Versiunea pentru tiparit a acestui topic

Trimis de: Maria Luiza pe 26 Mar 2005, 05:10 AM

Ultima bomba a fost ca Franta si Germania parca n-ar mai vrea in EU! Asa de repede s-au saturat de unire?

Trimis de: axel pe 26 Mar 2005, 08:48 AM

Poate vii si cu referinte...
Sau asta e ce ai visat azi-noapte?

Trimis de: Cla pe 26 Mar 2005, 10:51 AM

De unire s-au saturat nemtii demult deja , dar de uniune? de unde-ai scos-o?

Trimis de: abis pe 26 Mar 2005, 10:57 AM

Probabil a citit despre numarul mare de francezi care vor vota "NU" la referendumul privind constitutia europeana, dar nu s-a prins de ce vor sa voteze cu "NU"...
Insa nu stiu de unde a scos-o pe aia cu nemtii...

Trimis de: axel pe 26 Mar 2005, 11:08 AM

Eh... trolling-ul cere si un pic de umflare a realitatii...

Trimis de: Maria Luiza pe 26 Mar 2005, 06:05 PM

Trimis de: bdl pe 26 Mar 2005, 06:10 PM

Pai cam repede s-au saturat..... nu vor sa fie nr one? Ca s-au cam umflat muschii pe europeni de cind dollarul a scazut....

Trimis de: axel pe 27 Mar 2005, 03:56 AM

Trimis de: talusa pe 27 Mar 2005, 07:55 AM

Cunosti si ceva fara credibilitate redusa scris de Maria Luiza?

Trimis de: Maria Luiza pe 27 Mar 2005, 05:12 PM

Trimis de: Mistinguett pe 27 Mar 2005, 11:27 PM

Maria Luiza, n-o sa plateasca nimeni sa citeasca un articol al carui subiect, in primul rand, e doar tangential cu afirmatia ta de la inceputul topicului, iar in al 2-lea rand dateaza din 2003.
Pe langa faptul ca in NYT a fost candva un articol in care Romania era prezentata ca o tara unde rromii sunt majoritari. Bineinteles, era doar parerea unui ziarist. Nu mai crede si tu tot ce scrie in ziare.

Trimis de: bdl pe 27 Mar 2005, 11:53 PM

Mai, da voua chiar nu va pica fisa?
ML chiar vrea sa demonstreze ca exista femei mai destepte ca barbatii.....

Trimis de: Maria Luiza pe 28 Mar 2005, 04:37 AM

Trimis de: talusa pe 28 Mar 2005, 07:57 AM

Trimis de: axel pe 28 Mar 2005, 11:35 AM

Trimis de: talusa pe 30 Mar 2005, 09:18 AM

"Cand un lucru e amuzant, cauta-i un adevar ascuns!" B.Jhonson

Trimis de: Maria Luiza pe 31 Mar 2005, 05:53 AM

Interesant, Europa Unita nu este o idee noua

Pâna s-a ajuns la ideea Europei unite de astazi - catre care aspiram si noi - s-au propus diferite solutii de unire sau confederare partiala, pe zone, a Europei, pornind de la necesitati concrete, de ordin economic sau politic. În suita acestor gânditori s-a numarat si Nicolae Balcescu, cel care a sustinut ideea unei confederatii balcanice.
Convins ca, dupa înfrângerea miscarii de la 1848, Europa - si, implicit, tara sa - va fi zguduita de o noua revolutie, Balcescu a enuntat planurile formarii unei confederatii dunarene, care, în viziunea sa, urma sa devina o adevarata forta în contracararea imperiilor reactionare vecine."Giovine Europa"
Ideea lui Nicolae Balcescu nu se nastea pe un loc gol, pliindu-se pe conceptia italianului Giuseppe Mazzini, ce preconiza crearea unei vaste federatii a popoarelor oprimate împotriva imperiilor subjugatoare. Astfel, Mazzini, pe care Balcescu îl considera cel mai mare revolutionar european, dupa cum reiese din scrisoarea trimisa catre Alexandru Zane, la 16 iunie 1850, gândea ca, paralel cu o "Giovine Italia" (Tânara Italie), sa se realizeze si o "Giovine Europa", în ideea ca ordinea trebuia schimbata pe continent. Schimbarea nu o puteau realiza decât popoarele europene unite într-o confederatie.

http://www.itcnet.ro/history/archive/mi2003/current5/mi23.htm

Trimis de: Maria Luiza pe 31 Mar 2005, 07:29 AM

MAJORITATEA FRANCEZILOR SE OPUNE CONSTITUTIEI EUROPENE
Filed under: EUtopia— @ 8:03 am

Paris, 18 martie (Reuters) – PRESEDINTELE FRANCEZ Jacques Chirac este intens solicitat pentru a intra in campania de sustinere a Constitutiei europene, dupa ce un sondaj arata ca, pentru prima oara, majoritatea cetatenilor se opun tratatului.
Cincizeci si unu de procente din votantii care au decis sa se prezinte la referendumul din 29 mai, sunt hotarati sa respinga proiectul Constitutiei UE, dupa cum arata rezultatele unui sondaj publicat in ziarul Le Parisien.
Per ansamblu, 53% din cetatenii cu drept de vot intentioneaza sa nu mearga la urne, sa remita buletine albe, ori inca nu s-au hotarat in legatura cu Constitutia, care tinteste sa faca din Uniunea Europeana cu 25 de membri un organism mai functional decat este acum.
“Este un adevarat soc electric,” a afirmat Ministrul Muncii Gerard Larcher pentru Radio Europe 1. “Insa nu cunosc nici o dificultate pe care un om sa nu o poata transforma intr-o victorie.”............
Purtatoarea de cuvant Francoise Le Bail reamintit la o conferinta de presa ca Comisia Europeana a promis sa revizuiasca “nota de plata” a serviciilor, despre care sindicatele si politicienii atat in Franta cat si in Germania argumenteaza ca ar putea duce la restrangerea drepturilor muncitorilor si a protectiei consumatorilor. “Orice putem face pentru a ne asigura ca de adoptarea Constitutiei, suntem pregatiti sa facem,” a precizat ea.


http://ro.altermedia.info/index.php?p=2140#more-2140

Trimis de: talusa pe 31 Mar 2005, 09:20 AM

ML, ne mai citezi si altceva din Ro.Altermedia?

Spre exemplu...despre manifestarile culturale ale asociatiei....Noua Dreapta?

Trimis de: axel pe 31 Mar 2005, 10:01 AM

"Altermedia.info: World Wide News For People Of European Descent".
Formularea politically correct pentru "Altermedia.info: World Wide News for Ultra-Racist Whites"

Trimis de: talusa pe 31 Mar 2005, 12:53 PM

Trimis de: Maria Luiza pe 1 Apr 2005, 05:04 AM

In privinta 'problemelor' europene ce spune New York Times este .....inaccesibil si greu de crezut, ce zice AlerMedia e ....prea la dreapta si rasist(?) deci metoda cea mai inteligenta este sa-l citim pe B. Jhonson(?) si eventual Schiller!

Trimis de: talusa pe 1 Apr 2005, 07:43 AM

1]ML>>>>Alexandru Vlahuta a grait:


" Omul stie mai multe decat intelege."


In cazul tau a...gresit [si la "stiut" si la..."inteles"]


2]Prostia nu are natzionalitate si nici frontiere :

-Intrebare: Ce parere avetzi despre frigiditate
Raspuns: Lasa-ma dom'le in pace ca mi s-a stricat frigiderul de o luna
-Intrebare : Folositzi Tampax?
Raspuns: De trei ori pe zi!

Trimis de: Maria Luiza pe 2 Apr 2005, 07:21 AM

Trimis de: talusa pe 2 Apr 2005, 07:39 AM

ML, este greu sa te debarasezi de "boala citatelor trunchiate care scot din context"??La tine, obsev ca este ceva...incurabil

Mesajul meu original, care descria "starea ta de spirit" era acesta:

Trimis de: Maria Luiza pe 2 Apr 2005, 07:42 AM

Trimis de: talusa pe 2 Apr 2005, 07:44 AM

DA, TU!!

Din nou...trunchieri de mesaje?

Asa se poarta la...daci?

Trimis de: talusa pe 4 Apr 2005, 08:57 AM

Trimis de: MIA pe 4 Apr 2005, 10:37 AM

Nu credeti ca e mai bine sa scindati discutia ?

Dincolo de informatiile vehiculate ( si ) de saituri destul de dubioase partea proasta ( sau buna ? habar nu am ... ) e ca astfel de divergente exista si se manifesta din plin. Desi inca "mocnit". Dar e destul de clar ca permisiuni precum cea recenta acordata Frantei si Germaniei de-a depasi limita de 3% deficit bugetar sunt tentative de a cirpaci ceva si de a tine tensiunile intr-o limita "controlabila" ...

Trimis de: Maria Luiza pe 5 Apr 2005, 03:45 AM

Parerea mea de 'nespecialist' de la nivelul omului de rand este ca "uniunea" asta n-o sa tina, sau cel putin nu la modul ala ideal in care a fost lansata.

Trimis de: talusa pe 5 Apr 2005, 05:36 AM

Trimis de: March pe 21 May 2005, 03:56 PM

Cititi acest interesant editorial ca sa vedeti cine bate din pinteni ( cei ai "cocosului" desigur ) ca sa devina buricului Europei ! Si cate fetze are omul !

Newsweek: "Jacques Chirac, veriga slaba a Europei"

Presedintele francez, Jacques Chirac, are un bogat "palmares" de erori politice si da dovada de o atitudine ambigua in ceea ce priveste Uniunea Europeana, scrie Newsweek, care publica pe prima pagina a ultimului numar fotografia lui Jacques Chirac cu titlul "Ultimul dinozaur". Chirac este al cincilea presedinte al Frantei sub a cincea Republica, iar Constitutia nationala ii ofera prerogative imense, ca si cum ar fi "un Bonaparte democratic". Acest sistem a functionat in perioada lui de Gaulle, a lui Valery Giscard d'Estaing, sau a lui Francois Mitterrand. Totusi, dupa venirea la putere a lui Chirac, in 1995, intreaga Franta si Europa isi pun o singura intrebare: ce a realizat acesta, comenteaza Newsweek. Franta traverseaza cea mai slaba perioada de dezvoltare economica de la al doilea razboi mondial, saracia este in crestere, turistii inca viziteaza orase precum Paris, Avignon si Cannes, dar evita cartierele in care cele cinci milioane de musulmani din Franta traiesc in conditii greu de imaginat.
Iar Chirac nu a facut lucruri bune nici pentru imaginea Frantei pe plan mondial. in ceea ce priveste rationamentul politic, istoria sa ca presedinte este marcata de haos. Chiar si sustinatorii sai isi amintesc cu groaza de decizia acestuia de a dizolva Parlamentul, in 1997. El spera ca va castiga o majoritate de dreapta puternica, insa s-a trezit cu un guvern socialist care a impus o limita a numarului orelor de munca, lucru ce s-a adaugat somajului. in plus,Newsweek aminteste de atitudinea sa fata de razboiul din Irak. In 1998, Blair i-a intins o mana, sprijinind cererea lui Chirac pentru crearea unei politici a afacerilor externe si aparare comune. Saddam Hussein a testat pur si simplu aceasta politica. In februarie 2003, cand Chirac s-a intalnit cu Blair pe coasta Normandiei, oficiali francezi de rang inalt au declarat ca liderul francez nu va lasa SUA si Marea Britanie sa se implice singure in razboi. Totusi, dupa cateva saptamani, Chirac a creat o imensa surpriza declarand ca va face uz de dreptul de veto in privinta unei implicari a tarii sale sau a ONU in conflict. In mod public, Chirac isi atribuie rolul unui campion al UE, dar in realitate el a tratat cu superioritate noile state membre UE ca Polonia si Ungaria, sfatuindu-le sa-i urmeze pe membrii "mai vechi" in ceea ce priveste o gama variata de subiecte, de la relatiile cu Statele Unite la revolutia din Ucraina. Daca francezii vor respinge Constitutia europeana la 29mai, se va adauga un nou esec la "palmaresul" lui Chirac, apreciaza Newsweek, care se intreaba daca acesta va urma exemplul lui de Gaulle, care a demisionat in 1969, dupa ce a pierdut un referendum. ( Adevarul)


Cu toate matrapazlacurile care-i erau cunoscute ( inclusiv cele cu Saddam , pe vremea cand era primar general al Parisului ) , trebuie sa recunosc ca l-am simpatizat in cursa pentru presedintie contra candidatului socialist. Acum regret aceasta simpatie !

Trimis de: abis pe 23 May 2005, 08:29 AM

March,

Daca in alte privinte Chirac o fi gresit, in privinta Irakului a avut dreptate... Editorialul pe care il aduci in discutie este, cel putin sub acest aspect, partinitor.

Trimis de: talusa pe 23 May 2005, 09:12 AM

Trimis de: March pe 23 May 2005, 12:31 PM

Trimis de: abis pe 23 May 2005, 12:38 PM

Ce cuvant?!

Trimis de: padak pe 23 May 2005, 01:34 PM

...se vehiculeaza chiar posibilitatea unei demisii in masa a guvernului Chirac,
in cazul unei victorii ale "NU"-ului duminica ....ceea ce este din ce in ce mai probabil.....

Trimis de: March pe 23 May 2005, 02:27 PM

Trimis de: abis pe 23 May 2005, 03:07 PM

Nu va lasa SUA si Marea Britanie sa se implice singure in razboi = nu va permite Statelor Unite si Marii Britanii sa se implice singure in razboi.

Eu asa am inteles textul. Apropo, cine au fost oficialii astia?

Trimis de: MIA pe 23 May 2005, 03:55 PM

Ma bag si eu ca musca-n ciorba ... - care mai e raportul dintre cei cu NU si cei cu DA in perspectiva referendumului de duminica din Franta ?

Trimis de: dead-cat pe 23 May 2005, 04:10 PM

cf. Spiegel de sapt. asta, in weekend era 53% non vs. 47% oui.

Trimis de: padak pe 24 May 2005, 12:51 PM

...sondaj IPSOS de astazi 24/05
54% NU
46% DA

Se pare ca ,in cazul in care in Franta va iesi "NU"
olandezii si danezii vor urma aceeasi cale ....
(pina si nemtii se intreaba de ce au optat pt un vot
parlamentar ....)

Trimis de: March pe 24 May 2005, 06:22 PM

Trimis de: March pe 24 May 2005, 06:23 PM

Trimis de: abis pe 25 May 2005, 08:47 AM

Trimis de: padak pe 25 May 2005, 08:48 AM

as fi inclinat sa cred ca tocmai "sa se aleaga praful"....
De fapt, votul francezilor este un vot contestatar vis a vis de politica
dezastruoasa dusa de guvernul lor;
Constitutia Europeeana a reusit sa scindeze partidele politice (atit de
stanga cit si de dreapta )in insasi interiorul lor ,astfel incit ,in haosul
rezultat majoritatea electorilor au retineri in a raspunde intrebarii:
"Noi cu cine votam si mai ales pentru ce ?"
Vorbind de Europa insa , nu Romania le pune probleme ci posibila
aderare a Turciei .....

Trimis de: dead-cat pe 25 May 2005, 08:52 AM

treaba cu constitutia e o chestie facuta la repezeala, care nici n-a fost prezentata si "vinduta" cum trebuie cetateniilor. in forma acutala un "nu" mi se pare cit se poate de normal.

Trimis de: abis pe 25 May 2005, 09:23 AM

Trimis de: Marian M pe 27 May 2005, 05:51 AM

As paria simbolic ca totusi francezi vor vota consitutia. Fara legatura neaparat cu cine numara voturile.

Trimis de: talusa pe 27 May 2005, 10:01 AM

Trimis de: padak pe 27 May 2005, 12:57 PM

Personal eu n'as baga mina'n foc pentru un DA al francezilor
mai ales in starea de spirit actuala :
-demonstratiile de protest ale viticultorilor, crescatorilor de scoici
-grevele din transporturi rutiere si navale
-delocalizarile masive in EST si Asia
-Turcia
-somaj 10%
sunt citeva exemple .

Dupa ultimele sondaje (ipsos): 55%NON 45%OUI

In orice caz si din nefericire este unul care incepe sa
zambeasca in coltul gurii (si nu este prima data.....)
Frontul National
NASOL

Trimis de: talusa pe 27 May 2005, 02:28 PM

Daca Turcia reprezinta o problema pentru francezi......atunci ce sa spuna nemtii?

Trimis de: abis pe 27 May 2005, 05:00 PM

Deocamdata Bundesrat-ul (camera superioara a parlamentului german) a ratificat constitutia europeana.

Trimis de: talusa pe 27 May 2005, 05:53 PM

Trimis de: abis pe 27 May 2005, 05:55 PM

Daca s-ar fi oganizat si in Germania un referendum, nu poti sa stii ce-ar fi iesit.

Trimis de: talusa pe 27 May 2005, 06:12 PM

Trimis de: abis pe 30 May 2005, 07:54 AM

Chirac a luat teapa. Daca ar fi cerut ratificarea tratatului constitutional in parlament (lucru perfect posibil!), nu ar fi avut nici o problema...

Trimis de: MIA pe 30 May 2005, 07:58 AM

Trimis de: March pe 30 May 2005, 08:09 AM

Trimis de: talusa pe 30 May 2005, 09:53 AM

Trimis de: dead-cat pe 30 May 2005, 09:54 AM

Trimis de: talusa pe 30 May 2005, 10:23 AM

Trimis de: dead-cat pe 30 May 2005, 10:28 AM

nu, aia reprezinta o problema in germania, deci nu numai francezii au probleme cu treaba asta.

Trimis de: talusa pe 30 May 2005, 10:30 AM

Trimis de: padak pe 30 May 2005, 01:15 PM

Cind am spus Turcia, am facut aluzie la posibila aderare a acesteia
la EU, in cazul unui DA al francezilor.
Nu credeti ca deschiderea frontierelor turcesti va lasa cale libera unei imigratii
abuzive ? Si sunt convins ca multi dintre ei se vor opri in Romania (Dobrogea?)
dar nu pentru a lucra in fabrici si uzine .....

Turcia reprezinta 70 de milioane de locuitori ceea ce le va permite o pondere ~egala cu
a Germaniei in Parlamentul EU.

V-ati gindit vreodata la o coalitie Germano-Turca intr-o Europa viitoare ?

Trimis de: talusa pe 30 May 2005, 01:27 PM

Trimis de: abis pe 30 May 2005, 01:59 PM

Trimis de: dead-cat pe 30 May 2005, 02:02 PM

Trimis de: talusa pe 30 May 2005, 04:07 PM

Trimis de: talusa pe 30 May 2005, 04:32 PM

Europa, sufocata de imigranti

http://www.expres.ro/externe/?news_id=187568

Trimis de: March pe 30 May 2005, 06:38 PM

Trimis de: Maria Luiza pe 31 May 2005, 03:30 AM

Bravo francezilor ca-si exercita drepturile deschis. Sa o faca , cat mai sint inca liberi!

Trimis de: axel pe 31 May 2005, 03:52 AM

Da, bravo lor.
Si norocul meu ca nu detin nici un euro

Trimis de: dead-cat pe 31 May 2005, 10:13 AM

Trimis de: talusa pe 31 May 2005, 11:24 AM

Trimis de: dead-cat pe 31 May 2005, 11:31 AM

btw. maine olanda va spune "nu".

Trimis de: MIA pe 31 May 2005, 11:58 AM

Trimis de: abis pe 31 May 2005, 12:04 PM

Eu de sase stiam. Deci Franta, Olanda, UK si inca trei. Parerea mea e ca pana la urma tratatul va fi ratificat de cel putin 20 de tari.

Trimis de: talusa pe 31 May 2005, 12:18 PM

Si daca 6 spun PAS, atunci se va infiripa....Uniunea Jucatoriilor de Barbut[in loc de UE] [poate participa si Romania cu cateva sute de mii de jucatori experimentati ]?

Trimis de: March pe 31 May 2005, 01:46 PM

Vorba unui cizmar peltic "celebru" : " stati linistiti la locurile voastre toarasi" UE va merge mai departe . Urmeaza alte discutii, alte negocieri, tratatul modificat poate, pe ici pe colo,etc. Iar cainele nu pleaca din fata macelariei ! Adica parlamentarii UE... salarii babane, indemnizatii speciale, privilegii, etc.,etc. Ai nostri sunt cu balele curgand de nerabdare ca sa-si ia si ei locul acolo

Trimis de: talusa pe 31 May 2005, 04:02 PM

Islamismul balcanic, generator de conflicte si sciziuni teritoriale

Balcanii, care în limba turcã înseamnã „lant muntos“, au fost de secole teatrul unor operatiuni de cuceriri si exploatãri cauzate de dominatiile persane, arabe si otomane, care au produs fragmentãri ireversibile popoarelor, etniilor si religiilor. Aceste frãmîntãri nu sînt decît consecinta unor resentimente atavice, peste care a suflat cu putere vîntul Islamului. În centrul divizãrilor din istoria Europei – Roma si populatiile slave, Venetia si Byzantul, catolici si ortodocsi, imperiile otoman si austro-ungar – Balcanii sînt o expresie tragicã a consecintelor pe care le poate avea fragmentarea popoarelor, a etniilor, a natiunilor.
Într-un articol publicat în „Rivisto Militare“ nr.6/1997 din Roma, cu titlul „Iacubo Balcani“, Ornella Rota aratã cã pãtrunderea Coranului în societatea balcanicã s-a manifestat mai mult ca tip de religie, decît de credintã, apreciere a cãrei justete este confirmatã si de recentele manifestãri si proteste privitoare la faptul cã într-o închisoare militarã din Guantanamo s-ar fi profanat Coranul, cerîndu-se ca vinovatii sã fie judecati dupã legile islamice. Din materialul examinat, rezultã cã în trecut, radicalismul religios a fost promovat de Hadji Bectasi, care a trãit în Anatolia secolului X, fiind initiatorul unui islamism de inspiratie militarã. Ulterior, s-a manifestat si un radicalism laic centralizat, la Salonic, prin „Junii turci“, înainte de primul rãzboi mondial. El a constituit nucleul dur al miscãrii lui Atatürk. În spatiul balcanic au existat, desigur, populatii musulmane si anterior dominatiei otomane. Primele populatii convertite, odatã cu imperiul, au fost cele din cîmpii si centrele urbane, care trãiau ceva mai bine decît populatia din munti. Subliniem faptul cã islamizarea a fost deosebit de puternicã în Albania, Bosnia-Hertegovina si Macedonia, unde, la numãrul mare de convertiri locale s-au adãugat imigrãrile masive de turci din Anatolia. Începînd cu secolul XV, Albania, care în acea vreme era o provincie otomanã, s-a convertit treptat, ajungînd ca în secolul XVI o treime din populatie sã devinã musulmanã. Acest procent a crescut, însã, în perioada urmãtoare. Cînd a cãzut imperiul, potrivit datelor publicate, în Albania erau 70% musulmani, 20% ortodocsi si restul catolici. În aceastã situatie, autoritãtile, pentru a preveni ciocnirile, au declarat cã nu existã o religie de stat si cã toate religiile sînt admise. Provincia Kosovo – inima vechii Serbii – cum a numit-o Ornella Rota – vîrful de diamant al Ortodoxiei în fata catolicilor unguri, a otomanilor si mongolilor, este populatã de albanezi.
Dupã bãtãlia de la Cîmpia Mierlei, din 1389, cînd sîrbii au fost învinsi, provincia a fost populatã cu musulmani astfel cã, în secolul XVIII, populatia musulmanã devenise majoritarã, iar provincia – o zonã de mare risc.
Bosnia, zonã tratatã cu mare atentie de otomani, a cãror provincie a fost din secolul XV, a dat imperiului pe Marele Vizir Socollu Mehmed Pasa. În 1878, sultanul a cedat Bosnia-Hertegovina Imperiului austro-ungar. La acea vreme 90% din proprietarii de pãmînt erau musulmani, în timp ce 90% din tãrani – aproape toti sîrbi – erau ortodocsi, procent relevant pentru conflictele permanente care au existat. Sondajele arãtau, de altfel, cã nici 5% dintre bosniaci nu cunosc limba Coranului – araba clasicã, pe care orice musulman trebuie sã o cunoascã. Acest fapt l-a determinat pe Xavier Bourgorel, expert în islamismul balcanic, sã se întrebe: cum o spiritualitate atît de slabã a reusit, recent, sã se ridice nu numai la factorul de identitate nationalã, ci si de coeziune între diferite popoare? Rãspunsul nu poate fi decît reactia la ostilitatea generalã manifestatã de cãtre musulmani fatã de o prezentã islamicã în Balcani si activitatea grupãrilor radicale. Migratiile au fost prezente constant în Balcani. Populatia cea mai sãracã, în lupta sa permanentã pentru supravietuire, merge din loc în loc, dã peste alte grupuri de oameni sãraci, se confruntã, se sfîsie pentru a pune stãpînire pe pãsuni, pe pãmînturi si malurile apelor. Secolele de stãpînire otomanã accentueazã contopirea etniilor, dar si respectarea regulilor si obiceiurilor acestora; valuri de tãrani nomazi plecati din Anatolia devin tãrani dijmasi pe pãmînturile familiilor vechi, iar pentru rãspîndirea religiei islamice în întreaga regiune sînt create sate noi. Diferentele etnice între clasa stãpînitoare si cea dominatã devin din ce în ce mai frecvente, iar rezistenta fatã de ocupanti se ramificã si se organizeazã în structuri paralele, mai mult pe baze nationale. Sciziunile între diferite patriarhate autocefale, pe lîngã miscãrile eretice, cristalizeazã, în grupuri, ura generalizatã. În colectivul respectiv se sedimenteazã treptat sindromul de izolare, care oricînd poate duce la rãzboi. În zonele de granitã dintre Iugoslavia si Ungaria de azi, Imperiul austro-ungar se înfrunta direct cu cel otoman. Viena si Constantinopolul furnizau arme si loturi de pãmînt cetelor de rãzboinici de la granitã. Într-un astfel de teritoriu imens, aspru si fragmentat, cãlcat mereu de expeditii de jaf, razii, lipsit de servicii, comunicatii etc., etnia conta doar pe posibilitãtile ei pentru a se apãra si supravietui. Loialitatea minoritãtilor marginalizate fatã de institutii care le sînt strãine este foarte slabã, deoarece institutiile respective sînt impuse de „altii“. Asa se petrec lucrurile în Balcani, unde se ciocnesc în permanentã grupuri si se infiltreazã altii si altii, din afarã, urmare a intentiilor ascunse ale marilor puteri. Epurãrile etnice, cunoscute si de românii nostri din Transilvania dupã 1989, mai ales, devin un cosmar obisnuit, iar scindarea dintre catolici si ortodocsi, în regiunea Balcanilor, se accentueazã, ca si confruntarea în zonele de frontierã dintre cele douã religii. Pentru coplesitoarea majoritate a musulmanilor, Capitala pare îndepãrtatã, în timp ce pentru ortodocsi – mentioneazã autoarea articolului – ea nu mai existã din 1453, cînd otomanii au pus stãpînire pe ea.
„Balcanii au trãit dintotdeauna la hotarul unor imperii rivale“, afirma Charles Tilly – profesor la Scoala de Cercetare Sociologicã din New York, citat de Ornella Rota. Conduse în numele identitãtii nationale, luptele pentru independentã au antrenat, în zona de care ne-am ocupat, sîrbi, români, bulgari, greci si multe alte etnii, care s-au confruntat ori se confruntã si astãzi cu un ocupant care, în unele regiuni, este nu numai strãin, dar si musulman. Din cele 707 de conflicte, care au avut loc pe continentul nostru între 1492 si 1991, de exemplu, 157 s-au desfãsurat în sud-estul european, inclusiv Ungaria. Primul rãzboi mondial a dezmembrat Imperiul otoman, iar în 1945, 70% din liniile de demarcatie ale tãrilor balcanice erau modificate. Fragmentarea popoarelor, etniilor si natiunilor este forma extremã cea mai violentã a frãmîntãrilor petrecute în Europa. Este suficient sã ne amintim de represiunile împotriva sîrbilor, a bosniacilor, sprijinite initial, cu armament, de Ungaria, care au dus la dezmembrarea Iugoslaviei, de tulburãrile sîngeroase din Uzbekistan soldate cu morti si rãniti, de represiunile împotriva kurzilor si de violentele din Irak, locuri în care democratia, asa cum o întelegem noi, se aflã la rãspîntia dintre cetãtenie si apartenenta etnicã.
Impunerea democratiei cu forta armelor într-o tarã sau alta, în dreptul international se cheamã agresiune, se cheamã amestec în treburile interne ale statului atacat, mai ales dacã acesta este membru cu drepturi depline al ONU. Justificãrile avocãtesti nu pot îndritui pe nimeni sã încalce drepturile unui stat suveran. Nimeni nu este stãpîn decît în tara sa, în limita legilor dupã care se conduce si a tratatelor internationale la care tara respectivã a aderat. Aceasta nu înseamnã, desigur, cã comunitatea internationalã reprezentatã de ONU trebuie sã stea pasivã fatã de genocidul practicat împotriva populatiei într-o tarã sau alta. Calea pasnicã, amiabilã reprezintã singura cale rationalã pentru aplanarea conflictelor. De aceea, ni se pare întru totul justificatã cererea PRM de a ne retrage soldatii aflati pe teritoriile altor state, unde nu apãrã interesele României si nici pe cele ale NATO.

Vintilã Barbu
22 mai 2005
Bucuresti

Trimis de: Maria Luiza pe 2 Jun 2005, 05:54 AM

Islamismul balcanic.... Na-ti-o franta ca ti-am dres-o!

Trimis de: talusa pe 2 Jun 2005, 07:22 AM

Acelasi lucru care-l ai tu cu.....PRM-ul lui Vadim!

Iar ai pus botul

Totul poate in orice moment sa esueze, chiar si esuarea propriu-zisa…luati ca exemplu fenomenul sinuciderii esuate: intentia este de a atrage atentia printr-o tentativa de sinucidere esuata, dar intreprinderea aceasta la randul ei esueaza pentru ca sinuciderea e in mod neasteptat o reusita.Harry Mulisch

Trimis de: bdl pe 2 Jun 2005, 12:10 PM

Pina acu doar franta nu a ratificat constitutia sau mai sint si alte state?

Trimis de: abis pe 2 Jun 2005, 12:15 PM

Doar Franta, dar urmeaza Olanda (referendumul a fost numai consultativ, dar parlamentarii au promis ca vor tine cont de rezultat) si, in mod cert, Marea Britanie.

Trimis de: talusa pe 2 Jun 2005, 12:47 PM

Trimis de: padak pe 2 Jun 2005, 01:18 PM

Referendum-ul a mai fost ales de alte trei tari

Polonia (la o data inca neprecizata)
Portugalia in octombrie 2005
Irlanda inceputul lui 2006

Iar in Rep Ceha, procedura nu a fost inca determinata .
Asta nu inseamna ca toti vor vota "NU"
Ramine sa vedem .....

Trimis de: abis pe 2 Jun 2005, 01:24 PM

Un sondaj de opinie recent arata ca in Portugalia se va vota DA in proportie de peste 50%.

PS: Letonia a ratificat astazi Constitutia Europeana.

Trimis de: dead-cat pe 2 Jun 2005, 01:26 PM

pentru ce "altii 3"?

daca nu ratifica toti 25, nu intra in vigoare.

Trimis de: abis pe 2 Jun 2005, 01:31 PM

http://www.hotnews.ro/articol_23486-Presedintele-PE-Josep-Borrell-Daca-6-tari-din-UE-resping-Constitutia-aceasta-nu-va-intra-in-vigoare.htm

Trimis de: March pe 2 Jun 2005, 01:35 PM

Proiectul asta de Constitutie e deja mort cu votul negativ al Frantei si Olandei. Restul tarilor continua votarea ca sa duca exercitiul asta pana la capat si totodata sa testeze opinia populatiei din tarile respective . Iar Marea Britanie se tot invarte in jurul cozii daca sa tina sau nu un referendum.

Trimis de: dead-cat pe 2 Jun 2005, 01:37 PM

ia uite ce zice comisia europeana despre asta
http://europa.eu.int/constitution/referendum_en.htm

Trimis de: March pe 2 Jun 2005, 01:42 PM

Trimis de: padak pe 2 Jun 2005, 01:43 PM

Referendum popular deasemeni in
Danemarca septembrie 2005
Luxemburg 10iulie 2005

Trimis de: abis pe 2 Jun 2005, 01:49 PM

Trimis de: talusa pe 2 Jun 2005, 04:39 PM

Trimis de: padak pe 3 Jun 2005, 06:20 AM

Talusa, am postat la pag 6alte posibile "NU"prin referendum popular
Iata :

Polonia (la o data inca neprecizata)
Portugalia in octombrie 2005
Irlanda inceputul lui 2006

Iar in Rep Ceha, procedura nu a fost inca determinata

Dar , cum spui tu, un paragraf in plus va fi suficient .

Se pare ca in Suedia ,in urma unui sondaj ,65% din
electori ar dori un referendum popular,iar
Tony Blair afirma ca este dificil sa mentii un referendum pentru
un proiect deja abandonat ....

Trimis de: talusa pe 3 Jun 2005, 07:27 AM

Multumesc!

Si fracezii stiu ca totul este un balci!

Trimis de: abis pe 3 Jun 2005, 07:34 AM

Padak,

De ce crezi ca toate referendumurile vor respinge constitutia? In Portugalia sunt convins ca nu se va intampla asa ceva. De altfel, si in Spania a fost organizat un referendum, iar tabara DA a castigat detasat.

Trimis de: padak pe 3 Jun 2005, 07:56 AM

Abis, eu cred ca ,odata ce in Franta s-a votat NU, referendum-urile din celelalte
tari vor avea doar valoare statistica
Dar tocmai din acest motiv, electorii isi vor exprima intr-adevar opiniile asupra
insasi Constitutiei EU si nicidecum asupra modului de guvernare al tarii respective.
In orice caz, Nu-ul francezilor a cam pus paie pe foc (din nefericire)

Talusa,francezii,in dorinta de schimbari masive, au schimbat ministrii....intre ei !!!

Trimis de: talusa pe 3 Jun 2005, 08:45 AM

Trimis de: MIA pe 3 Jun 2005, 08:49 AM

Trimis de: talusa pe 3 Jun 2005, 09:47 AM

Acum tarasenia devine serioasa......din cauza Luxemburgului se poate destrama toata UE

Trimis de: MIA pe 3 Jun 2005, 10:03 AM

Trimis de: talusa pe 3 Jun 2005, 10:15 AM

Trimis de: abis pe 3 Jun 2005, 10:19 AM

Te deranjeaza?

In cel mai rau caz UE va continua ca pana acum. Cum s-a descurcat atata vreme fara o constitutie, o va face si de acum incolo. Este totusi posibil ca tratatul sa nu fie "mort", si ca dupa ce va fi ratificat in celelalte state sa fie repetat referendumul in Franta si Olanda.

Trimis de: talusa pe 3 Jun 2005, 11:11 AM

Care este viitorul UE?

THE INDEPENDENT (Marea Britanie) - Este acesta sfîrsitul Europei? Nu, dar marcheaza o sistare a continuarii integrarii europene, cel putin pentru moment. Nimeni nu pretinde ca tratatul constitutional este un document perfect, dar el reprezinta cel mai bun compromis la care s-a putut ajunge în peste doi ani de negocieri. În lipsa sa, sperantele de ameliorare a ritmului sclerozat al procesului decizional sînt pierdute. “Nu”-ul reprezinta o lovitura psihologica devastatoare, care vine din partea unui membru fondator al UE si una dintre cele doua “motoare” traditionale ale integrarii. De asemenea, repune pe tapet directia UE, inclusiv sperantele Turciei de aderare si eforturile de generare a unei cresteri economice mai mari. Ce se întîmpla daca olandezii voteaza “nu” miercuri? Probabil ca va fi cuiul în cosciugul Constitutiei. Alte tari, care intentionau sa organizeze referendumuri - în special Marea Britanie - vor conchide ca perspectivele unei campanii de promovare a Constitutiei care sa fie încununata de succes s-au irosit. De ce au spus francezii “nu”? Alianta opozantilor, între francezii care vor o Europa mai puternica si cei care vor una mai neangajanta, face ca rezultatul sa fie dificil de analizat. Dar au fost mai multe elemente care pot fi identificate, multe fara legatura cu Constitutia. Între acestea, nepopularitatea presedintelui Jacques Chirac si a premierului lui, Jean-Pierre Raffarin, nemultumirea fata de recenta largire a UE si temerile legate de candidatura Turciei, precum si îngrijorarile ca politicile de piata libera vor duce la pierderea de locuri de munca. Si care vor fi schimbarile remarcabile daca tratatul constitutional nu intra în vigoare? Foarte mici. UE a ratificat deja Tratatul de la Nisa, care a permis largirea de anul trecut, cînd au fost cooptate 10 noi state membre, preponderent ex-comuniste, si permite aderarea României si Bulgariei în 2007. Dar sperantele de ameliorare a procesului decizional si de eficientizare a UE vor fi pierdute. Ar putea fi salvat ceva din Constitutie, în lipsa unui nou tratat? Nu prea are importanta. Centrul pentru studii politice europene de la Bruxelles crede ca numai cîteva propuneri ar putea fi salvate fara un nou tratat. Între acestea se numara crearea postului de ministru de Externe al UE si a unui serviciu diplomatic al UE si prevederea conform careia Comisia Europeana va trebui sa ia în discutie propunerile de noi legi daca sînt sustinute de o petitie cu un milion de semnaturi. Unii cred ca chiar si atît denota optimism. (Stephen Castle)


Spulberarea unui mare vis european


RIA NOVOSTI (Rusia) - Franta si-a spus cuvîntul, si acest cuvînt este “nu”. Împotriva Constitutiei UE au votat 54,9% din francezi, iar, “pentru”, doar 45,1%. Superioritatea adversarilor Europei este destul de mare, cu atît mai mult cu cît prezenta la referendum a fost foarte ridicata - peste 70%. Paradoxal, lupta împotriva Constitutiei UE a unit un larg spectru de adversari politici traditionali: extremistii de stînga, comunistii, nationalistii, extremistii de dreapta si chiar o parte dintre socialisti. Cu toata multitudinea de deficiente existente în Constitutie, campania propagandistica a fost cladita în cea mai mai mare parte pe o serie de subiecte care aveau o slaba legatura cu Constitutia. Ce au vrut sa spuna în realitate francezii care s-au prezentat la sectiile de votare? În opinia stîngii, Constitutia prevede “prea multa piata” si va distruge modelul european al economiei sociale de piata. Dar Uniunea Europeana se bazeaza si astazi pe o politica economica liberala, iar Constitutia urma tocmai sa implementeze în cadrul ei unele prevederi sociale, desi putin semnificative. Francezii au spus “nu” mai curînd stagnarii economice din ultimii ani, somajului de 10% si guvernului actual. Potrivit convingerilor liderului nationalistilor, Le Pen, adoptarea Constitutiei ar fi însemnat un aflux de forta de munca din partea noilor membri ai UE, viitoarea aderare a Turciei si un nou flux de imigranti. Dar tarile Europei de Est sînt deja membre ale UE, numeroase întreprinderi germane si franceze isi transfera deja productia în Polonia, Slovacia si Ungaria, a caror populatie nu este rasfatata cu mari cistiguri si garantii sociale. Iar dupa citiva ani, o data cu încheierea perioadelor de tranzitie, muncitorii din Europa de Est vor putea beneficia de toate foloasele libertatii de miscare a celor ce muncesc în limitele pietei unice. Acest proces este deja de neoprit si nu depinde în nici un fel de aprobarea sau respingerea Constitutiei. Lipseste, de asemenea, legatura directa între ratificarea Constitutiei si viitoarea aderare a Turciei, cu care negocierile vor începe în toamna si vor continua cel putin 5-7 ani. Si mai putin întemeiate sînt temerile legate de crearea unui superstat si de disparitia Frantei. În afara de cuvîntul “constitutie” ca atare, în Constitutia UE sînt foarte putine prevederi care largesc prerogativele UE. Mai curînd, Constitutia consfinteste un status quo deja instituit. Mai mult, Constitutia urma sa întareasca in mod considerabil pozitia tarilor mari si, respectiv, a Frantei. Oricare ar fi fost motivele care au determinat decizia francezilor, aceasta decizie este deja cunoscuta si merita sa ne gîndim la consecintele ei. Vor slabi considerabil pozitiile Frantei în Uniunea Europeana. Pozitiile ei de lider în Europa au slabit în anii ‘90, ca urmare a unificarii Germaniei si a mutarii centrului de greutate al UE spre est. Ea risca la ora actuala sa-si piarda imaginea de “motor al integrarii”, de care s-a bucurat de-a lungul întregii istorii a UE. De asemenea, “nu”-ul francez reprezinta o înfrîngere pentru întreaga Europa. Desigur, Uniunea Europeana nu se va dezintegra, însa o asteapta o perioada de stagnare politica si economica. În cuvîntarea pe care a rostit-o la 27 mai, Jaques Chirac a afirmat ca Europa se afla astazi într-o dura concurenta cu SUA, Japonia, China, iar mîine va fi în concurenta si cu India.


O situatie dificila, menita sa creeze confuzii


Este naiv sa ne gîndim ca toti concurentii vor astepta pîna cînd Europa va iesi din stagnare. Neoconservatorii de la Washington nu vor renunta astazi la placere de a bea un pahar de sampanie. Uniunea Europeana nu se confrunta pentru întîia oara cu o astfel de situatie. În Danemarca a fost nevoie de doua încercari de ratificare a Tratatului de la Maastricht, din 1992, iar Irlanda a trebuit sa revoteze Tratatul de la Nisa din anul 2000. În general, întreaga istorie a UE este o istorie a crizelor. Anumite dificultati în ratificarea Constitutiei erau previzibile. Nu întîmplator, chiar în Constitutie se afirma ca, daca ea “va fi ratificata de mai mult de 4/5 din statele membre, iar unul sau mai multe state vor întîmpina dificultati la ratificare, problema va fi înaintata spre examinare Consiliului Europei”. Aceasta fraza este însa orientata în primul rînd catre Marea Britanie. Pentru aceasta s-ar fi putut prevedea unele exceptii de la prevederile Constitutiei, Marea Britanie neparticipînd nici astazi voluntar la o serie de domenii de activitate ale UE. Este greu, însa, sa ne imaginam Franta printre tarile outsidere ale UE. Este si mai dificil de presupus ca francezii vor fi pusi sa voteze a doua oara, asa cum s-a întîmplat în Danemarca si Irlanda. Iata de ce, printre liderii Europei se observa o anumita confuzie. Premierul Luxemburgului, care detine presedintia UE, afirma necesitatea continuarii procesului de ratificare si organizarii, mai tîrziu, a unui nou scrutin în Franta. Jean-Pierre Raffarin a declarat înca pe 24 mai ca el considera “perspectiva unui alt referendum inacceptabila. Un plan B lipseste clar. Summitul UE prevazut pentru jumatatea lunii iunie promite sa fie fierbinte. În multe privinte viitorul Constitutiei depinde acum de rezultatele referendumului din Olanda, ale caror estimari sînt, deocamdata, nelinistitoare pentru eurooptimisti. Daca olandezii vor repeta “nu”-ul francez, perspectiva unei noi runde de negocieri pe marginea Constitutiei UE va deveni pe deplin reala. Pentru Rusia, soarta Constitutiei UE are o mare importanta, întrucît Uniunea Europeana este pentru ea cel mai mare partener economic si politic. Intrarea în vigoare a Constitutiei UE va conduce la întarirea pozitiilor Europei unite în lume si la afirmarea unei politici externe mai coordonate a UE. În perspectiva strategica, Rusia este interesata în consolidarea UE ca a unui pol al viitoarei lumi multipolare, în nici un caz dusmanos, dar mult mai independent de Statele Unite. Pe de alta parte, în ultimii ani s-au profilat vizibile deosebiri de pozitii între UE si Rusia în spatiul postsovietic. Si legat de aceasta, slabirea politicii externe a UE va favoriza obiectiv consolidarea Rusiei în aceasta regiune. În sfîrsit, mentinerea politicii externe comune si a politicii de securitate a UE în forma actuala va mentine pentru Rusia posibilitatea de manevra, îi va permite sa mentina relatii mai intense cu o serie de mari tari ale Europei care sînt, în mod traditional, dispuse sa tina seama într-o mai mare masura decît Bruxellesul de interesele Rusiei. Nu i se poate reprosa în aceasta privinta Rusiei mai mult decît Frantei, Germaniei sau Italiei, care, în dauna Bruxellesului sînt gata sa mentina cu Rusia relatii speciale.Totusi, crahul marelui vis european va reprezenta o serioasa lovitura pentru Rusia europeana, a carei soarta istorica este strîns legata de Europa. (Nikolai KaveSnikov, Institutul European al Academiei Ruse de Stiinte)

Trimis de: March pe 3 Jun 2005, 03:31 PM

Trimis de: abis pe 3 Jun 2005, 04:13 PM

S-a mai intamplat sa se repete un referendum - vezi Danemarca.

Trimis de: March pe 3 Jun 2005, 06:50 PM

Politicienii si opinia publica din Franta au declarat deja ca nu poate fi vorba de un al doilea Referendum si ca nici nu exista vreun plan "B" de actiune.
Iar in Olanda ,la procentul de 62 % care a spus nu, poate peste vreo 10 ani sa se mai organizeze un sondaj al populatiei de acest fel.

Herr Schroeder e mai hot. El nu organizeaza nici un referendum.

Trimis de: talusa pe 5 Jun 2005, 12:21 PM

Schröder joaca la risc

L’EXPRESS (Franta) - Germanii nu au posibilitatea sa voteze prin referendum, dar Gerhard Schröder le-a oferit alegeri anticipate cu alura de plebiscit. Asta deoarece cancelarul nu a cerut finalmente altceva compatriotilor sai decit sa raspunda ei însisi - în septembrie - cu “da” sau cu “nu”. “Da”, daca ei doresc continuarea unei politici de reforma a statului providenta. Asadar, ei vor trebui sa voteze pentru cel care nu-si poate prevedea acum viitorul politic fara faimosul plan “Agenda 2010”. “Nu”, daca germanii refuza sa continue pe aceasta cale. Ei vor alege atunci prima femeie cancelar din republica federala, în persoana Angelei Merkel (CDU), si Gerhard Schröder va trebui sa se retraga. Desigur, pentru acesta este vorba de o tactica vizind mentinerea sa la Putere. Dar care este considerat un veritabil oportunist si doreste cu siguranta sa apara în manualele de istorie. Dupa reunificarea condusa de Helmut Kohl, el spera ca lumea isi va aminti de el ca de cel care a stiut sa modernizeze economia Germaniei la începutul secolului XXI. Gerhard Schröder este pe un drum gresit, fiindca, la ora bilantului, daca va pierde alegerile, posteritatea nu va retine multa vreme acest plan “Agenda 2010”, care seamana mai mult cu un catalog de masuri economice decit cu un proiect renovator. În schimb, fie ca Germania cinta acum în concertul marilor natiuni ale planetei, trimitind soldati pentru mentinerea pacii în strainatate si aparind-si pozitiile fara complexe, de la Washington la Bruxelles, fie ca ea va reusi în citiva ani sa impuna imaginea unei tari mari, responsabile de trecutul sau, releva o revolutie culturala mai fundamentala. Din 1998, proaspat cancelar, Gerhard Schröder anunta clar ca vrea sa apere interesele germane în Europa. Aceste interese germane ar putea fi astazi în inima noii campanii electorale. Fratele sau inamic, Oskar Lafontaine, a parasit deja SPD, în speranta de a federaliza stinga cu stinga: fostul ministru al lui Schröder, care isi imagina un destin ca al lui Fabius, a lansat citeva diatribe publice împotriva Europei liberale. Si, la dreapta, conservatorii din CDU ar putea fi tentati sa deschida dosarul Turciei. Pe scurt, propunindu-le un plebiscit compatriotilor sai, Gerhard Schröder le ofera germanilor ocazia de a plasa Europa în inima dezbaterii electorale. Si sa traiasca poate aceleasi polemici pasionale ca francezii.

Blandine Milcent

Trimis de: talusa pe 24 Aug 2005, 09:59 PM

Trimis de: talusa pe 2 Sep 2005, 10:57 AM

Trimis de: talusa pe 2 Sep 2005, 05:33 PM