Mişcarea numită CSA - Agricultură Susţinută de către Comunitate - oferă o cale alternativă spre o agricultură ce susţine mediul. Īn sistemul actual alimentar din vest media de transport pe o livră de mīncare este mai mare de 1300 de mile, de multe ori peste oceane.
Īn SUA, de exemplu, media de mile pe un produs alimentar este de 1300 de mile. Fructele şi legumele sunt congelate, ceruite, colorate, iradiate, afumate, ambalate şi transportate. Niciunul dintre aceste procese nu īmbunătăţesc calitatea alimentelor ci doar ajută la distribuţia pe mari distanţe şi măresc timpul de expunere pe raft. Īntre producţie, procesare, distribuţie şi preparare sunt necesare 10 calorii de energie pentru a crea doar 1 calorie de energie alimentară.
Mişcarea CSA este răspāndită pe plan internaţional.....De exemplu, īn estul SUA multe organizaţii CSA reprezintă un adevărat parteneriat īntre fermieri şi membri, unde munca, succesele şi eşecurile sunt īmpărţite īn mod egal. Īn zona de vest a SUA, CSA a luat naştere ca un concept al pieţei directe unde membrii semnatari sunt doar una dintre părţile strategiei generale de business, care mai include de asemenea pieţele fermierilor şi centrele de distribuţie en-gros
http://www.patrir.ro/jurnalulpacii/octombrie2005/ana1.html
Cred ca o asemenea agricultura ar fi foarte potrivita in Romania desi se pare ca optam tot mai mult pentru industrializarea alimentatiei. Ma tem ca si noi romanii am inceput sa mancam prost, sa gatim mai putin, sa nu ne mai pese de unde si cum ajung alimentele pe masa noastra. Alimentele ieftine sint si de proasta calitate dar din nefericire nocivitatea hranei nu se "vede" imediat. Efectele apar mai tarziu si de obicei cauzele raman necunoscute
Adica sa ne intoarcem la CAP-uri?
Dincolo de gluma, cred ca este o initiativa buna, pe hartie, mai greu este cu pusul in practica. CSA le va suna in cap taranilor "CAP" sau in cel mai fericit caz "Asociatie", ambele niste tepe.
La noi nu e chiar asa rau. Se importa intradevar tot felul de legume sau produse alimentare din alte tari, dar preturile sunt inca prohibitive, asa ca majoritatea romanilor cumpara cam tot marfa autohtona.
QUOTE |
De exemplu, īn estul SUA multe organizaţii CSA reprezintă un adevărat parteneriat īntre fermieri şi membri, unde munca, succesele şi eşecurile sunt īmpărţite īn mod egal. |
De pilda japonezii cultiva plante in sere sau in ghivece , daca la noi fernierul cultiva pe tarla porumbul si alte plante sa ne bucuram
Sunt unele tari care au promulgat o lege prin care sunt de acord cu plantele modificate genetic .
QUOTE (Plutarh @ 16 Jan 2006, 04:33 PM) |
De pilda japonezii cultiva plante in sere sau in ghivece |
Dar ei aplica produsului cultivat diferita substante care grabesc cresterea .
QUOTE (Plutarh) |
Sunt unele tari care au promulgat o lege prin care sunt de acord cu plantele modificate genetic . |
America e o tara care creste hectare de porumb modificat genetic , si ne mai miram de ce americanii fac reclama la boilare ......
China la fel , pentru a avea o recolta mai bogata si pentru a fi ferit orezul de daunatorii ia fost aplicat diverse tratamente , care sunt nocive organismului uman .
Deci, pana la urma, ideea chestiei asteia ar fi sa aduci produsele alimentare din cele mai apropiate surse posibile, cu cele mai putine prelucrari posibile? Un fel de optimizare a retelei de distributie, pornind de la consumator?
QUOTE (Olaf @ 16 Jan 2006, 06:35 PM) |
Deci, pana la urma, ideea chestiei asteia ar fi sa aduci produsele alimentare din cele mai apropiate surse posibile, cu cele mai putine prelucrari posibile? Un fel de optimizare a retelei de distributie, pornind de la consumator? |
Pai si produsele BIO?
Oricum, laptele de vaca pasteurizat nu este tratat chimic. Este tratat termic.
Edit: oricum, eticheta BIO nu cred ca este accesibila micilor producatori...
QUOTE (Olaf @ 16 Jan 2006, 08:36 PM) |
Pai si produsele BIO?Oricum, laptele de vaca pasteurizat nu este tratat chimic. Este tratat termic.Edit: oricum, eticheta BIO nu cred ca este accesibila micilor producatori... |
QUOTE (Olaf @ 16 Jan 2006, 09:36 PM) |
Pai si produsele BIO? Oricum, laptele de vaca pasteurizat nu este tratat chimic. Este tratat termic. Edit: oricum, eticheta BIO nu cred ca este accesibila micilor producatori... |
QUOTE (axel @ 17 Jan 2006, 05:10 AM) | ||
Pentru echivalentul din SUA al lui BIO, care este Organic (USDA certified), exista flexibilitate pentru micii producatori. Adica le acorda statutul de Organic pe jumatate pe incredere. Evident, risca sa se arda la un control. In felul acesta si micii producatori (fermierii individuali) isi permit sa vanda produse cu sigla de Organic. |
daaaaaaaaaaaaaaaaaaaa!
ce-ar fi sa ne crestem cartofii si pastirnacu' intr-o gradina din fata blocului.
wait a minute!
sa vedeti cum "tzaranu' bio" cumpara "legumele" la engrosist si apoi le vinde la tree-huggeri sub eticheta bio.
ar fi o idee de afacere...
pacat ca au avut-o altii inaintea mea.
QUOTE (abcd @ 16 Jan 2006, 08:32 PM) |
Ideea ar fi, cred eu, ca 'industrializarea' agriculturii impune modificarile genetice deci alimente care nu numai ca nu mai au gustul orinial dar au si influenta negativa asupra sanatatii omului. Conteaza cantitatea nu calitatea. |
QUOTE |
Asa ca ne vom limita si noi sa mancam rahaturile din hipermarketuri. |
Am gasit un articol destul de slab ca stil jurnalistic, dar care contine niste informatii interesante. L-am mai dichisit pe ici pe colo unde mi s-a parut o exprimare ciudata sau gresita:
QUOTE |
Agricultura in mana concernelor In preajma aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, transformarile politico-economice cu impact european intereseaza tot mai mult mediile internationale. Un jurnalist german si un regizor austriac au investigat - fiecare in parte - dependenta agriculturii fata de marile concerne agro-industriale. Dupa Franta, Romania este a doua tara agrara din Europa. Suprafata semanaturilor de porumb, de 3,5 milioane de hectare, ar putea creste cu 75%, apreciaza Monsanto si Pioneer, leaderi mondiali in productia de seminte modificate genetic. Dupa 1990, concernele si-au fixat in Romania bazele strategice pentru Europa. Tara care "depinde cel mai mult de agricultura ... a devenit un fel de mare laborator experimental, aproape necontrolat", scrie saptamanalul german Der Spiegel in ultima sa editie din 2005 (nr.52/24.12). In Romania, austriacul Karl Otrok (60 ani), manager la Pioneer pana in 2004, a explicat taranilor "regulile de joc ale globalizarii: cine vrea sa supravietuiasca, trebuie sa-si mareasca recolta". Cu semintele Pioneer. Numai in Europa de Est, acest sistem trece drept "modern" "Aparent, acest sistem care a dus in America la supra-productie, scaderea preturilor si subventii de stat, poate fi vandut in Est, ca unul de tip modern", comenteaza jurnalistul intr-un amplu reportaj, intitulat "Paduret in ograda". In vara anului 2004, pe un camp de legume, undeva langa Bucuresti, K. Otrok, cu o vanata "hibrida" in mana (sic!), declara in fata unei camere de luat vederi: "E aratoasa, dar n-are nici un gust. Am tras pe sfoara Vestul si acum venim in Romania sa f.... aici intreaga agricultura." Scena relatata cu brio de ziarist, este extrasa din documentarul "We Feed the World" (Allegro Film, Viena) realizat de Erwin Wagenhofer. Filmul descrie "gluma dementa" (Der Spiegel) a sistemului alimentar global. "Agricultura mondiala ar putea sa hraneasca fara problema 12 miliarde de oameni. Cine moare azi de foame, este ucis", declara intr-una din secvente, cunoscutul politolog si autor Jean Ziegler, raportor special al Natiunilor Unite pentru dreptul la alimentatie. In Austria, filmul bate toate recordurile cu 135.000 de spectatori din octombrie incoace; pe 24 aprilie va aparea in Germania. "Am dat cuvantul unor manageri din concernele agro-industriale" Regizorul austriac Erwin Wagenhofer (44 ani) a turnat "We Feed the World" in Austria, Franta, Spania, Brazilia si in Romania. La inceputul lui ianuarie a.c. ne-a declarat: "In vara anului 2004, noi am filmat timp de o saptamana in regiunea Bucuresti. Conceptul filmului? Am vrut sa arat corelatiile (dintre producator-vanzator-consumator, n.a.), sa dau cuvantul si unor persoane din interiorul marilor concerne." Exact aici este ponderea filmului, cand un inalt manager de la Pioneer spune: "You know, we fucked up the west some time ago, ..." Citatul complet: "... and now we are coming to Romania, we will f**k up all the agriculture here." (http://www.we-feed-the-world.at/) Jurnalistul Nils Klawitter (39 ani) de la saptamanalul Der Spiegel investigase deja de trei ori in Romania. Ce l-a interesat acum? "De multa vreme se poate urmari cum marile agro-concerne americane implanteaza in Romania propriul lor sistem de agricultura industriala. ... Acest lucru a stat - ca sa zic asa - pe radarul nostru." "In cinci ani, numai 3% din populatie va mai lucra in agricultura" Dupa ce-a iesit la pensie, Karl Otrok a ramas in Romania. Acum vinde masini agricole. Jurnalistul l-a intalnit in decembrie 2005, la Bucuresti. "In fond, cine isi poate permite (sa cumpere - n.a.) seminte modificate genetic sau hibride? In momentul de fata, aproape jumatate din populatia tarii lucreaza in agricultura. In cinci ani, o sa fie numai 3%", declara fostul manager, trezit la realitatate. Reporterul a vorbit si cu protagonisti autohtoni. Dragos Dima, ex-director la Monsanto (peste 4 miliarde de euro cifra de afaceri) a demisionat in 1998: "In Romania, cultura de soia modificata genetic nu mai e sub control." Cu 140.000 hectare de soia, dintre care 85.000 ha modificate genetic, Romania este primul producator european de soia. 35.000 de hectare au ramas insa nedeclarate, afirma, ingrijorat, George Paun de la organizatia ecologica Greenpeace. Dupa entuziasmul initial, in prezent "... se aude ca apar buruieni super-rezistente, consumul de erbicide creste si broastele dispar." Constantin Sin, specialist de biotehnologie in Ministerul Agriculturii considera ca soia modificata genetic este benefica pentru tara, inclusiv erbicidul Roundup. (Ale carui efecte nocive sunt publicate de experti internationali si pe net. De pilda: http://www.crii-gen.org/.) "Lobby-istii" romani bine pregatiti de concerne "Controlul insamantarilor modificate genetic nu functioneaza", spune din contra, Adrian Tibu, purtator de cuvant in acelasi minister, "fapt care ar putea periclita aderarea Romaniei in Uniunea Europeana." Elena Badea, profesoara de biotehnologie la Universitatea din Timisoara, este convinsa de binefacerile agriculturii transgenetice. "Pentru rolul lor, cei doi (E. Badea si C. Sin, n.a.) au fost bine pregatiti de concernele americane si de ministerul agriculturii, USDA", constata Der Spiegel. Americanii au invitat membrii Comisiei de Control - din care fac parte Badea si Sin - plus cativa jurnalisti romani in SUA. Programul de implantare a agriculturii transgenetice in Romania a primit "fonduri opulente", scrie Nils Klawitter, citand un report din SUA. In momentul de fata, la Timisoara, profesoara "Ecologistii-nu-mi-sunt-prieteni" "prepara" un cartof modificat genetic, rezistent la gandacul de Colorado. Potrivit unor experti internationali, in Europa acesta este sub control... Care-o fi avantajul economic al acestui "zelos proiect"? Ramane obscur, apreciaza Der Spiegel. In Statele Unite, cartoful n-a "functionat": Monsanto a oprit vanzarea in 2001. Trei mari firme alimentare americane au refuzat sa prelucreze cartoful anti-gandac. La conferinta de presa din 11 ianuarie, in cadrul expozitiei "Grüne Woche" de la Berlin (Targul International pentru Industria Alimentara, Agricultura si Horticultura, 13-22.01.05) Greenpeace din Germania a invitat jurnalistii la un eveniment deosebit. Dragos Dima va descrie metodele concernelor agro-industriaale in Romania si binefacerile OMG-urilor pentru consumatorii europeni... http://www.hotnews.ro/articol_40321-Agricultura-in-mana-concernelor.htm, Manola Romalo, Frankfurt, 11 ian 2006 |
Tehnic:Invision Power Board (http://www.invisionboard.com)
© Invision Power Services (http://www.invisionpower.com)