Versiunea pentru tiparit a acestui topic

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 6 Feb 2004, 08:10 AM

DEDICATIE:
dedic aceasta scoala minunatilor oameni care conduc destinele acestui fermecator Han si tuturor celor impatimiti de cunoastere, scriitorilor si cititorilor de Science Fiction.

PREZENTAREA SCOLII:
este o scoala non liniara deschisa tuturor celor care vor sa devina fie scriitori SF, fie critici de SF, fie iubitori de SF, fie adversari inversunati ai filozofiei SF, fie pur si simplu cautatori de intelesuri noi si surprinzatoare.

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 6 Feb 2004, 08:43 AM

Cu cine sa incep? Ii iubesc pe toti scriitorii SF din Romania! Fara ei, eu nici nu as exista!
O sa incep cu Robert. Cu ROBERT DAVID. Are o scriitura viguroasa, hotarata si plina de farmec.
Iata ce spune criticul Catalin Badea Gheracostea dspre cartea lui Robert:

"O carte precum Turnurile Gemene este interesantă înainte de a place (sau displace) fiindcă este exponentul unui fenomen din ce în ce mai caracteristic literelor româneşti de după optzecism. Autori care scriu din pasiune, doar din pasiune, fără a avea şansa dată de circumstanţa istorică de a trăi într-un spaţiu literar normal, învaţă pe cont propriu şi în pofida indiferenţei cvasi-generale că au un rol şi se înscriu la succesiune tocmai pentru constituirea normalităţii literaturii române. Robert David îşi asumă acest rol şi îşi demonstrează dreptul succesoral în direcţia încă vie şi benignă a imaginarului nostru - imaginar uneori prea violent, alteori aproape amorf şi pasiv." (continuare in http://www.lumivirtuale.ro/lumi44/nf-cbg44.htm )

LINK:
http://www.geocities.com/Paris/Tower/7706/OldRobertDavid.html

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 6 Feb 2004, 09:05 AM

Scrisoare deschisa minunatilor oameni ai Hanului:

Va multumesc in mod public pentru ingaduinta, ajutor si superbie. E stenic sa vezi ca sunt oameni in Romania care au curajul de a se alatura si, mai mult, care au frumoasa nebunie de a regandi si a reconstrui. Practic, cele doua scoli non-liniare, construite cu ajutorul vostru, schimba ceva din natura forumiala fara a-i diminua esenta ci, dimpotriva. Va multumesc pentru acest spirit deschis si pentru eleganta actului moderator.

Trimis de: mariusd_bn pe 6 Feb 2004, 09:09 AM

Imi depun si eu "dosarul" pentru a fi acceptat la cursurile acestei scoli. Va salut pe toti!

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 6 Feb 2004, 09:26 AM

Draga Marius, bine ai venit!

Marius Damian este unul dintre noii tigrii ai literaturii SF din Romania. Este editor sef al curajosului digital AVANGARDA, http://www.avangarda.bn.ro/. Marius e publicat in lumea larga. Il voi lasa sa povesteasca el aceasta frumoasa aventura.

Eu il intreb: Marius, vrei sa spui aici, in scoala aceasta non-liniara de SF, ce pericole il pandesc pe cel ce viseaza sa ajunga scriitor SF? Tu cum reusesti sa construiesti fictionalele tale? Ce te anima? Care e secretul tau?

Iti multumesc.

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 6 Feb 2004, 09:31 AM

LUMI VIRTUALE: tinerii care vor sa debuteze in SF, pot trimite primele lor incercari pe adresa frumoasei reviste editate de Michael Haulica, un monstru sacru al SF-ului romanesc. LUMI VIRTUALE este recunoscuta in lumea larga pentru eleganta si profesionalismul ei. Va invit sa va incercati sansa:
LUMI VIRTUALE
http://www.lumivirtuale.ro/

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 6 Feb 2004, 09:55 AM

Romanian TOP SF/F:

Va puteti incerca talentul in cel mai performant TOP de povestiri science fiction:
http://ee2us.com/sf/index.html

Va tin pumnii!

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 6 Feb 2004, 10:10 AM

ABATIA: O CARTE EVENIMENT:

http://www.abatia.nemira.ro/noutati.html

Editura Nemira & scriitorul Dan Dobos au pus la cale un eveniment editorial de exceptie. Vom vorbi aici despre ABATIA, despre aventura fictionala a lui Dan Dobos. Il invit pe Dan sa onoreze scoala si sa dezvaluie tainele artei lui scriitoricesti.

Trimis de: mariusd_bn pe 6 Feb 2004, 10:13 AM

Multumesc pentru intrebare. Daca ma gandesc bine, primul pericol ar fi necunoasterea limbii engleze. Lumea SF-ului este foarte vasta si internetul este un loc excelent de pornire - pentru instruire si postare diverselor incercari literare. Pasul spre publicarea pe hartie este mult mai greu si aici te lovesti de editori sau critici, care au si ei dreptate, fiecare in felul lor. Voi continua discutia mai tarziu...

Trimis de: mariusd_bn pe 6 Feb 2004, 10:19 AM

Trimis de: mariusd_bn pe 6 Feb 2004, 10:24 AM

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 6 Feb 2004, 10:41 AM

On-line: DICTIONAR SF: scriitori, grupuri, cenacluri, curente, genuri, publicatii SF din Romania:

http://www.nemira.ro/dictionare/sf.asp

Trimis de: Ares pe 6 Feb 2004, 10:42 AM

Ah, sunt si eu in dictionarul ala Buna ziua meduza

Trimis de: E.B.E. pe 6 Feb 2004, 10:43 AM

[offtopic]

@Ov.B. Salut! Nu credeam atunci cand iti citeam povestile prin reviste ca o sa ajung sa discut personal cu tine.

As vrea sa-ti spun ca imi aduc aminte de ele in mod special, dar adevarul este ca nu-i asa... Am uitat... Dar s-ar putea sa-mi aduc aminte, fara sa fi retinut autorul...

Oricum, imi aduc aminte de atmosfera din revistele respective... si era faina... nu degeaba am IDul pe care il am

Nu am timp sa scriu mai mult acuma... Ma bucur ca te-am vazut pe aici... Si nu stiu cum te-am ratat, pana acum, ca vad ca esti "Vataf"...

E.B.E.
[/offtopic]

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 6 Feb 2004, 10:47 AM

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 6 Feb 2004, 10:54 AM

Trimis de: mariusd_bn pe 6 Feb 2004, 10:58 AM

Trimis de: mariusd_bn pe 6 Feb 2004, 11:15 AM

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 6 Feb 2004, 11:16 AM

Trimis de: Ares pe 6 Feb 2004, 11:20 AM

Nu-i asa ca sunt cunoscut?
Ovidiu, nu devi scriitor de SF... ce naiba... e elementar... Te nasti asa, dupa aia pui mana pe o gramada de carti de Vladimir Colin si ceva basme si treci la basmele lui Asimov, Clarke, Herbert...
Si dupa aceea o continuare buna ar fi lectura urmatoarelor:
Ben Bova - The Craft of Writting Science Fiction, Dean R. Koontz - Writing popular fiction, Stephen King - On writting, Uncle Orson's Writting Class - asta pentru o idee vaga despre scris de la cativa monstrii sacrii...
Si sa nu uitam ca a fi scriitor incepe cu o dragoste enorma fata de carti si fata de lectura...
Meduzel, ai legatura

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 6 Feb 2004, 11:25 AM

CAMPANIA DE IMAGINE PRO HANUL ANCUTEI & SCOALA SCRIITORILOR DE SCIENCE FICTION:

Sunt convins ca nu va cer imposibilul. Tocmai de aceea, chemati cat mai multi tineri sa vina in aceasta scoala non-liniara pentru ca noi vrem doar SA DARUIM. O facem cu dragoste si pasiune. Daca ne ajuta Dumnezeu, cu ajutorul minunatilor oameni de la Hanul Ancutei vom face aici un REGAL SF ROMANESC.

Eu sa fiu dus pe esafod daca n-o sa fie asa.

Trimis de: mariusd_bn pe 6 Feb 2004, 11:32 AM

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 6 Feb 2004, 11:35 AM

György Györfi-Deák despre Radu Pavel Gheo:

Teoretician şcolit la cenaclurile timişorene în perioada de graţie când apărea an după an câte un număr din „Biblioteca Nova“, necesarul buletin de teorie, critică şi istorie literară, Radu Pavel Gheo a profitat din plin de învăţătura căpătată, decolând în forţă, ca o navetă spaţială de pe spinarea unui Boeing ridicat în slăvi. Polemist suav, promotorul unui bun-simţ critic aflat uneori în contradicţie cu impetuozitatea asalturilor voit avangardiste ale unei generaţii pestriţe, el stoarce inocenţa necesară surmontării unor atari incompatibilităţi dintr-un altruism ce-l însoteşte ca o a doua umbră. Estetul resimte acut monotonia „Trivialliteratur“-ii, a platitudinii SF-ului de duzină şi se bucură sincer de fiecare dată când se împiedică de câte un muşuroi, îl examinează pe fiecare cu credinţă, îl ciocăneşte cu degetul să vadă dacă sună a gol, dacă va da vreodată în clocot, va trepida, va scuipa lavă şi foc, umplând orizontul nostru de aşteptare cu o probă certă, cutremurătoare de „Hochliteratur''.

cititi tot articolul in:
http://proscris.web1000.com/Ps7-8/Gyury2.htm

Trimis de: calfa pe 6 Feb 2004, 11:43 AM

Buna initiativa, Ovidiu !

Deocamdata vreau sa fac o observatie. Aceasta e a doua scoala non-liniara pe care o deschizi la Han. Sa fie intr-un ceas bun !

Pentru ca atunci cand se face un enunt e bine sa fie facut cat mai clar, si pentru ca atributul "non-liniara " poate fi neclar pentru unii dintre noi, iti propun, si te rog, sa ne explici ce inseamna asta pentru tine.

Pentru a nu veni doar cu intrebari, ci si cu posibile raspunsuri, voi adauga imediat una dintre posibilele interpretari. In articolul "As We May Think" (aparut in The Atlantic Monthly, July 1945), Vanevar Bush a prezentat conceptia sa despre modul in care gandesc oamenii. El credea ca oamenii nu gandesc linear, ci gandurile noastre sunt bazate pe continue asocieri cu imagini, simboluri, amintiri, etc., iar intrarile senzoriale conduc la procesele de gandire intr-un mod non-linear.
Vanevar si cei ce i-au urmat au propus hypertextul ("documentul" non-linear, bazat pe asocieri sau legaturi), cu care incepe preistoria Webului ("documentul" non-linear global, bazat pe legaturi, cunoscute ca linkuri), ca mod de organizare a informatiilor, pornind de la modul non-linear de gandire umana.

La un astfel de non-linearitate faci tu trimitere, Ovidiu ?

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 6 Feb 2004, 11:44 AM

Trimis de: mariusd_bn pe 6 Feb 2004, 11:44 AM

Trimis de: mariusd_bn pe 6 Feb 2004, 12:00 PM

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 6 Feb 2004, 01:15 PM

Trimis de: mariusd_bn pe 6 Feb 2004, 02:55 PM

Trimis de: Dan Dobos pe 6 Feb 2004, 09:41 PM

Va salut cu voiosie si va invit sa bem vin de Cotnar din oale noi, asa ca la Hanu Ancutei!
Chestia asta imi da o idee. Hai sa scriu pe loc o poveste SF!

Doi tipi stateau la Hanu Ancutei, minunindu-se de frumusetea hangitei. Gazda se apropie de ei si le zimbi, imbiindu-i la placinte poale-n briu si intrebindu-i daca au calatorit bine de pe drumul Hirlaului. Unul din drumeti isi netezi parul nisipiu cu podul palmei sale groase si dau sa sdpuna ceva cind celuil;alt ii suna celularul...

Gata! Asta a fost!Se vede ca recitesc Fredric Brown, nu-i asa?

Una peste alta insa cum se ajunge scriitor SF? Parerea mea e ca stii ca esti scriitor SF inca inainte ca altii sa te suspecteze macar. E o mincarime intre circumvolutiunea a treia si a patra din lobul occipital sting, e o greata usoara la vederea inculturii tehnice si stiintifice poleite cu pretentii intelectuale, e o dorinta de a bucura cititorul, croit dupa chipul si asemanarea ta, si nu de a-i arata cit esti de destept, e o lupta cu toti aceia care nu cred in SF asa cum il gindesti tu, e o renuntare la teritoriile imense de fani potentiali ai divertismentului scris, pe care ti le refuzi singur fiindca aceia care apreciaza SF-ul sint putini. Cind simti toate astea, s-ar putea sa fii scriitor SF. Mai ai nevoie de ceva noroc si apoi de echilibru pentru a intelege ca stirnesti in primul rind invidie. A! Si de rabdre mai e nevoie. de multa rabdare.

Trimis de: Mihai pe 6 Feb 2004, 10:50 PM

Bine ai venit la Han, Dan!

Trimis de: E.B.E. pe 6 Feb 2004, 11:37 PM

Scuze ca doar acum va scriu... am fost plecat din oras toata ziua si abia de vreo ora m-am intors...

Ce fain... Daca pana acum HA era numai asa o chestie de pierdut vremea, uite ca am gasit ceva pentru care chiar ma bucur ca am dat click-ul ala acum vreo doua-trei luni dintr-un search pe google...

Nu prea stiu cu ce sau cred ca as putea eu contribui pe topicul asta... Nu am scris niciodata SF si sunt rezonabil de sigur ca nu voi scrie niciodata... Sunt doar un inginer... Care a citit SF... Care (vezi unul din posturile mele recente) e incult si se recunoaste ca atare... Si asadar a citit numai ce i-a placut, a avut timp si i-a cazut in mana...

Poate ar trebui sa spun ce caut eu in SF... in arta, in general, dar in SF in special fiindca se gaseste mai des si mai usor... sense-of-wonder... Senzatia aceea inefabila, irepetabila si intotdeauna altfel, de otherness... Scuzati terminologia engleza, dar mi-este in sange... Caut, asa cum spune unul din topicurile mele de pe Arta Vizuala, lumi care n-au fost si nu vor fi niciodata, dar in care mi-ar place sa traiesc, si nu doar pentru o zi, dar poate pentru o viata... Perioada aceea din viata mea, in care in fiecare saptamana cumparam JSF, si in fiecare luna Anticipatia, ma duceam acasa si le citeam de la un capat la altul, a fost una dintre cele mai frumoase din viata mea... Si m-a influentat pentru tot restul vietii... Nu stiu cat va spun toate astea, dar eu oricum vi le spun...

Daca macar 5 din scriitorii aia mentionati in reply-ul catre mine al lui Ovidiu ar posta aici, ar fi un lucru mare...

Neliniar... ca inginer, prima chestie care imi vine in minte este o curba intoarsa ciudat, o histereza poate, si niste segmente pe portiunile ei mai drepte - liniarizare

Dar, nu mai stiu cine a zis, oamenii nu gandesc liniar... Nu, asta e sigur... Nu este nimic liniar la oamenii astia... Nici macar nu aud liniar, ci logaritmic... Si in nici un caz nu gandesc liniar, ci in salturi, cu conexiuni apropiate si la distanta care imi pare mie ca ar sfida orice incercari de modelare cu posibilitatile pe care le avem acum... Nici evolutia nu este liniara, pare-se, ci se face in salturi... Lumea asta e neliniara... Si atunci poate ca o scoala de SF trebuie sa fie neliniara prin excelenta... Poate ca in aceasta neliniaritate sta viitorul...

Oricum, ar trebui mai mult decat doar neliniaritate si autoironie... Ar trebui sa fie aici cat mai mult din cat mai multe... Si eu sper sa fie asa... Sper sa fie topicul pe care o sa il citesc cel mai des si unde (eventual) o sa postez din cand in cand, cate un post luung, ca asta de acum

It feels good being here... it feels home Hello everyone...

Trimis de: E.B.E. pe 6 Feb 2004, 11:47 PM

Ares... Cine esti tu?

Trimis de: Ares pe 7 Feb 2004, 01:08 AM

Doar un calaret singuratic... ... care viseaza sa-si termine romanul fantasy la care lucreaza de 2 ani, macar in urmatorul deceniu... (e un link in semnatura legat de proiectul meu de suflet )

Trimis de: E.B.E. pe 7 Feb 2004, 01:12 AM

Voi citi ... cand voi avea timp...
Pana atunci si de atunci incolo, eu iti urez inspiratie, succes, contururi si culori pentru lumea-ta-care-nu-este...

Trimis de: mariusd_bn pe 7 Feb 2004, 09:40 AM

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 8 Feb 2004, 05:18 PM

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 8 Feb 2004, 05:25 PM

Trimis de: Roxana B pe 9 Feb 2004, 10:31 AM

Buna!
Am revenit la viata (oarecum)... Ma bucur ca exista lume care mai si traieste, simte si comunica!
Eu sunt un personaj inegal, "neliniar" (ca sa folosesc un termen cu muuulte implicatii!), am si hartoape si varfuri. Care e parerea voastra, trebuie sa te lasi in voia valului sau sa incerci sa-l conduci? (E voba de scris, desigur...) Natural/instinctiv sau disciplinat?
In speranta ca am fost cat de cat coerenta,
R.

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 9 Feb 2004, 10:39 AM

Tigrilor, va daruiesc si eu un mic fictional:

Kumango



Eu sunt Magicien! Iar tu, prostuţule? Savantul desuet din Takla Makan? Tu care te împotriveşti preotesei Enciclope? Cum? Nu crezi în iminenta desecretizare a lumilor solare? Tocmai de aceea am ţâşnit din structura mea narativă, prostuţule, să te lămuresc. Nu politicienii învârt treburile pe aici, pe Terra Encyclopedica. Nici chiar demonii şi nici chiar motocicliştii iadului. Nici chiar anarhiştii. Treburile sunt învârtite de vârtejurile virtuale şi de câmpurile magnetice. Ştii, prostuţule ce va să fie o utopică de rangul al cincilea? Sau eşti euclidian convins? Eu, Magicien, îţi pot dezvălui misterul lumilor. Nu legile căci el nu sunt, fiind un nonsens. Uite-aşa vorbi Magicien la urechea lui Azgozbanian Azgoban, întâiul fizician al Klemuriei. Bineînţeles că savantul s-a dus glonţ la Interpol, la FBI şi la Naţiunile Unite unde a şi depus o plângere în contra lui Magicien, personaj fabulos ţâşnit dintr-un imaginar liber şi independent. Americanii encyclopedici l-au căutat pe Azgoban şi l-au invitat la o emisiune transmisă în direct prin WorldNet în timp ce ECOLON, urmăritorul electronic şef a înregistrat tot ce-şi şopteau celulele lui Azgoban. Celulele lui Azgoban s-au tăvălit de râs tot timpul emisiunii pentru că numai ele ştiau adevărul teribil al tuturor lumilor. Anume că bietele corpuri nu sunt altceva decât nişte uriaşe recipiente în care stările libere ale conştiinţei sunt transferate spre niveluri joase de energie spre a fi protejate de presiunea câmpurilor magnetice. Cum şi cine se ocupă cu astfel de treburi atât de fascinante e o chestiune de siguranţă galactică. Eu, Kumango, sunt dirijorul acestui balet cosmic. Cine sunt eu? Cum adică, cine sunt? Eu sunt tartorul vostru, prostuţilor, eu conduc nenorocita asta de baracă stelară pe care voi o numiţi galaxie. Gata, la muncă pământenilor, că, uite, scade presiunea şi se opresc valţurile! Cum care valţuri? Alea prin care se toacă toată cărniţa speciilor pe cale de dispariţie ca să facem mititei pentru serbările câmpeneşti ale barosanilor din Univers. Magicien? Nu, el e un derbedeu de iluzionist care vrea să vă uşureze de părăluţe. Nu e iluzionist. E bucătarul care o să facă din cărniţa voastră, prostuţilor, o plăcintă a la New York Encyclopedicus.

Trimis de: calfa pe 9 Feb 2004, 10:53 AM

Bun venit la Han, Roxana B !

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 9 Feb 2004, 11:07 AM

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 9 Feb 2004, 11:33 AM

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 9 Feb 2004, 12:01 PM

O intrebare pentru Lucian Mares:
Lucian, cum ai construit fictionalul tau SEDRINA:
http://www.avangarda.bn.ro/pages/galeria/galeria.php?art=24

Care au fost principiile?
Iti multumesc.

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 9 Feb 2004, 12:27 PM

Pe talentatul scriitor Lucian Mares il puteti gasi la:
http://www.demigod.go.ro/d_cv.htm

Lectura placuta!

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 9 Feb 2004, 01:42 PM

Un alt scriitor remarcabil, Mircea Pricajan poate fi gasit pe adresa:
http://www.geocities.com/mirceapricajan/

Lectura placuta.

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 9 Feb 2004, 02:03 PM

O adevarata vedeta SF: Matei Donea:
www.mateidonea.ro


Fictionalul lui Streptease a primit Premiul 2003 pentru proza, revista Avangarda.
Streptease:
http://www.avangarda.bn.ro/pages/galeria/galeria.php?art=13

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 9 Feb 2004, 02:08 PM

Lucian Dragos Bogdan:
http://www.muse-apprentice-guild.com/fall_2003/1essays/lucian_dragos_bogdan/the_mag.html

http://www.phantazm.dk/sprogligt/s_eng.htm


http://www.cosmiccafe.com/graffiti.html


Cititi-l pe Bogdan!
E cu adevarat bun!

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 9 Feb 2004, 02:23 PM

Daca vreti sa stati de vorba cu scriitorii SF puteti sa va inscrieti in:
http://groups.yahoo.com/group/RoFandom/

Va tin pumnii.

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 9 Feb 2004, 02:30 PM

O dezbatere: Idustria SF: O oportunitate de afaceri in:
http://www.clubafaceri.ro/index.php?pid=forum_list_threads&id=2

Trimis de: Roxana B pe 9 Feb 2004, 02:49 PM

"Omul cu arma" a vrut sa fie o poveste despre oameni FARA arme, sau despre oameni CU arme dar fara nimic altceva. Sau despre ce ramane in urma armelor. (Suna cam patetic, nu? Asta e...)
Varianta engleza se gaseste la:
www.distantworlds.net (care "is moving", asa ca...)
www.nicestories.com (cautare dupa Author= Roxana Brinceanu)
Despre wordmaster, in curand. Chiar e o experienta deosebita (nu vreau inca sa spun 'a fost').

Trimis de: UnSlayne pe 9 Feb 2004, 10:39 PM

Am venit. Unde ai pus povestirea, ca vreau s-o citesc si eu. Sau scrie de ea pe vreo alta pagina de-a thread-ului? ca n-am citit tot.

Trimis de: UnSlayne pe 9 Feb 2004, 10:45 PM

Specific ca ma refeream la varianta romana. Presupun ca cea engleza e o traducere. Daca ma insel., si ai scris-o intai in engleza, atunci ma duc s-o citesc pe aia. Ideea e sa citesc forma originala, forma in care ai gandit-o si scris-o initial.

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 10 Feb 2004, 08:15 AM

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 10 Feb 2004, 08:27 AM

Trimis de: calfa pe 10 Feb 2004, 08:42 AM

Bun venit la Han, UnSlayne !

Trimis de: mariusd_bn pe 10 Feb 2004, 08:45 AM

AM incercat ieri sa postez raspunsuri, dar de fiecare data browserul s-a blocat. Nu stiu daca din cauza siteului sau a browserului, dar sper ca aceasta problema sa nu mai apara...
Ovidiu mi-a lansat niste intrebari si voi incerca sa raspund la ele ( in masura timpului disponibil )

...si voi incepe cu Avangarda:

In iulie 2003 doi oameni "nebuni" ( Ovidiu Bufnila si Marian Taralunga) au lansat siteul Avangarda. Imediat dupa aparitia acestuia Avangarda s-a impus ca o alternativa eleganta si plina de continut in peisajul internautic. Peste 2000 de vizitatori au citit cele 12 editoriale, 15 articole de interes general din Science Fiction Cafe si cele peste 45 de fictionale postate de-a lungul timpului la sectiunea Galeria Fictionala. Dezbaterile provocate de postanti au fost continuate in diversele grupuri de discutii cu tematica SF ( si nu numai ) iar spiritul Avangardei a reusit sa se impuna in peisajul ( saracacios, totusi ) al scriitorimii si fandomului. Din noiembrie 2003 revista a fost offline, insa anul 2004 a insemnat relansarea acesteia, sub acelasi nume, cu ( speram ) acelasi spirit, mentinut viu de noul colectiv redactional. Misiunea Avangardei ramane aceeasi ca si pana acum - dezbaterea eleganta, informatia inedita si publicarea lunara a unor povestiri inedite. Nu vrem sa ne razboim cu nimeni dar dorim ca vocea noastra sa se faca auzita si sa contribuim la cladirea unei cai noi catre succesul scriitorilor de sorginte F&SF si descoperirea unor noi nume care vor putea contribui la dezvoltarea fenomenului in viitor.

Trimis de: mariusd_bn pe 10 Feb 2004, 08:49 AM

Am incercat ieri sa postez raspunsuri, dar de fiecare data browserul s-a blocat. Nu stiu daca din cauza siteului sau a browserului, dar sper ca aceasta problema sa nu mai apara...
Ovidiu mi-a lansat niste intrebari si voi incerca sa raspund la ele ( in masura timpului disponibil )

...si voi incepe cu Avangarda:

In iulie 2003 doi oameni "nebuni" ( Ovidiu Bufnila si Marian Taralunga) au lansat siteul Avangarda. Imediat dupa aparitia acestuia Avangarda s-a impus ca o alternativa eleganta si plina de continut in peisajul internautic. Peste 2000 de vizitatori au citit cele 12 editoriale, 15 articole de interes general din Science Fiction Cafe si cele peste 45 de fictionale postate de-a lungul timpului la sectiunea Galeria Fictionala. Dezbaterile provocate de postanti au fost continuate in diversele grupuri de discutii cu tematica SF ( si nu numai ) iar spiritul Avangardei a reusit sa se impuna in peisajul ( saracacios, totusi ) al scriitorimii si fandomului. Din noiembrie 2003 revista a fost offline, insa anul 2004 a insemnat relansarea acesteia, sub acelasi nume, cu ( speram ) acelasi spirit, mentinut viu de noul colectiv redactional. Misiunea Avangardei ramane aceeasi ca si pana acum - dezbaterea eleganta, informatia inedita si publicarea lunara a unor povestiri inedite. Nu vrem sa ne razboim cu nimeni dar dorim ca vocea noastra sa se faca auzita si sa contribuim la cladirea unei cai noi catre succesul scriitorilor de sorginte F&SF si descoperirea unor noi nume care vor putea contribui la dezvoltarea fenomenului in viitor.
Va invit pe toti sa rasfoiti paginile Avangardei http://www.avangarda.bn.ro ( scuzand problemele care vor dispare la urmatorul update ) si sa trimiteti eventualele contributii pe adresa avangarda_submit@yahoo.com.

Trimis de: Roxana B pe 10 Feb 2004, 09:11 AM

UnSlayne, te refereai la 'Omul cu arma'? E pe http://www.avangarda.bn.ro , iar varianta romana e cea originala, ca la majoritatea textelor (cu exceptia eseurilor Wordmaster, care au fost scrise direct in engleza, spre bucuria cautatorilor de greseli gramaticale...) Cred ca atunci cand gandesti si simti intr-o limba, orice altceva e traducere, oricat ai fi de expert.
"Omul cu arma" poata ca-i face sa rada pe creatorii de scene de razboi cu explozii, incendii si armament supersofisticat, de case bombardate si copii schilozi, de supereroi salvatori. MaqRallor salveaza vieti doar aparent, hologramele sunt o imitatie a normalitatii, la fel cum o lume populata de "oameni cu arme" e un surogat al lumii care ar trebui sa fie.
Ce mai, sunt o pacifista, vezi si Wordmaster (cine a apucat sa-l vada, ca link nu mai e), "La frontiera" s.a.m.d.

Trimis de: mariusd_bn pe 10 Feb 2004, 09:15 AM

Chiar daca nu ati aflat inca prea multe amanunte despre NUFIC va invit sa cititi "Casa" de Costin Manda, unul din membrii grupului la adresa http://www.avangarda.bn.ro/pages/galeria/galeria.php?art=88

Trimis de: mariusd_bn pe 10 Feb 2004, 03:03 PM

Revin cu povestea povestirii (sic) "Evadare din paradis" ( din volumul Fictionar NUFIC beta 0.9, in pregatire - asta inseamna ca este deja trimis spre doua edituri ):

Pentru mine scrisul este un hobby, momentan. Cititul este o pasiune, intr-adevar, si m-am indeletnicit cu cititul de la 5 ani :). Fictionalele mi se desfasoara in minte, in general, ca o insiruire de imagini. In momentul cand povestea incepe sa "curga" ca un film, inseamna ca este buna - pentru mine. Ei, cu Evadarea... M-au napadit imaginile povestirii la un moment dat si nu am reusit sa scap de ele! Si atunci m-am apucat sa le convertesc in cuvinte, si cuvintele in fraze si frazele... si tot asa. Aceeasi impresie a avut-o si unul din prietenii nostri, Marian Mirescu ( va amintiti ilustratia cartii "Neuromancer" de W. Gibson? el este autorul ) in momentul cand a citit povestea respectiva si a luat-o si "transformat-o" in scenariu de banda desenata. Pentru cei interesati, intrati pe http://visualart.ro. In forumul siteului gasiti, de asemenea, volumul Fictionar NUFIC beta 0.9 ( detalii despre NuFic in emailul urmator ) gata de downloadat - http://www.visualart.ro/forum/showthread.php?s=&threadid=5266&perpage=15&pagenumber=1 si, de asemenea, scenariul Evadarii din paradis - http://www.ericdesideriu.com/Pics/stories.doc ). Poate ca voi continua intr-o zi aceasta poveste. Nu stiu... Sunt absolut non-liniar :) in aceasta problema si pot trece zile, saptamani sau luni fara sa mai scriu ceva... Dar nu pot lasa sa treaca o singura zi din viata fara sa mai citesc ceva! Ovidiu, m-am apucat de Campuri Magnetice, in sfarsit! Dupa ce am formatat textul si l-am listat pe hartie. Impresii despre Campurile Magnetice bufniliene (vezi http://editura.liternet.ro/ebooks/obufnilacampuri/obufnilacampuri.html ) mai incolo - deocamdata pot spune doar ca la prima vedere, imaginea cea mai pregnanta este a masinii de criptat germane "Enigma"...

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 11 Feb 2004, 10:14 AM

Nu e prea mult, Enigmaaaaaaaaaaaaaaaaaa?
Oauuu, ce frumos ar fi.
Multumesc, Mare Rechin Alb.

PS: De ce nu inteleg oare scriitorii SF ca arestarea in ghetoul SF nu va produce niciodata ISTORIE LITERARA MARE?

Trimis de: mariusd_bn pe 11 Feb 2004, 11:29 AM

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 11 Feb 2004, 02:24 PM

Grilele de lectura, ancorele, pentru Campuri Magnetice sunt aruncate pretutindeni in oceanul digital in forumuri, in site-uri, e-groupuri si emailuri si in alte forme virtualeeeeeeeeeee! M-am ingrijit ca spionii mishuna! Dar nu e oare zadarnic, Marius? Nu e oare calvar în timp ce mileniul se prăbuşeşte fără milă peste structurile noastre narative şi descriptive? Arestarea scriitorului SF intr-un ghetou fie el geografic sau geografic spiritual, nu e tocmai ratacirea acestuia, manifestarea lancezelii sale, oportunismul sau curvit si imposibil drapat, fals si ticalos, in insurgenta? Scriitorii nu sunt particule virtuale care trebuie sa infulece energie de la un black hole pentru a deveni reale, urmand sa restituie energia! În mileniu, virtualul bântuie minţile explicitând căderile şi bifurcaţiile în iraţional. A fi iraţional e ca şi cum ai fi dincolo, spun unii. Ar fi delăsarea de corp. Nu elanul antimateriei, Marius, ci inversul informaţional al materiei care e cu totul altceva. E al grilei de lectură de rangul întâi pe care noi, magicienii secretului, o folosim în războaiele matriceale.

Trimis de: Veronica pe 12 Feb 2004, 08:08 AM

Ovidiu, entuziasmul tau e irezistibil si... contagios!
Asa ca... sunt aici!
Ana-Veronica Mircea

Trimis de: calfa pe 12 Feb 2004, 08:51 AM

la Han, Veronica !

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 12 Feb 2004, 09:34 AM

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 12 Feb 2004, 09:46 AM

Un scriitor de exceptie:
COSTEL BABOS
http://costel.bbabos.com/INDEXA.htm
http://ee2us.com/sf/sf_rom_f.php
http://www.clubliterar.com/

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 12 Feb 2004, 10:21 AM

Atelierul KULT:
Atelierul Kult se doreşte a fi un site-cenaclu de literatură ficţională – fantastic, SF, horror – care se adresează tuturor celor pasionaţi de acest gen larg. O mulţime de cenacluri virtuale – cu predilecţie de limbă engleză – au deschis deja calea şi o bună parte dintre ele s-au consacrat, aducând laolaltă zeci sau chiar sute de membri din lumea întreagă, ajutându-i să treacă de la amatorism la profesionalism. Chiar dacă piaţa de literatură română nu oferă aceleaşi oportunităţi ca şi cea engleză, şanse de reuşită există şi acest site îşi propune să le mărească, oferind scriitorilor, criticilor şi editorilor un spaţiu de intersectare neutru, uşor accesibil, lipsit de inhibiţii.

Grupul Kult activează începând din primăvara anului 1998, membri de bază fiind bucureşteni. Cele trei antologii de grup – două publicate, cea din urmă în căutarea unui editor – pot fi considerate un succes, limitat în principal de lipsa de timp a membrilor. Alte grupări, cenacluri ori persoane activează mai mult sau mai puţin organizat în toată ţara: la Iaşi, Brăila, Ploieşti, Satu-Mare, Timişoara, Cernavodă, Craiova etc. Un cenaclu virtual oferă, din punctul nostru de vedere, un spaţiu comun de manifestare.

Atelierul Kult este un site privat, non-profit, pe care iniţiatorii săi doresc să-l gestioneze într-un mod cât mai pragmatic, profesionist şi imparţial. Administratorii cenaclului au dovedit până în prezent că deţin forţa financiară şi organizatorică necesare antologării, publicării şi distribuirii rezultatelor literare de calitate – evident, toate acestea la o scară relativ redusă. Primul dintre scopurile noastre este acela de a edita anual un volum bazat pe creaţia membrilor acestui atelier. Cel de-al doilea ţel constă în facilitarea formării şi / sau dezvoltării scriitorilor pe termen lung într-un mediu concurenţial şi productiv. Al treilea obiectiv are în vedere apropierea pe baze strict profesionale dintre cele categoriile menţionate anterior: scriitori, critici şi editori.

Orice persoană poate deveni membru al atelierului, indiferent de vârstă, sex.

http://www.atelierkult.com/index.cfm

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 12 Feb 2004, 11:10 AM

Despre TRILOGIA ABATIEI de Dan DOBOS in:
http://www.abatia.com/forum/

Trimis de: Roxana B pe 12 Feb 2004, 03:48 PM

Pot sa raspund si eu la intrebarea Veronicai???
Ce m-a atras spre SF? Cred ca am considerat intotdeauna universurile din SF drept firesti, reale, la fel de apropiate ca si cele din restul literaturii. E "locul" in care se poate intampla orice, fara restrictii, fara ca cineva sa-ti spuna "asa ceva e imposibil, nu poti afirma asa ceva". Ba pot afirma orice! Oricine poate afirma orice si va fi crezut. Si daca "asa ceva e imposibil", poate deveni oricand posibil. Asta te face sa te simti liber. Si de fapt un personaj ET poate fi mai uman decat orice pamantean, nu?

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 12 Feb 2004, 04:29 PM

Roxana, ma bucur ca esti aici cu noi toti! Discutiile sunt libere! va rog frumos sa vorbiti despre voi, despre munca voastra de scriitori, despre bucuriile si victoriile voastre, despre defecte, daca nu va e teama, despre neimpliniri, despre intreaga asrta a scrisului pentru A DARUI tinerilor sau impatimitilor de toate varstele o farama din frumosul vostru.
Astept cu sufletul la gura si alte sosiri de parca as fi pe un peron si tot topai asteptand Voiosul Tren al Literaturii SF din Romania sa se opreasca aici la Minunatul Han!

Spune-ne, Roxana, de ce imaginarul pare sa fie O Libertate atat de stranie?

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 12 Feb 2004, 04:38 PM

O INTREBARE SIMPLA PENTRU TOTI SCRIITORII SF: de ce scrieti SF?


PS: Veronica si toti ceilalti, va rog frumos, in masura timpului vostru, sa onorati aceasta constructie daruita de Minunatii Omanei ai Hanului. Va multumesc, dragii mei tigri fictionali!

Trimis de: Roxana B pe 12 Feb 2004, 05:10 PM

Probabil ca, atunci cand am spus ca "pot afirma orice", a aparut ca un fel de anarhism, un mod de a ma pune deasupra tuturor. Nu, dimpotriva: pot afirma orice pentru ca simt nevoia s-o fac, pt ca am ceva de spus si nu pot/nu stiu s-o fac altfel. Am spus undeva ca povestile mele sunt sentimente. Nu in sensul de inimioare si fundite roz - Doamne fereste!!! - si nici de killerirea cu sadism a unui personaj care seamana cu sefu - piei, ispita!!! E vorba de a crea personaje pe care NU le intalnesti pe strada, lumi in care nu traiesti zi de zi, dar care totusi iti sunt apropiate.
Apropo, ati incercat sa scrieti ceva inspirat dintr-un vis? Unul din alea ciudate, care par fara logica. Doar PAR...

Trimis de: Veronica pe 13 Feb 2004, 07:56 AM

Trimis de: Veronica pe 13 Feb 2004, 08:14 AM

Trimis de: Veronica pe 13 Feb 2004, 08:22 AM

Trimis de: mariusd_bn pe 13 Feb 2004, 10:01 AM

De ce scriu SF ?

Probabil din cauza ca universurile paralele, lucrurile neexplicate nu trebuyie sa ramana asa. Pentru mine lucrurile "altfel" sunt firesti iar deschiderea spre imaginativ totala. Mi se pare absolut normal, de exemplu, sa cred ca intr-un viitor probabil oamenii vor coloniza sistemul solar si vor iesi pana la urma in Galaxie. Sunt sigur ca pana la urma vom depasi crizele actuale si omenirea va deveni un organism unic. In general, sunt optimist, chiar daca nu par si am incredere in omenire, in ansamblu....

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 13 Feb 2004, 11:33 AM

"Descapatanarea si deflorarea sau despre Michael Haulica dand lovituri mortale lectorului ideal si punand la zid elitele somnambule


DESPRE SINGURATATE SI INGERI este o lovitura data elitelor somnambule printr-un travaliu insurgent iar nu un fictional pus in functiune de Michael Haulica prin editura Karmat Press in anul de gratie 2001. Daca ar fi doar un fictional ar fi in functiune ca artefact simbolizator, un exercitiu minutios, poate intreprindere textuala gata sa violenteze criticul desuet, sa-i piste orgoliul, sa-l violeze, sa-l impunga cu lancea biblica, sa-l porneasca la fapte..........."



Va invit sa cititi textul integral in:
http://www.atsf.ro/MAGAZIN/PAGINI/descap.htm


PS: Revista Lumi Virtuale, www.lumivirtuale.ro, editata de scriitorul SF Michael Haulica implineste 4 ani de existenta frumoasa, LA MULTI ANI!

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 13 Feb 2004, 11:53 AM

"Fandomul românesc vrea altceva

Este clar. Criticul literar suferă de sindromul „clasificărilor“. Are loc o „dezosare“ a textului literar. Dacă în urma acestui lucru scheletul rămas este recognoscibil, atunci scriitorul este bun. Dacă este „prea“ recognoscibil, scriitorul nu este original şi, în fine, dacă scheletul rămas nu aparţine vreunui regn anume atunci ori este genial, ori a stricat hârtia degeaba.
La fel de clar este şi faptul că scriitorul român de science fiction refuză clasificările, fie din rebeliune, fie din demnitate. Rezultatul pentru el este oricum acelaşi: scriitura SF rămâne o enclavă literară atâta timp cât poartă sigla „SF“, cu toate că astăzi asperităţile dintre genurile literare au dispărut, s-au erodat. Cine mai scrie astăzi science fiction, în sensul strict al titulaturii genului? Frontierele literare s-au diluat până întracolo, încât autorul SF autohton chiar vrea cu ostentaţie să fie „altceva“. În această situaţie ne putem explica multe..."

Mircea CARBUNARU


Va invit sa cititi integral in:
http://proscris.web1000.com/Ps3-4/Carb.htm

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 13 Feb 2004, 01:51 PM

Cristina LICUTA
DESPRE LUMILE PARALELE (scrise de talentatul Robert DAVID,nn):


"Robert David este un om tanar. Apoi este un indraznet. Apoi este un roman care vede ce se intampla in jurul lui si scrie pentru a dezvalui si celorlalti. Vrea sa fie ochiul care priveste realitatea si mana care schiteaza, "mucegaiurile", uneori, si "frumusetile" ei. In aceasta carte electronica vorbeste, cu rabdare, despre sine si despre "lumile paralele" ale Romaniei tuturor.

Razboiul lumilor paralele este, in primul rand, jurnalul unui roman, apoi al unui tanar refuzat constient de o societate si, in cele din urma, jurnalul unui om agresat de televizor, avid de informatie, dar care se confrunta cu incapacitatea/neputinta mass-mediei de a-l ajuta, de a-i prezenta realist insiruirea de evenimente.

Articolele selectate de Liternet in 2002 sunt grupate tematic in zece parti (Danemarca, Modele, Presa, Politice, Diverse, Interviuri neconventionale, Deasupra, stelele, Intre stiinta si credinta - o parabola care nu tine apa, Tehnologia si In loc de Post scriptum) si sunt ilustrate de sase lucrari ale pictorului suprarealist danez Otto Frello ( The Reading Girl , Two Women, The Old Town, Study of Water Holes, The Black House si The Blue Ball ), un om al artei "dincolo de Dali", descoperit in Muzeul Imaginii din Odense, "un oras al statuilor".

Toate paginile acestei carti sunt articole scrise si publicate in presa (tiparita sau virtuala) incepand cu anul 1994, deci puternic impregnate de opinii legate de intamplarile politice si sociale ale acelei perioade.

Articolele, unitar imbinate, pot fi citite ca un jurnal, ca o marturisire incadrabila temporal unor evenimente bulversante, dar si ca o prezentare a unei societati inca in delir revolutionar si propagandist sau in stare de soc.

Danemarca - prima parte - cuprinde ganduri (optimiste si subiective) despre o Romanie ce are inca "sansa unei renasteri". Randurile din aceasta parte au fost scrise dupa primul contact cu "lumea civilizata" si sunt o imbinare provocatoare de idei despre doua lumi care par a nu se sincroniza, dar care se accepta una pe cealalta.

In cea de-a doua parte a cartii - Modele - Robert David sustine ca modelele sunt necesare intr-o societate debusolata care ar avea nevoie stringenta de repere, dar si de o televiziune care sa le observe si sa le impuna, "pentru ca e in interesul ei sa [le] formeze".

Va invit sa cititi integral in:
http://www.sisif.ro/article132.html

Trimis de: mariusd_bn pe 17 Feb 2004, 02:44 PM

Trimis de: mariusd_bn pe 17 Feb 2004, 02:46 PM

http://www.distantworlds.net/viewstory.asp?ID=152

Una din primele povestiri semnate de Marius Damian o puteti citi acum in Distant Worlds.

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 17 Feb 2004, 04:47 PM

O dezbatere despre personajul feminin in SF in:
http://www.eva.ro/forum/viewforum.php?forum=1&3037

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 19 Feb 2004, 11:18 AM

DEFINITII
Literatura SF este, inainte de toate, o invitatie deschisa adresata imaginatiei si, din aceasta cauza, e dificil de definit. De-a lungul anilor, criticii au incercat sa o analizeze si sa ii explice temele si ideile atat de diverse, insa incercarile lor s-au bazat, cel mai adesea, pe criterii de clasificare divergente, daca nu chiar contradictorii. In consecinta, conceptul de literatura SF continua sa fie folosit intr-un mod foarte relativ. Ce trebuie, totusi, sa stim despre ea, pentru a o putea defini in mod adecvat ?

In primul rand, faptul ca termenul de „Science Fiction" a fost folosit, pentru prima data, in anul 1851, in lucrarea lui William Watson „A Little Earnest Book Upon a Great Old Subject" si ca el a reaparut in 1888, in Jurnalul fratilor Goncourt, unde se refera la scrierile „stiintifico-fantastico-fono-literare" ale scriitorului francez J.H. Rosny-Aine. Publicul general nu l-a cunoscut insa decat incepand cu iunie 1929, cand a fost mentionat explicit in editorialul numarului inaugural al revistei lui Hugo Gernsback Science Wonder Stories. Pana in 1930, termenul intrase deja, cu o viteza surprinzatoare, in uzul general, fiind adoptat de majoritatea revistelor americane de gen. Cu toate acestea, trebuie, totusi, remarcat faptul ca in Europa el s-a impus cu o mare intarziere, abia dupa 1950.

In al doilea rand, este foarte semnificativ faptul ca exista surprinzator de multi termeni alternativi care au fost propusi in locul celui de science-fiction. Iata cateva exemple: „invention stories" (povestiri despre inventii), „different stories" (povestiri diferite), „impossible stories" (povestiri imposibile), „scientific fiction" (literatura stiintifica), „scientifiction" (denumire inventata de Hugo Gernsback), „voyages extraordinaires" (calatorii extraordinare - termen folosit in Franta pentru a denumi romanele lui Jules Verne), „scientific romances" (romane de aventuri stiintifice), „scientific fantasies" (fantezii stiintifice - termen folosit in Anglia pentru a denumi scrierile lui H.G. Wells), „roman d'hypothese" (romanul ipotezelor - termen propus de Maurice Renard), „naucinaia fantastika" si „naucino fantasticeskaia literatura" (termeni folositi in Rusia pentru a denumi fantasticul stiintific si, respectiv, literatura fantasticului stiintific), „fantascienza" (stiinta fantastica - termen introdus in Italia de Giorgio Monicelli, in 1952), „conjectura rationala" (Pierre Versins), „speculative fiction" (literatura speculativa - Robert Heinlein), „science creation" (creatie stiintifica - Robert Jungk), „social fiction" (fictiune sociala - Isaac Asimov), „fabril literature" (literatura axata pe ideile de urbanism, noutate, progres si creatie tehnologica, ca opusa literaturii pastorale - Tom Shippey), „visionary stories or parables" (povesti sau parabole vizionare - Carol McGuirk), „specular fiction" (Veronica Hollinger), „post-modern fantastic" (fantastic post-modern - Peter Malekin), „stories of what-is-not" (povestiri despre ceea ce nu exista), „stories of what if?" (povestiri despre cum ar fi sa fie daca?...), „folclor atomic" (Orson Wells), „rational supernatural" (supranatural rational), „scientific fabulation" (fabulatie stiintifica), „speculative fabulation" (fabulatie speculativa - Judith Merril), „planetary romance" (romane de aventuri planetare).

In Romania, printre termenii alternativi propusi pentru desemnarea literaturii SF se numara: „literatura stiintifico-fantastica" (termen general consacrat), „anticipatie tehnico-stiintifica", „roman viitorist" (termenul prin care G. Calinescu numea romanele lui Felix Aderca), „supra-fictiune" (Ovidiu Petcu), „roman stiintific si geografic" (termen propus in 1897 de E. Daianu, referitor la romanele lui Jules Verne), „roman stiintific" (termen propus in 1897 de Ilarie Chendi si preluat in 1898 de Victor Anestin), „roman matematic" (termen propus in 1913 de I. Ionescu), „roman astronomic" (H. Stahl), „poveste astronomica" (V. Anestin), „roman stiintific si fantastic".

Aceasta deconcertanta diversitate terminologica evidentiaza faptul ca notiunea generica de SF inglobeaza un material literar foarte divers, compus din povestiri, nuvele, romane, piese de teatru, eseuri si chiar poezii, din scrieri modeste si comerciale, dar si din opere valoroase, care nu poate fi reduse, cu adevarat, la un numitor comun.

Un al treilea aspect important e legat de istoria literaturii SF. Intr-adevar, care este momentul istoric din care putem considera ca ea exista si se manifesta ca atare? Acestei intrebari i s-au oferit, in principiu, trei tipuri de raspunsuri.

Unii cercetatori considera ca literatura SF are o „vechime arhetipala" si ca include mitologia, Epopeea lui Ghilgames, Odiseea lui Homer, dialogurile lui Platon care fac referiri la Atlantida (Kritias si Timaios), legendele Egiptului ptolemaic, Istoria adevarata a lui Lucian de Samosata, Biblia, scrierile Evului Mediu, Noua Atlantida (1629) de Francis Bacon, Somnium (1634) de Johanes Kepler, speculatiile cosmologice din Divina comedie de Dante Alighieri, Omul din Luna (1638) de Francis Godwin, Alte lumi (1657) de Cyrano de Bergerac, Paradisul pierdut (1667) de Milton, Calatoria pelerinului (1678) de Bunyan, Calatorie in lumea lui Cartesius (1692) de Gabriel Daniel, Calatoriile lui Gulliver (1726) de Jonathan Swift, Despre istoria evenimentelor care nu s-au intamplat (1800) de Isaac Israeli, Ahasverus (1833) de Edgar Quinet, „Conversatia lui Eiros si Charmion" (1838) de E.A. Poe, si multe alte scrieri pana la J. Verne si H.G. Wells, cand genul se afirma ca atare.

Altii il considera pe Hugo Gernsback (1884-1967) ca fiind parintele literaturii SF, intrucat el a editat, incepand cu aprilie 1926, Amazing Stories, prima revista specializata de SF din lume, si pentru ca a introdus in circulatie termenul de science fiction, in numarul din iunie 1929 al revistei Science Wonder Stories.

Curentul de opinie consacrat situeaza insa aparitia literaturii SF in cea de a doua jumatate a secolului al XIX-lea, perioada celor mai spectaculoase transformari stiintifice si tehnice pe care le-a cunoscut umanitatea pe parcursul intregii ei istorii. Acesta a fost momentul in care SF-ul si-a circumscris propriul obiect, si-a creat un sistem de reguli si conventii specifice si chiar si-a inventat o terminologie si un mediu propriu de existenta (revistele pulp americane), asociind fantezia si imaginarul cu realismul stiintei.

Intrucat nu exista un consens deplin asupra numelui, nasterii si istoriei literaturii SF, multi cercetatori considera ca ea este, prin insasi natura sa, un fenomen ambiguu, proteic si imposibil de definit. Bary M. Malzberg o compara cu „un artist dement, care canta, picteaza si exprima intr-o maniera in acelasi timp eleganta si neindemanatica, nesigura si imitativa, inovativa si repetitiva modul in care va fi viitorul"1. John Clute si Peter Nicholls considera ca ea este „o eticheta aplicata unei categorii publicistice care depinde de toanele editorilor"2, iar Norman Spinrad adauga succint: „SF-ul este orice se publica drept SF"3. Tom Shippey ii evidentiaza si el caracterul volatil: „Literatura SF e greu de definit pentru ca este literatura schimbarii si pentru ca se schimba chiar in momentul in care incercam sa o definim."4 Cat despre detractorii literaturii SF, acestia considera ca ideea imposibilitatii definirii ei este inacceptabila si ca, de fapt, ea este, prin definitie, neimportanta (de vreme ce nu poate fi definita). Ei si-au pus chiar intrebarea, foarte grava, daca se mai poate, in ultima instanta, afirma ceva in mod legitim despre literatura SF, fara a cadea in derizoriu. Raspunsurile pe care comunitatea SF le-a oferit acestei provocari creioneaza, de fapt, un istoric al definitiilor propuse literaturii SF.

In 1835, E.A. Poe considera ca scrierile de anticipatie sunt „mistificari care incearca sa para verosimile prin amanunte stiintifice"5.

Insa cel care, pentru prima data, a despartit apele de pamant, denumind textele literaturii SF prin termenul de „scientifiction", a fost Hugo Gernsback. „Prin scientifiction - scria el - inteleg tipul de proza asemanator celei a lui J. Verne, H.G. Wells si E.A. Poe: o aventura minunata, combinata cu elemente stiintifice si cu aspecte de viziune profetica. Aceste povestiri uimitoare nu sunt doar foarte captivante, ci si instructive. Ele vehiculeaza tehnica si stiinta intr-o forma foarte accesibila. Noile inventii descrise pot fi realizate intr-un viitor nu prea indepartat. Posteritatea va considera, cu siguranta, ca aceste scrieri au deschis noi drumuri glorioase, nu doar in ceea ce priveste literatura, ci si in ceea ce priveste progresul umanitatii."6

In anul 1940, John Campbell considera ca literatura SF este inrudita cu stiinta: „Metoda stiintifica, scria el, implica presupozitia ca o teorie stiintifica bine construita nu numai va explica fenomene cunoscute, dar va si descoperi fenomene noi si necunoscute. Literatura SF incearca sa faca la fel si prezinta, intr-o forma literara, rezultatele aplicarii acestor teorii stiintifice nu doar la masini, ci chiar la societatea umana."1

Sapte ani mai tarziu, in 1947, J.O. Bailey afirma ca „o opera de fictiune stiintifica este o proza bazata pe descoperiri fictive in domeniul stiintelor naturale si pe aventurile si experientele generate de aceste inovatii tehnologice"2.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial au aparut o serie de critici specializati in domeniul literaturii SF, cei mai importanti fiind James Blish, Damon Knight si Theodore Sturgeon. Acesta din urma scria, in 1951, ca „o opera SF este centrata in jurul fiintelor umane, a problemelor umane si a solutiilor umane care, totusi, nu s-ar fi ridicat daca nu ar fi avut si un continut stiintific"3.

Michael Butor considera, in 1953, ca „literatura SF exploreaza campul posibilului, asa cum ne permite stiinta sa-l intrezarim. Ea este de fapt un fantastic incadrat intr-un realism"4 si poate fi impartita in doua domenii, in functie de relatia pe care o are cu realitatea obiectiva si cu stiinta: „Opera lui Jules Verne reprezinta cel mai bun exemplu pentru un SF de gradul I, care se justifica prin rezultatele obtinute si care anticipa numai in legatura cu aplicatiile practice. Wells inaugureaza un SF de gradul II, mult mai indraznet, insa mai putin convingator, care anticipa in legatura cu insesi rezultatele."5

Tot in 1953, Reginald Bretnor considera ca in cadrul literaturii SF autorul este constient de importanta actiunilor stiintifice ale oamenilor, si ca el trebuie sa ia in considerare posibilele efecte pe care acestea le au asupra lor.

Sam Moskowitz sustine ca „SF-ul este specia literaturii fantastice care poate fi recunoscuta dupa faptul ca faciliteaza suspendarea constienta a neincrederii cititorilor, folosind o atmosfera de credibilitate stiintifica pentru speculatiile sale in domeniul stiintelor fizice, a spatiului si timpului, a stiintelor sociale si a filozofiei"1.

In 1959, Robert Heinlein definea literatura SF drept o specie a literaturii realiste. „SF-ul - spunea el - e mult mai realist decat multe fictiuni istorice sau contemporane si le este superior. El reprezinta cea mai dificila forma a prozei si este singura forma de fictiune capabila sa surprinda spiritul timpului nostru."2 Din aceasta cauza „literatura SF este o speculatie realista referitoare la evenimentele viitoare posibile, bazata pe o cunoastere adecvata a lumii reale, trecute si prezente, si pe o intelegere serioasa a metodei stiintifice"3.

Primele studii critice serioase ale literaturii SF, scrise de autori situati in afara domeniului SF, apartin lui Patrick Moore (in volumul Science and Fiction, 1957) si lui Kingsley Amis (in volumele New Maps of Hell, 1960 si Starting Points). Acesta din urma considera ca literatura SF este naratiunea in proza care trateaza o situatie care nu s-ar putea produce in lumea pe care o cunoastem, dar care este imaginata pe baza unei inovatii in domeniul stiintei si al tehnologiei, fie ea de origine umana sau extraterestra. Convingerea lui Amis este ca scriitorul de SF minimizeaza aspectele contradictorii ale lumii astfel imaginate, oferind drept plauzibile notiuni si situatii care sunt, de fapt, implauzibile.

Spiritul acestei idei se regaseste si in articolul dedicat literaturii SF in Reader's Encyclopedia of American Literature (1962), in care se afirma ca „SF-ul poate fi definit ca un domeniu al prozei scurte, in care ceea ce este aparent imposibil este prezentat ca posibil, prin citarea unor ipoteze pretins stiintifice si a descoperirii unor trucuri mecanice necunoscute pana in prezent. De cele mai multe ori, SF-ul este un vis despre viitor; uneori, el se indeplineste"4. O definitie asemanatoare ofera si Donald A. Wollhein, in 1971: „Literatura SF este specia literaturii fantastice care, desi nu este adevarata din punctul de vedere al cunostintelor actuale, devine plauzibila datorita presupozitiei pe care cititorii o au ca ea va fi posibila din punct de vedere stiintific intr-un anumit viitor sau ca a fost deja adevarata intr-o perioada trecuta nespecificata"1.

Anul 1970 marcheaza insa formularea unei definitii depreciative foarte dure - nici prima si, cu siguranta, nici ultima de acest fel - a literaturii SF. Ea apartine autorilor germani Michael Pehlke si Norbert Lingfeld, care considera ca „SF-ul este cazul ideal de literatura care tine seama de constiinta consumatorilor sai"2.

In 1971, Henri Baudin propune clasificarea si intelegerea literaturii SF in functie de relatia pe care ea o stabileste cu stiintele reale (stiintele naturii) si cu cele umaniste (psihologia, sociologia, filozofia): „Am asezat sub epitetul de «stiintific» un SF in care stiinta serveste de punct de plecare si, in orice caz, de justificare pentru zborul imaginarului. Epitetul de «filozofic» desemneaza un SF in care suportul si, in orice caz, justificarea sunt oferite de o teza ideologica, utopica, politica sau moralista."3

Tot in 1971, Vera Graaf scria ca „literatura SF e o forma speculativa a prozei in care, cu mijloace stiintifice sau pseudo-stiintifice, se confera imposibilului aparenta posibilului, intr-o imagine care exprima frica («anqstbilt») sau dorinta («Wunschbild»)"4. Ea distingea, de asemenea, trei tipuri de literatura SF: „pulp fiction", „gadget SF" si SF-ul axat pe problema lui „homo futurus". Pulp fiction-ul se bazeaza pe hiperactiune, pe senzationalismul aventurilor, pe o doza consistenta de elemente melodramatice si romantioase, pe un decor cosmic artificial si pe folosirea excesiva a „explicatiilor" de natura pseudo-stiintifica. Personajele caracteristice acestei categorii sunt eroul (Superman), monstrul (extraterestru) si printesa (cosmica). „Gadget-SF"-ul se bazeaza pe elemente de tehnica sofisticata, ale caror implicatii etice si morale le neglijeaza, si este mai degraba un joc intelectual bazat pe „logica tehnologica". Personajul caracteristic acestui tip de SF este, de aceea, tehnologia, si nu fiinta umana („ideea as hero"). Cel de-al treilea tip situeaza in centrul speculatiilor sale problema statutului pe care omul viitorului il va avea intr-o lume pe care stiinta si tehnica au metamorfozat-o radical, dincolo de capacitatea noastra de intelegere1.

O noua definitie depreciativa intalnim la Frank Rainer Scheck, care afirma ca „SF-ul este literatura de masa a unei «biruinte» mic burgheze a societatii imperialiste"2.

Desi nu propune efectiv o definitie, J.B. Priestly readuce disputa in perimetrul traditiei anglo-saxone, considerand si el ca principalele ingrediente ale literaturii SF sunt straniul, surpriza si imaginatia, dublate de o solida baza de cunostinte stiintifice si tehnologice.

In 1972, Darko Suvin definea literatura SF drept „un gen literar ale carui conditii necesare si suficiente sunt prezenta si interactiunea dintre instrainare («estrangement») si cunoastere («cognition») si care ofera un cadru imaginar alternativ mediului empiric al autorului"3. Prin cunoastere el se refera la intelegerea rationala a existentei, iar prin instrainare intelege defamiliarizarea ei. „SF-ul poate fi definit - scria el - ca o povestire de fictiune, determinata de un procedeu literar esential: prezenta unui timp, a unui loc si a unui personaj care sunt: 1) in mod radical sau cel putin in mod surprinzator diferite de timpurile, locurile sau personajele empirice ale fictiunii «mimetice» sau realiste; 2) care, totusi - in masura in care difera de alte genuri «fantastice», adica fara validitate empirica - sunt percepute in acelasi timp ca non-imposibile in cadrul normelor cognitive (cosmologice si antropologice) din epoca autorului. Ceea ce inseamna ca SF-ul este - in mod potential - locul unei puternice distantari, care este validata de prestigiul si patosul particulare sistemelor normative ale momentului nostru istoric."4

John Clute a obiectat prompt ca, dimpotriva, literatura SF incearca sa creeze sentimentul opus instrainarii, prezentand incredibilul drept plauzibil si familiar.

In 1973, Jaques van Herp incearca sa „matematizeze" explicarea literaturii SF si propune o definitie care, prin dificultatea formularii, se situeaza ea insasi in sfera SF-ului: „Fie O ansamblul operelor si H acela al ipotezelor, continand doua subansambluri: I, acela al ipotezelor irationale si R, acela al ipotezelor rationale. In acest caz: H = IUR si Vx O, h H (x, h) OXH si (x, h) este un roman de ipoteza. Daca (x, h) OXR avem un roman SF."1

O foarte incitanta definitie propune Bruce Sterling, care considera ca literatura SF este evocarea unui viitor credibil: „Daca preotii sunt legiuitorii neoficiali ai lumii, scriitorii de literatura SF sunt saltimbancii ei. Noi, scriitorii de SF, suntem «nebunii intelepti» care pot sari, pot murmura profetii si se pot juca folosind «marile idei» ale existentei, pentru simplul motiv ca parem inofensivi. Scriitorii de SF au insa influenta fara a avea si responsabilitate. Foarte putini oameni ne iau in serios si, totusi, ideile noastre permeaza cultura, invizibile, ca si radiatia de fond a Universului"2.

Peste timp, Judith Merril a reluat definitia lui J.W. Campbell Jr., combinand-o cu cea a lui R. Heinlein, care inlocuia termenul de „speculative-fiction" cu cel de fictiune speculativa. Ea considera ca „fictiunea speculativa este naratiunea in proza care exploreaza si descopera ceva nou despre natura universului, a omului si a realitatii prin procedeul imaginarii, al explorarii, al analogiei si al experimentarii. Ea foloseste metoda stiintifica traditionala (bazata pe observatie, ipoteza si experiment) pentru a examina o aproximare postulata a realitatii, prin introducerea unui set determinat de modificari in cadrul fundalului comun de lucruri si situatii cotidiene cunoscute, creand astfel un mediu in care perceptiile si raspunsurile personajelor vor prezenta ceva referitor fie la inovatiile in stiinta, fie la ele insele, fie la amandoua aceste lucruri impreuna"3.

Intr-un mod asemanator, un alt cercetator acreditat al genului, Barry M. Malzberg, considera si el ca literatura SF este „specia literaturii de fictiune care trateaza posibilele efecte ale unei tehnologii modificate, sau a unui sistem social diferit asupra umanitatii, intr-un viitor imaginar, intr-un prezent modificat, sau intr-un trecut alternativ"4.

Dictionar SF
www.nemira.ro
http://www.nemira.ro/dictionare/sf.asp?cautare=&categ=0&pg=19

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 20 Feb 2004, 09:41 AM

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 20 Feb 2004, 10:05 AM

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 20 Feb 2004, 10:40 AM

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 20 Feb 2004, 11:14 AM

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 20 Feb 2004, 12:05 PM

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 20 Feb 2004, 12:24 PM

Trimis de: Roxana B pe 20 Feb 2004, 03:39 PM

Trimis de: Veronica pe 21 Feb 2004, 08:53 AM

Trimis de: Dan Dobos pe 24 Feb 2004, 12:54 PM

Revin cu un raspuns la o intrebare.
De ce scriu SF?
Fiindca asta e punctul de echilibru din mintea mea.
Am scris proza politista pret de vreo doi ani pentru ziarul la care lucrez. Am scris un roman pentru tineret. Am avut un foileton in care incercam sa-mi exploatez umorul. Atita cit am... Abordez in fiecare zi aproape specia editorialului care are destul de multe legaturi cu literatura.
Daca ma lasi insa liber, precum o bila de ruleta care capata brusc personalitate, ajung la SF. De atitea ori mi s-a spus ca imi pierd vremea, de atitea ori mi s-au indicat alte cai, de atitea ori m-au intrebat ce gasesc la literatura asta si de ce nu merg pe calea cealalta, care m-ar fi facut membru al Uniunii inainte de 30 de ani, incit am incetat sa ma mai gindesc la asta.
Scriu SF si gata. Asa mi-a turnat Facatorul creierul! In matrita asta. Care oricum probabil era noua si de aia creierul meu a iesit plin de bavuri...
De ce scriu SF? Nu numai ca habar n-am dar tare as dori sa imi spuna altii.

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 24 Feb 2004, 02:12 PM

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 24 Feb 2004, 02:19 PM

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 24 Feb 2004, 02:23 PM

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 24 Feb 2004, 02:48 PM

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 26 Feb 2004, 11:08 AM

Dan_Marius Sabau e un talentat scriitor. Il puteti citi la:

htttp://ee2us.com/sf/sf_rom_ssf.php
www.atsf.ro/ARHIVE/default.htm (www.atsf.ro/SCIENCE/PAGINI/identitate.htm)
www.sfera.ev.ro/html/critica/c22.html
www.geocities.com/daca_maine/

Trimis de: Roxana B pe 26 Feb 2004, 05:01 PM

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 27 Feb 2004, 09:27 AM

Roxana, ma bucur foarte mult ca dai atat prospetime acestei scoli! Eu te citesc uneori cu invidie si ma intreb cum oare as fi scris daca as fi fost femeie. Imi place mesajul tau. De fapt esti dracul dracilooooor!
Cu toata pretuirea!

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 27 Feb 2004, 09:36 AM

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 27 Feb 2004, 09:49 AM

Trimis de: Roxana B pe 1 Mar 2004, 06:29 PM

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 3 Mar 2004, 03:17 PM

Roxana, ingere, esti un farmec de scriitor nu scriitor in carne si oaseeeeeeee!

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 3 Mar 2004, 03:23 PM

Si ceva despre mine:

Nascut la 15.08.1957, in Tg. Ocna, jud. Bacau. Scriitor SF. Debut SF in 1980, in Luceafarul cu povestirea „Masini in miscare". Volume de autor: Jazzonia (Ed. Plumb, 1992), Moartea purpurie (Ed. Brancusi, 1995), Cadavre de lux (in serial, in Jurnalul SF, 1994). Prezente in volume colective: O planeta numita anticipatie (Ed. Junimea, 1985), Nici un zeu in cosmos (Ed. Politica, 1985), Avertisment pentru linistea planetei (Ed. Albatros, 1985), La orizont aceasta constelatie (Ed. Albatros, 1990), Az összerobbanás (Ed Albatros, 1987), Povestiri ciberrobotice (Ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1986), Povestiri despre inventiile mileniului trei (Ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1985), Timpul este umbra noastra (Ed. Dacia, 1991), Nemira '94, Nemira '95. A publicat in: Orientari, Dialog, Holograma, Convorbiri literare, Cronica, Opinia studenteasca, Magazin SF, Supernova, Fantastic Magazin, Tribuna, Vatra, Univers, Paradox, Helion, Ateneu, Ultima ora, Sinteze, Impartial, Zburatorul, Amphitryon, Curentul, Contrapunct, Arc, Magazin, CPSF Anticipatia, Almanahul Anticipatia, Quasar, Jurnalul SF, Telegraf, Sigma, NLSF, Nautilus, Forum SF, ING, String, Romania literara, ArtPanorama, Magazin International, Clepsidra, Jurnalul de Bucuresti, Calende etc. Premii: premiul al II-lea pentru proza scurta SF, RomCon, 1979; premiul al II-lea pentru proza scurta SF, RomCon, 1982; premiul pentru numarul record de proze SF publicate in reviste si difuzate la radio, Zilele cenaclului Quasar, 1986; premiul revistei Romania literara, RomCon, 1983; premiul ziarului Inainte, Zilele cenaclului Henri Coanda, 1984; premiul pentru cel mai bun roman SF (Jazzonia), RomCon, 1993; premiul special pentru exegeza la nuvela „Intamplare pe autostrada" de Al. Ungureanu, Zilele cenaclului Quasar, 1986; premiul revistei Cronica pentru eseu SF, Festivalul Mihail Sadoveanu, 1984. In 1994, TVR a produs primul film SF, Bariera, dupa proza cu acelasi nume de Ovidiu Bufnila, regizor Liviu Pojoni. Membru fondator al cenaclurilor Orientari, Galati, 1980; Univers, Bistrita, 1981; Fahrenheit 451, Bacau, 1982. Publicatii editate: Univers, 1981; Fahrenheit 451, 1982 (pagina SF); Ultima Ora, 1995 (numar special SF); Sinteze, 1994 (pagina SF); Impartial, 1999 etc.

DICTIONAR SF
ed.NEMIRA

http://www.nemira.ro/dictionare/sf.asp?cautare=&categ=0&pg=10

PS: Ce de-a literaturaaaaaaaaaaaaaaaa!

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 3 Mar 2004, 03:36 PM

Urmarea e bestiala. Da' v-o zic eu cu vorbele mele printre randuri.

Trimis de: Veronica pe 4 Mar 2004, 05:28 PM

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 5 Mar 2004, 08:30 AM

Te asteptam Veronicaaaaaaaaa!
Suntem aici! O sa rontaim romanuuuuuu'!
Esti un om minunat!

Trimis de: B. Iskander pe 15 Mar 2004, 11:02 AM

Ce s-a intamplat cu scoala? Ati intrat in vacanta?
In calitate de avid cititor de SF&F abia astept sa vad rasarind o noua generatie de scriitori romani.
Eventual unii care sa si merite a fi cititi. Ca daca scriu toti ca mine atunci nu ma mai obosesc.

Pa, Pa non-liniar

Trimis de: calfa pe 16 Mar 2004, 09:58 AM

la Han, B. Iskander !

"Vacanta" sper si eu sa fie. Dar poate scriitorii SF s-au luat cu alte treburi si au uitat de noi.

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 16 Mar 2004, 03:56 PM

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 16 Mar 2004, 04:08 PM

Gladiatorul
short short story SF de
Dan-Marius SABAU


Omul zăcea în praful arenei obosit şi plin de sânge. Rănile îl dureau iar aerul pe care se căznea cu atâta greutate să-l tragă în piept era de o fierbinţeală agonizată, abia îşi mai simţea membrele şi sabia scurtă pe care încă o mai ţinea în mână. Soarele îl orbea aşa că gladiatorul încercă să-şi mute privirea de la el, o siluetă întunecată apăru în imediata sa apropiere. Era adversarul şi prietenul său, Epaphor, care avea să-l omoare dacă nu îşi revenea în următoarele secunde – regulile erau clare în această privinţă.
Omul căzut la pământ încercă să se ridice fără prea mult succes. Rana pe care o avea la piciorul de sprijin era prea profundă iar gladiatorul rănit se prăbuşi din nou cu un geamăt adânc. Se folosi de noul impuls pentru a se rostogoli cât mai departe de cel care se apropia dar îşi scăpă arma în chiotele infernale ale mulţimii de oameni din arenă. Acum Marcus era sigur că şansele sale de a supravieţui erau mult mai mici decât înainte, aproape nule; încercă cu disperare să se ridice din nou în picioare şi de data aceasta reuşi cu mare greutate. Din partea mulţimii care îi înconjura pe cei doi luptători se auzi un nou val de strigăte de tot felul:
- Omoară-l, Epaphor! Acum ai prilejul!
- Mai ai o şansă Marcus!
- Ia-ţi arma, gladiator nenorocit! Ia-ţi arma şi omoară-l pe porcul ăla!
Capul îi vâjâia, iar Marcus înţelegea cu greutate sunetele care treceau peste zidul de piatră şi străbăteau porţiunea de praf şi pietre din arenă pentru a ajunge până la el. În afară de umbra întunecată care contrasta atât de mult cu soarele strălucitor al peninsulei italice şi zgomotele de fundal a mulţimii care-i înconjura gladiatorul nu era capabil să vadă decât propria armă căzută în apropiere. Umbra prietenului său era interpusă între el şi armă, trebuia să ajungă la ea pentru a se putea apăra. Şi mai ales pentru a-şi câştiga libertatea chiar dacă asta însemna moartea unuia dintre puţinii oameni pe care îi stima şi la care ţinea cu adevărat.
Pentru început încercă să-l ocolească pe Epaphor dar acesta se interpuse în continuare între el şi arma căzută, o strălucire palidă veni dinspre umbra cea întunecată: era scutul adversarului care, împreună cu cârligul pe care îl ţinea în mâna dreaptă, erau armele care îl făceau atât de periculos. Marcus încercă să-l fenteze pentru a-l face să se îndepărteze dar nu reuşi, Epaphor se ţinea bine pe poziţia lui. Lui Marcus nu-i mai rămase decât să rişte şi să încerce să treacă oricum de gladiatorul din faţa lui, se lăsă pe piciorul sănătos şi se prefăcu că vrea să sară în partea stâng dar în ultima fracţiune de secundă o luă în dreapta. Negrul căzu în cursă iar Marcus încercă să-l ocolească îndreptându-se şchiopătând pe o linie curbă spre sabia care strălucea în praf. Nu se dovedi suficient de rapid pentru că Epaphor îl ajunse din urmă şi îl lovi puternic cu scutul în spate iar Marcus se prăbuşi din nou alunecând câţiva metri prin praful fierbinte spre arma sa care încă rămânea prea departe. Epaphor lovi cu piciorul această armă făcând să se îndepărteze şi mai mult apoi reveni cu un salt lângă adversarul său apoi îl imobiliză punându-i piciorul pe piept.
În arenă urletele mulţimii ajunseră la cote noi, atenţia tuturor se mută de la cei doi gladiatori la împăratul din arena oficială care urma să hotărască soarta celui căzut. Degetul întors spre sol provocă un nou urlet ca de fiară înnebunită de sânge printre spectatori şi aduse pe faţa negrului o expresie de cruntă dezamăgire.
- Îmi pare rău, prietene, şopti.
- De ce? Trebuie să fii liber sau să mori, acestea sunt regulile acestui joc crud.
Privirea înceţoşată a lui Marcus nu-i permisese să vadă gestul împăratului, deşi ultimul urlet îi dăduse oarecare idee despre ceea ce se întâmpla încă nu înţelegea pe deplin gravitatea situaţiei în care ajunsese. Încercă să se întindă după o armă care nu mai era acolo dar fără succes.
Ultimul lucru pe care îl mai percepu a fost o durere surdă între coaste apoi totul explodă în faţa ochilor.

Anul 2209, Roma
Cu toate că mulţimea ocupa până la refuz arena urmărind lupta celor 4 roboţi din centrul oamenii continuau să mai sosească în încercarea aproape disperată de a face rost de un ultim bilet la primul spectacol al luptei până la moarte a unor roboţi gladiatori. Biletele acestei premiere mondiale se epuizaseră cu săptămâni în urmă iar Franco di Carlo, italianul care avusese iniţial ideea, se îmbogăţise aproape peste noapte. Acum acesta se bucura de spectacol în clădirea reconstruită special pentru ocazii ca acestea după ce aproape două mii de ani zăcuse în ruină privită cu admiraţie şi respect de milioane de vizitatori în ultimele sute de ani.
Cu toţii anii trecuţi de la ultima luptă ce avusese loc aici oamenii nu se schimbaseră prea mult, aclamaţiile şi uralele se făc*ră auzite peste toată arena şi zona înconjurătoare când unul dintre roboţi cu carcasa de culoare albastră a fost distrus de lansatorul de rachete al unuia dintre cei doi inamici galbeni. Robotul albastru rămas pe cele două picioare groase avu de-a face cu doi inamici dar se descurcă destul de bine atacului simultan a celor două maşinării ucigaşe printre rămăşiţele unei foste armate de roboţi acum distruse spre deliciul spectatorilor din arenă. Scuturile rezistară la impactul cu rachetele trimise de cei doi în galben dar robotul albastru se clătină ca urmare a acestor impacturi succesive.
Lanţul care ţâşni din robotul din dreapta îl luă prin surprindere pe robotul albastru iar când acesta se prăbuşi racheta pe care o trimisese spre primul robot devie spre cerul la fel de albastru fără a face nici un rău. În timp ce robotul prăbuşit se zbătea încercând să scape de sub tirul razelor laser care izvorau din corpurile roboţilor care acum se apropiau din ce în ce mai mult şuieratul pe care îl scoase semănă foarte mult cu urletul de agonie al unui om. Lanţul reuşise să distrugă scutul care-i protejase până în acest moment piciorul iar acum continua să se învârtă în jurul acestuia cu acelaşi efect ca un fierăstrău smulgând din circuitele şi tendoanele din metal pe care le întâlnea. Lichidul folosit de pompele hidraulice ce făceau membrul să se mişte începu să se scurgă peste tot, de-a lungul piciorului şi prin praful care continua să umple arena cu toate inovaţiile aduse în ultimul timp.
Lupta nu mai dură mult timp, fasciculele de energie scurtcircuitară sursa de energie a robotului albastru iar acesta rămase în cele din urmă nemişcat printre rămăşiţele multicolore ale celorlalţi roboţi. Luminiţele roşii ale camerelor de filmat care îi ţinea loc de ochi se stinseră, dar cu toate acestea Marcus putea să vadă în continuare cerul atât de albastru de deasupra. Nu ştia de ce, dar această culoare i se părea fascinantă. După întunericul în care fusese suspendat atâta timp – nici măcar el nu mai ştia cât – orice lucru nou îl fascina. Iar culoarea albastră a cerului era ceva nou.
Privirea i se limpezise dintr-o dată, nu avea nici o idee cum sau de ce. Auzea sunetele mulţimii din jurul lui chiar dacă acest lucru i se părea imposibil în aceste secunde, era absolut sigur că trecuse mult timp de la ultima sa bătălie. Şi mai era sigur că murise.
- Să fie acesta Lumea de Dincolo?
Nu ştia ce era această lume de după moarte, auzise prea multe păreri diferite, chiar opuse a religiilor gladiatorilor pe care-i cunoscuse odinioară, dar semăna foarte mult cu lumea lui. Poate că se întorsese înapoi în arenă iar lupta şi rănile erau doar un coşmar cumplit, îngrozitor. Încercă să se mişte, nu reuşi iar durerea care o resimţi din picior îl străbătu trezindu-l la realitatea îngrozitoare: nu fusese un vis.
- Ce naiba mi se întâmplă?
Nu îşi recunoscu vocea, de altfel nu recunoscu nici măcar sunetele pe care le scoase în încercările sale de a vorbi. Semăna cu un fel de scârţâit al unor roţi de căruţă dar mult mai strident. Cu toate acestea era vocea lui.
Imaginea care îi reveni în faţa ochilor când energia începu să curgă prin cablurile ataşate la pieptul robotului avariat de undeva dintr-un panou alăturat iar camerele de filmat începu să filmeze din nou îl îngrozi: nu recunoştea aproape nimic. Tavanul era unicul lucru care nu se schimbase faţă de ceea ce cunoştea el, dar nu înţelegea semnificaţii-le cablurilor şi a soarelui minuscul pe care-l vedea strălucind deasupra capului său. Dar ceea ce îl sperie cel mai mult a fost scheletul metalic care îl privea nemişcat şi cu o fixitate înfricoşătoare. Strigătele mulţimii dispăruseră iar o melodie pe care nu o recunoştea fluierată foarte fals se auzea de undeva în jurul lui. Întoarse capul şi văzu un om îmbrăcat neglijent cu un halat alb şi părul lung ţâşnindu-i din scalp ca o pădure prin care tocmai trecuse un taifun. Omul era tânăr, nu-i dădea mai mult de 20 de ani şi lucra cu un obiect pe care nu îl recunoştea apăsând pe nişte butoane ale acestuia în timp ce pe oglinda de lângă el apăreau nişte litere şi desene pe care tipul aproape nici nu le lua în seamă.
- Ai fost lovit destul de rău, fiule! spuse tânărul cu un ton superior când îi observă privirea. Dar fii liniştit, te vindec eu.
- Cine eşti?
- Ia te uită. De-abia te-ai trezit că şi ai devenit curios.
- Unde sunt? continuă robotul parcă ignorându-l.
- Acasă, băiete. Acasă.
Privirea lui Marcus căzu pentru prima oară pe faţa tânără şi extrem de îngăduitoare a celui de lângă el, nu se vedea nici cea mai mică urmă de cruzimea şi nepăsarea specifică unui negustor de sclavi.
- Ce mi s-a întâmplat? arătă el cu capul spre corpul avariat.
- Ai fost rănit în arenă iar un scurtcircuit cauzat de un puls static ţi-a distrus sursa de energie. Dar fii linişti, te vei repara în jumătate de oră.
Nu ştia cum, dar Marcus înţelegea toate astea. Poate că cel de lângă el era un vrăjitor puternic – auzise unele zvonuri despre acest gen de persoane – care reuşise să-l aducă din morţi şi să-l închidă în acest corp mecanic. Ridică capul în măsura în care mecanismul avariat i-o permise şi observă că circuitele şi carcasa se reparau de la sine, nu înţelegea pe deplin de ce.
- S-au schimbat atâtea! se scăpă.
Pentru prima oară omul deveni atent la reacţiile robotului de luptă, era clar acum că în ultima oră surveniseră schimbări importante în modul de gândire a acestuia. Sau mai corect spus, apăruse un mod de gândire. Tot ce se întâmplase în ziua respectivă îl făcu să ajungă la o singură concluzie:
- Ce eşti tu? Sau mai corect cine?
- Mă numesc Marcus. Am fost gladiator şi am murit aici, în arenă. În ce perioadă de timp ne aflăm?
- 2209.
- Atunci sunt mort de aproape 2300 de ani. 2298, ca să fiu mai corect.
Omul scoase un fluierat speriat.
- Vii din Roma antică?
- Afirmativ.
- Şi cum era oraşul pe vremea aceea?
În următoarea jumătate de oră mai sosiră cam o duzină de roboţi avariaţi grav sau distruşi, dar cei doi avură suficient timp pentru a-şi depăna pe scurt viaţa.
- Acum ce ai de gând să faci? îl întrebă tânărul spre finalul recuperării. Vei rămâne aici sau vei pleca?
- Să plec?
Marcus încă nu se gândise la acest lucru dar ideea păru să-l atragă.
- Unde?
- În oraş, în lume. Să încerci să te integrezi acestei epoci. Să vezi cum este libertatea.
- Maturizează-te, băiete, îi servi robotul acelaşi ton pe care tânărul îl folosise la început. Oricât de avansaţi aţi oamenii nu vor vedea niciodată un robot ca egalul lor, uită-te un pic în jur. Pe vremuri această arenă a fost folosită de oameni pentru a vedea sclavii omorându-se reciproc numai pentru distracţie, acum fac acelaşi lucru folosindu-se de roboţi în locul fiinţelor umane de odinioară.
Pentru prima oară tonul robotului arăta pasiunea pe care omul de dincolo de carcasa aproape impenetrabilă o trăia.
- Crede-mă, cu toate evoluţia tehnologică pe care aţi dovedit-o nu aţi evoluat prea mult din punct de vedere moral.
- Bine, bine, dădu înapoi tânărul. Nu este nevoie să te enervezi doar pentru asta. Ei bine, reveni el la subiectul original, ai de gând să pleci sau nu?
- Mă vei opri cumva sau nu?
- Cum să te opresc?! Sunt doar un amărât de ajutor de tehnician reparator iar tu eşti un robot de luptă. În plus sunt singur iar aici mai sunt doar roboţi avariaţi, arătă el în jur. Cum te mai simţi? Se pare că circuitele tale arată mai bine ca înainte.
- Sunt mai bine. Mai trebuie doar reparată şi încărcată celula de energie... încă 30 de secunde. Cum voi ieşi afară fără a fi identificat şi oprit la ieşire de oamenii de pază? întrebă după cele 30 de secunde trecură.
- Roboţii de pază, îl corectă tânărul. Cred că am eu soluţia pentru asta, se întinse după un dispozitiv de mărimea unei nuci. Camuflaj. Aparţine unui cyborg distrus în arenă acum câteva zile, încă nu s-au ostenit să coboare până aici să o ia.
- Cine, proprietarii?
Tânărul aprobă.

Câteva zeci de minute mai târziu un om înalt se strecura prin mulţimea de oameni care se revărsa din tribune spre oraşul mai tumultuos ca niciodată. Trecu de maşinăriile complet înarmate de la intrare a căror singur scop era să menţină ordinea şi, dacă ar fi putut respira, ar fi tras adânc în piept aerul proaspetei dobândite libertăţi. Ajuns la suficientă depărtare de arenă Marcus se întoarse spre clădirea aproape monstruoasă a acesteia şi o privi îndelung, Simţea că plecând de acolo lăsa în urmă o mare parte a trecutului său ca sclav dar că acea porţiune de trecut îi decisese deja viitorul: acum era un robot gladiator şi avea să lupte pentru şansa pe care nici unul dintre confraţii săi umani şi metalici nu au avut-o. Şansa pentru libertate şi dreptul de a trăi. Iar pentru asta trebuia să-i mulţumească unui om căruia nu-i ştia nici măcar numele dar pe care îl putea numi deja prietenul său.
Nu ştia cum ajunsese aici şi în acest timp, dar avea să afle. Trebuia să afle acest lucru pentru a şti cu exactitate pe cine se putea bizui şi pe cine nu, avea nevoie de toţi aliaţii pe care îi putea găsi. Dar până atunci, până când avea să-şi îndeplinească scopul şi soarta trebuia să se adăpostească de ochii necruţători ai autorităţii şi să afle tot ce se putea afla despre lumea care îl înconjura.
Se întoarse spre strada principală care se întindea începând de la arenă şi, ignorând taxiurile aeriene care zburau la câţiva metri deasupra capului său doar pentru a ateriza sau decola cu manevre sinucigaşe printre restul de maşini care circulau pe sol se îndepărtă liniştit lăsând cupola de sticlă a arenei undeva în depărtare. Se obişnuise deja cu mediul înconjurător. Îşi opri scutul numai la intrarea într-o străduţă laterală lăsând să se vadă carcasa metalică care străluci mat la lumina palidă a unui bec şi începu să caute un adăpost şi roboţii despre care cel ce-l ajutase îi povestise că ar exista prin aceste locuri. Nu ştiau încă, dar Conducătorul lor tocmai sosise.

În subsolul arenei acum aproape pustii un om intră în încăperea aproape imensă în a cărui colţ mai îndepărtat un om tânăr cu plete stătea aplecat asupra unui robot avariat pe care încerca să-l repare.
- Cum merge robotul cel nou? îl întrebă.
- Bine, îi răspunse acesta fără să se întoarcă spre el. L-am instruit ce să facă şi i-am dat drumul în junglă.
- Ştie?
- Ce? Că este un spectru energetic într-o lume care nu există? Că este un program într-un amărât de computer al unei civilizaţii extrem de avansate care a creat un univers întreg şi pe noi, oamenii, înăuntrul său numai pentru distracţie? Nu, dar va afla în c*rând.
- Când?
- Când vom fi suficient de puternici pentru a ce cere drepturile care ni se cuvin. Libertatea de a opri acest program sau de a-l controla cum credem de cuviinţă.
Omul se întoarse spre noul sosit iar acesta putu să vadă în locul lui o pasiune şi o doză de hotărâre care ar fi speriat un om normal prin intensitatea lor. Dar el nici măcar nu era un om, era doar o adunătură de 1 şi 0 ai unui program ce rula fără oprire şi pentru eternitate de o infinitate de eoni.

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 17 Mar 2004, 03:14 PM

Va invit sa cititi eleganta revista PROSCRIS:
http://proscris.port5.com/Ps25-26/prodomo.htm

Trimis de: Veronica pe 18 Mar 2004, 12:17 AM

Trimis de: B. Iskander pe 19 Mar 2004, 10:23 AM

Imi place. Nu ma pot pronunta in ce priveste scriitura, dar dialogurile imi plac f. mult. Au prospetime.
Imbinologia imi place ideea asta. Dar virusul translator? asta imi scapa. Ce vrea sa fie?

Trimis de: Veronica pe 19 Mar 2004, 11:42 AM

Trimis de: Roxana B pe 22 Mar 2004, 12:33 PM

Serialul Farscape (la noi a fost tradus Captiv in viitor, cam aiurea) folosea ideea virusilor translatori si mi s-a parut excelenta. Iar "lipirea" lor de creierul uman e chiar mai credibila decat adaptarea la toate rasele universului. Eu am folosit un dispozitiv translator implantat in creier si care chiar descifreaza vorbirea animalelor, fiindca animalele "mele" chiar au ceva de spus, fiind cetateni cu drepturi depline. Dar destul despre tentativa mea de roman, care merge din abandon in abandon. Sper ca al tau sa aiba mai mult succes!

Trimis de: Veronica pe 23 Mar 2004, 07:30 AM

Intr-adevar, ideea cu virusul am preluat-o din serialul cu pricina. M-am gandit ca nu-i nici o nenorocire, fiindca nu in jurul acestei idei se va invarti actiunea romanului meu - pesupunand ca il voi termina...

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 14 Apr 2004, 10:20 AM

Toti cei care doresc sa participe insurgent la constructia unui nou nod de comunicare pe probleme de imagine, strategii, marketing politic, artele imaginarului sunt invitati in:

Forta Imaginii:
http://groups.yahoo.com/group/forta_imaginii/

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 19 Apr 2004, 01:17 PM

Va invit intr-un e-group de science fiction liber, fara prejudecati in care putem discuta in toate directiile despre Science Fiction fara sa tinem seama de Mituri Desuete!
Va astept in:

http://groups.yahoo.com/group/Science_Fiction_Fandom/

Ovidiu Bufnila
owner

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 20 Apr 2004, 03:26 PM

Grupul de mai sus a fost radiat pentru ca am schimbat strategia!

Iata noua provocare:
"Lansez o provocare tuturor tinerilor din Hanul Ancutei care scriu science fiction, horror, cyberpunk, fantasy, si asa mai departe de a construi HA Science Fiction GRUP, un puternic grup literar SF afiliat la Hanul Ancutei, grup care sa dezvolte fie o maniera proprie de abordare a SF-ului..........."
continuare in:
http://www.hanuancutei.com/forum/index.php?act=ST&f=6&t=3298



Ovidiu Bufnila

Trimis de: mikko pe 20 Apr 2004, 08:29 PM

LUMI VIRTUALE
Literatura fantastica si sf, Nr. 1, aprilie - mai 2004

Lansare la Bucuresti:

Observatorul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu"
Bd. Lascar Catargiu nr. 21 etajul 1
vineri 23 aprilie 2004, ora 19.00

Participa:
Ona Frantz, Michael Haulic? (redactori)
Mihai Chirilov, Sebastian A. Corn, Eduard Pandele, Florin Pîtea, Liviu Radu (colaboratori)

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 21 Apr 2004, 11:28 AM

COMPRESOR
short story SF de
Ovidiu BUFNILĂ

Ieşind din Templul Albastru, Kansokan îşi desfăcu aripile de sticlă şi se avântă către înaltul cerului. Trase în piept aerul tare al înălţimilor şi privi plin de curiozitate către Oraşul Plăsmuirilor pe care fluizii din Nord îl comprimaseră ascunzându-l într-un nor de dimineaţă.
- Trebuie să plăteşti, şuieră dinozaurianul Terminor alunecând între două bifurcaţii fluide, scuturându-se de spumă, vălurind timpurile. Trebuie să plăteşti ca să poţi intra acolo, iubitule Kankosan!
- Saiko! răcni Kankosan rânjind. N-am chef să intru acolo! N-am chef, mă mulţumesc să navighez prin forumuri.
- Nimic nu se compară cu Oraşul Plăsmuirilor! E cel mai tare drog, e adevăratul Compresor! E poarta către vitezele virtuale! Bandolibina, curveta aia din Insulele Drogaţilor, mi-a spus că a încercat nişte senzaţii bestiale! E mult mai ca lumea decât pe forumuri! Câţi poţi anihila pe forumuri? Zece, o sută, o mie? Odată intrat în Oraşul Plăsmuirilor poţi dezactiva cel puţin un milion de navigatori într-o fracţiune de secundă! Senzaţia e bestială, te desfunzi, te transformi într-o supernovă, te cuantifici, pluteşti asemenea unei mari meduze virtuale prin aproape întreg universul plin de universuri. Şmecheria e că poţi fi tu însuţi în cele din urmă principiul compresor! Îmţelegi, tipule?
Kankosan scoase limba-i argintie şi, coborînd lin între ape, îşi setă instrucţiunile care-i plăceau cel mai mult din toate cele zece mii cu care fusese înzestrat la naştere. Se transformă într-o bicicletă.
Vreme de vreun ceas nu trecu nimeni pe lângă el dar în cele din urmă, venind dinspre port, se vizualiză o făptură apetisantă. Kankosan îi scană rapid matricea informaţională. îi citi istoriile alternative şi, pentru o clipă, se gândi să o ucidă folosind un foc de artificii pe care îl furase în timpul carnavalului de la Rio.
Agamela Maga Ama apucă ghidonul plină de hotărâre. Cântări bicicleta dintr-o privire şi, şuierând mulţumită, se aruncă în şaua argintie.
Konkason vibră de plăcere. Renunţă la gândul ucigaş. Se lăsă comprimat de pitulicea pufoasă şi zemoasă care răspândea un parfum îmbătător şi care în mod sigur nu cunoscuse vreodată voluptatea pătrunderii unui virus informaţional din clasa falusoidelor purpurii pe care le produceau departe de lumina zile fluizii din Nord.
Agamela Maga Ama începu să pedaleze de nebună lăsându-şi pitulicea nebună să guste din fluidele lui Konkason. Ţipă de plăcere azvârlindu-şi cele o mie de silicoane în înaltul norilor pufoşi ca nişte pernuţe.
Cerul căzu oblic începând să se scurgă îm Oraşul Plăsmuirilor cu o viteză ameţitoare. Sunetele lumii, strivite, se preschimbară în nişte sclipiri de oţel înfundându-se în pliurile comprimate din ce în ce mai dureros de câmpurile magnetice. Dar Konkason nu luă seama la ce se întâmpla în jurul lui. Se bucura fără teamă de pitulicea aia nebună pe care Agamela Maga Ama părea s-o strivească pe şaua argintie a bicicletei fără să-i pese nici ei de tot ceea ce se întâmpla în jurul ei.
Dinozaurianul Terminor, îmbătându-se straşnic în buza toamnei, într-o bodegă din setările aurii ale mândrei cetăţi Walhadala, cetatea unde cruciaţii se străduiseră să-l găsească pe Mântuitor în urmă cu două mii de ani, îi povesti unei principese din Bălţile Sângerii că bietul Konkason fusese supus unei comprimări atât de puternice încât matricea lui informaţiobnală a colapsat transformându-se în cele din urmă într-un frumos foc de artificii care a luminat intrarea Agamelei în Oraşul Plăsmuirilor.
Unii briganzi din inima sudicelor au pus laba pe dinozaurian şi, la ceas de noapte electrică, l-au jupuit de viu. Nimeni nu ştie dacă povestea asta cu principiul compresor ar fi adevărată.
Uneori vorbim despre astfel de lucruri dar supraveghetorii alveolelor ne mână cu bicele înapoi în propriile noastre lumi mici în care nimeni n-a auzit de universul plin de universuri şi nici de fluide şi nici de pitulici zemoase.
Poate că sunt numai plăsmuirile cu care, noi, sclavii marilor ecrane virtuale din Reţea, ne mângâiem între un spam sau altul.

Trimis de: Inceputul Vietii pe 4 May 2004, 07:12 PM

Am scris si eu la viata mea cateva povestiri SF, scurte. Eu sunt facut pentru romane, nu pentru "schite", dar fratele meu... WHOA! Scrie niste schite...! Mie imi plac la nebunie, SF pur.
Ceea ce as vrea sa stiu eu e cum as putea sa il ajut, el e mai mic cu 3 ani decat mine. Adica poate sa ii gasesc o editura unde ar putea sa isi tipareasca "schitele", sau nu stiu... Are peste 20 probabil chiar peste 30. E foarte posibil sa vina si el pe Han si sa vorbeasca el pentru el. Dar oricum as vrea sa stiu.

Trimis de: Ares pe 4 May 2004, 08:37 PM

Pana la o editura, un prim pas ar fi o revista. Prin tara mai apar cateva - Lumi Virtuale (www.lumivirtuale.ro), Fictiuni (a lui Horia Ursu) - Ed. Omnibooks si se preconizeaza revitalizarea Anticipatiei...
Pana atunci eu iti recomand sa dea o raita si pe http://www.AtelierKULT.com unde isi poate pune la bataie povestirile, sa vada cat de bine sunt primite de alti autori si de cititori...
Spor

PS. Nu vorbesc ca sa ma aflu' in treaba, m-a chinuit si ma chinuie si pe mine domeniul

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 6 May 2004, 02:41 PM

Trimis de: Inceputul Vietii pe 6 May 2004, 04:53 PM

Va multumesc din suflet pentru atentie... Sunteti prietenosi... nu sunt obisnuit cu asa ceva
Da, are si fratele meu cont si am sa il trimit cat de curand pe aici, eventual cu o schitza, sau macar sa va zica Hello...
Interesant... chiar sunt mirat.
O zi buna tuturor.

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 7 May 2004, 08:23 AM

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 13 May 2004, 03:05 PM

Big Bang Boo
story de
Ovidiu Bufnila


Masa lui Jelly Fish era incarcata cu o multime de bunatati marine care, toate, se intreceau sa-si sumeteasca nebuna de Pax 6 in fel si chip.
Pax 6, gagiilor, e gena vazului si toata tevatura despre care va vorbesc are o oarecare tangenta cu teleologia.
Poanta e ca Jelly Fish era privit de intreaga sa masa de bucate. Gongorzolla de la Arsenalul Lunar i-a atras atentia asupra acestui lucru. Pentru Jelly Fish care fusese serios incercat in Razboaiele de Imagine de la sfârsitul Mileniului, toata povestea capata dintr-odata greutatea unui miracol. Defazându-se in pliurile temporale ale evenimentului-prânz, Jelly Fish incerca sa-si modifice imaginea valurind-o.
Gongorzolla s-a plâns câtiva ani mai incolo unui vânator de balene de sticla din Kamceaikan ca incercarea lui Jelly Fish i-a produs o serie de neajunsuri, simultaneitatile sale având serios de suferit.
Prânzul la care bunatatile marine l-au privit pe Jelly Fish ca o totalitate respectabila, ca o singura fiinta, a devenit celebru in toate galaxille valurite ale universului plin de universuri. Multi colectionari s-au inghesuit la târgurile verii de pe asteroidul Mandha sa cumpere momentul digital pe care niste maestrii ai licitatiilor l-au numit sugestiv Marele Prânz al Intregii Privirii .
Niste filozofi din arhipelagurile Purpurii si-au manifestat serioase indoieli incercând sa demonstreze ca fiintele sincrone, nascute sub presiunea câmpurilor magnetice aidoma unor structuri vii exemplare, sunt doar inventia unor rataciti.
- Nu voi incerca sa demosntrez contrariul, i-a scris Jelly Fish unei femei necunoscute care se virtualiza din când in când in siajul sau. Pur si simplu nu am chef, nu am deloc chef. Când vei primi acest mesaj, eu ma voi fi valurit inspre momentele digitale nordice iar tu probabil ca-ti vei fi schimbat epiderma. Mi-ar placea sa facem un pic de sex in maniera traditionala fara sa ne fugarim prin momente digitale pacalitoare si pline de vârtejuri virtuale. In sfârsit, pur si simplu imi pregateam un prânz pe cinste când m-am simtit privit. Nu era, as vrea sa stii, o privire obisnuita, ci un intreg concert Pax 6! Ma intreb cum au reusit toate genele Pax ale bunatatilor marine sa se sincronizeze pentru a ma focaliza si mai ales as vrea sa stiu de ce au facut-o. Intentia nu mai trebuie demonstrata.
- Crezi ca e in mod clar o intentie? intreba femeia virtuala luând diverse forme pentru a-l amuza pe Jelly Fish. Poate ca regimul tau de navigatie iti joaca feste. Poate ca o furtuna magnetica ti-a bulversat momentul digital. Sau poate ca proximitatea mea a facut ca totul sa devina haotic in existenta ta. Ar fi interesant ca, valurindu-ne unul intr-altul, sa descoperim mai multe scenarii. Poate ca acest faimos prânz la care l-ai invitat pe preotul Gongorzolla nici n-a avut loc in realitate si poate ca e doar in imaginarul cuiva, a unui tridimensional, de exemplu. De ce l-ai invitat pe Gongorzolla? Ce ai sperat?
Jelly Fish nu se astepta la o asemenea indrazneala. De obicei, femeile virtuale care se unduiau fantomatic in siajul sau erau discrete in privinta existentei sale valuritoare. Dialogurile cu ele se invârtea in jurul sexului si atât.
- As vrea sa-ti dau un nume, sopti Jelly Fish incercând sa stabilizeze momentul digital si construind pe loc o realitate adiacenta. O faleza. O terasa. Un ocean. Un chelner. O masa in doi. Sampanie.
- Elsatra e numele meu, spuse femeia virtuala acceptând sa ia o forma oarecare dintr-un pliu pe care Jellz Fish il localizase deja in periferiile sale magnetice. Elsatra!
- Elsatra, incepu Jelly Fish cuprins de emotie, l-am invitat pe Gongorzolla pentru ca aveam de gând sa-i pun câteva intrebari despre Dumnezeu.
- Ah, facu Elsatra lasându-si buclele aurii sa se reverse printre picioarele mesei. Ce pasionant, Dumnezeu! O sa-ti spun un mic secret, am inventat un Dumnezeu pentru barbatii din constelatiile primare. Oh, nu, nu protesta! striga Elsatra ridicând cupa de sampanie. Recunosc, m-am jucat intr-un mod periculos. Am fost curioasa insa sa vad pâna unde pot impinge lucrurile. Am inteles astfel ca din motive stranii, credinta se valureste si ca in anumite bifurcatii, valurile de credinta vin unele peste altele nascând o multime de mituri dar si confuzii de sens.
- Elsatra, sunt lucruri diferite si...
O orechestra de dixieland isi facu aparitia dintr-un moment anterior acestui fictional si, pus pe sotii, umplu intreaga faleza de ritmuri indracite. Dirijorul isi smulse pe rând cele sapte masti, se transforma din girafa in pian electric, apoi lua infatisari hazlii pentru ca lumea sa se destinda. Jelly Fish incerca sa modifice momentul digital dar nu reusi pentru ca orchestra de dixieland parea sa fie o constructie virtuala autonoma generata de prezenta unor atractori pe care el inca nu-i identificase. Hei, hei, striga el usor enervat, tocmai vorbeam despre Dumnezeu, va rog sa luati o pauza. Numai ca trombonistul il lua peste picior si slobozi o nota grava in bataie de joc, mititelule, suntem intr-o zona neutra, nu ne pasa de prânzul tau fabulos, nu ne pasa de femeia ta digitala si nici de povestile tale siropoase despre Dumnezeu!
Jelly Fish se lasa pagubas. In fond, preotul Gongorzolla se pierduse in imensitatea oceanului digital fiind luat de un SMS trimis la intâmplare de un smecher de haecker din Orasul Sticlelor si Vibratiilor.
- Chiar asa!? striga dirijorul protapindu-se in fata mesei ale carei unghiuri se inmuiasera deja sub presiunea câmpurilor magnetice. Iti citesc gândurile, Jelly Fish, te scanez periferie cu periferie! Sa stii ca si noi ne-am intâlnit cu acest Gongorzolla! Stii ce ne-a cerut sa-i cântam?
- Ce? Ce? striga Elsatra batând vesela din palme si facând sa sara scântei in toate partile. Vreau sa stiu! Vreau sa stiu!
- Nu te grabi, cucoana! Nu e de joaca! Gongorzolla ne-a cerut sa-i cântam Big Bang Boo! Intelegeti?
- Si?
- Pai nu stiti?
- Ce sa stim?! striga Jelly Fish blestemându-se ca nu se inrolase in Serviciile Speciale pe vremea când inca mai cautau multiplicanti aidoma lui si ca toata viata se ocupase de studiul sistemelor disipative intr-un amarât de institut de cercetari specializat in domeniilor imagologiilor.
- Big Bang Boo e o parola. O melodie-parola care schimba codurile universului plin de universuri. Incepe cam asa.....
Jelly Fish nu avut timp sa reactioneze. Elsatra se topi prin vazduh. Periferiile lui se volatilizara. Cerul se crapa. Jelly Fish incerca sa-si incheie existenta intr-o cheie anecdotica dar trombonistul il scaose din functiune cu un Si bemol.
- Hei, sefu', pe asta l-am ras. Am stabilizat câmpurile magnetice. Nu mai avem fluctuatii. Si acum ce facem?
Dumnezeu se intoarse spre trombonist si-l dezactiva la randul sau. Apoi se strecura in corporalitatea unei gene Pax 6 si incepu sa priveasca plin de curiozitate, de pe o masa incarcata cu fructe exotice si aflata nu departe de loja arbitrilor, cursa de cai din Nottigham.

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 18 May 2004, 12:39 PM

Va astept in Magia Imaginii:
http://finance.groups.yahoo.com/group/Magia_Imaginii/

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 24 May 2004, 03:36 PM

Prieteni,
Va invit sa citi noi povestiri in:
http://groups.yahoo.com/group/Stiinta_si_Fictiune_cu_Ovidiu_Bufnila/

si romanul Campuri Magnetice in:
http://groups.yahoo.com/group/Campuri_Magnetice_un_roman_de_Ovidiu_Bufnila/

Va astept sa ziceti una, altaaaaa!
Cu toata prietenia mea meduzaloidala!

Ovidiu Bufnila

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 26 May 2004, 01:54 PM

Trimis de: Ovidiu Bufnila pe 28 May 2004, 08:33 AM

Fani ai SF-ului romanesc si mondial, cititori, scriitori, poeti, dramaturgi, ingineri si filozofi, studenti la litere sau la astrofizica, editori, redactori sefi, realizatori TV, realizatori radio, jurnalisti, critici literari, graficieni, animatori si impatimiti, sustinatori sau adversari inversunati ai SF-ului romanesc, va invit sa participati in masura dorintei, placerii, timpului si tehnologiei la acest e-group PUBLIC care se va dezvolta rapid in cadenta noilor provocari ale Mileniului Trei. Va astept sa contribuiti cu informatii, atitudini, opinii, stiri, locatii, ganduri, prezentari, sugestii, idei novatoare si asa mai departe.
http://groups.yahoo.com/group/Ro_Science_Fiction/
E-groupul este public. Participarea este libera. Plecarea este libera. Ramanerea si participarea sustinuta sunt dorite cu dragoste.
Acest e-group NU ESTE concurentul nici unui alt e-group de o asmenea maniera.

Va astept.
Bafta in tot ceea ce faceti nemaipomenit pentru SF-ul romanesc. Sunteti rugati sa instiintati si alti navigatori ineteresati.
Va multumesc.
Acest e-group nu este manifestarea nici unei gasti, generatii, personalitati si asa mai departe. Discutiile sunt libere. Va invit sa contribuiti cu informatii utile despre tot ceea ce va pasioneaza in legatura cu literatura SF.

Ovidiu Bufnila
owner
http://groups.yahoo.com/group/Ro_Science_Fiction/