīnd experienţa "eşecului" sīnt şanse şi de sporire a īnţelepciunii. Şi asta, pīnă la urmă, e bine!
@Crisse
Vrei să intru īn off-topic?! Nu pot să-ţi dau, n-o pot defini, ştiu că există, mi-o doresc, ştiu că n-o pot atinge şi o iubesc. Mulţumită?
Trimis de: Crisse pe 28 Sep 2004, 11:14 AM
| QUOTE |
| Vrei să intru īn off-topic?! |
da
| QUOTE |
| Mulţumită? |
nu
Ca sa nu fiu insa off topic, am sa-ti raspund la puterea de a merge in doi mai departe. Nu exista perfectiune si incercarea de a atinge perfectiunea distruge relatia. As compara relatia cu un scrancib care e cand intr-o parte cand in alta. E vorba de compromisuri, de inteles "regulile" partenerului, felul cum a trait pana atunci si respectarea lor. Desigur ca si invers.
De pe scranciobul ala nu trebuie sa lipseasca iubirea, respectul, increderea si comunicarea. Cu astea mergi mai departe. ptr o relatie buna, e nevoie de multa munca
Trimis de: caa pe 28 Sep 2004, 11:58 AM
| QUOTE (Crisse @ 28 Sep 2004, 12:27 PM) |
| Nu exista perfectiune si incercarea de a atinge perfectiunea distruge relatia. |
Aoleu Crisse, nu mă nenoroci!
Te rog fruuumos lasă-mi iluziile, că altfel nu mai am puterea de a merge mai departe!!
Trimis de: Crisse pe 28 Sep 2004, 12:22 PM
Si iluziile sunt bune la ceva 
Trimis de: Socratel pe 3 Oct 2004, 02:12 AM
JUSTICE nu exista in lume oameni care au reusit in viata doar acumuland succese. De exemplu, orice sportiv de top a trebuit sa piarda pentru a intelege si a se bucura de performanta. Iti spun asta pentru ca problemele nu trebuie privite ca esecuri ci ca invataturi, ca experiente. Cineva spunea ca "in afaceri uneori castigi alteori inveti". La fel e si in alte aspecte ale vietii. Oamenii puternici se calesc din esecuri si oamneii inteligenti incearca sa le evite invatand din experientele altora. Fii puternica si inteligenta ! Nimic nu-i mai motivant decat rasplata muncii tale. Nu te mai uita dupa pahare goale ca sunt destule si pline. Nu mai generaliza ci incearca sa iti creezi idealuri si in fiecare zi sa te culci multumita ca ai mai facut un pas spre ele. Tu nu esti altii. Tu nu patesti ce se intampla altora. Tu esti tu si poti decide ce se intampla cu tine actionand in sensul cum vrei sa fie. Sa ma scuzati daca am dat un caracter putin personal prins mesaul meu dar eu cred ca poate fi generalizat pentru toti cei care uneori avem nevoie in momente grele de niste imbarbatari.
Trimis de: saldora pe 4 Oct 2004, 06:40 PM
perfectiunea nu este o stare ci un mers continuu
puterea e ca un vin, daca ai intors paharul cu gura in jos, ai ales
Trimis de: Inorog pe 5 Oct 2004, 03:06 PM
Asa cum la un copil mic, cazatura face parte din mers, esecul face parte din viata.
Frumoase cuvinte, dar greu de aplicat, sa te ridici si sa mergi mai departe. Dar pentru ajutor il avem pe Dumnezeu. Iar cand obosim, nu se supara nimeni daca facem cate un mic popas in natura, in muzica in sport sau altundeva. Vom acumula energia pentru urmatorii pasi .
Succes Justice !
Trimis de: Justice pe 12 Oct 2004, 08:55 PM
Cand toate merg impotriva ta....cand vrei sa faci bine, incerci, si din cauza unor lucruri care nu tin de tine, iti iese rau si faci un rau DUBLU.....ce mai poti face ? Faci tot ce iti sta in putinta.....si apar lucruri care intervin si nu le poti controla, se darama tot. Cand mai ai 1 pas pana la reusita, totul pare perfect si intervine ceva care strica totul.....o mai iei de la capat ? Probabil ca da, dar si cand se intampla a 2-a oara ce mai faci ?
Intr-o lume in care daca spui lucrurilor pe nume si arati adevarul si il protejezi, esti batjocorit, batut, amenintat, ce poti face ? Pleci din tara asta de fecale ( scuzati expresia ) sau ramai si te lupti in zadar.
Nu dramatizez deloc acum, am scris concluzia unor multe intamplari.
Mai aveti ceva de zis......mai ramane ceva de zis, de facut ? Si in fiecare zii ori e la fel ori se inrautateste situatia....Lupti pentru ce ? Daca vrei sa faci bine cuiva iti faci tie rau.
Nu mai am cuvinte........
Trimis de: flori pe 12 Oct 2004, 09:34 PM
Mergeam pe o plaja, iar Dumnezeu pasea alaturi de mine,
Pasii ni se imprimau pe nisip, lasand o urma dubla:
Una era a mea, cealalta a Lui.
Atunci mi-a trecut prin minte ideea ca fiecare din pasii nostri
Reprezentau o zi din viata mea...
M-am oprit ca sa privesc in urma
Si am revazut toti pasii care se pierdeau in departare.
Dar am observat ca in unele locuri, in loc de doua urme,
Nu mai era decat una singura...
Am revazut filmul vietii mele...
Ce surpriza!
Locurile in care nu se vedea decat o singura urma
Corespondeau cu zilele cele mai intunecate ale existentei mele:
Zile de neliniste si de rea-vointa,
Zile de egoism sau de proasta dispozitie,
Zile de incercari si de indoiala,
Zile de nesuportat,
Zile in care eu fusesem de nesuportat...
Si atunci, intorcandu-ma spre Domnul, am indraznit sa-i reprosez:
"Totusi ne-ai promis ca vei fi cu noi in toate zilele!
De ce nu ti-ai tinut promisiunea?
De ce m-ai lasat singur in cele mai grele momente din viata,
In zilele cand aveam cea mai mare nevoie de Tine?..."
Iar Domnul mi-a raspuns:
"Dragul meu, zilele pentru care n-ai vazut
Decat o singura urma de pasi pe nisip
sunt zilele in care te-am purtat pe brate..."
Trimis de: Crisse pe 12 Oct 2004, 09:45 PM
| QUOTE (Justice @ 12 Oct 2004, 11:08 PM) |
| Cand toate merg impotriva |
De obicei asta e mai mare in mintea noastra decat in realitate.
| QUOTE |
| Faci tot ce iti sta in putinta |
Rar facem tot ce ne sta in putinta.
Inteleg ca e greu, dar nu-i atat de greu pe cat credem. Uneori e indeajuns sa IESI din locul in care te afli sau s-o iei pe alt drum. Schimba macar drumul pana la servici
. E un inceput .Trimis de: flori pe 12 Oct 2004, 10:16 PM
| QUOTE (Justice @ 12 Oct 2004, 10:08 PM) |
| Cand toate merg impotriva ta....cand vrei sa faci bine, incerci, si din cauza unor lucruri care nu tin de tine, iti iese rau si faci un rau DUBLU.....ce mai poti face ? Faci tot ce iti sta in putinta.....si apar lucruri care intervin si nu le poti controla, se darama tot. Cand mai ai 1 pas pana la reusita, totul pare perfect si intervine ceva care strica totul.....o mai iei de la capat ? Probabil ca da, dar si cand se intampla a 2-a oara ce mai faci ? Intr-o lume in care daca spui lucrurilor pe nume si arati adevarul si il protejezi, esti batjocorit, batut, amenintat, ce poti face ? Pleci din tara asta de fecale ( scuzati expresia ) sau ramai si te lupti in zadar. Nu dramatizez deloc acum, am scris concluzia unor multe intamplari. Mai aveti ceva de zis......mai ramane ceva de zis, de facut ? Si in fiecare zii ori e la fel ori se inrautateste situatia....Lupti pentru ce ? Daca vrei sa faci bine cuiva iti faci tie rau. Nu mai am cuvinte........ |
Poate ne ajuta Eminescu "Ce e rau si ce e bine tu te-ntreaba si socoate" , " Ce e val ca valul trece , de te-ndeamna de te cheama tu ramai la toate rece" Continua sa faci bine si o sa vezi ca acest bine se va revarsa inmiit asupra ta. Lumea nu e rea ,dar sint multi oameni carora nu le e bine si asta-i face rai , atita timp cit in tara noastra oamenilor nu o sa le fie bine vor fi si multi oameni rai . Ar fi minunat ca lumea sa inteleaga ce e rau si ce e bine!
Trimis de: Blakut pe 13 Oct 2004, 04:13 PM
| QUOTE |
| Continua sa faci bine si o sa vezi ca acest bine se va revarsa inmiit asupra ta. |
Asa gandeam si faceam si eu la un moment dat. Insa nu s-a revarsat nimic inmiit asupra mea (bine in orice caz). Chestia asta funcioneaza atunci cand ai de-a face cu oameni care gandesc la fel, dar cum majoritatea oamenilor nu gandesc asa...
Trimis de: caa pe 13 Oct 2004, 04:18 PM
Foarte apăsate (şi nu doar prin bold...) cuvintele lui Justice. Impresionant ceea ce se poate ghici că se ascunde īn spatele lor. Da, nu prea mai sīnt multe de zis īn astfel de circumstanţe...
Nu sīnt prea multe de zis... ar fi, īnsă, de făcut! De exemplu de selectat anumite gīnduri negative din minte şi de apăsat apoi tasta "delete". Apoi clic pe "end task" la softul cu pesimismul. După care "ctrl+shift" pt a schimba programul cu altul mai optimist. Reglaje la "brightness" şi "contrast"... Şi dacă nu merge şi nu merge trebuie neapărat "reset". Intrare apoi īn BIOS şi selectarea opţiunii "Puterea de a merge mai departe". Funcţionarea va fi cu totul alta!
Trimis de: Crisse pe 13 Oct 2004, 07:44 PM
Citesc o carte de-a lui Norman Vincent Peale, Gandirea pozitiva, in care el spune ca prin credinta poti totul. Apoi sa-ti repeti mereu ca Dumnezeu e cu tine in fiecare clipa.
Ne poate Dumnezeu ajuta atat de mult incat sa nu mai vedem lucrurile atat de in negru? Stiu ca viata e grea, stiu ca unii au probleme mari in familie, stiu ca-ti trebuie mare curaj sa fii sincer in asa ceva (chiar daca e vorba de ceva virtual) si tocmai de aceea te apreciez JUstice.
Si daca Dumnezeu ne poate ajuta cu adevarat in fiecare clipa, suntem noi pregatiti ptr ajutorul Lui?
Trimis de: Justice pe 13 Oct 2004, 08:43 PM
flori foarte frumoasa poveste. Imi poti spune cine a scris-o sau e creatie proprie ? te rog.
Stiam vorbele aceastea al lui Eminescu dar se pare ca le-am uitat in timp.
| QUOTE (Crisse) |
| Rar facem tot ce ne sta in putinta. |
Indeed, mai putem face cate ceva.....dar nu este usor si variantele care raman nu sunt cele recomandate.
| QUOTE (flori) |
| Continua sa faci bine si o sa vezi ca acest bine se va revarsa inmiit asupra ta. |
Ma cam indoiesc dar ramane speranta.
Hehe milimetru, ca sa nu mai crashuiesc fac un format si bag Slackware sau Debian.
NU am incetat sa lupt......not yet. Voi face tot ce imi sta in putinta chiar daca voi pierde !
Inchei cu niste vorbe foarte intelepte dupa care ma ghidez foarte des in ultimul timp:
Be who you are and say what you feel, because those who mind don't matter and those who matter don't mind. - Dr. Seuss
Trimis de: yuanescu pe 1 Nov 2004, 08:05 PM
| QUOTE (Justice @ 21 Sep 2004, 10:00 PM) |
| Eu personal nu mai vad nici o jumatate plina a vreunui pahar.........vad numai pahare goale si nu mai inteleg sensul acestei lupte sfasietoare. |
pai nici nu exista pahare pline ... trgedia nashterii ne-a golit de contzinut shi incercam zadarnic sa adunam ceea ce s-a spulberat pe directzia celor 4 coordonate fizice ... sau or' fi mai multe da' nu shtiu eu ...
eu unul am spart de mult orice pahar pentru a ma deparazita de contemplarea halucinanta a "jumatatzii" ... zau asha ..
... cat despre puterea de a merge mai departe ... ce sa zic
... nu stiu ce ma face sa merg mai departe ... dar stiu ca am ajuns cam departe ... acum pentru mine intrebarea are sens invers ... ce ma poate face sa ma intorc !
- daca a fost vre-un impuls care sa-mi deplaseze energiile haotic .. spre diverse directzii ... acela a venit dintr-un pesimism shi un dezgust a ceea ce am intalnit ...
... falsitate shi iluzie .. mizerie shi dependentza accentuata ...
... am incercat sa ma desprind de toate ... shi am intzeles ca am reushit sa obtin doar iluzia desprinderii ...
zeii ? ... intunecati sau luminoshi ... cu aripi sau coarne ... prind bine la naturile naive shi ignorante ...
... shi se poate sa ajute psihicul celor ce nu suporta realitatea ...
... am zis
| QUOTE (saldora @ 4 Oct 2004, 07:40 PM) |
| perfectiunea nu este o stare ci un mers continuu |
perfectziunea precizarii tale e in mers continuu spre spre un RASPUNS ADEVARAT
Trimis de: Blakut pe 1 Nov 2004, 11:30 PM
Daca paharul e gol sau pe jumatate gol, nu dispera. Umple-l pna-n gat cu vin si da-l pe gat. O sa ai in fata un pahar gol...
Trimis de: Diana-Maria pe 7 Nov 2004, 03:50 AM
Eu ma mai consolez cu gindul ca Dumnezeu isi face mila de noi si nu ne da cite greutati putem duce... Insa daca avem incredere in Cel de Sus, se gaseste si puterea de a trece peste ...
Trimis de: Crisse pe 7 Nov 2004, 12:42 PM
Gandesti, gandesti, gandesti, gandesti, de 4 ori ca ai sa traiesti fericit, ca viata e minunata. Si asa este:)
Gandesti, gandesti, gandesti, gandesti ca ai probleme, ca nimic nu-ti merge bine. Si uite ca ti se indeplineste 
Tot ce este in viata noastra vine din gandire. Nu trebuie sa ne facem nici o clipa critica ptr asta, ci sa bem paharul ala de vin pana la fund (Blakut , ), sa tragem aer pana-n stomac, ca prea ne-am obisnuit doar pana-n piept sa-l tragem, si sa iesim in natura.
Aiurea, o sa spuna unii...si vor sta in continuare cu telecomanda in mana
Si vor ramane la acelasi stadiu 
Trimis de: Justice pe 7 Nov 2004, 03:55 PM
Crisse.....usor de spus....mai greu cu practica. Nu ma gandesc ca am probleme si totul merge rau.....la sfarsitul zilei trag linie, si ce vad ? Numai minusuri. Exista si lucruri bune, pozitive dar putine.
Oricum, viata are un singur sens...INAINTE !
Trimis de: Oden pe 7 Nov 2004, 04:41 PM
| QUOTE (contraste @ 23 Sep 2004, 10:40 AM) |
| Draga JUSTICE, la fel ca tine si ca si ceilalti oameni, am fost si eu jos. Din pricini diverse. Si depinde si de unde cazi. Insa, eu prin firea mea, sunt o luptatoare "o mercenara" a spus despre mine un prieten intr-o discutie ! Si m-am raliat imediat caracterizarii dumnealui, pentru ca asa este ! Nu imi place sa stau prea mult pe jos. Imi place verticalitatea la propriu si la figurat. Cred ca de fapt aceasta este meseria mea : sa lupt cu viata. Si a majoritatii oamenilor care isi accepta conditia de om . Am sa ma mai gandesc, pentru ca acest subiect presupune multe fatete, si voi mai posta. |
Contraste, nu te conosc nu stiu cine esti, eu vin foarte rar pe aici si nu citesc toate subiectele din lipsa de timp. dar imi place ce ai scris. Parca am fi frati gemeni. Si eu sint la fel, nu ma dau batut, am trecut prin multe in viata mea de 44 de ani, am fost impuscat la granita romana iugoslava, am facut puscarie, am fost bolnav de cancer, am trecut printr-un divort am trecut prin multe. de fiecare data m-am ridicat m-am scuturat (precum un ciine) si am continuat mai departe cu viata asa cum a fost citeodata buna citeodata rea. Sint un luptator si la propriu (am fost sportiv de performanta, lupte greco-romane) si la figurat. Sint un mercenar, sint tare, nimeni si nimic nu ma poate face sa renunt la ceea ce vreau si-mi doresc cu adevarat. Adica sa traiesc.
Trimis de: Crisse pe 7 Nov 2004, 06:06 PM
| QUOTE (Justice @ 7 Nov 2004, 04:55 PM) |
| Crisse.....usor de spus....mai greu cu practica. Nu ma gandesc ca am probleme si totul merge rau.....la sfarsitul zilei trag linie, si ce vad ? Numai minusuri. Exista si lucruri bune, pozitive dar putine. Oricum, viata are un singur sens...INAINTE ! |
Felicitarile mele si a multora altora, daca iti faci o analiza la sfarsitul zilei. Asta denota ca esti interesata de evolutia ta.
Da, practica este mai grea. Greutatea asta vine din mediul in care traim, de acceptarile pe care le facem zilnic.
De unde sa incepem schimbarea? Daca am incerca sa fim diferiti, cei din jur s-ar stramba la noi
. I-am soca poate. Asa ca stam in continuare la fel. Deci traim viata ptr altii, nu ptr noi. Alegerea e a noastra, insa
Trimis de: Justice pe 7 Nov 2004, 06:10 PM
| QUOTE (Crisse) |
| Asta denota ca esti interesata de evolutia ta. |
Sunt un EL !
Trimis de: Crisse pe 7 Nov 2004, 06:18 PM
Ups si sorry 
Deh, atunci e si mai de apreciat ptr ca de obicei cele de GENUL FEMININ stiu face asta
Trimis de: Ovidius pe 8 Nov 2004, 01:46 PM
| QUOTE (Justice) |
| Crisse.....usor de spus....mai greu cu practica. Nu ma gandesc ca am probleme si totul merge rau.....la sfarsitul zilei trag linie, si ce vad ? Numai minusuri. Exista si lucruri bune, pozitive dar putine. |
Cand tragi linia, pune la suflet doar lucrurile bune iar pe cele rele lasa-le deoparte in asteptarea rezolvarii. Si inca ceva: seara cand te culci e bine sa nu te gandesti la nimic, doar la somn. Nu o sa-ti vina sa crezi ce bine poti dormi. Ideea e sa te poti detasa de probleme macar atunci cand dormi ca sa-ti dai timp de odihna.
Trimis de: cactus pe 8 Nov 2004, 01:56 PM
| QUOTE (Zorro @ 8 Nov 2004, 01:46 PM) | ||
Cand tragi linia, pune la suflet doar lucrurile bune iar pe cele rele lasa-le deoparte in asteptarea rezolvarii. Si inca ceva: seara cand te culci e bine sa nu te gandesti la nimic, doar la somn. Nu o sa-ti vina sa crezi ce bine poti dormi. Ideea e sa te poti detasa de probleme macar atunci cand dormi ca sa-ti dai timp de odihna. |
Incet imi dau seama ca io nu mai am putere sa merg mai departe...Si cand trag linia...nici nu mai discutam
Trimis de: caa pe 8 Nov 2004, 02:05 PM
Cine are puterea să tragă linia nu este pierdut! Vine şi momentul cīnd răsare soarele. Un pic de răbdare!...
Trimis de: cactus pe 8 Nov 2004, 02:10 PM
| QUOTE (milimetru @ 8 Nov 2004, 02:05 PM) |
| Cine are puterea să tragă linia nu este pierdut! Vine şi momentul cīnd răsare soarele. Un pic de răbdare!... |
De ce-mi spune mie ceva (sau cineva) ca trebuie sa te cred...Dar si rabdarea are limite - subiective si obiective (timpul)
Trimis de: Crisse pe 8 Nov 2004, 02:52 PM
| QUOTE (cactus @ 8 Nov 2004, 02:56 PM) |
| Incet imi dau seama ca io nu mai am putere sa merg mai departe...Si cand trag linia...nici nu mai discutam |
Ce-ar fi sa nu te mai gandesti deloc la asta. Cu cat mai mult gandesti si analizezi, cu atat mai grea ti se pare exostenta. Hei, fa ceva astazi acum ptr tine: zambeste
Zambeste de cate ori iti deschizi emailul, zambeste de cate ori intri pe Hanul Ancutei
, zambeste de-aiurea, zambeste diseara cand mergi la culcare, zambeste dimineata cand te trezesti. Nu uita sa te intinzi . Incepe cu zambet tot. E cel mai bun inceput. In loc sa tragi linia, trage un zambet
. Nu e neaparat sa fie experior zambetul. Poti simplu sa zambesti in interior. Intelegi despre ce vorbesc? Zambeste
Trimis de: mascatul pe 8 Nov 2004, 11:22 PM
Ma nene eu inteleg mai si zambesti ca altfel faci riduri da tot zambind continuu s-ar putea sa arati ca un claun de circ .Sa ma "ridic" zambind n-as stii care si in ce ordine intai zambetul si apoi ma ridic sau invers in functie de cat ai baut ma rog cred ca ideea nu e sa te "ridici" ci sa-ti rezolvi problemele "ridici" cred ca are o conotatie mai poetica ceea ce nu are ce cauta in lumea reala
Trimis de: Justice pe 9 Nov 2004, 12:27 AM
| QUOTE (Zorro @ 8 Nov 2004, 01:46 PM) |
| Si inca ceva: seara cand te culci e bine sa nu te gandesti la nimic, doar la somn. Nu o sa-ti vina sa crezi ce bine poti dormi. Ideea e sa te poti detasa de probleme macar atunci cand dormi ca sa-ti dai timp de odihna. |
Ma culc foarte tarziu si mult prea obosit pentru a mai putea sa ma gandesc la ceva.
| QUOTE (milimetru) |
| Cine are puterea să tragă linia nu este pierdut! Vine şi momentul cīnd răsare soarele. Un pic de răbdare!... |
Cata si de unde atata rabdare ?
| QUOTE (Crisse) |
| Ce-ar fi sa nu te mai gandesti deloc la asta. Cu cat mai mult gandesti si analizezi, cu atat mai grea ti se pare exostenta. Hei, fa ceva astazi acum ptr tine: zambeste Zambeste de cate ori iti deschizi emailul, zambeste de cate ori intri pe Hanul Ancutei , zambeste de-aiurea, zambeste diseara cand mergi la culcare, zambeste dimineata cand te trezesti. Nu uita sa te intinzi . Incepe cu zambet tot. E cel mai bun inceput. In loc sa tragi linia, trage un zambet . Nu e neaparat sa fie experior zambetul. Poti simplu sa zambesti in interior. Intelegi despre ce vorbesc? Zambeste |
Crisse....daca totul ar fi asa de usor de facut.....cu un zambet nu prea rezolvi nimic, nu poti sa fii happy doar pentru ca iti impui tu sa fii asa.
Tie ti se par toate asa de simple.....parca ar fii un basm
.Daca nici cutremurul care a fost nu i-a trezit pe romani la realitate, si nu i-a facut sa realizeze cat de fragila este viata si cum, intr-o zi normala, poate disparea totul in cateva secunde, nu stiu ce altceva i-ar putea trezi la realitate.
Ne facem singuri rau.
Trimis de: Crisse pe 9 Nov 2004, 10:27 AM
Mascatul, mai este si alta posibilitate, insa eu nu am incercat-o:fii stresat. Da rezultate cica
Nu e critica la adresa nimanui, nu e poezie, ci asa sunt lucrurile, fenomenele din jurul nostru.
In feng shui se zice ca daca mergi in restaurant si stai la masa unde doi inaintea ta s-au certat, ai sa te certi si tu(daca nu esti singur ). E vorba de energii, insa nu intru in discutii legate de asta (ptr ca am vazut ce a facut doar un zambet ). Ce legatura are asta cu subiectul de fata insa. Ei bine, suntem stresati in functie de mediul in care traim. Analizati-ii pe cei din jurul vostru. Ce va transmit? Serios. Vedeti cata veselie si buna dispozitie este in jur si cine-o creeaza.
Zambetul are multa semnificatie. Ati auzit de zambetul organelor? Hmm. Cautati, verificati, incercati pe propria piele si apoi spuneti-va parerea. Sunt unele din cele mai bune tehnici de aparare impotriva bolilor, stresului.
A, sa nu uit ceva extrem de important. De boli si stress te poti apara si cu medicamente
edit adaugare
| QUOTE |
Crisse....daca totul ar fi asa de usor de facut.....cu un zambet nu prea rezolvi nimic, nu poti sa fii happy doar pentru ca iti impui tu sa fii asa. Tie ti se par toate asa de simple.....parca ar fii un basm |
Cu o floare nu se face primavara
Un zambet e doar inceput. Pe cand celelalte?
Trimis de: Ovidius pe 9 Nov 2004, 12:04 PM
| QUOTE (Justice @ 9 Nov 2004, 12:27 AM) | ||
Cata si de unde atata rabdare ? |
Justice si ceilalti care va simtiti la pamant: ca sa te ridici, trebuie mai intai sa vrei cu adevarat! Daca te tot vaicaresti si astepti ca altii sa-ti intinda o mana, e cea mai mare greseala pentru ca nimeni nu stie cu adevarat ce simti, doar tu insuti. Noi astia de pe margine putem doar sa dam sfaturi. Unii dintre noi poate ca au trecut prin situatii asemanatoare, altii au reusit sa invete dupa multe ore de studiu, altii au invatat la randul lor de la altii, dar toti am ajuns la aceleasi concluzii. Eu zic ca nu ar strica daca ati proba ce zicem p-acilea...poate poate iese ceva
Trimis de: caa pe 9 Nov 2004, 12:27 PM
| QUOTE (cactus @ 8 Nov 2004, 02:10 PM) |
| Dar si rabdarea are limite - subiective si obiective (timpul) |
Dacă răbdarea are limite atunci de ce să nu recunoaştem şi faptul că răul are limite?
Foarte bine le zice Zorro. Important e să vrei să te ridici. Să nu rămīi aşa, īntr-o stare de neputinţă...
Eu am un fix, nu mă īnjuraţi: trebuie şi răbdare, mai ales atunci cīnd e cel mai greu. De unde? Din pămīnt din iarbă verde!
Şi neapărat...!
Trimis de: Justice pe 9 Nov 2004, 12:57 PM
| QUOTE (Zorro @ 9 Nov 2004, 12:04 PM) |
| Justice si ceilalti care va simtiti la pamant: ca sa te ridici, trebuie mai intai sa vrei cu adevarat! Daca te tot vaicaresti si astepti ca altii sa-ti intinda o mana, e cea mai mare greseala pentru ca nimeni nu stie cu adevarat ce simti, doar tu insuti. Noi astia de pe margine putem doar sa dam sfaturi. Unii dintre noi poate ca au trecut prin situatii asemanatoare, altii au reusit sa invete dupa multe ore de studiu, altii au invatat la randul lor de la altii, dar toti am ajuns la aceleasi concluzii. Eu zic ca nu ar strica daca ati proba ce zicem p-acilea...poate poate iese ceva |
Zorro dupa cum am zis intr-un post mai vechi:
| QUOTE (Justice @ 13 Oct 2004, 08:43 PM) |
| NU am incetat sa lupt......not yet. Voi face tot ce imi sta in putinta chiar daca voi pierde ! |
Adaug acum ca voi lupta pana la capat no matter what.
Revin la niste intrebari pe care le-am pus cand am deschis topicul, la care as vrea sa aflu ideile voastre:
| QUOTE (Justice @ 21 Sep 2004, 09:00 PM) |
| Ce va face sa mergeti mai departe, de unde aveti puterea sa va ridicati, sa va scuturati de praf si sa o luati de la inceput ? De ce sa continuam lupta si oare merita sa o continuam stiind ca in final toti parasim aceasta lume ? Ce scop aveti in viata ? |
Na ca m-am citat pe mine īnsumi.
| QUOTE (milimetru) |
| Dacă răbdarea are limite atunci de ce să nu recunoaştem şi faptul că răul are limite? Foarte bine le zice Zorro. Important e să vrei să te ridici. Să nu rămīi aşa, īntr-o stare de neputinţă... Eu am un fix, nu mă īnjuraţi: trebuie şi răbdare, mai ales atunci cīnd e cel mai greu. De unde? Din pămīnt din iarbă verde! Şi neapărat...! |
Intr-adevar....rabdare si speranta sunt cuvintele cheie.
Trimis de: Crisse pe 9 Nov 2004, 02:12 PM
| QUOTE (milimetru @ 9 Nov 2004, 01:27 PM) |
| Eu am un fix, nu mă īnjuraţi: trebuie şi răbdare, mai ales atunci cīnd e cel mai greu. De unde? Din pămīnt din iarbă verde! Şi neapărat...! |
Stai in tacere cu ochii inchisi 15 minute. Nu gandi nimic. Rezolvarea iti vine dupa. Gandirea trece prin emisfera stanga. Ai cautat deseori acolo, insa nu ai gasit un raspuns potrivit. Cauta mai departe, in alta parte, ceva mai sublim, care depaseste uneori intelegerea noastra.
Deci stai fara ganduri ptr putin timp. Daca spatiul iti permite, asculta si muzica meditativa:)
Trimis de: Ovidius pe 9 Nov 2004, 02:15 PM
| QUOTE (Justice) |
| Ce va face sa mergeti mai departe, de unde aveti puterea sa va ridicati, sa va scuturati de praf si sa o luati de la inceput ? |
In primul rand sunt un ambitios de cand ma stiu, de multe ori chiar capos
In al doilea rand increderea ca pot sa trec peste greutati. Increderea in sine este un lucru foarte important in viata si vine doar din experienta. E la fel ca si atunci cand esti mic si inveti sa mergi. La inceput cazi mai des, apoi din ce in ce mai rar. La fel se intampla si cu increderea, doar ca aici intervine analiza propriilor actiuni fara de care vom cadea la nesfarsit fara sa invatam nimic. Am cazut, stau si ma gandesc ce nu am facut bine, bag la cutie. Ma gandesc cum ar fi trebuit sa fac sa nu cad, bag la cutie. Ma ridic si merg mai departe spunandu-mi ca data viitoare nu o sa se mai intample. In nici un caz sa nu punem vina pe altii!!! Din pacate insa, foarte multi fac asta din cauza ca e foarte usor.| QUOTE (Justice) |
| De ce sa continuam lupta si oare merita sa o continuam stiind ca in final toti parasim aceasta lume ? |
Da, intr-adevar toti parasim aceasta lume, dar oare ce este dincolo? Avem certitudinea ca este mai bine? Eu prefer sa-mi traiesc viata asa cum este, iar cand voi trece in alta dimensiune voi vedea eu ce-i de facut
Chiar daca am fost la un moment dat in pragul disperarii, eu zic ca merita sa traim viata. Cred ca e frumoasa .... dar al naibii de grea. Poate tocmai faptul ca este grea, ma face sa merg mai departe...| QUOTE (Justice) |
| Ce scop aveti in viata ? |
Sa beau, sa dorm si sa fac sex!
...evident glumeam...
Geee, e multe de zis...care este. Sa am multi copii, nepoti si stranepoti este cel mai mare....dar nu neaparat trebuie sa se implineasca. Daca e sa nu fie, gasesc io altele ca am de unde alege.
Trimis de: indubitabil pe 9 Nov 2004, 03:07 PM
Cand cazi este ca si cum nu poti respira. Poate nici nu-ti mai doresti sa te ridici. Poate ca nu mai ai energia necesara... Poate ca vrei doar sa mori. Si nu este vorba de moarte. Este vorba de a nu mai fi, de a nu mai exista. Nu moarte! Moartea presupune ca ti-ai mai putea dori ceva... De cate ori am "cazut" am gasit energia de care aveam nevoie pentru a ma ridica nu la prieteni, ci in mine insami.
Poate ca Dumnezeu are un plan cu fiecare dintre noi, niciadata nu ne da mai mult decat putem duce, nu?
Trimis de: caa pe 9 Nov 2004, 03:16 PM
indubitabil!
Cand cazi este ca si cum nu poti respira. Poate nici nu-ti mai doresti sa te ridici
Da, nu se poate nega existenţa unui punct critic pe parcursul unei "căderi". Atunci e momentul delicat, fragil şi periculos. Atunci sīnt destui care transformă căderea īn prăbuşire. Doamne-fereşte!
Trimis de: mascatul pe 9 Nov 2004, 09:13 PM
In general eu sunt o fire destul de vesela, dar din cand in cand imi mai dispare zambetul de pe buze care dupa cum spune zicala "razi tu, dar nu e rasul tau" oricum e de fatada
Trimis de: Eclectic pe 9 Nov 2004, 09:15 PM
Mascatule,
Si las' ca ne zambilim mult sambata la intalnirea forumistica si nu o sa fie de fatada.
Trimis de: Serenity pe 12 Nov 2004, 12:03 AM
Toti am facut sau vom face mai devreme sau mai tarziu cunostinta cu esecul, cu dezamagirile, deziluziile si situatiile critice (nenorociri suna prea tragic). Si-am trecut cu totii prin momentele acelea cand singurul gand ramane acela de-a te ghemui intr-un colt si-a astepta acolo cuminte sfarsitul lumii. Mi-a placut mult comparatia lui Blakut dintre depasirea acestor momente si marsul fortat. De fapt, inainte sa citesc ce-a spus el ma gandeam la viata ca fiind ceva de genul asta:
Si intr-o cursa atat de lunga precum e viata i se intampla fiecaruia din noi sa se impiedice de o piatra mai mica sau mai mare si sa cada la un moment dat. Poate te vei ridica, te vei scutura grabit de praf si-o vei porni rapid inainte.. Poate camaradul de langa tine te va apuca de-o mana si te va trage dupa el.. Poate ca odata aflat acolo, in tarana, nu vei mai gasi energia necesara (cum spune indubitabil) si te vei opri un timp sa-ti tragi sufletul.. Sau poate ca ranile provocate de cazatura nu-ti vor da voie sa te ridici imediat. Vei trage o portie sanatoasa de plans/injuraturi si dupa un timp vei pleca schiopatand. Dar cu siguranta acolo nu vei ramane pe veci. Si ca sa raman la comparatia mea, pentru fiecare alergator pe distanta lunga exista acel punct "mort" cand simte ca nu mai poate, cand fiecare pas inseamna mii de cutite infipte in fiecare muschi, cand e pe punctul de-a abandona cursa dar motivatia si vointa sunt mai puternice. Stie ca dupa inca un pas, doi, trei va depasi acest prag si alergarea va deveni oarecum automata..
| QUOTE |
| Ce va face sa mergeti mai departe, de unde aveti puterea sa va ridicati, sa va scuturati de praf si sa o luati de la inceput ? |
Se intampla sa ne prabusim, se intampla sa ne ranim. Si pentru a te putea ridica si-a pleca mai departe fara cicatrici eu cred ca esential e psihicul puternic. In rest, fiecare isi gaseste propriile metode de-a se ajuta singur. Daca exista cineva langa tine dispus sa-ti dea o mana de ajutor, cu atat mai bine.. dar in final tot singur va trebui sa sustii acest efort.
La mine, in nu foarte multele momente cand ma simteam la capatul puterilor, functiona foarte bine gandirea pozitiva. Sau optimista, nu stiu cum sa-i zic.. Aia de genul "Zambeste, putea fi de o mie de ori mai rau!"
De fiecare data cand pierdeam sensul vietii mele stateam un timp, mai scurt sau mai lung, si ma gandeam la toate scenariile posibile in care ar fi putut sa-mi fie mult mai rau si automat vedeam o gramada de lucruri minunate pe care nu le apreciam, fiind atat de obisnuita cu ele. Sau pur si simplu evadam din realitate (in carti de exemplu) pentru scurt timp, dar suficient cat sa-mi adun fortele. Si Hanul Ancutei e un loc bun pentru a evada Si cu toate ca ar mai fi multe de spus, va las acum.. Cred ca v-am impuiat destul capul
Trimis de: indubitabil pe 12 Nov 2004, 12:46 PM
| QUOTE (Serenity @ 12 Nov 2004, 12:03 AM) | ||
| Toti am facut sau vom face mai devreme sau mai tarziu cunostinta cu esecul, cu dezamagirile, deziluziile si situatiile critice (nenorociri suna prea tragic). Si-am trecut cu totii prin momentele acelea cand singurul gand ramane acela de-a te ghemui intr-un colt si-a astepta acolo cuminte sfarsitul lumii. Mi-a placut mult comparatia lui Blakut dintre depasirea acestor momente si marsul fortat. De fapt, inainte sa citesc ce-a spus el ma gandeam la viata ca fiind ceva de genul asta: Si intr-o cursa atat de lunga precum e viata i se intampla fiecaruia din noi sa se impiedice de o piatra mai mica sau mai mare si sa cada la un moment dat. Poate te vei ridica, te vei scutura grabit de praf si-o vei porni rapid inainte.. Poate camaradul de langa tine te va apuca de-o mana si te va trage dupa el.. Poate ca odata aflat acolo, in tarana, nu vei mai gasi energia necesara (cum spune indubitabil) si te vei opri un timp sa-ti tragi sufletul.. Sau poate ca ranile provocate de cazatura nu-ti vor da voie sa te ridici imediat. Vei trage o portie sanatoasa de plans/injuraturi si dupa un timp vei pleca schiopatand. Dar cu siguranta acolo nu vei ramane pe veci. Si ca sa raman la comparatia mea, pentru fiecare alergator pe distanta lunga exista acel punct "mort" cand simte ca nu mai poate, cand fiecare pas inseamna mii de cutite infipte in fiecare muschi, cand e pe punctul de-a abandona cursa dar motivatia si vointa sunt mai puternice. Stie ca dupa inca un pas, doi, trei va depasi acest prag si alergarea va deveni oarecum automata..
Se intampla sa ne prabusim, se intampla sa ne ranim. Si pentru a te putea ridica si-a pleca mai departe fara cicatrici eu cred ca esential e psihicul puternic. In rest, fiecare isi gaseste propriile metode de-a se ajuta singur. Daca exista cineva langa tine dispus sa-ti dea o mana de ajutor, cu atat mai bine.. dar in final tot singur va trebui sa sustii acest efort. La mine, in nu foarte multele momente cand ma simteam la capatul puterilor, functiona foarte bine gandirea pozitiva. Sau optimista, nu stiu cum sa-i zic.. Aia de genul "Zambeste, putea fi de o mie de ori mai rau!" De fiecare data cand pierdeam sensul vietii mele stateam un timp, mai scurt sau mai lung, si ma gandeam la toate scenariile posibile in care ar fi putut sa-mi fie mult mai rau si automat vedeam o gramada de lucruri minunate pe care nu le apreciam, fiind atat de obisnuita cu ele. Sau pur si simplu evadam din realitate (in carti de exemplu) pentru scurt timp, dar suficient cat sa-mi adun fortele. Si Hanul Ancutei e un loc bun pentru a evada Si cu toate ca ar mai fi multe de spus, va las acum.. Cred ca v-am impuiat destul capul |
In urma unui esec nu cred ca-ti trebuie evadare. Iti trebuie o revenire la un moment de echilibru care-ti poate da acea stare pentru a-ti reconsidera resursele. Cum poti sa iesi din starea de... pierzator:) De abia cand ai iesit la liman poti sa te premiezi cu un regal precum Hanul Ancutei:)
Trimis de: Serenity pe 12 Nov 2004, 01:14 PM
Pai tocmai din cauza asta am specificat ca asta se aplica doar in cazul meu. Atunci cand am primit o bata zdravana in cap am nevoie de un scut timp de "respiro" pentru a reveni la echilibrul de care spui tu. Nu spun ca asa ar trebui sa faca toata lumea, nu spun ca asta e reteta.. Pur si simplu astea sunt metodele pe care le-am descoperit eu pana la ora actuala si care, in cazul meu, au dat roade..
Nu cred ca-i poti spune cuiva "Fa asta, si dup-aia asta si-asa mai departe si-o sa-ti fie mai bine" fiind convins ca intr-adevar il va ajuta. Nici chiar psihologul nu pe poate ajuta in cazul in care tu nu-ti doresti acel ajutor si nu depui un efort mai mic sau mai mare. De-aia spun ca fiecare trebuie in mare masura sa se ajute singur, sa apeleze la atrificii (de exemplu gabitza daca-mi amintesc bine cu cele cateva versuri ale ei) pentru a depasi momentul ala mizerabil despre care vorbim aici. Gresesc?
Trimis de: ariadna pe 20 Nov 2004, 02:57 PM
De unde putere sa mergem mai departe? Probabil din obisnuita... puterea vine din noi, avem tot timpul o doza mica, uitata si nestiuta de nimeni care ne ajuta sa ne ridicam. Asta ne-a invatat viata, atunci cand suntem jos sa ne ridicam, sa ne ridicam mai sus decat am facut-o ultima oara, spre disperarea altora care si-ar dori sa ne vada jos, terminati si uitati. Probabil cineva acolo sus ne iubeste mai mult decat meritam si ne ajuta sa descoperim de fiecare data unde e ascunsa acea doza, ne da putere sa o cautam si apoi sa mergem mai departe chiar daca ni se pare ca nu mai are nici un sens. In mometul de fata sunt la pamant, inca nu am gasit forta sa merg mai departe, dar am vazut o luminita
Trimis de: Turcoaz pe 30 Nov 2004, 02:28 PM
Intr-o carte, nu are importanta numele ei, era un motto:
" Eu ii ajut pe cei puternici." 
Trimis de: cobra verde pe 30 Nov 2004, 04:28 PM
"IO" cad de 23 de ani, in ultimul timp am inceput sa-mi revin , imi dau seama ce prost eram. Bine ca nu mai e cale de intoarcere.
Trimis de: Kitty pe 12 Mar 2005, 01:05 AM
Eu am cazut de atatea ori ca m-am plictisit sa ma tot ridic si la jumatatea drumului sa cad iar... Daca nu as fi in situatia asta as da alte sfaturi...
Trimis de: iniya pe 12 Mar 2005, 12:57 PM
KITTY
Eu am cazut de atatea ori ca m-am plictisit sa ma tot ridic si la jumatatea drumului sa cad iar... Daca nu as fi in situatia asta as da alte sfaturi...
pisicuto asta este si sensul vietii..aceste lovoturi..palme ..care ti le da ori de cate ori vrea ea...daca iti este dat sa te loveasca inseamna ca ..nimic nu este intamplator..iar daca esti 'daramata' de atatea ori..inseamna ca esti indestul de puternica spre a te ridica...aceasta este arta in viata...in victoria ei..mai exact..sa te poti ridica..fara de a privi inapoi..a regreta..si de a-ti stapani nelinistea si nesiguranta..ele sunt de fapt cele care te darama...
legat de sfaturi...'a da sfaturi este cea mai mare responsabilitate'....
viata este o lupta..o lupta intre tine si ea...in care ceilalti din jurul tau sunt spectatori..iar tu deci..esti protagonistul..incearca sa le dai o lupta pe cinste tuturor celor care te privesc de-a lungul luptei(vietii)...si o invingatoare fiind iti vei cladi o imagine de invidiat...lupta ca..intr-un final..sa fi ultimul din arena ...totul sta nu in caracterul fiecaruia ..ci in dorinta acestuia de a gusta victoria..ceva din interior...so kitty...draguto...viata la varsta ta..a mea... 
..de abia incepe..lasa-i pe ceilalti..veterani noua 
...sa spuna cum este lupta....insangerati deja de ...rundele ..care iti depasesc(imi depasesc) anii
Trimis de: Don Quijote pe 18 Mar 2005, 10:14 AM
Cred ca exista in fiecare d-intre noi puterea de a merge mai departe,asa ca o mare provocare.Cel putin eu,de cate ori am fost "pe linga drum"mi-am revenit surprinzator de repede.E ca o provocare si sincera sa fiu mai greu mi se pare sa mentii drumul drept,sa nu gresesti,sa nu te bagi in belele.
Trimis de: Justice pe 19 Mar 2005, 01:32 AM
Ma bucur ca acest topic este vizitat in continuare. Toti avem cate ceva de spus aici, si putem culege idei importante de la ceilalti.
Foarte optimist modul de abordare al dificilei, dar pentru a trece mai departe avem nevoie de o putere launtrica mare, si de un suport moral din exterior.
Am ajuns sa cred ca viata este prea scurta pentru a sta jos, iar ranile trebuie sa le vindecam din mers. Cum putem totusi evita definitiv momentul critic inainte de a ne descarca ? Mi-e teama ca unul din raspunsul sa nu fie "prin a deveni indiferenti". Observ din ce in ce mai multa indiferenta in jur. Este aceasta o solutie buna ? Exista altele mai bune ?
As dori sa dezbatem in continuare acest subiect.
Trimis de: iniya pe 19 Mar 2005, 10:05 AM
@JUSTICE Am ajuns sa cred ca viata este prea scurta pentru a sta jos, iar ranile trebuie sa le vindecam din mers. Cum putem totusi evita definitiv momentul critic inainte de a ne descarca ? Mi-e teama ca unul din raspunsul sa nu fie "prin a deveni indiferenti". Observ din ce in ce mai multa indiferenta in jur. Este aceasta o solutie buna ? Exista altele mai bune ?
As dori sa dezbatem in continuare acest subiect.
foarte frumos ai spus..viata este un vis..trebuie sa-l traim..si deci cand ranile devin preamari si dureroase le vindecam...din mers...nu ne oprim..o viata avem..sa o traiesc si pe aia ...
indiferenta este o sulutie zic eu..la care ar trebui sa apelam intr-un final..este ciudat cum insa la asta ne gandim prima data cand puterile slabesc...poate este cea mai buna..dar pentru moment...care va aduce niste schimbari in viitor..cred ca ar trebui sa mergem pe o alta varianta..fiecare insa are modalitatea sa de a-si doctoricii ranile...tine de la perrsoana la persoana...si...din pacate nu putine sunt cele care se vindeca..cu indiferenta ...e trist/./traim intr-o societate..traim inconjurati de suflare..de bine si rau...iar ceea ce este bine pentru NOI nu ar trebui sa faca RAU celorlati...deci..ar trebui sa existe o metoda care sa nu afecteze pe cei care se afla in jurul nostru...
Trimis de: Ovidius pe 19 Mar 2005, 12:48 PM
| QUOTE |
| Observ din ce in ce mai multa indiferenta in jur. Este aceasta o solutie buna? |
Depinde la ce te referi. Daca te referi la a ignora propriile probleme, atunci nu e o solutie buna. E chiar nociva. Daca te referi la a ignora problemele altora, atunci e ok, fiecare trebuie sa si le rezolve singur, iar noi trebuie sa ii ajutam doar atunci cand ne cer ajutorul.
| QUOTE |
| Exista altele mai bune ? |
Cred ca da: sa nu ne mintim pe noi insine si sa acceptam durerile si necazurile asa cum sunt. Cu cat le respingem, cu atat le facem mai mari.
Trimis de: Serenity pe 21 Mar 2005, 05:28 AM
| QUOTE (Zorro) |
| Daca te referi la a ignora problemele altora, atunci e ok, fiecare trebuie sa si le rezolve singur. |
Aici nu pot fi intru totul de acord cu tine Zorro
Observ si eu tendinta asta de "mie sa-mi fie bine, fiecare sa-si pasca propriile oi" si pe langa faptul ca ma intristeaza mi se pare cat se poate de nefireasca. Omul e prin esenta o fiinta sociala si se raporteaza mereu la cei din jurul sau, la colectivitate. De unul singur e o fiinta cat se poate de fragila si vulnerabila, din toate punctele de vedere, cred. E inutil si imposibil sa incercam sa ne debarasam de influentele celor din jur, e imposibil sa ignoram problemele celor din jur, in special pe acelea ale celor dragi noua. E firesc sa nu te afecteze ce i se intampla lui X si Y aflati la celalalt capatul lumii dar mi se pare anormal sa ignori problemele celui de langa tine si sa pretinzi sa si le rezolve singur, mai ales ca in creerea problemelor respective au existat cu siguranta mai multi protagonisti care au jucat un rol mai mic sau mai mare. E adevarat ca tu esti persoana cea mai indicata pentru a te ajuta dar, asa cum a spus Justice, avem cu totii nevoie de mai mult sau mai putin suport extern, cred eu. In cazul celor ce au descoperit pamantul pe care stau si sunt hotarati sa se ridice e mai simplu.| QUOTE |
| iar noi trebuie sa ii ajutam doar atunci cand ne cer ajutorul |
Sunt multi cei care se bat cu caramida-n piept ca nu au nevoie de nimeni si nimic, sunt independenti si se descurca singuri dar putini sunt aceea care atunci cand trec printr-o situatie dificila nu cer ajutorul celor din jur, intr-un fel sau altul. Multi o fac inconstient si atat de slab incat strigatul ramane uneori neauzit si fara raspuns. Altii nici macar nu-si dau seama ca au nevoie de ajutor. Un exemplu: nea' Ion sufera de depresie dar habar nu are. Colegul, in schimb, isi da seama ca e ceva in neregula cu nenea Ion si poate banuieste si care ar fi problema. Aici mi se pare ca se bat cap in cap afirmatiile tale, Zorro. Nu ar trebui sa ne ignoram propriile probleme.. dar de multe ori nu suntem constienti ca ele exista. Ar trebui sa ignoram problemele celor din jur.. dar in felul asta eroul nostru nu va afla poate niciodata ca are o problema, mai ales ca prima reactie - de autoaparare - e sa negam ca ar fi ceva in neregula. Nestiind ca are o problema isi va ignora propria rana care asa cum ai spus si tu e putin probabil sa treaca de la sine, ba mai degraba se va mari si infecta. Rezultatul? Il vedem in fiecare zi la jurnalul de ora 5
Nu spun ca totul e atat de tragic, ar fi foarte multe de zis si oricum am impresia ca am deviat de la subiect dar convingerea mea ramane: a ignora problemele altora nu e o solutie valabila Si ca sa contrazic partial ce-am spus eu pe-aici
, va spun ca eu sunt nu genul ala de persoana care baga cu forta pe gat ajutorul. De multe ori nu reacioneaz la "strigatele de ajutor" cu frecventa joasa din cauza simplului fapt ca nu rareori tentativele de ajutorare sunt percepute ca altceva. Si din cauza ca stau cam prost cu auzul, recunosc. Totusi, atunci cand imi este cerut ajutorul fac tot ce-mi sta in putinta, atat cat stiu. Eu sunt aia care pune la loc punga cazuta de pe raft la supermarket desi nu e treaba mea
(stiu ca nu are legatura, dar am 39 febra cand scriu chestiile astea si sper sa fiu iertata.. )Pe de alta parte, lumea in care traim e foarte departe de lumea perfecta pe care ne-o imaginam si o vrem - o lume care nu va exista niciodata in ciuda discutiilor noastre de aici. Nu cred ca exista vreo solutie.. Oricat s-ar zbate unii, mereu vor exista oameni care se vor prabusi fara a se mai putea ridica.
P.S: Sper sa nu te deranjeze ce-am spus eu aici Zorro draga. Am vrut sa ma bag si eu in seama
Trimis de: Don Quijote pe 21 Mar 2005, 08:46 AM
Indiferenta nu e o solutie. E primul pas spre cadere. Cred ca important este in momentele grele sa ne bazam in primul rand pe puterea din noi, sa constientizam importanta eului, si chiar daca e cumplit de greu sa nu ne gandim in acele momente la marimea dezastrului ci sa cautam o carare cat de mica care sa ne readuca pe linia de plutire cel putin.Totul se face cu rabdare si incredere,cu disperare si speranta. Socul trebuie parcurs pas cu pas, ca si cand am retraii toate momentele care au dus la "cadere". La mine a functionat metoda. Sa nu ne complacem in situatie, sa nu ne plingem de mila, sa devenim putin pragmatici si chiar egoisti, sa ne punem pe noi in prim plan, sa avem puterea sa "schimbam radical directia" chiar daca nu prea stim ce va urma. "Cind ai pierdut totul singura varianta e riscul" si daca nu mai ai ce pierde, merita sa incerci.
Trimis de: Oiski-Poiski pe 21 Mar 2005, 09:55 AM
Am tot ocolit subiectul pentru ca sincera sa fiu mi-am pus si eu intrebarea de unde am luat in ultimii zece ani puterea de a merge mai departe.Probabil pentru ca din fire sunt mai optimista si ma gandesc ca daca azi nu mi-a mers bine mai e si maine o zi care poate va aduce mai bine si pentru mine.
Ieri a fost o zi gri , cu un pic de ploaie , nori, frig.Azi a rasarit de dimineata soarele, mai e frig dar am sperante sa se incalzeasca si sa se termine intr-o zi minunata.
Ce exemplu poate fi mai bun ca asta ?
Pentru toti pesimistii : Capul sus si tot inainte ( ca pionierii ).
Trimis de: Ovidius pe 21 Mar 2005, 10:09 AM
| QUOTE |
| P.S: Sper sa nu te deranjeze ce-am spus eu aici Zorro draga. Am vrut sa ma bag si eu in seama |
Ei, na...ce sa ma deranjeze. Te inteleg perfect! Daca zici ca aveai 39 febra, nici nu aveai cum sa scrii ceva coerent.
(evident glumeam)Da, ai dreptate cu nea' Ion depresivul si cred ca este foarte greu sa-l faci sa-si dea seama de situatie. Oricum, asta e treaba voastra, a psihologilor
Cand am scris, m-am gandit insa la faptul ca sunt multi care vor sa te ajute chiar daca tu nu vrei, iar cand ii refuzi, se oftica. Exemplu: am o cunostinta care e obsedata de suplimente nutritive si de fiecare data cand ma intalnesc cu ea ma toaca la nervi cu laptisorul de matca, cu spirulina cu calciul, magneziul si alte alea. Si nu numai ca-mi explica ce bune sunt, dar incearca sa ma faca sa le si iau. Eu nu neg ca nu sunt bune, dar atata timp cat nu ma simt rau nu am de ce sa le iau.
Deci nu ma refeream la o indiferenta cinica fata de cel de-aproape, ci mai mult la o indiferenta care sa denote respectul.
Trimis de: Crisse pe 21 Mar 2005, 10:27 AM
| QUOTE |
| Probabil pentru ca din fire sunt mai optimista si ma gandesc ca daca azi nu mi-a mers bine mai e si maine o zi care poate va aduce mai bine si pentru mine. |
Oiski poiski (wow ce nick ai
), frumos tot ce-ai spus ,,...pana la ziua de maine. Ziua de azi ne apartine, maine nu exista inca. Ne cade o caramida in cap, alunecam pe o coaja de banana etc, gata, s-a terminat cu noi .AZI trebuie sa ne revenim. Ne oprim nitzel, privim spre cer (chiar de ploua...ca deh putem inchide gura de vrem), si facem ceva in timpul asta de acum. Nici somul nu aduce alinare. Te trezesti intr-un maine, si esti la fel de posomorat. So, toate trebuie rezolvate AZI, ACUM
Cei care sunt macinati de o continua cadere in jos, trebuie sa inceapa sa iubeasca. Nu ma refer aici la iubirea fizica. exista copaci, fluturasi, porumbei, vecini, soacre, vanzatoare de aprozar. slava Domnului ca avem ce iubi.
Cand suntem depresionati, inseamna ca inima este bagata sanatos intr-o carapace. Scoateti-o afara. Daca asta cu iubirea nu functioneaza, trageti o fuga pe-afara. Cand sangele incepe sa se miste, poate mai cade ceva de pe inima aia...
iubire si sport
Sau lene, trandaveala si un ceai cald :)da, asta-mi place
Trimis de: bufnitza pe 18 Apr 2005, 03:08 PM
Topicul nu este necesar pesimist ... este realist , dureros de realist.
Nu cred ca "daca"... ci cit de repede si cum te ridici !
Daca nu vrei sa te ridici , atunci e o mare problema . Intotdeauna m-am ridicat , de obicei fara ajutor exterior. Mi-a fost de ajutor sa am pe umarul cui plinge sau cui sa marturisesc of-ul meu , dar de ridicat mereu singura . Cum ?? Ambitie , incapatinare si cu gindul la acel fantastic film Amelie... Amelie m-a schimbat mult , am mai zis si in alt topic ...
Mai am eu o vorba : "What doesn't kill me , makes me stronger . " Si cam asa este ...
Si daca lumea este rea , si egoista , si urita , si trista , fii tu cel bun , cel care aduce un zimbet celorlalti , cel care aduce soare si lumina in jur .
A fi indiferent este poate o crima , una tare subtila (sa nu uitam reclama cu "indiferenta ucide", ce m-a "atins") .
Nu prea dau sfaturi , nici eu nu le urmez ... dar sa ai pe cineva care sa te asculte si inteleaga e mare lucru.
Tehnic:Invision Power Board (http://www.invisionboard.com)
© Invision Power Services (http://www.invisionpower.com)