Versiunea pentru tiparit a acestui topic

Click aici pentru a vizualiza acest topic in formatul original

HanuAncutei.com - ARTA de a conversa _ Arta Vizuala _ Imaginea poeziei sau poezia imaginii

Trimis de: N.V. pe 6 Jan 2006, 11:23 AM

M-am gandit ca ar fi interesant de asociat imagini (fotografii, picturi, gravuri, sculpturi, etc) cu poezii (chiar si proprii sau versuri din cantece). Singurul criteriu este sa existe o corespondenta intre imaginea si versurile alese (daca doriti, puteti sa adaugati si explicatii pentru asociatia facuta).
De asemenea, daca pentru o poezie sau o imagine anterior prezentata gasiti o imagine, respectiv o poezie, care considerati ca se potriveste, va rog sa postati asociera dintre acestea, fara insa a face comentarii malitioase cu privire la alegerea facuta de celalalt coleg de forum.
Distractie placuta!

Trimis de: N.V. pe 6 Jan 2006, 11:28 AM

Consider ca exista o corespondenta intre "Poema finala" a lui George Bacovia si "Fumatorul" lui Paul Cézanne.

user posted image

Poemă finală
(George Bacovia)

Eu trebuie să beau, să uit ceea ce nu stie nimeni
Ascuns în pivnita adânca, fără a spune un cuvânt
Singur să fumez acolo nestiut de nimeni
Altfel, e greu pe pământ...

Pe stradă urle viata, si moartea
Si plângă poetii poema lor vana...
Stiu...
Dar foamea grozavă nu-i glumă, nu-i vis --
Plumb, si furtună, si pustiu,
Finis...

Istoria contemporană...
E timpul... toti nervii te vor...
O, vino odată, măret viitor.

Eu trebuie să plec, să uit ceea ce nu stie nimeni
Mâhnit de crimele burgheze, fără a spune un cuvânt
Singur să mă pierd în lume nestiut de nimeni
Altfel, e greu pe pământ...

Trimis de: Lotte pe 6 May 2006, 11:52 AM

http://img207.imageshack.us/my.php?image=indreamsiibycosmosue2hw.jpgCelei din urmă de I. Minulescu

QUOTE

Ochii negri,
Parul negru,
Si-mbracata-n negru toata,
A trecut ca-nfiorarea unei umbre pe-nserate...
Cine-a fost fantoma-n doliu cu ochi mari de dezgropata?
Cine-a fost fantoma-n doliu la al carei tragic piept
Palpitau trei asfodele ca trei guri insangerate?...
N-o fi fost necunoscuta ce m-asteapta
Si-o astept?...

A trecut...
Era-mbracate ca miresele lui Crist
Cand coboara-ngandurate albul treptelor tocite.
Ochii ei sorbeau apusul cu nesatul unui trist
Demon, smuls din intuneric
Si-aruncat in plina ziua -
Ochii ei, reflexul unor aiurari netelmacite,
Se dublau ca-ntr-u suprema sarutare de adio.

A trecut...
Si-n urma celei de purta cu ea secretul
Frazelor turburatoare de seninuri fara pata,
Am ramas sa-i sorb parfumul
Si sa descrifrez regretul
Asfodelelor fanate ce-i cazusera din piept...
Cine-a fost fantoma-n doliu cu ochi mari de dezgropata?
N-o fi fost necunoscuta ce m-asteapta
Si-o astept?...

Trimis de: Lotte pe 18 May 2006, 10:47 PM

http://img355.imageshack.us/my.php?image=ayashi48009aw.jpgCelei care minte de I. Minulescu

QUOTE

Eu ştiu c-ai să mă înşeli chiar mâine...
Dar fiindcă azi mi te dai toată,
Am să te iert-
E vechi păcatul
Şi nu eşti prima vinovată!...

În cinstea ta,
Cea mai frumoasă dintre toate fetele ce mint,
Am ars miresme-otrăvitoare în trepieduri de argint,
În pat ţi-am presărat garoafe
Şi maci-
Tot flori însângerate-
Şi cu parfum de brad pătat-am dantela pernelor curate,
Iar în covorul din perete ca şi-ntr-o glastră am înfipt
Trei ramuri verzi de lămâiţă
Şi-un ram uscat de-Eucalipt.
Dar iată,
Bate miezul nopţii...
E ora când amanţii,-alt'dată,
Sorbeau cu-amantele-mpreună otrva binecuvântată...
Deci vino,
Vino şi desprinde-ţi din pieptenul de fildeş părul,
Înfinge-ţi în priviri Minciuna
Şi-n caldul buzei Adevărul
Şi spune-mi:
Dintre câţi avură norocul să te aibă aşa
Câţi au murit
Şi câţi blesteamă de-a nu te fi putut uita?...
Eu ştiu c-ai să mă-nşeli chiar mâine...
Dar fiindcă azi mi te dai toată,
Am să te iert-
E vechi păcatul
Şi nu eşti prima vinovată!...

De ce nu-ţi cer vorbe-mperecheate de săruturi,
Nu-ţi cer să-mi spui
Nimic din tot ce-ai spus la alţii,
Ci tot ce n-ai spus nimănui.
Şi nu-ţi cer patima nebună şi fără de sfârşit,
Nu-ţi cer
Nimic din ce poetul palid
Cerşeşte-n veci, stingher,
Voi doar să-mi schimbi de poţi o clipă
Din şirul clipelor la fel,
Să-mi torni în suflet infinitul unui pahar de hidromel,
În păr să-mi împleteşti cununa de laur verde
Şi-n priviri
Să-mi împietreşti pe veci minciuna neprihănitelor iubiri.
Şi-aşa, tăcuţi-
Ca două umbre, trântiţi pe maldărul de flori-
Să-ncepem slujba-n miez de noapte
Şi mâine s-o sfârşim în zori!

Trimis de: N.V. pe 16 Sep 2011, 09:24 PM

Monastery Graveyard in the Snow de Casper David Friedrich

Copacii albi, copacii negri
Stau goi în parcul solitar:
Decor de doliu, funerar...
Copacii albi, copacii negri.

În parc regretele plâng iar...

Cu pene albe, pene negre
O pasăre cu glas amar
Străbate parcul secular...
Cu pene albe, pene negre.

În parc fantomele apar...

Şi frunze albe, frunze negre;
Copacii albi, copacii negri;
Şi pene albe, pene negre,
Decor de doliu, funerar...

În parc ninsoarea cade rar...

(Decor de George Bacovia)

Trimis de: N.V. pe 16 Sep 2011, 09:43 PM

Swans Reflecting Elephans de Salvador Dalí

Pluteşte un lanţ de lebede albe,
Iar visul din parc în lac se răsfrânge
Amurgul pune pe lebede culori:
De sineală, de aur, de sânge.

(Frântură dintr-un Amurg antic de acelaşi Bacovia)