Versiunea pentru tiparit a acestui topic

Trimis de: exergy33 pe 8 Sep 2005, 08:12 AM

CUVINTELE....

Oare ce informatii despre identitatea limbii ce o vorbim azi putem gasi in spatele cuvintelor?
In dictionarul explicativ al limbii romane gasim multe cuvinte cu etimologia necunoscuta...
Tocmai aceste cuvinte ne pot arata o fata noua a limbii pe care o vorbim!

Deschid acest nou subiect de discutie pentru cei care vor sa se aventureze in hatisul limbii romane.
Oricine poate propune spre discutie cuvinte cu o originea necunoscuta si bineinteles poate contracara afirmatiile si parerile celorlalti.
La fel de interesante sint hidronimele, toponimele si numele personajelor din basmele romanesti.

Sa vedem cine se incumeta la acest drum ?!

exergy33

Trimis de: carrad pe 8 Sep 2005, 09:45 AM

uite ca ma aventurez eu

un cuvant cu etimologie cunoscuta, dar nu ma pot abtine sa-l scriu aici:

conventum (=venire laolalta sau venire in acelasi punct, participiul lui convenio, convenire, conveni, conventum) > "cuvant" in romana si "couvent" (= manastire) in franceza; nu stiu daca s-a mostenit si in celelalte limbi romanice...poate stie cineva

Trimis de: exergy33 pe 8 Sep 2005, 01:23 PM

carrad

Daca analizam cuvintul "cuvint" vedem ca el se compune din "con"+"ventus" sau din "con"+"ventum".
Cum ai spus si tu latinescul conventum inseamna intelegere, conventie, a fi de acord cu..
In limba franceza avem cuvintele convenu si convenir , care au sensul de intelegere, conventie, acord...
Nici in latina "conventum" nu are sensul de cuvint.
Daca nu ma insel in limba latina verbum=cuvint, de unde cred eu ca a derivat si cuvintul vorba in limba romana.
Daca consulti DEX 98 vei gasi o cu totul alta explicatie.
Acolo in dreptul cuvintului "vorba" este scris "cf sl dvoriba" , adica conform slavonului dvoriba.
Bineinteles ca eu nu pot accepta aceasta explicatie.
Voi ce parere aveti?

In copilarie incercam sa-mi formez o viziune a cuvintelor prin despartirea cuvintelor in silabe.
Pentru mine "cuvint" semnifica ceva care era luat de vint, pleca odata cu vintul iar "inchisoare " era un loc inchis unde nu ajungea soarele.

Cit despre minastire ...in limba engleza ea se numeste convent.
In dictionarul etimologic englez se da urmatoarea explicatie :comunitate religioasa, constructie care adaposteste o comunitate religioasa :acest cuvint provine din latinescul "conventus" si a patruns in limba engleza prin sec XIII.

Cam atit
exergy33

Trimis de: IoanV pe 8 Sep 2005, 01:37 PM

Buna idee cu acest topic.
Intr-adevar cuvintele releveaza intelesuri nebanuite, pline de semnificatie daca mergi la etimologia lor. Chiar cuvintul cuvint imi spune multe (eu nu m-am gindit inainte de unde vine, multumesc Carrad!), si intr-adevar asa si este, un cuvint e un loc de intilnire, chiar daca venim spre el si plecam de la el in directii diferite, dupa cum intelegem fiecare.
Tot pe calea aceasta cindva am inteles si eu ce poate inseamna păcat dupa etimologia lat. peccatum - talmacit de mine prin spirit de turma.

Trimis de: carrad pe 8 Sep 2005, 02:26 PM

peccatum inseamna greseala in latina....nu stiu daca este legat de pecus, pecoris....tre sa verific

Trimis de: exergy33 pe 8 Sep 2005, 04:26 PM

Revin cu propunerea sa luam in discutie niste cuvinte care in DEX 98 sint trecute ca avind o etimologie necunoscuta:

1- baci (cioban care conduce o stina )
2- doina (in folclorul lituanian sint o serie de cintece care se numesc
daina si acest cuvint "daina" inseamna cintec in lituaniana )
3- melc
4- afin/afine
5- capsuna/capsune/capsuni

exergy33

Trimis de: exergy33 pe 8 Sep 2005, 05:40 PM

carrad

Mi-ai stirnit curiozitatea, asa ca am listat mai jos echivalentul cuvintului cuvint in mai multe limbi romanice:

Latina -verbum, dictum
Spaniola - palabra
Catalana - paraula
Italiana - parola
Franceza - mot
Portugheza - palavra
Romana - cuvint

Deci se poate vedea ca acest cuvint (cuvint) nu s-a mostenit
de catre celelalte limbi romanice.
Intr-adevar interesant....
Nu de alta dar Biblia ne spune ca..la inceput a fost cuvintul..!

exergy33

Trimis de: Wluiki pe 8 Sep 2005, 05:57 PM

parabola (lat.) -> *paraula (galo-romansa) -> cuvintele din limbile romanice occidentale

Ce ti se pare asa ciudat? Nu stiai ca dialectele romanesti sunt singure in familia limbilor romanice orientale? Mai ales cand intr-o etimologia variaza semnificatia cuvantului trebuie sa ne asteptam la o evolutie cvasilocala. Termenii pe care i-ai identificat tu in limbile romanice occidentale pentru "cuvant" nu au avut acest sens in latina, asadar originea lor trebuie cautata in latina vulgara vorbita in respectiva zona - Franta, Italia, Spania.

Trimis de: exergy33 pe 8 Sep 2005, 07:41 PM

Wluiki

De ce crezi ca nu stiam ca limba romana este deosebita de celelalte limbi romanice ?
Citisem mai demult niste studii pe tema similitudinilor si diferentelor de vocabular si sintaxa dintre latina, dialectele sud-vestice ale limbilor romanice si limba romana (singura limba romanica orientala).

Citez din lucrarea "The origin of the Rumanians" scrisa de Dunay (o poti gasi pe Internet).

Trimis de: exergy33 pe 8 Sep 2005, 08:12 PM

In legatura cu originea cuvintului cuvint va propun sa cititi articolul care se gaseste la adresa:

http://soltdm.tripod.com/limbimod/romana/komenton_r.htm

carrad te astept cu pareri si interpretari.

exergy33

Trimis de: actionmedia pe 9 Sep 2005, 12:04 AM

Trimis de: Wluiki pe 9 Sep 2005, 09:03 AM

Trimis de: exergy33 pe 9 Sep 2005, 09:18 AM

actionmedia

Trimis de: carrad pe 9 Sep 2005, 09:27 AM

bun articol, exergy....cine l-a scris? ca n-am vazut nicaieri numele autorului

Trimis de: carrad pe 9 Sep 2005, 09:29 AM

cu siguranta vorba < lat. verbum....vocalismul e/o este normal....e vorba de radical pe grad zero sau largit

Trimis de: exergy33 pe 9 Sep 2005, 11:37 AM

Wluiki

Mi se pare mie sau iarasi te grabesti sa tragi concluzii nu prea la locul lor?
Scuze daca gresesc.

Trimis de: exergy33 pe 9 Sep 2005, 11:59 AM

carrad

Nu inteleg la care articol te referi

Trimis de: carrad pe 9 Sep 2005, 12:11 PM

nu tu ai dat link-ul?

Trimis de: Wluiki pe 9 Sep 2005, 12:21 PM

Trimis de: exergy33 pe 9 Sep 2005, 12:46 PM

Wluiki
Interpretarea partinitoare , scoaterea din context , demontarea si remontarea unor fraze fac parte din arsenalul propagandistilor.

Trimis de: exergy33 pe 9 Sep 2005, 12:57 PM

carrad

Trimis de: Wluiki pe 9 Sep 2005, 01:07 PM

Trimis de: Wluiki pe 9 Sep 2005, 01:23 PM

Trimis de: exergy33 pe 9 Sep 2005, 02:35 PM

Wluiki

Trimis de: Wluiki pe 9 Sep 2005, 02:57 PM

Trimis de: IoanV pe 9 Sep 2005, 03:23 PM

Trimis de: carrad pe 9 Sep 2005, 03:40 PM

contra-dico = vorbesc/spun impotriva/invers

Trimis de: carrad pe 9 Sep 2005, 04:15 PM

sa-ti zic una faina...

modest vine din latinescul "modestus", care e un derivat al lui "modus" = masura....
asadar, modest nu e ala care sta cu nasu-n pamant si zice "eu nu, eu nu", ci ala care isi cunoaste valoarea si masura, dupa cum spunea si poetul
"exegi monumentum aere perenni"

Trimis de: exergy33 pe 9 Sep 2005, 05:11 PM

Wluiki

Deci

Trimis de: exergy33 pe 9 Sep 2005, 05:26 PM

Ioan V

Trimis de: Wluiki pe 9 Sep 2005, 06:39 PM

Trimis de: carrad pe 9 Sep 2005, 06:41 PM

solicit interventie moderator
propun deschiderea unui thread special pentru CONTRAZICERI....ceva in genul celui al lui catalin

Trimis de: Wluiki pe 9 Sep 2005, 07:00 PM

Uite exergy, introduc si eu aici o mica analiza (de la Oisteanu citire, de data asta) despre cuvinte de origine cvasinecunoscuta.
Murg, pare sa fie un cuvant (adjectiv) autohton, prelatin, pastrat in romana si albaneza () cu sensul de "inchis la culoare, negru sau brun". Prin extensie el poate deveni si substantiv, desemnand un animal de culoare inchisa: cai, caini, bovine, probabil fructe de culoare inchisa (serb-cr. murgula = maslina, murga = duda neagra) sau cer de culoare inchisa, dimineata sau seara (vsl. mraku, germ. Morgen, rom. amurg, iar in rusa morok(a) = intunecime, nor negru). De remarcat ca similitudinea amurg - murg nu este specifica numai limbii romane (fr. brun - brune, it. bruno - brunisce il giorno, germ. grau - es graut der Tag).
Analiza acestui cuvant este parte dintr-un studiu dedicat magicului si ritualului in jocurile de copii. Sunt niste descantece populare, rostite de copii, in care apare Murga, o fiinta demonica ce pare sa reprezinte intunericul). Interesant este aici si un alt termen "druga" care este arma cu care copii omoara/alunga pe Murga, arma ce este fie stiulete, drug scurt sau fus, si se pare ca sensul in folclorul copiilor este ultimul de unde ar veni si verbul a indruga = a toarce cu druga = (fig.) = a spune nimicuri, a vorbi aiurea si mult.

Trimis de: exergy33 pe 9 Sep 2005, 08:08 PM

carrad

Trimis de: exergy33 pe 9 Sep 2005, 09:47 PM

Wluiki

Cuvintul murg pe care l-ai propus , si despre care se spune ca exista si in albaneza , are o mica neclaritate.
In romana el semnifica in special un cal de culoare inchisa, termenul s-a extins apoi pentru a desemna ceva de culoare inchisa. De aici a derivat si cuvintul amurg/amurgit.

In limba albaneza cuvintul murg are semnificatia de calugar, pustnic !

Oare in care dictionar explicativ se da o asemenea explicatie ?
Acesta este numai un exemplu din asa zisele etimologii albaneze.

Mai demult am facut legatura intre murg si Eftimie Murgu , si tot navigind pe net am gasit ceva care mi s-a parut interesant.
Vedeti si voi la:
http://www.ancestry.com/search/surnamePage.aspx?html=b&ln=Murga&sourcecode=13304

exergy33

Trimis de: IoanV pe 9 Sep 2005, 10:13 PM

Trimis de: Wluiki pe 9 Sep 2005, 11:38 PM

Trimis de: carrad pe 10 Sep 2005, 07:26 AM

Trimis de: Wluiki pe 10 Sep 2005, 11:13 AM

si in limba romana din monument avem mormant

Trimis de: carrad pe 10 Sep 2005, 03:04 PM

da, exact...am uitat de asta!

cum bine remarca wluiki, avem de fapt un dublet etimologic: mostenitul "mormant" si neologicul "monument".

Trimis de: exergy33 pe 20 Sep 2005, 10:20 AM

O serie de cuvinte care se refera la fructe si plante de padure au o origine necunoscuta sau "nesigura" .

Citeva exemple ar putea fi :afine, maces/macies , capsuni, zmeura/smeura, stejar, izma, spinz/spanz- planta medicinala otravitoare ,cuvint consemnat in scrierile lui Cantemir ,.., cioata/ciot de copac, ..

Cautind diferite interpretari etimologice pentru zmeura/smeura am descoperit un articol in Cronica Romana, articol care se poate citi la adresa:
http://www.cronicaromana.ro/etimologii-126.html

exergy33

Trimis de: exergy33 pe 20 Sep 2005, 04:40 PM

Tot cu etimologia necunoscuta sint si cuvintele :nasture si pinza
Fuior-manunchi de fire de cinepa sau in pregatite de tors - are deasemenea originea necunoscuta.
Un cuvint interesant il reprezinta si comanac.

comanac - palarie fara boruri confectionata mai ales din pisla care este purtata de calugari si calugarite
In trecut femeile si fetele din familiile domnesti purtau comanace confectionate din matase sau alte materiale scumpe si care uneori erau impodobite cu margele si pietre semipretioase.
Se pare ca si domeniul "textil" ofera multe surprize din limba autohtona .

exergy33

Trimis de: exergy33 pe 22 Sep 2005, 11:01 AM

Mai adaug doua cuvinte cu etimologia necunoscuta care se pot incadra in domeniul textil :
- straie si bulendre

Trebuie sa caut sa vad daca au o radacina in sanscrita!
exergy33

Trimis de: exergy33 pe 23 Sep 2005, 03:16 PM

Are cineva informatii despre originea numelui muntilor Bucegi?

exergy33

Trimis de: carrad pe 23 Sep 2005, 03:30 PM

"Bucsa, nume de botez în Tohanul Nou si, împreuna cu Bucsoiu, nume de munti în Buceci. Ele deriva de la un hipocoristic Buc sau Bucea, care presupun ca e o scurtare a foarte frecventului (pe la Bran) nume Bucur. Un derivat al acestora e însusi numele Buceciului, format cu acelasi sufix ca numele comunelor Maneci, dincolo de trecatoarea Santului, si Moeciu, în Bran. Cel dintai e derivat de la Man sau Manea, forme scurtate de la Mamole (Emanuil), iar cel de-al doilea, poate, de la
Moise, nume de asemenea foarte raspandit prin Bran."
apud Sextil Puscariu
linkul e aici: http://www.carpati.org/toponimie_detaliu.php?id=79

Trimis de: exergy33 pe 23 Sep 2005, 04:31 PM

carrad

Explicaţia data de Sextil Puscariu nu mi se pare plauzibila (in ciuda frecvenţei mari a numelor Bucşa si Bucşoiu in zona satelor de pe culoarul Rucar-Bran).
Prima atestare a numeleui de Bucegi/Buceci de catre cine a fost facuta şi in ce perioda?

exergy33

Trimis de: carrad pe 23 Sep 2005, 04:55 PM

BUNCEÁG, bunceaguri, s.n. (Reg.) 1. Îngrămădire de trunchiuri căzute, crengi uscate şi ierbărie. 2. Covor de muşchi. – Cf. scr. b u č a k.
sursa: dexonline

desi nu sunt foarte sigura ca ar fi posibila....avem o nazalizare care ba e, ba nu e! who knows? mai sapam...poate aflam ceva!

Trimis de: exergy33 pe 25 Sep 2005, 03:31 PM

carrad

Cind analizam etimologia unui toponim sau hidronim cred ca este util sa privim zona respectiva in ansamblu.

De exemplu in zona montana a Brasovului intilnim nume mai mult sau mai putin ciudate ca :Busteni, Glajer/Glajerie , Tohan, Bran, Bucegi, Barsa,..

Bustean este trecut in DEX98 drept cuvint cu originea necunoscuta, iar in alte dictionare drept un cuvint autohton.
Glajerie inseamna un loc defrisat in interiorul padurii, luminis...
Din pacate in DEX98 avem urmatoarele interpretari:
glaja- sticla (din germanul Glas)
glajer - geamgiu , sticlar
Cuvintul glajerie nu este cuprins.
Despre Barsa ca sa zic... oile barsane...si poate nu intimplator cuvintul barsan este deasemeni un cuvint autohton care nu exista in alte limbi !!!

Chiar nu stie nimeni nimic despre primele atestari ale numelui Bucegi?!

exergy33

Trimis de: dinZarand pe 27 Sep 2005, 06:39 AM

Despre Barsa se zice ca ar veni de la un cuvant care in limba dacilor ar fi insemnat 'alb', de unde ar veni si 'barza'. Toponimul se regaseste si pe valea Crisului Alb, unde sunt Gura -Barza si Barsa, ultima atestata documentatr pe la 1400.

Trimis de: exergy33 pe 27 Sep 2005, 04:28 PM

dinZarand

Trimis de: exergy33 pe 28 Sep 2005, 12:43 PM

dinZarand

Am gasit ca numele de cetatea Zarandului a fost trecut intr-un text din 1318
sau 1319 (nu retin exact) , insa nu se dadeau alte informatii despre limba textului respectiv si de cine a fost scris acesta.

exergy33

Trimis de: exergy33 pe 6 Oct 2005, 10:54 AM

Ma intereseaza daca stie cineva cuvinte legate de vechi unitati de masura care se foloseau pe timpuri in cele trei provincii romanesti (suprafata, volum, lungime, greutate..)...si bineinteles originea acestor cuvinte.

Dau ca exemplu ; prajina , falca si iugarul ( unitati pentru masurarea suprafetelor de pamint ).
Probabil ca avem si unele regionalisme care nu au fost cuprinse in DEX.
Astept mai multe informatii.

exergy33

Trimis de: dinZarand pe 6 Oct 2005, 07:31 PM

La noi :
suprafata: iugar (lat. jugerum)
holda-1/2 ha-sper sa nu ma-nsel; moshu si bunica ar sti mai bine; tot cat un iugar.
razoara--mai mica de un iugar, dar nusunt sigur daca-i jumatate sau mai mult.
jumatate de razoara.
un talechi
Capacitate:
detz
bradie-pt. cereale.
greutate:
maja.
altele:
lat-panza se masoara in latzi-izmene de 6 latzi
vig-tot panza-un balot

Trimis de: dinZarand pe 6 Oct 2005, 08:59 PM

Am uitat "lantz"=o holda

Trimis de: exergy33 pe 7 Oct 2005, 07:19 AM

dinZarand

Eu stiu ca telechi inseamna gradina.
Ca unitate de suprafata un telechi citi m2 are?
Nu ai spus nimic despre detz si bradie.
Ultimul cuvint mi se pare cunoscut , dar nu stiu de unde.

De exeplu cuvintul tzap poate insemna si o cana de aprox 300 ml, tzap de bere.
Nu vad nici o legatura intre cuvintul tzap - animal si tzap - unitate de masura.
Litra este o veche unitate de masura echivalenta cu un sfert de litru sau cu un sfert de Kg. .
In unele regiuni ea poate insemna si 300 mililitri.
Aceasta unitate s-a folosit cu mult inainte de introducerea sistemului international (SI) in viata de zi cu zi.

exergy33

Trimis de: dinZarand pe 7 Oct 2005, 05:44 PM

Am mai uitat de SHIN"IC, tot o unitate de masura a cerealelor: 2 saci de porumb fac un shinic , daca nu ma inshel.
Nu stiu sa spun daca talechiul e o unitate de masura propriu-zisa-mai degraba nu e-dar uneori, se foloseste intr-un asemenea fel.
E adevarat ca se zice de multe ori talechi si la gradina dinapoia casei, dar se zice, mai ales acelor gradini din vatra satului, pe care nu sunt construite case. Pot sa spun ca noi avem in satul X , 2 talechiuri si jumatate, ceea ce ma face sa cred talechiul are, de multe ori o suprafata fixa. Din pacate, nefiind in Romania acum, nu-i pot intreba mai multe pe bunici.

Trimis de: E.B.E. pe 7 Oct 2005, 09:36 PM

Eu stiu ca litra este peste 15l, si se foloseste la cereale. Nicidecum mai mica de un litru.

Dar nu pot garanta decat pentru Apuseni si Cluj.

Trimis de: carrad pe 8 Oct 2005, 11:02 AM

detz tre sa provina din "decem" latinesc
cat despre litra, io stiu ca insemna "un sfert"

Trimis de: exergy33 pe 8 Oct 2005, 08:15 PM

carrad

Sa intelegem ca un detz ar fi egal cu 10 litri sau 10 Kg?

In Moldova se folosea in trecut o unitate de masura pentru suprafata cu numele de falce, plural falci.
O falce de pamint are aproximativ 1.5 hectare.
Interesant este faptul ca originea acestui cuvint se gaseste in latinescul " falx".
Din acelasi falx/falcis a derivat si falca/falci in limba romana.(vezi si expresia cu o falca in cer si cu una in pamint )
Nu vad legatura dintre aceste cuvinte!

exergy33

Trimis de: dinZarand pe 8 Oct 2005, 08:57 PM

Un detz e a zecea parte dintr-un litru. Se zice despre cineva ca "o baut mai mult c-on detz".

Trimis de: exergy33 pe 10 Oct 2005, 06:55 AM

carrad

Trimis de: dinZarand pe 10 Oct 2005, 08:09 AM

"Decima" (pars) asa-i numita dijma in latina medievala.

Trimis de: exergy33 pe 11 Oct 2005, 06:35 PM

din Zarand

Despre decima si cuvintele derivate din aceasta radacina se pot spune multe.
Decima reprezenta in timpul Imperiului Roman a zecea parte din ofranda de razboi care in mod obisnuit era inchinata templelor.
Dupa aparitia crestinismului (filiera catolica ) a fost impusa regula de a se plati o zecime din venitul anual catre biserica.
Forma corupta a acestui cuvint latin , si anume dijma o regasim in perioada Evului Mediu in cele trei provincii romanesti.

Interesant este faptul ca originea verbului "a decima" care a devenit sinonim cu a nimici in masa , se gaseate tot in latinescul decima !

"Decimus" - adica al zecelea - insemna a omori unul din zece soldati (capturati) prin tragere la sorti !!!

exergy33

Trimis de: carrad pe 11 Oct 2005, 06:40 PM

nu cred ca dijma vine din "decimus", ci doar "zeciuiala"...de unde sa fi aparut acel "j"? plus ca, din cate imi amintesc, "e" accentuat nu se inchide la "i" (desi nu bag mana in foc, pt. ca vrobesc din amintiri)...

in ceea ce priveste verbul "a decima" el este un neologism preluat ca atare din latinescul "decimare" care are sensul pe care l-ai amintit.

Trimis de: exergy33 pe 11 Oct 2005, 07:29 PM

carrad

Am citit undeva (nu mai tin minte exact unde ) ca in evul mediu timpuriu clerul catolic maghiar din Transilvania folosea cuvintul "decima" sub formele
"dezima " si "dizma".
Mai apoi aceasta ultima forma a fost preluata de slavi care ar fi transformat-o in "dijma"

exergy33

Trimis de: carrad pe 11 Oct 2005, 07:36 PM

este posibil sa fi folosit o forma "detzima"...de altfel grupurile "ce" si "ci" au evoluat de la o pronuntie "che", respectiv "chi" la pronuntia "tze" si "tzi", ca in "dicitur" rostit "ditzitur"....


nu stiu ce sa zic...o fi asa cum zici, desi, repet, mi se pare putin probabil...poate stie altcineva daca regulile de transformare fonetica permit o ipoteza "decima" > "dizma"...eu cred ca nu prea

Trimis de: exergy33 pe 12 Oct 2005, 03:00 PM

In unul din posturile mai vechi Ioan V a propus sa discutam cuvintul
mintuit.
In sens bisericesc el inseamna izbavirea de pacate , dar la fel de bine poate insemna si salvat .
In mod ciudat in limba romana apar unele expresii ca "lucru de mintuiala" sau "am mintuit ...".

Lucru de mintuiala inseamna lucru prost facut.
A mintui un lucru inseamna a duce acel lucru la bun sfirsit.
Eu cel putin nu vad o legatura logica intre aceste expresii.
Daca ar mai fi fost Cla pe la Han probabil ar fi dat o definitie in inconfundabilul sau stil ,..
Cine stie .poate citeste si Mihai acest post ...si comuta pedeapsa data (pe dreptate cred).

Dar sa revenim la subiect.
In DEX98 se spune ca ar proveni din maghiarul "menteni"...insa inclin sa cred ca nu este asa.
Carrad poate gasesti tu ceva prin greaca sau latina.

exergy33

Trimis de: abis pe 12 Oct 2005, 03:52 PM

Trimis de: exergy33 pe 12 Oct 2005, 04:05 PM

abis

Se poate sa ai dreptate.
Oricum sensul pe care il are azi acest cuvint este foarte departe de cel original.

exergy33

Trimis de: IoanV pe 12 Oct 2005, 09:39 PM

In dictionarul maghiar-roman am gasit mento=salvare. Probabil de aici vine mintuire.
De remarcat totusi asemanarea mento-mental-minte. Ciudate plimbari fac cuvintele astea. Oare cum o fi ajuns in limba maghira mento=salvare? Are si mintea rolul ei in salvarea noastra, pro sau contra, nu?

Trimis de: exergy33 pe 13 Oct 2005, 09:09 AM

abis

Da , ai avut dreptate in ce priveste "decimarea " soldatilor romani.

Trimis de: exergy33 pe 13 Oct 2005, 10:48 AM

IoanV

Iata ce am gasit in dictionarul etimologic englez:

Trimis de: carrad pe 13 Oct 2005, 11:07 AM

atributul de "mantuitor" este o traducere a adjectivului "soter".

daca tot veni vorba de radicalul men-, as vrea sa va supun atentiei verbul gandirii din limbile germanice, care este in legatura cu verbul multumirii...

to think / to thank

este vorba de acelasi radical, pe grade diferite. mie una mi se pare interesanta aceasta inrudire....

Trimis de: exergy33 pe 13 Oct 2005, 12:26 PM

carrad

Nu ai spus acest adjectiv "soter" carei limbi ii apartine?
Poti da mai multe explicatii , please!

exergy33

Trimis de: carrad pe 13 Oct 2005, 03:45 PM

"soter" e salvator, mantuitor in greaca veche

Trimis de: exergy33 pe 14 Oct 2005, 06:30 AM

carrad

Asteptam mai multe explicatii.
In Grecia cuvintul "soter" a fost aplicat mai multor personaje , cum ar fi :
Zeus Soter
Ptolemeus Soter

Acest cuvint s-a bagatelizat in limba romana sub forma numelui masculin Sotir sau a celor de familie ca Sotirescu , Sotiru , Sotireanu..

Totusi nu s-a gasit un raspuns la intrebarea care este etimologia cuvintului a mintui.
Oare in afara de maghiari si romani mai sint si alte popoare (in Europa) care sa aiba in vocabularul lor un cuvint asemanator din punct de vedere fonetic cu "mintuire" sau "mento" si care sa semnifice acelasi lucru ?

exergy33

Trimis de: exergy33 pe 16 Oct 2005, 08:12 PM

In unul dintre posturile mele anterioare am spus ca o serie de cuvinte pe care DEX-ul le da drept cuvinte cu etimologie necunoscuta sau cuvinte de origine maghiara sint trecute in dictionarul maghiar ca fiind cuvinte pur romanesti.
Una dintre cele mai interesante carti in acest domeniu este lucrarea lui Bakos Ferenc ELEMENTE LEXICALE ROMÂNE ÎN VOCABULARUL LIMBII MAGHIARE , publicata in 1982.

Autorul oferă un scurt istoric al cercetării în domeniul care datează de acum 200 de ani de când s-a început înregistrarea elementelor de origine română în vocabularul limbii maghiare. Primele încercări timide s-au limitat doar la o analiză comparativă a cuvintelor corespondente şi se datorează lui Benk ő József – 1873.

Un capitol aparte se referă la producti­vitatea elementelor de origine română. Autorul, consultând surse în mod subiectiv şi aleatoriu, fără a pretinde epuizarea domeniului, inventariază lexemele de origine română sub raport morfologic în următoarea formulă: din 2256 de cuvinte de origine română 1687 sunt substantive, 235 adjective, 290 verbe, 27 interjecţii, 14 adverbe şi 3 prepoziţii.

Articolul complet pe aceasta tema se poate citi la:

http://www.bibliotecamm.ro/?s=20&f=24

exergy33

Trimis de: exergy33 pe 21 Oct 2005, 08:40 AM

Postez citeva versuri scrise de pictorul si graficianul bulgar ROMAN KISSIOV ,in care el da o definitie poetica a magiei cuvintelor.

[QUOTE]
Scrisoare, II

Dragã,
Îti scriu iarãsi.

Mã întrebi la ce mai lucrez.
Cum sã-ti spun – încerc
Sã încui cuvintele în idei si în noime...
Mã întrebi unde locuiesc.
Cum sã-ti spun – în timp ce încerc
Sã încui cuvintele, pânã la urmã
Ele mã-ncuie pe mine.
Închisoarea cuvintelor – iatã adresa mea.
Poti sã treci pe aici, dacã vrei.
Aici nu sunt zile de vizitã.
În general mã simt bine, conditiile-s minunate...
La ferestre nu-s gratii,
Nici gardieni pe la usi.
Usile, usile grele de fier
Stau totdeauna deschise.

Vrei desigur sã stii
Dacã am fost condamnat pe viatã.
Trebuie sã stii cã aici,
Practic, moarte nici nu existã.

Traducere facuta de Carolina ILICA si Dumitru M. ION

exergy33

Trimis de: exergy33 pe 21 Oct 2005, 01:09 PM

Analizind cuvintele care ar putea sa aiba o oarece legatura cu cuvintul "mintuitor " mi-a venit o idee.
Aceasta corelatie poate parea cam hazardata dar totusi o expun aici.

Se stie ca in Biblie , Isus a mai fost numit si RABI , adica INVATATOR.
Acest cuvint "rabi " poate fi interpretat intr-un sens mai larg ca sfatuitor , calauza spirituala, indrumator..
Este posibil ca la inceputurile crestinismului cuvintul rabi sa se fi tradus prin "mentor "- aceste doua cuvinte avind aceleasi conotatii , si mai apoi crestinii din spatiul romanesc sa-l fi utilizat ca atare.

Etimologia lui "mentor" se gaseste in lumea greaca.
Mentor a fost prietenul lui Ulyse si sfatuitorul lui Telemach (fiul lui Ulyse ).

DEX-ul da originea cuvintelor mintui/mintuitor/mintuire in maghiarul "menteni", care dupa parerea mea cel putin, este o explicatie trasa de par.

exergy33

Trimis de: exergy33 pe 19 Dec 2005, 09:00 PM

Stateam si ma gindeam cit de multe cuvinte cu etimologie necunoscuta legate de viata spirituala , psihic sau viata sociale se gasesc in limba romana.
Dau numai citeva exemple :
mihnire , posomorit , posac ,vraiste meteahna , zapacit , podidit , sclifosit , buimac , uimit , neghiob , mirlan , scalimb , ferches , ...

Nici unul dintre cuvintele enumerate nu are o asemanare cu alte cuvinte din limbile indo-europene in forma in care se vorbesc ele azi in spatiul european !!!

Aceste cuvinte de unde vin ?

exergy33

Trimis de: dinZarand pe 20 Jan 2006, 04:36 AM

Ce am gasit despre toponimul "Zarand":

Alanii au fost un trib nomad de origine iraniana care au ocupat stepele Caucazului pana la sfarsitul secolelor 2 e.n. Alanii constituie ultimul val sarmatic care au pornit in secolele 2-3 si ei in directia vestului miscandu-se spre Dunare. La 370 se afiliaza hunilor lui Atila si ataca impreuna cu ei imperiul Bizantin. O parte a alanilor s-au asociat cu vandalii si au plecat in Africa impreuna cu acesti vandali. Au disparut din istorie in jurul secolului 5 e.n fiind probabil asimilati pentru ca nu se stie nici o sursa sa fi fost exterminati de vre-un razboi.

O buna parte din ei au ramas insa in zona lor de origine, respectiv zona Caucazului si a Cubanului, osetinii de azi fiind urmasii lor. Popor vechi, autodenumidu-se yas, alanii sint semnalati de chinezi, in anul 126 e.n sub numele de an-zai, si de greci care i-au numit initial asaioi.
Etnonimul lor original, yas, a ramas in citeva toponime rominesti : orasul Iasi—intemeiat se pare de ei ( un alt oras, Yassi exista in Turkestan avind aceiasi provenienta); satul Iasca de la gurile Nistrului; Valea Iasului din muntii Argesului; Prutul-considerat odinioara fluviul alanilor; si toponimicul Zarand ( cf. subst. osetin zarond-batrin)

[COLOR=red]

Trimis de: Cla pe 20 Jan 2006, 05:05 AM

Trimis de: exergy33 pe 22 Jan 2006, 08:35 PM

dinZarand

Am citit cele postate de tine , dar nu sint cu totul de acord.
Ai uitat sa dai sursa din care ai preluat informatiile.
Daca alanii , respectiv osetinii au adus cuvintul Zarand pe plaiurile romanesti , atunci de ce o zona geografica din estul Iranului , la granita cu Pakistanul , are acelasi nume ?
Acolo nu a calcat picior de alan .

Dupa cum am mai spus si inainte cuvintul 'zar' in limba persana veche cit si in cea moderna /Farsi se traduce prin : aur , auriu...si se aici a derivat si cuvintul 'zaraf' sau 'saraf' , cuvint care DEX-ul il da ca fiind de origine turca .

Atit in Zarandul iranian cit si in Zarandul romanesc se gasesc mine de aur .
Sa fie asta doar o simpla coincidenta ?!....sau poate e altceva ?

Ma voi documenta cu privire la "toponimicul Zarand ( cf. subst. osetin zarond-batrin) ".

Voi reveni cu amanunte .

exergy33


Later Edit

Intre timp am gasit un dictionar english/osetin , on line , la adresa :

http://www.websters-online-dictionary.org/translation/Osetin/zarond

Trimis de: dinZarand pe 25 Jan 2006, 01:19 AM

Exergy,
Pe internet am gasit etimologia.
Si etimologia care-l leaga de "aur" s-ar putea fi plauzibila, dar, trebuie lamurite cateva lucruri.
Ce a denumit "Zarand" prima data? Muntii omonimi, regiunea omonima sau localitatea.
Eu as crede ca muntii, desi nu am nici un fel de document. Este mult mai logic insa.
Din cate stiu, extracerea aurului dessi este foarte veche (antichitate) in zona, totusi ea nu s-a facut din Muntii Zarandului propriu-zisi, ci din Muntii Metaliferi care inchid la est, sud -est, Depresiunea Zarandului, si, cred, ca si din Munti Bihorului. Din pacate nu stiu care este denumrea veche a Muntilor Metaliferi.
Totusi cred ca etimologia "zarond" (batran) este mai probabila din cauza ca in zona este dovedita arheologic prezenta unei populatii sarmatice numeroase. Este vorba, in principal, de iazigi.

Trimis de: exergy33 pe 25 Jan 2006, 09:14 AM

dinZarand

Trimis de: Achernar pe 25 Jan 2006, 11:08 AM

Intrebarea care se pune e in ce masura sarmatii si iazigii din campia panonica au reusit sa-si impuna limba si cultura pe teritoriul Banatului si Crisanei de azi.

Trimis de: exergy33 pe 6 Feb 2006, 02:28 PM

Cla
Ramasesem datoare cu un raspuns.

Trimis de: exergy33 pe 12 Sep 2006, 01:01 PM

Text din cartea "Fluierul la romani". Autor: Traian Ciuculescu


Fluierul - legenda si istorie

Traind in deplina comuniune cu natura, oamenii erei preistorice nu vor fi fost doar coplesiti de spaimele provocate de nenumaratele primejdii care le amenintau viata, ci si sufletul lor vor fi tresarit la auzul cantecului pasarilor, la freamatul frunzelor in bataia vantului, la diferitele sunete ale vocii animalelor. Instinctul natural de a imita a facut ca intaia incercare de exprimare a diferitelor senzatii sa se fi produs prin voce, iar a doua, prin instrumentele muzicale care si ele, la randul lor, cautau sa imite vocea omeneasca.

Legenda...

Utilizarea in scopuri muzicale a producerii sunetelor prin trecerea (scurgerea) unui curent de aer peste tulpinile tubulare sectionate ale unor plante este atribuita de legendele grecesti zeului Pan, protectorul turmelor si padurilor. Indurerat de pierderea iubitei sale, nimfa Syrinx, metamorfozata de zei in trestie, nefericitul Pan a luat sapte tevi de trestie de lungimi si grosimi diferite pe care le-a lipit cu ceara, creind in felul acesta instrumentul muzical numit syrinx, cu care iese invingator in intrecerile muzicale cu alte zeitati, castigandu-si simpatia nimfelor, in ciuda urateniei sale.
Nascocirea fluierului (flautului) este atribuita tot unor zeitati - Atena, zeita intelepciunii. Acesta il pierde sau il arunca si fluierul este gasit de Marsyas, un pastor frigian care, in scurt timp, ajunge vestit pentru arta sa. Impins de o trufie nemasurata, Marsyas il provoaca la o intrecere pe insusi Apollo, el urmand sa cante din fluier, iar zeus, din lira. Muzele il declara invingator pe Apollo, iar nesabuitul pastor este pedepsit, in urma ramasagului pierdut, prin jupuirea pielii. Zeul regreta asprimea pedepsei si-l metamorfozeaza pe Marsyas intr-un rau care ii poarta numele si pe ale carui valuri fluierul ajunge pe malurile Sicyonei, unde este gasit de un cioban.

... si istoria

Adevarul este ca nu numai vechii greci, ci si alte popoare ale lumii antice au cunoscut asemenea instrumente care produceau sunete prin suflarea unui jet de aer peste sectiunea unui tub.
Cercetarile arheologice au dat la iveala fragmente ale unor fluiere, a caror vechime a fost apreciata la peste 15 000 de ani, cum este cazul celui descoperit in statiunea arheologica Vezere din Franta.
In mod surprinzator, formele primitive ale fluierului nu au disparut. Unele dintre acestea, cum este cazul tilincii bucovinene, pot fi intalnite si astazi.
In oriental antic, in Grecia si, mai tarziu, la Roma, fluierul a avut o mare importanta muzicala si a cunoscut o mare diversitate de tipuri si forme determinate de specificul muzicii practicate in regiunile pe care acestea le reprezentau.
Fluierele grecilor si romanilor se confectionau din trestie, soc dar si din oasele unor pasari (cocor, vultur) sau ale unor animale mari (cerb).
Ocaziile in care se foloseau fluierele erau felurite: la petreceri si spectacole publice, la mese, la nunti, in cadrul unor ritualuri religioase, funebre sau magice.
Dupa cat se pare, fluierele rituale se faceau din oase de om. O reminiscenta a unor astfel de practici s-a pastrat in denumirea data unui os al piciorului, denumire intalnita atat in Latina (tibia), cat si in limba romana: fluierul piciorului sau in dialectal aroman: calamea ciorlui.
Importanta acordata fluierului este evidentiata si de faptul ca arta de a canta la acest instrument facea parte din educatia tineretului grec si roman.
In evul mediu, fluierul cade in desuetudine. El este redescoperit in epoca Renasterii, timp in care este perfectionat.
Conservand elemente arhaice, dar incorporand si descoperiri de data recenta ale stiintei si tehnologiei, realizat din materiale diverse: lemn, bambus, trestie, metal, plastic, ceramica etc., fluierul se bucura de o mare popularitate, el putand fi folosit in cultivarea oricarui gen de muzica, contribuind prin timbrul sau luminos la exprimarea celor mai diverse sentimente omenesti. Simplitatea, dimensiunile reduse sunt doar cateva dintre caracteristicile care i-au asigurat popularitatea si raspandirea.

Trimis de: soka norman pe 12 Sep 2006, 06:16 PM

nu stiu de unde ati scos voi partea cu alanii si cuvintele romanesti ca si eu ajunsesem la concluzii asemanatoare.
chiar cuvantul Bihor(in maghiara Bihar) are corespondent in statul Bihar(chiar unele variante Bihor).am aflat ca vine di sanscritul vihara care inseamna adapost. Pt regiunea Bihor din Romania am gasit 3 etimiogi diferite,(cum ar fi slavul vifor).Interesant judetul alaturat se numeste Salaj(adapost).
Si muzica din Bihor imi aduce mie ca sonoritate si stil de muzica din Punjab.
Motii ca si alani purtau un mot in varful capului pana in sec.19.Initial ma gandisem ca unii alani au fost maghiarizati devenind razboinicii secui(din persanul saka-scit) ,iar ceilati romanizati devenind moti si oseni(faceam comparatie intre numele de oseni si cel de asii dat alanilor,vezi si oseti).si muzica stridenta oseneasca,tapuritul,e deosebita.
Am mai observat pe vase ceramice din Transilvania modele similare cu cele din olaria neoliticului chinezesc.
Facusem legatura dintre Menumorut si 2 nume sanscrite Manu si Maruti(razboinici),am aflat apoi ca inseamna ceva in limbile turcice;
turcomanii pretind ca ei sunt alanii si scito-sarmatii si ca nu e nici o dovada ca alanii vorbeau o limba indo-iraniana ci turco-mongola(puteti gasi astea pe site-ul turkish world sau turkik world).

Sa nu uitam ca exista o populatie numita jat in Punjab,;ei pretind ca jat si getae(getii) provin din aceiasi stramosi.Eu pretindeam ca getii au venit din Dacia, ei nu si nu ,ca getii au plecat din India(sau din Afganistan).Au si nume ca dahya sau Krishan.Suna cunoscut?

Asa din mandrie patriotica.... am auzit ca exista o populatie ,un trib in Bihar-India care vorbeste aproape romaneste.Stie cineva ceva despre aceasta populatie?

Trimis de: exergy33 pe 15 Sep 2006, 01:24 PM

Trimis de: soka norman pe 15 Sep 2006, 05:34 PM

William Schiller, Unde s-a născut civilizatia. (Cităm după revista Arhetip nr 6-7. Se mai afirmă că în statul indian Bihar - omonim al regiunii românesti Bihor - există populatii ce vorbesc o limbă aproape identică cu limba română.)
Mesaje in piatra

din pacate nu am mai mult decat aceasta informatie,si eu speram sa verific daca e adevarat sau nu.stiu ca exista romani dusi de Justinian in 500 in muntele Sinai Egipt,dar nu stiam ca e posibil sa existe un "trib"in India.
nu stiu daca cineva s-a inetresat de acest lucru pana acum.

Trimis de: exergy33 pe 17 Sep 2006, 02:19 PM

Cartea de care vorbesti tu este imposibil de gasit in fisierul bibliotecii congresului (USA) .
Mi s-a parut extrem de ciudat ca nu se gasesc informatii suficiente pe net despre acest autor , arheolog ??? , se pare ....
De ce nu este el citat de alti colegi din domeniu ?!
Am observat ca numele lui , cit si cel al cartii , este vehiculat numai pe siturile asa zis 'daciste' sau 'traciste' . Nu stiu daca termenii folositi de mine sint corecti din punct de vedere gramatical .

Ti-am citit toate posturile de pe situl acela indian .
Cum ai ajuns acolo ?

O teorie asemanatoare , despre legatura dintre jats si croati , este sustinuta de o serie de istorici croati , istorici care refuza ideea originii slave a croatilor .
Teoria lor este interesanta , are argumente logice ... bazate atit pe radacini lingvistice , cit si pe unele insemne heraldice si 'designul' unor piese vestimentare din portul lor popular .

Am trecut si pe la situl lui S .O , , ... am vazut ce ai postat si acolo .
Nu sint de acord cu unele lucruri .
Dupa parerea mea , ar trebui sa fii mai flexibil in gindire , si sa nu te lasi prins de unele coincidente .
Iti spun asta din experienta mea proprie .

Trimis de: soka norman pe 17 Sep 2006, 04:05 PM

Am ajuns pe site-ul acela din intamplare,cautam ceva despre geto-daci si am dat de acel site.si m-am inscris.
Din pacate nu am revista Arhetip nr 6-7 sa vad acolo ce scrie de fapt acest William.Nu cred ca biblioteca USa are toate cartile.Totusi daca voi ajunge prin India(un jat S Tewatia chiar vrea sa il invite pe Savescu la un posibil congres in 2007,i-am zis ca nu ar fi indicat deoarece Savescu are alte idei despre daci) voi incerca sa aflu mai multe informatii.

Trimis de: exergy33 pe 17 Sep 2006, 05:24 PM

Te referi cumva la Dr. S.K. Tewatia , cel care sustine ca populatia jatt era superioara tuturor triburilor ariene ,triburi din care facea si ea parte ?

Daca vrei , iti pot spune ca acest Tewatia eate varianta indiana a lui ... Savescu .
O fi lumea mare , insa pe Internet e mica ... atit de mica ca ei doi s-au intilnit fara dificultate .
Mi-ar fi placut sa asist la o discutie intre cei doi . , fiecare aparindu-si cu zel ideile fixe si ... personale .

Trimis de: soka norman pe 17 Sep 2006, 11:52 PM

Da ,asa este.De fapt cei 2 au vorbit la telefon acum 4 luni.
Evident ,personal,nu impartasesc asemenea enormitati cu leagane de civilizatii si centre ale universului.Dar fiecare cu parerea lui.Nu cred ca ar discuta in contradictoriu ci ar bea o bere.
Oricum cu aceasta ocazie am avut ce invata despre daci. Din pacate dovezile despre numele de daci ma duc prin zona Afganistanului si nu in zona carpatica cum as fi dorit.Dar poate ma insel.
Te pot intreba ,de unde aceasta pasiune pt Iran?de fapt pt conexiunile dintre limba romana si cele iraniene?

Trimis de: exergy33 pe 18 Sep 2006, 05:36 PM

Citeste aici despre dahae ... si dupa aceea mai putem discuta .
http://www.livius.org/da-dd/dahae/dahae.html

Pasiunea mea pentru conexiunile dintre limbi o am din copilarie .
Bunica mea vorbea fluent cinci limbi . De la ea am deprins un fel ciudat de a 'simti' o limba straina .

Acum pot identifica mai usor anumite legaturi dintre cuvintele romanesti si cele din limba persana , pentru ca locuiesc in Iran .

Ma uimeste faptul ca in Romania se stie atit de putin despre inscriptia in limba persana descoperita la Gherla . Iranienii o interpreteaza ca un semn al relatiilor politice dintre imperiul persan si statul dac .

http://www.livius.org/da-dd/darius/darius_i_t12.html

"One of the most remarkable inscriptions from Antiquity is the following fragmentary text, written in Persian cuneiform script, found in 1937 on a clay tablet in Gherla, and published in 1954:

[...] king [Darius] son of Hystaspes [...]
[...] did [...]
This is of course not a text full of very important information, but the fact that it exists is remarkable, because Gherla is in the northwestern part of modern Rumania."

Trimis de: Rex_Pelasgorum pe 28 Sep 2006, 08:36 PM

Trimis de: soka norman pe 29 Sep 2006, 01:33 AM

Trimis de: exergy33 pe 29 Sep 2006, 06:54 AM

Mai dau aici un link ,apartine Asociatiei de Studii Antice din Iran .
http://www.cais-soas.com/CAIS/History/hakhamaneshian/darius_great.htm

Trimis de: exergy33 pe 24 Oct 2006, 07:56 AM

Ma voi lega in discutie de cuvintul rîu/râu .
Iata ce spune dictionarul :

RÂU, râuri, s.n. 1. Apă curgătoare (permanentă) formată din unirea mai multor pâraie şi care se varsă într-un fluviu, în alt râu, într-un lac etc. 2. P. anal. Cantitate mare de lichid care curge; torent, val. ♦ Fig. Şir, coloană, mulţime de oameni în mers. ◊ Expr. Râuri-râuri = în număr mare, fără sfârşit; potop. 3. (La pl.) Cusătură în linii şerpuitoare, care împodobeşte mânecile, de la altiţă la manşetă, şi piepţii cămăşilor de la costumul naţional. - Lat. rivus.

Cineva m-a intrebat ce inseamna RHEOLOGY si care este etimologia cuvintului .
Rheologia se ocupa cu proprietatile si comportamentul substantelor care au capacitate de curgere , felul in care isi schimba ele forma , luind in considerare compozitia si structura materialului /substantei in cauza .

Ca de obicei , am verificat etimologia folosind Encarta Dictionary ... si iata ce am citit acolo :

rheo -
[From Greek rheos “stream, current,” which was formed from rhein “to flow.” Ultimately from an Indo-European word that is also the ancestor of English stream.]

Daca mergem un pas mai departe , si ne vom opri la verbul a inrâuri ... vom avea o surpriza :

ÎNRÂURÍ, înrâuresc, vb. IV. Tranz. şi intranz. A exercita o influenţă asupra cuiva sau a ceva; a influenţa. - Cf. fr. i n f l u e r, i n f l u e n c e, germ. b e e i n f l u s s e n.

... nu vad absolut nici o legatura , nici cu franceza , nici cu germana ...

Iata cum percep eu sensul cuvintului înrâuri :

Se stie ca din cele mai vechi timpuri viata omului a fost conditionata de o sursa de apa , in apropierea careia primele grupuri socio-umane si-au facut un loc permanent de sedere .
Apa , in speta apa curgatoare - riul , debitul ei - de la un anotimp la altul , era unul din elementele cheie ale unei posibile bunastari .

Tocmai de aceea eu cred ca românii nu au luat cuvintul râu de la romani ... il foloseau si grecii , si cred ca il foloseau si alti 'barbari' indoeuropeni contemporani cu grecii ... printre care si geto-dacii .

Trimis de: Lucifer pe 31 Oct 2006, 03:36 AM

Trimis de: exergy33 pe 31 Oct 2006, 08:29 AM

... de ce piuă are pluralul pive ?

Nu toate cuvintele se conjuga la fel.

Forma corecta de plural este pâraie,insa multi au tendinta de a pronunta pârâuri .
... vezi expresia râuri şi pârâuri ... nimeni nu spune râuri si pâraie ...

Trimis de: Lucifer pe 31 Oct 2006, 03:47 PM

Doar verbele se conjuga, restul se declina.

N-am inteles nimic. Ce ironie te-ai fortat sa gasesti ?

Terminatia "escu" banuiesc ca e singularul de la "esti" din Bucuresti, Ploiesti, Pitesti.
Poate are legatura cu verbul "a fi".

Trimis de: exergy33 pe 31 Oct 2006, 04:20 PM

Trimis de: Lucifer pe 1 Nov 2006, 04:20 PM

Dar eu nu am zis ca poate deriva mîntuire din Mîntuleasa. Am zis ca poate au legatura. Evident ca daca au legatura derivarea este Mîntuleasa din mîntuire.

Cu sufixul "leasa" m-am gindit mai bine si cred ca am gasit ce e cu el : este sufix de formare a femininului cum ar fi "easa" in exemplul preot --> preoteasa. Litera "l" ("L" ) care e in plus ar fi adaugata pentru cazurile cind primul cuvint se termina in vocala, pentru a nu fi doua vocale alaturate dupa compunere. Exemple:
- Pätru ( Petre ) --> Pätruleasa
- Mutu --> Mutuleasa

Apropo de interpretari : nu am vrut sa spun prin asta ca Mutu are ceva cu Pätruleasa.

Trimis de: exergy33 pe 1 Nov 2006, 04:39 PM

Trimis de: soka norman pe 3 Nov 2006, 01:35 PM

terminatia escu vine din latinul iscus si arata din ce familie faci parte,petrescu,din familia lui petre etc
-aru arata ocupatia de baza a susnumitului
-eanu,arata locul de origine,moldoveanu,olteanu etc

tara oasului-osenii,are legatura cu ossetinii din caucaz? mai ales ca avem ceva migratii sarmatice prin zona,a se vedea si numele neobisnuite de acolo,bixad si altele

Trimis de: Kyklos pe 3 Nov 2006, 02:34 PM

Cuvintele cu etimologie necunocută ca haraiman care înseamnă zgomot...presupun că ...provin din lexicul popoarelor migratoare...mai sunt cuvinte ca ...haboca..cu forţa..

Trimis de: exergy33 pe 25 Jan 2007, 11:25 PM

CIOPÂRŢÍ, ciopârţesc, vb. IV. Tranz. 1. A tăia în bucăţi (şi la întâmplare) o fiinţă sau o parte a trupului ei; a ciocârti. 2. A tăia un obiect în mod neregulat sau la întâmplare; a ciopli rău, neîndemânatic. [Var.: (înv. şi pop.) ciopârtí vb. IV] – Din ciopa®tă (modificat după parte).

A CIOPÂRŢ//Í ~ésc tranz. 1) (un obiect) A tăia la nimereală în bucăţi mărunte; a bucăţi; a ciocârti. 2) (un material, o piesă etc.) A lucra rău, inestetic, dând dovadă de neîndemânare. /Din reg. ciopartă

... si acum vine rindul englezescului chopper

- cleaver: a cutting tool with a handle and a sharp broad blade, used especially for chopping up meat or wood
Microsoft® Encarta® Reference Library 2003. © 1993-2002 Microsoft Corporation. All rights reserved.

Daca A CIOPÂRŢI vine din regionalismul cioparta , chopper-ul englezesc de unde vine oare?

Trimis de: exergy33 pe 25 Jan 2007, 11:35 PM

Trimis de: Rex_Pelasgorum pe 30 Jan 2007, 12:08 AM

Trimis de: exergy33 pe 31 Jan 2007, 03:21 PM

De la DEX citire :
MOMẤIE, momâi, s.f. 1. Schelet de lemn înfăşurat în paie şi acoperit de zdrenţe, înfăţişând un om, care este pus pe un teren cultivat pentru a speria şi alunga păsările şi animalele sălbatice dăunătoare; sperietoare, măgăoaie. 2. Fig. Epitet dat unei fiinţe urâte. ♦ Mogâldeaţă. 3. (Înv.) Semn care se pune la hotarul unei moşii; semn de aliniere. – Et. nec.

Parerea mea e alta.
In limba persana la ceara de albine se spuna mum , iar la mumii se spune mumia-i , adica imbracat in ceara.
Ba mai mult , la persoanele bolnave sau la cele fara vlaga , se spune la fel ca in limba romana .... galben ca ceara, palid ca o momaie /zard-e mumia-i ... sau ca o momaie /mesle yek mumia-i

Acum fiecare e liber sa creada ce vrea ... , ca daca incerc sa contrazic DEX-ul iar o sa sara lumea si o sa-mi spuna ca oriunde in jurul meu vad numai sanscrita si persana .

Trimis de: andra_v pe 7 Feb 2007, 05:57 PM

Uite, am imprumutat cuiva de mai bine de un an Dictionarul de Sanscrita, asa ca sunt cu mainile legate in ceea ce priveste etimologia.

Trimis de: Rex_Pelasgorum pe 10 Mar 2007, 12:25 AM

Ca un fapt divers, populatia actuala din vestul Rominiei este de descendenta daco-sarmato-romana....

Influentele sarmatice se resimt nu doar in toponimie, dar si in costumele populare si in traditii, fizionomie, etc. Am sa revin cu informatii mai vaste pe viitor despre aceasta tema. Problema este foarte vasta, si necesita cercetari amanuntite care le efectuez de vreo luna de zile alaturi cu un domn profesionist si recunoscut.

Cu toate acestea, lipsa cunostintelor in ceea ce priveste limbile iraniene ne leaga de maini... un dictionar ossetin-romin, sau ossetin-englez ne-ar fi de folos.

Te oferi sa ne ajuti, Exergy ?

Trimis de: exergy33 pe 10 Mar 2007, 10:24 AM

Pentru inceput intra la adresa :
http://ironau.ru/english.html

Problema e insa alta . Osetinii din fosta Uniune Sovietica folosesc alfabetul chirilic . Asta ingreuneaza cititul in mod corect al textelor ; la pronuntie ma refer.
Recunosti usor textele scrise in limba ossetina pentru ca ei au o litera inexistenta in alfabetul chirilic , si anume pe æ .
Unii dintre ei folosesc alfabetul georgian ( Georgia /Gruzia/Iveria/Kvartelia ).

Din pacate eu nu pot accesa din Iran 'angelfire' ... adica nu-mi dau voie cei de la angelfire
Daca intri acolo si daca poti descarca instructiunile gramaticale (JPG file) , fii amabil si trimite-mi prin mail materialul .
http://www.angelfire.com/on/ossetic/

O alta sursa , cu litere latine , din pacate limitata, o poti accesa aici :
http://www.websters-online-dictionary.org/translation/Osetin/

Voi reveni in cazul in care voi gasi noutati in legatura cu subiectul .

Trimis de: Rex_Pelasgorum pe 26 Mar 2007, 10:57 PM

err-or! er-ror - 404!
This page is only viewable by Jimmy Hoffa, Amelia Earhart, Jim Morrison, and Howard Hughes.

Actually, we couldn't find the page you requested. Please check the URL.

NU ma lasa nici pe mine sa vad pagina. Sa ii mance lupii de fraieri !
Eu chirilicele le pot citi, problema insa e ca degeaba transliterez textul daca nu inteleg o iota din cuvinte

Trimis de: exergy33 pe 27 Mar 2007, 10:12 AM

Nu ai specificat care din linkuri nu iti functioneaza ...
La angelfire te referi?

Trimis de: exergy33 pe 1 Apr 2007, 08:14 PM

Stateam si ma gindeam la etimologia cuvintului fraier. Explicatia data de DEX este urmatoarea :

FRÁIER, -Ă, fraieri, -e, s.m. şi f., adj. (Om) prost, care nu ştie să se descurce, să profite (într-o anumită împrejurare). [Pr.: fra-ier] – Din germ. Freier „pretendent (la mâna cuiva)“.
... din pacate nu vad unde este logica

Trimis de: gio19ro pe 1 Apr 2007, 11:56 PM

Trimis de: Erwin pe 2 Apr 2007, 12:01 AM

Trimis de: gio19ro pe 2 Apr 2007, 12:08 AM

Trimis de: exergy33 pe 4 Apr 2007, 08:11 PM

Trimis de: gio19ro pe 4 Apr 2007, 10:21 PM

Vezi ca virgula confunzi hunii cu maghiarii.

Si francii cu francezii, si bulgarii cu ...... bulgarii. Insa nu si iranienii cu iraQienii. Asta e important. In rest.....

Trimis de: exergy33 pe 5 Apr 2007, 05:54 AM

Trimis de: gio19ro pe 6 Apr 2007, 12:22 AM

Oau, ditamai postarea. Si totusi, daca iti recitesti mesajul

Trimis de: exergy33 pe 6 Apr 2007, 08:20 AM

Daca vrei cu tot dinadinsul sa crezi ca i-am confundat pe huni cu maghiari , nu te pot opri.
Pacat ca nu mai trece Rex_ pe aici . Cu el discutasem pe mail despre huni, sarmati , alani , sciti si daci , migratii si interferente lingvistice.

Hunii au avut o organizare militara remarcabila si pe linga aspectele pe care le-ai punctat tu se mai pot adauga citeva : aveau cunostinte avansate de medicina veterinara, se pricepeau la cresterea si dresajul cailor ce trebuiau antrenati pentru lupte ...

In legatura cu hunii si Dacia citez citeva fragmente dintr-o lucrare intitulata "RELAŢIILE INTERETNICE ÎN DACIA OCCIDENTALĂ
ÎN SECOLELE IV-VI" scrisa de Sever DUMITRAŞCU si Florin SFRENGEU

Trimis de: gio19ro pe 6 Apr 2007, 11:18 AM

Trimis de: exergy33 pe 13 Apr 2007, 06:23 AM

Posibil sa fie cum spui tu ...insa ... cred ca daca ar fi sa acceptam o etimologie sanscrita sau PIE , atunci sensul cuvintului Ardeal ar trebui pus in legatura cu cel de pamint, regiune ... iar acesta este primul dintre sensurile trecute in dictionarul Monier-Williams.

Cu armanii si aromânii povestea este atit de lunga si de incilcita ca mi-e teama sa o incep.
Iar aromânii sunt si ei de mai multe feluri , mai multe ramuri ; fiecare din aceste familii de aromâni poarta in spate o poveste .
Aromânii sunt cunoscuti sub diferite nume grămosteni, fărşeroţi , cuţovlahi, ţinţari , macedonieni, istro-romani, saracaţani/sarakatsani/karacaciani , karavlahi/karagouni ...sau pur si simplu vlahi.
Diferenta de dialect este evidenta.
Am acasa, in Romania, o culegere de folclor grămostean. Dialectul lor mi se pare inteligibil si cred ca orice român il poate intelege fara mari dificultati daca asculta citeva ore felul in care vorbesc ei , sau daca citeste vreo 10 pagini din acea antologie de folclor.

Acolo am reintilnit cuvintul muşat/muşată cu sensul de frumos/ frumoasă ... iar gîndul mi-a zburat la Muşatinii din care se trage si Ştefan cel Mare.

Trimis de: gio19ro pe 13 Apr 2007, 12:51 PM

Trimis de: exergy33 pe 15 Apr 2007, 03:29 PM

In limbile de origine turcica kara inseamna negru/neagra .
Numele de Karavlahi sau Karagouni a fost dat intradevar de turci.
Karagouni se poate traduce prin 'mantalele negre' , 'pelerinele negre', aluzie la hainele imbibate in pacura neagra pe care le purtau ciobanii aromani ( cea mai veche metoda de obtine tesaturi waterproof )
...karaguni=mantalele negre, aceasta e traducerea oficiala.
Totusi am descoperit ca in persana cuvintul 'qir-gouni' inseamna operatiunea de imbibare cu smoala (qir-smoala) sau cu catran.
Insa daca cercetam numele de familie ale aromanilor vom observa ca multe din ele incep cu "cara" , care in acest context are alt sens.
...Caragiu , Caraion, Caramitru , Caraiani, Caragiani , Caramihai, Caranica , Caracostea... in aceste nume de familii prefixul 'cara' indica pe maimarele familiei , cel care conduce destinele unei familii.

Iata o lista cu personalitati de origine aromana :
A. D. Xenopol, istoric român;
Alexandru Arşinel, binecunoscut actor şi comediant;
Andrei Şaguna, patriot, episcop;
Apostol Margarit, politician;
Camil Ressu, pictor
Constantin Noica, filozof român;
Emanoil Gojdu, Avocat şi filantrop român, fondator al Fundaţiei Emanoil Gojdu;
Garabet Ibrăileanu, nuvelist;
Gheorghe Hagi, fotbalist celebru;
Iannis Zicu, fotbalist celebru;
Ioannis Kolettis, general, a obţinut independenţa Greciei în faţa Imperiului Otoman, prim-ministru al Greciei;
Ion Caramitru, actor, fost ministru al culturii;
Ion Juvara, chirurg celebru român, profesor;
Iosipos Moisiodax, autor grec;
Jovan Karamata, matematician sârb (1902-1967);
Lazar Paču, economist şi politician în Regatul Serbiei şi Regatul Iugoslaviei;
Maica Tereza (Agnes Gongea Boiagiu);
Matilda- Marioţeanu Caragiu , filolog si profesor universitar, sora lui Toma Caragiu
Mina Minovici, om de ştiinţă român, fondator al sistemului modern de medicină legală;
Mitrush Kuteli, poet albanez;
Neagu Djuvara, istoric, diplomat şi autor român;
Octavian Goga, scriitor, poet şi fost prim-ministru al României;
Ştefan Octavian Iosif, scriitor;
Tache Papahagi, lingvist,folclorist si etnograf
Pericle Papahagi, lingvist,filolog si folclorist
Toma Caragiu, actor;
Toma Fila, avocat sârb celebru;

... nu l-am trecut pe Becali pe lista pentru ca mi-e antipatic.
Numele de Vlahuta cred ca este derivat de la 'vlah'...
Domnitorul Moldovei, Vasile Lupu , provenea dintr-o familie de aromani din Epir/Grecia iar familia Mavrocordatilor are stramosi aromani.

In alta ordine de idei ... turcii le spuneau romanilor din Muntenia/Tara Romaneasca , si in general valahilor, 'iflaki' , iar moldovenilor ,bogdani.

Trimis de: cocosel pe 15 Apr 2007, 05:47 PM

Hmm sa vedem cate asemanari sunt intre aromana si romana noastra.. ca sa continui pe filonul subliniat de exergy33

Dialect aroman-macedonean.......Traducere in romaneste

Cari-n'i bati, noaptea.................. Cine-mi bate noaptea
La firida mea, moi? ................... La fereastra mea, mai?
Io huia, msata Marioara............... Eu sunt, frumoasa Marioara
Nu-n'i ti-aspirea, moi. ............... Nu te speria, mai.
........................................................................................
Scoal aprond'i lampa................. Scoal' de-aprinde lampa
S-ti vedua fata ta, .................. Sa-ti vad fata ta
Fata ta tea alb-arosi ................. Fata ta cea alba-rosie
Ca trandafila. ....................... Ca de trandafir.

Trimis de: gio19ro pe 22 Apr 2007, 01:00 PM

Exergy, pe un alt topic ai scris:

Trimis de: gio19ro pe 22 Apr 2007, 02:06 PM

Hai sa mut cu totul postare de la acel topic aici, ca colo treba s-a cam lamurit. Nu mai avem ce discuta.

Trimis de: gio19ro pe 22 Apr 2007, 02:53 PM

Acum ca Pliniu ne-a luminat cum e cu ciobanii, ma intorc la

Trimis de: March pe 22 Apr 2007, 03:17 PM

Mai Gio,
Da' vad ca te pricepi mai la chestiunile astea ! Cand mai timp daca ziceai ca esti in "roba" ? Care dintre ele este hobby ?

Trimis de: gio19ro pe 22 Apr 2007, 03:19 PM

Trimis de: gio19ro pe 22 Apr 2007, 09:53 PM

Ce zici Exergy, ne apropien incet, incetisor de toponimul natiunii "geto-dace"?

Trimis de: exergy33 pe 22 Apr 2007, 10:27 PM

Observ ca nu ai stat degeaba azi.

Ma reintorc la cuvintul chyub-ban/cioban pentru ca vreau sa mai spun ceva referitor la chub , adica la lemn .
In limba romana avem cuvintul 'ciubar'.

CIUB//'ĂR ~ére n. Vas din doage cercuite, prevăzut cu torţi şi folosit la păstrarea sau la transportarea lichidelor; hârdău. /<bulg. cebăr

Dictionarul il da ca avind o origine bulgara ... insa eu nu sunt de acord .
Deci in persana chyub inseamna lemn , iar chub-bori inseamna taiatul in lemn, atelierul unde se faceau obiecte de lemn ca de ex : butoaie de vin, ciubere , putine de brinza, vedre ...

... si inca ceva .
Mai demult la televiziunea iraniana am auzit intr-o emisiune pe un profesor universitar polonez , profesor de persana , care spunea ca titlul nobiliar de 'pan' , titlu pe care il au polonezii, deriva din persana , mai exact de la functia de 'ban' .

In ceea ce priveste 'banul' ca moneda trebuie sa ma mai gindesc .

Trimis de: gio19ro pe 22 Apr 2007, 11:11 PM

Trimis de: exergy33 pe 24 Apr 2007, 05:39 PM

Nu stiu cum de mi-a scapat pina acum asociatia aceasta de cuvinte . Era tot timpul in preajma mea , insa eu nu o vedeam. O scapare de neiertat pentru care merit o bila neagra.
La cuvintul 'banu' ma refer. In limba persana veche banu -بانو avea sensuri multiple in functie de context : doamna , stapina casei sau chiar alteta regala .
Banu-ye man inseamna 'alteta voastra' ... un fel de 'my lady' .
Si astazi se foloseste in Iran , in mod special ca un titlu de respect pentru femeie . In plus de asta s-a pastrat si sub forma numelui propriu Banu , nume de fata.
Cuvintul este deosebit de vechi pentru ca el apare in aproape toate textele avestane unde are sensul de stapin/stapina dar apare si in componenta unor nume feminine aristocratice , sotii de regi sau printese.

Trimis de: Erwin pe 24 Apr 2007, 08:56 PM

foarte interesante aceste cuvinte...

dar vreau sã vã întreb ºi eu ceva: mergând azi într-o zonã nu departe de Timiºoara am observat cã localitãþile au preponderent terminaþia în "vãþ": Topolovãþu Mare, Brestovãþ, Cralovãþ, ªiºtarovãþ, Bucovãþ ºi altele... sunt curios de la ce vine aceastã formã de toponimizare ºi nu am vreme sã caut...

Trimis de: gio19ro pe 25 Apr 2007, 12:04 AM

Trimis de: gio19ro pe 25 Apr 2007, 12:12 AM

Trimis de: exergy33 pe 8 May 2007, 02:17 PM

Bucovăţ, Topolovăţ ... lînga Timişoara, Volovăţ in Suceava , mînastirea şi rîul Dobrovăţ în judeţul Iaşi ... în toate aceste nume eu vad o influenţă pur slava.
Si ceva care mi-a placut :

Trimis de: gio19ro pe 21 May 2007, 12:08 PM

O fi slava influenta fonetica, insa spatiul in care a aparut era sub administatie austriaca. N-a aparut si in Kosovo, Bulgaria, Polonia, Belarus, Rusia .....
Acest sufix este specific doar anumitor zone slave, toate sub administratie austriaca, ca era Bucovina, Serbia, Banatul Timisului, Cehia, Slovacia....

Trimis de: exergy33 pe 22 May 2007, 09:04 AM

Judetul Iasi nu a fost sub ocupatie austro-ungara.
In raionul Straseni din republica Moldova se gaseste o localitate cu numele de Bucovat iar in judetul Dolj o minastire cu acelasi nume ...

Trimis de: gio19ro pe 26 May 2007, 01:01 PM

Austro-Ungaria a aparut tarziu. Oltenia a fost sub administratie habsburgica o perioada. Iar cu localitatea din jud. Iasi.... Cu o floare nu se face primavara.

Trimis de: ypsilonalpha pe 26 May 2007, 09:52 PM

Trimis de: gio19ro pe 26 May 2007, 11:07 PM

Prescurtarea, a ? De unde atat prescurtare, ca aia erau nobili! Titlului de noblete nu i te adresezi cu prescurtari, iar despre o eventuala prescurtare la jupan.... nici macar. Asta poate pe ulita, intre negustori, nu cu nobilii! Ce e asa greu de inteles?
Ce idee, sa te adresezi nobilului cu " jupane" si intre timp sa mai si aspiri in graba niste litere....

Trimis de: ypsilonalpha pe 27 May 2007, 11:44 AM

Pãi e o idee foarte simplã ºi naturalã ... aºa au apãrut majoritatea diminutivelor, dacã nu ºtiai - dacã vrei sã strigi la unul pe care-l cheamã ªtefan, Gheorghiþã, Georgicã, Nicolae, e mai uºor sã strigi doar silaba accentuatã, adicã Fane, Ghiþã, Gicã, Laie sau Sile. Dupã aia, nici în vorbirea obiºnuitã, pe ton normal, nu i te mai adresezi ãluia cu ªtefane, ci cu Fane, cã a intrat în obiºnuinþã.

Tot aºa, în loc de jupan Icsowicz, e ma iuºor sã foloseºti silaba accentuatã (pan). Repet, e foarte simplu ºi natural, ºi ceea ce e simplu ºi natural nu þine seama de ranguri, nobilisme ºi alte alea.

Vezi cã e o ºtiinþa de-i zice lingvisticã ...

Trimis de: gio19ro pe 27 May 2007, 11:49 AM

Ypsi, acum tot omu' in Polonia e "pane" , adica "domnule". In trecut insa doar nobilii erau pani. Era un titlu de noblete. Nu i te adresai cu sensul de jupan unui nobil. In tarile roman, unul singur era domn, acum toti barbati sunt domni.
Ce e asa greu de inteles? Lingvistica care nu cerceteaza si contextul istoric si social nu e lingvistica, e gargara.

Trimis de: Fantasee pe 27 May 2007, 01:48 PM

S-or întoarce în morminte lingviºtii, etimologii ºi slaviºtii de renume. Nu vã fie cu supãrare, dar demnitatea ne cere sã discutãm numai pe teme la care de pricepem.

Trimis de: gio19ro pe 27 May 2007, 02:20 PM

Aha, deci in concluzie te duci sa-ti pui bigudiurile.

Trimis de: Fantasee pe 27 May 2007, 02:24 PM

Exact, gio19ro, de aceastã datã bigudiurile de specialist în paleoslavã. Dacã vrei consultaþii, ºedinþa este de ºaizeci de minute ºi are un cost piperat. Apoi discutãm aici cât ºi ce doreºti, altfel ne dominã comicul de situaþie.

Trimis de: ypsilonalpha pe 27 May 2007, 02:30 PM

Trimis de: nefertiti pe 27 May 2007, 02:47 PM

Trimis de: exergy33 pe 27 May 2007, 02:56 PM

Unii specialisti in domeniu au ajuns la concluzia ca este posibil ca jupan sa fie un cuvint autohton , pur romanesc , care apoi a fost preluat de slavi.
Sextil Puscariu credea ca acest cuvint are o provenienta avara.
Jupanul era persoana care in perioda medievala anterioara formarii primelor state romanesti controla administrativ un teritoriu de suprafata relativ mica ... acesti jupani au fost premergatori cnejilor , vozilor sau domnilor.

Dau un articol in care se discuta pe larg etimologia cuvintului jupan si conotatiile lui de-a lungul timpului.
Jupanul de la inceputul primului mileniu nu trebuie confundat cu jupînul/jupânul de la sfirsitul sec XVIII-XIX , cred eu .

Trimis de: March pe 27 May 2007, 03:04 PM

Trimis de: Fantasee pe 27 May 2007, 03:23 PM

Ce þi-e ºi cu numele astea în curând, exergy dragã, va trebui sã recunoaºtem cã Rainer Maria Rilke era, vorba aia, femeie.

edit: Nu mai insist nici cu buna cuviinþã, nici cu rugãmintea cãtre cei care au etimologia pe lista hobby-urilor de duminicã. Mai bine mã duc sã râd, la rândul meu, punându-mi bigudiurile, ca sã fac lumii hatârul. Însã nu voi râde vreodatã de ceea ce nu cunosc, m-ar bate Ãl de Sus, stâmbându-mi freza.

Trimis de: exergy33 pe 27 May 2007, 03:37 PM

Trimis de: gio19ro pe 27 May 2007, 09:52 PM

Trimis de: Erwin pe 27 May 2007, 11:08 PM

lansez o nouã întrebare în privinþa toponimelor din Apuseni, Þara Moþilor: Vârtop, Gârda de Sus, Vârºi, Runc toate cu rezonanþã guturalã, conform cu teoria ar proveni din vechime, plus cã zona montanã, deºi aflatã în Ardeal sub stãpânirea strãinã, n-a fost "contaminatã" ca în Banat sau podiºul Transilvaniei de pildã... pe de altã parte am observat cã multe alte toponime locale se terminã în "-eni", "-ani", "-eºti" la fel ca în Þara Româneascã. În regiunile învecinate, spre vãile dispre vest sunt ºi sate colonizate unde apar ºi denumiri în ungureºte, dar nu cred cã în cãtunele de munte ar fi putut exista prea multe influenþe strãine.

Trimis de: gio19ro pe 18 Jun 2007, 10:59 PM

Azi mi-a venit o idee! M-am intrebat daca nu cumva etimologia cuvantului Jupan vine din compunerea latinescului Jus cu a .... protoistoricului Ban....
Voi ce credeti?

Trimis de: exergy33 pe 20 Jun 2007, 06:39 AM

Nu cred.
Jus se prununta in limba latina 'ius'. Si in plus de asta nu vad legatura, sau logica asociatiei intre aceste doua cuvinte.

Trimis de: gio19ro pe 20 Jun 2007, 07:04 PM

Pai inainte de a avea voievozi, boieri si cneji, romani aveau Jude. Ce conteaza cum se pronunta in latina? Conteaza cum se pronunta la noi. Si in germana J se pronunta "i". Cred ca e evident pt toata lumea care era rolul judelui. Asa ca este posibil ca in anumite zone Judele sa fi fost Jupan (Jus+Ban). Logica e simpla.

Trimis de: Eclectic pe 20 Jun 2007, 07:17 PM

dexonline.ro zice altceva:

JUPÁN, jupani, s.m. Titlu dat în evul mediu, în ţările române, celor mai de seamă boieri şi dregători; persoană care avea acest titlu. – Din sl. županŭ.

http://dexonline.ro/search.php?cuv=jupan

Trimis de: gio19ro pe 20 Jun 2007, 07:52 PM

Nu cred nici o litera din explicatia data in dex. Foarte multe din etimologiile date ca venind din bulgara sau maghiara de exemplu, in respectivele dictionarele (bulgare sau maghiare) sunt date ca venind din romana.
In spirjinul teoriei mele aduc si cronologia, jupan Dimitrie e anterior influentei slave asupra tarii noastre. Este adevarat ca bulgarii erau in zona, insa bulgarii adevarati, ce erau neam cu hunii, turanici fiind, nicidecum slavi. Cei de la sud de Dunare se numesb impropriu bulgari, nefiind de neam turanic si nici din spita de bulgari, insa despre asta am mai discutat in alte locuri. Un alt element ce pune sub semnul intrebarii etimologia slava este lipsa unei explicatii privitoare la adaugarea literei 'j' cand este stiut ca cei ce preiau cuvinte straine au tendinta de a le mai ajusta, nu de a adauga la ele. Asa ca mai degraba slavii l-au aspirat pe "j'.

Trimis de: Eclectic pe 20 Jun 2007, 07:57 PM

Trimis de: gio19ro pe 20 Jun 2007, 08:09 PM

Aaa, asta da. Acum si tu.... Nu trebuie sa crezi tot ce clamez in public. O parte poti s-o pui la ... sectorul fumigene.

Trimis de: exergy33 pe 20 Jun 2007, 10:01 PM

Am o propunere pentru cei interesati de subiect .
Pe net se gaseste o carte in format electronic (PDF) scrisa de Dr.Sorin Paliga, specialist in domeniul limbilor slave : Influenţe romane si preromane în limbile slave de sud.( române şi preromâne )
Are in jur de 115 pagini. Deci se poate parcurge in 3-4 zile , pe indelete.
Zic ca nu ar fi rau sa citim ce spun altii , si sa vedem in ce masura ideile noastre se potrivesc cu ale lor.
Paliga scrie multe lucruri interesante in aceste o suta si ceva de pagini.
Miine voi incerca sa punctez citeva din ideile lucrarii ... azi nu mai am energie .

Trimis de: gio19ro pe 20 Jun 2007, 10:55 PM

Ok.

Trimis de: exergy33 pe 23 Jun 2007, 01:44 PM

Am reusit sa parcurg cele scrise de Paliga, insa am inceput o relecturare 'la singe' ... pe baza dictionarelor comparative.
Adica incerc sa verific de una singura cele spuse in text si sa vad daca ele intradevar concorda cu explicatiile din dictionarele pe care le am.
M-a bucurat foarte mult acest text pentru ca mi-am regasit aici o serie din propriile idei pe care mi le-am format de-a lungul timpului, atit din lecturi , dar si experienta pe care am capatat-o traind in Asia.

Ca sa dau fluiditate voi continua cu dezbaterile pe tema cuvintelor ban si jupân .

Trimis de: exergy33 pe 16 Nov 2007, 08:45 AM

... deci sa revin ,

Zilele trecute, fiind prinsa in trafic, am inceput sa scriu pe un colt de revista o serie de cuvinte "tehnice" cu origine autohtona sau necunoscuta.
Actiunea asta mi-a fost inspirata de o actiune similara intreprinsa de departamentul cultural al unui post de televiziune iranian.
Cuvintele acestea ciudate care nu-si gasesc radacini sau trimiteri in limba latina, in limbele slave, romanice, germanice , turcice ... sau mai stiu eu care, ne pot arata cit de "ingineri" au fost romanii de-a lungul timpului si ce tehnologii aplicau ei in viata de zi cu zi.

La capitolul constructii si arhitectura stam destul de bine : beci, oblon, podea, bordei, stinghie, pîrghie, prepeleac ( mi-a adus aminte de Danila Prepeleac), stinghie, ţăruş ...

La industrie usoara avem : pînză, nasture, straie, bulendre, pălărie, catrafuse, boarfe , ... dar si fuior, buci de cînepă sau zgrebeni, scărmănat, zvecuit, ...

Cit priveste industria alimentara si gastronomia ... in afara de arhicunoscutele cuvinte ca brînză, urdă şi mălai mai avem si altele ca : alivenci, bulz, zer, terci, burcă (turtă de mălai), caltaboş, cocă ...

Daca cunoasteti si altele adaugati-le aici.

Trimis de: abis pe 6 Mar 2009, 05:18 PM

Am descoperit un text de Radu Beligan care contine cateva etimologii interesante


Note de insomniac

Motto pentru un volum de memorii: Nu vorbi niciodata despre tine. Scrie!

In ciuda diferentei de varsta dintre noi, Victor Eftimiu mi-a acordat
prietenia lui, mai ales dupa ce am jucat rolul vagabondului din "Omul
care a vazut moartea".

Faceam deseori vacantele impreuna la mare si ne pierdeam in lungi
discutii peripatetice, el in plina faconda, eu fermecat de eruditia
lui in multe domenii.

Odata, la Constanta, ne-am oprit in fata unei vitrine in care erau
expuse vreo douazeci de busturi in miniatura ale lui Ovidiu, exilatul
de la Tomis. Niste orori din ghips, trase in serie. Peste gramada de
busturi kitsch, un anunt scris cu litere mari preciza: "OVIZI, 6 lei
bucata".

Imi amintesc explozia de ras pe care ne-a starnit-o acest plural
stupefiant si, de aici, consideratiile de ordin lingvistic. In fond,
negustorul facuse o analogie: GUVID - GUVIZI, OVID - OVIZI...
Eftimiu, care nascuse in Bobostita din Epirul albanez si n-a stiut,
pana la sapte ani, nici o boaba romaneasca, era pasionat sa descopere
originea unor cuvinte si detinea secretul multor etimologii
neasteptate. De pilda, imi spunea el, cuvantul sandulie, cu care
oltenii numesc covorasul de langa pat, vine de la frantuzescul
"descente du lit". Cine si-ar fi inchipuit ca atat de neaosul mujdei
vine tot din franceza: mousse d'ail (adica spuma de usturoi)?

Cuvantul misto, revendicat de tigani, deriva, dupa Eftimiu, de la
sintagma nemteasca "mit stock", adica "cu baston", ceea ce inseamna
cineva de conditie buna. Un tip cu baston e un tip misto!

Tot din germana ne vine si cuvantul smecher. Boierii olteni care aveau
podgorii, imi explica Eftimiu, au angajat specialisti in degustarea
vinurilor. In germana, schmecken inseamna a avea gust, a fi bun la
gust. Omul care facea operatia era un smecher, adica un specialist pe
care nu-l puteai pacali cu un vin prost. De aici, prin extensiune, un
individ istet, imposibil de tras pe sfoara.

Cu totul neasteptata este originea altor doua cuvinte a caror
etimologie o descoperise Eftimiu. E vorba de patachina si joben.
Dictionarul ne spune ca patachina e planta numita in latineste Rubia
tinctorum, dar nu ne arata ca tot patachina se spune si unei femei de
moravuri usoare. Care e radacina acestei patachine? In Bucuresti,
exista pe vremuri un vestit mezelar pe nume Patac. Fratele acestuia a
fost cel dintai care a deschis in Romania un "santan" pe bulevardul
Elisabeta, importand de la Viena niste fete vesele care circulau seara
pe bulevard in fata "institutiei", ca sa atraga clientela. Acestea
erau "fetele lui Patac", adica patachinele...

In ce priveste cuvantul joben, multa lume se intreaba de ce acest soi
de palarie e desemnata in toate limbile cu cuvinte care indica forma
ei (in franceza haut-de-forme, in engleza top hat, in germana
zylinder, in italiana cilindro, limba romana fiind singura in care
numele inaltei palarii are cu totul alta denumire, afara de aceea
populara de "tilindru". Explicatia este simpla: cel ce a introdus in
Bucuresti prestigiosul acoperamant era un negustor francez care avea
magazinul pe Calea Victoriei si se numea Jobin.

Tot Eftimiu mi-a revelat ca, in limba engleza, animalele comestibile
au doua nume, un nume cand sunt moarte si un alt nume cand sunt vii.
Boul se cheama OX cand e pe patru picioare. Si cand e taiat se cheama
beef.

Vitelul viu se cheama calf, mort se cheama veal.

Porcului i se pune pig cand e viu si porc cand e mort.

Oaia este sheep cand traieste, si, cand moare, devine mutton.

De ce? Fiindca in Anglia, incepand cu secolul al XIII-lea, paznicii de
turme au fost intotdeauna nemti: OX, sheep, calf, pig. In vreme ce
bucatarii au fost totdeauna francezi: veau: veal; porc: porc; mouton:
mutton; boeuf: beef!

Trimis de: exergy33 pe 6 Mar 2009, 05:36 PM

QUOTE(abis @ 6 Mar 2009, 06:18 PM)

Trimis de: exergy33 pe 8 Jul 2010, 12:28 PM

lefty, raspund aici deoarece intrebarea mi s-a parut interesanta ... si poate ca exista si alte persoane ce te-ar putea ajuta.

lefty ma ruga 'sa-mi dau cu parerea' despre etimologia unui loc din satul bunicilor, mai exact o lunca cu denumirea de HANDAR DE CHIR sau HANDAR DE KIR.

Fara nici un fel de alte informatii ajutatoare despre zona respectiva, judetul, etc ... ma voi lega in mod strict de un singur cuvint.

In limba persana qir (قیر) inseamna smoala ... a nu se confunda cu 'kir' ( se scrie altfel, inseamna cu totul altceva si e folosit in injuraturi si obscenitati).

Trimis de: exergy33 pe 9 Aug 2011, 05:21 AM

Dezh (se pronunta dej) e un cuvant persan foarte vechi ce inseamna cetate, fort, imprejmuire fortuita ...

Ma tot duce gandul la toponimul Dej de la noi. Cunoaste cineva mai mult despre etimologia acestei denumiri geografice?

Trimis de: exergy33 pe 5 Oct 2011, 06:51 PM

M-am lamurit. Nimeni nu are cunostinta de originea numelui " Dej"...

Ma intrebam de unde provine "sufragerie". Nu iau in calcul explicatia DEX-ului, adica filiera franceza prin care a ajuns la noi. Ma intereseaza de unde au luat francezii cuvantul.

Trimis de: Michelle pe 5 Oct 2011, 07:25 PM

Cred ca http://www.thefreedictionary.com/suffrage ar fi raspunsul.

Trimis de: exergy33 pe 7 Oct 2011, 05:35 AM

QUOTE(Michelle @ 5 Oct 2011, 08:25 PM)

Trimis de: exergy33 pe 31 Oct 2011, 06:29 PM

Nu intotdeauna cuvintele inseamna ceea ce par a insemna. De exemplu cuvantul "burlac" ne face sa ne gandim la o persoana necasatorita ... insa nu intotdeauna originea numelui Burlacu trebuie pusa in corcordanta cu definitia cuvantului din DEX.

Cei ce poarta numele de familie Burlacu s-ar putea sa fie descendenti ai rusilor de pe Volga si Nistru, sau mai bine zis ai rusilor ce trageau slepurile pe raurile pomenite.
Cine doreste sa afle mai multe despre 'burlaci' poate intra aici :
http://en.wikipedia.org/wiki/Burlak

Trimis de: exergy33 pe 30 Nov 2012, 09:38 AM

Despre etimologia cuvantului "rustic" cred ca am mai pomenit pe undeva.
Mi-a ramas in gand si de aceea il voi aduce in discutie acum.

Trimis de: andra_v pe 1 Dec 2012, 10:08 PM

QUOTE(exergy33 @ 8 Jul 2010, 12:28 PM)

lefty, raspund aici deoarece intrebarea mi s-a parut interesanta ... si poate ca exista si alte persoane ce te-ar putea ajuta.

lefty ma ruga 'sa-mi dau cu parerea' despre etimologia unui loc din satul bunicilor, mai exact o lunca cu denumirea de HANDAR DE CHIR sau HANDAR DE KIR.

Fara nici un fel de alte informatii ajutatoare despre zona respectiva, judetul, etc ... ma voi lega in mod strict de un singur cuvint.

In limba persana qir (قیر) inseamna smoala ... a nu se confunda cu 'kir' ( se scrie altfel, inseamna cu totul altceva si e folosit in injuraturi si obscenitati).

Trimis de: exergy33 pe 5 Dec 2012, 08:31 PM

QUOTE(andra_v @ 1 Dec 2012, 11:08 PM)

Trimis de: andra_v pe 7 Dec 2012, 09:50 AM

Totusi, cuvantul "Cirus" nu poate fi corelat cu vechiul cult al soarelui?

Trimis de: Erwin pe 1 Dec 2013, 02:09 PM

http://cabalinkabul.wordpress.com/2013/12/01/in-chip-de-capiste-si-idolatrie-confluente-maghiaro-cecene/ de Dan Alexe

Cred că există multe enigme privind originea unor cuvinte și expresii și cercetare minuțioasă prin arhive și documente vechi, la fața locului unde se poate... și multă răbdare. E o treabă de detectiv!

Trimis de: exergy33 pe 1 Dec 2013, 03:48 PM

QUOTE(Erwin @ 1 Dec 2013, 03:09 PM)

http://cabalinkabul.wordpress.com/2013/12/01/in-chip-de-capiste-si-idolatrie-confluente-maghiaro-cecene/ de Dan Alexe

Cred că există multe enigme privind originea unor cuvinte și expresii și cercetare minuțioasă prin arhive și documente vechi, la fața locului unde se poate... și multă răbdare. E o treabă de detectiv!

Trimis de: exergy33 pe 1 Dec 2013, 08:39 PM

Tot de la Alexa citire ..

Trimis de: exergy33 pe 4 Dec 2013, 03:22 PM

Alta interpretare lingvistica fortata pe care am descoperit-o pe blogul lui Dan Alexa. Parerea mea personala, bineinteles
http://%20http://cabalinkabul.wordpress.com/2013/01/14/germisara-ce-stim-de-fapt-despre-limba-daco-getilor/

Trimis de: exergy33 pe 4 Dec 2013, 07:10 PM

In afara faptului ca incearca sa fie spiritual, alegandu-si titlurile postarilor intr-o maniera care sa atraga cat mai mult curiozitatea - uneori ofensatoare, posesorul blogului cabalinkabul se crede depozitarul adevarurilor lingvistice absolute. Cel putin mie asa mi-a lasat impresia.

Afirmatia mea se bazeaza pe textele scrise de dansul.
Deci sa trecem la obiectul discutiei.

http://cabalinkabul.wordpress.com/2013/05/29/finn-negans-neica-adn-ul-nelingvistic-al-romanului-sau-din-nou-despre-ignoranta-lui-hassdeu/

Desi prima parte a citatului nu are nici in clin nici in maneca cu lingvistica, o introduc in postarea de fata pentru a va familiariza (in cazul in care nu sunteti inca) cu stilul publicistic al autorului.

Trimis de: Gordin pe 4 Dec 2013, 10:43 PM

Am citit ca gospodar vine de la slavonul hospodar care insemana domn sau stapan, atribuit domnilor din Muntenia si Moldova in perioada fanariota.

Trimis de: exergy33 pe 5 Dec 2013, 09:18 PM

QUOTE(Gordin @ 4 Dec 2013, 11:43 PM)

Trimis de: exergy33 pe 6 Dec 2013, 06:51 AM

Am impresia ca m-am grabit sa afirm ca Dan Alexe nu ar fi stiut si de cealalta posibila varianta etimologica pentru toponimia Muntilor Zarand ( zar = aur in persana si alte limbi de origine iranica sau indo-iranice)). Meditand putin referitor la acest subiect mi-e imposibil sa cred ca autorul textului nu cunostea de existenta celorlalte variante si interpretari ale cuvantului.

Problema e alta si are legatura cu scopul propus de cel ce da interpretarile etimologice.
Un lingvist nepartinitor ia in discutie toate variantele iar in final isi exprima parerea proprie. "Ingineria lingvistica" practicata de Dan Alexe se cheama dezinformare prin omisiune si reprezinta un mod subtil de manipulare.

Trimis de: Marduk pe 6 Dec 2013, 04:59 PM

QUOTE(exergy33 @ 5 Dec 2013, 09:18 PM)