CUVINTELE....
Oare ce informatii despre identitatea limbii ce o vorbim azi putem gasi in spatele cuvintelor?
In dictionarul explicativ al limbii romane gasim multe cuvinte cu etimologia necunoscuta...
Tocmai aceste cuvinte ne pot arata o fata noua a limbii pe care o vorbim!
Deschid acest nou subiect de discutie pentru cei care vor sa se aventureze in hatisul limbii romane.
Oricine poate propune spre discutie cuvinte cu o originea necunoscuta si bineinteles poate contracara afirmatiile si parerile celorlalti.
La fel de interesante sint hidronimele, toponimele si numele personajelor din basmele romanesti.
Sa vedem cine se incumeta la acest drum ?!
exergy33
uite ca ma aventurez eu
un cuvant cu etimologie cunoscuta, dar nu ma pot abtine sa-l scriu aici:
conventum (=venire laolalta sau venire in acelasi punct, participiul lui convenio, convenire, conveni, conventum) > "cuvant" in romana si "couvent" (= manastire) in franceza; nu stiu daca s-a mostenit si in celelalte limbi romanice...poate stie cineva
carrad
Daca analizam cuvintul "cuvint" vedem ca el se compune din "con"+"ventus" sau din "con"+"ventum".
Cum ai spus si tu latinescul conventum inseamna intelegere, conventie, a fi de acord cu..
In limba franceza avem cuvintele convenu si convenir , care au sensul de intelegere, conventie, acord...
Nici in latina "conventum" nu are sensul de cuvint.
Daca nu ma insel in limba latina verbum=cuvint, de unde cred eu ca a derivat si cuvintul vorba in limba romana.
Daca consulti DEX 98 vei gasi o cu totul alta explicatie.
Acolo in dreptul cuvintului "vorba" este scris "cf sl dvoriba" , adica conform slavonului dvoriba.
Bineinteles ca eu nu pot accepta aceasta explicatie.
Voi ce parere aveti?
In copilarie incercam sa-mi formez o viziune a cuvintelor prin despartirea cuvintelor in silabe.
Pentru mine "cuvint" semnifica ceva care era luat de vint, pleca odata cu vintul iar "inchisoare " era un loc inchis unde nu ajungea soarele.
Cit despre minastire ...in limba engleza ea se numeste convent.
In dictionarul etimologic englez se da urmatoarea explicatie :comunitate religioasa, constructie care adaposteste o comunitate religioasa :acest cuvint provine din latinescul "conventus" si a patruns in limba engleza prin sec XIII.
Cam atit
exergy33
Buna idee cu acest topic.
Intr-adevar cuvintele releveaza intelesuri nebanuite, pline de semnificatie daca mergi la etimologia lor. Chiar cuvintul cuvint imi spune multe (eu nu m-am gindit inainte de unde vine, multumesc Carrad!), si intr-adevar asa si este, un cuvint e un loc de intilnire, chiar daca venim spre el si plecam de la el in directii diferite, dupa cum intelegem fiecare.
Tot pe calea aceasta cindva am inteles si eu ce poate inseamna păcat dupa etimologia lat. peccatum - talmacit de mine prin spirit de turma.
peccatum inseamna greseala in latina....nu stiu daca este legat de pecus, pecoris....tre sa verific
Revin cu propunerea sa luam in discutie niste cuvinte care in DEX 98 sint trecute ca avind o etimologie necunoscuta:
1- baci (cioban care conduce o stina )
2- doina (in folclorul lituanian sint o serie de cintece care se numesc
daina si acest cuvint "daina" inseamna cintec in lituaniana )
3- melc
4- afin/afine
5- capsuna/capsune/capsuni
exergy33
carrad
Mi-ai stirnit curiozitatea, asa ca am listat mai jos echivalentul cuvintului cuvint in mai multe limbi romanice:
Latina -verbum, dictum
Spaniola - palabra
Catalana - paraula
Italiana - parola
Franceza - mot
Portugheza - palavra
Romana - cuvint
Deci se poate vedea ca acest cuvint (cuvint) nu s-a mostenit
de catre celelalte limbi romanice.
Intr-adevar interesant....
Nu de alta dar Biblia ne spune ca..la inceput a fost cuvintul..!
exergy33
parabola (lat.) -> *paraula (galo-romansa) -> cuvintele din limbile romanice occidentale
Ce ti se pare asa ciudat? Nu stiai ca dialectele romanesti sunt singure in familia limbilor romanice orientale? Mai ales cand intr-o etimologia variaza semnificatia cuvantului trebuie sa ne asteptam la o evolutie cvasilocala. Termenii pe care i-ai identificat tu in limbile romanice occidentale pentru "cuvant" nu au avut acest sens in latina, asadar originea lor trebuie cautata in latina vulgara vorbita in respectiva zona - Franta, Italia, Spania.
Wluiki
De ce crezi ca nu stiam ca limba romana este deosebita de celelalte limbi romanice ?
Citisem mai demult niste studii pe tema similitudinilor si diferentelor de vocabular si sintaxa dintre latina, dialectele sud-vestice ale limbilor romanice si limba romana (singura limba romanica orientala).
Citez din lucrarea "The origin of the Rumanians" scrisa de Dunay (o poti gasi pe Internet).
QUOTE |
The PAN-ROMANIC STOCK comprises 488 words. Among these, only seven changed their meaning in Rumanian. A total of 107 words were PRESERVED BY RUMANIAN ONLY. New formations, unknown or unusual in Latin, as well as semantic changes are numerous in this group. |
In legatura cu originea cuvintului cuvint va propun sa cititi articolul care se gaseste la adresa:
http://soltdm.tripod.com/limbimod/romana/komenton_r.htm
carrad te astept cu pareri si interpretari.
exergy33
QUOTE (exergy33 @ 8 Sep 2005, 08:41 PM) |
Ceea ce mi s-a parut interesant este faptul ca romanii nu au preluat din limba latina cuvintele verbum sau dictum |
QUOTE |
De ce crezi ca nu stiam ca limba romana este deosebita de celelalte limbi romanice ? |
QUOTE |
Citez din lucrarea "The origin of the Rumanians" scrisa de Dunay (o poti gasi pe Internet). |
actionmedia
QUOTE |
cum nu le-au preluat? "Vorba" ce inseamna? |
QUOTE |
Daca nu ma insel in limba latina verbum=cuvint, de unde cred eu ca a derivat si cuvintul vorba in limba romana. Daca consulti DEX 98 vei gasi o cu totul alta explicatie. Acolo in dreptul cuvintului "vorba" este scris "cf sl dvoriba" , adica conform slavonului dvoriba. Bineinteles ca eu nu pot accepta aceasta explicatie. Voi ce parere aveti? |
bun articol, exergy....cine l-a scris? ca n-am vazut nicaieri numele autorului
cu siguranta vorba < lat. verbum....vocalismul e/o este normal....e vorba de radical pe grad zero sau largit
Wluiki
Mi se pare mie sau iarasi te grabesti sa tragi concluzii nu prea la locul lor?
Scuze daca gresesc.
QUOTE |
Lucrarile lui Andre Du Nay se gasesc pe site-urile de propaganda maghiara. Mai usor cu internetul asta |
QUOTE |
In dictionarul roman se spune ca "plug" este preluat din slava. Englezii au avut cuvintul plough (forma veche) care a devenit plow, germanii au Pflug,si celelalte tari de limba germanica au un cuvint asemanator pe care il considera ca fiind luat dintr-o veche radacina comuna si anume "plugis". Crezi ca slavii au avut o atit de mare influenta economica, politica sau culturala in Europa care sa duca la "implementarea" cuvintului plug pina pe insulele britanice ? Sau crezi ca europenii din Europa centrala si de est,( si nu numai) posesori a unor terenuri prin excelenta agricole, nu aveau instrumentul "plug" si cuvintul care sa il defineasca? |
carrad
Nu inteleg la care articol te referi
QUOTE |
bun articol, exergy....cine l-a scris? ca n-am vazut nicaieri numele autorului |
QUOTE |
cu siguranta vorba < lat. verbum....vocalismul e/o este normal....e vorba de radical pe grad zero sau largit |
nu tu ai dat link-ul?
QUOTE (exergy33 @ 9 Sep 2005, 01:37 PM) |
|
QUOTE |
Mi se pare mie sau iarasi te grabesti sa tragi concluzii nu prea la locul lor? |
QUOTE |
S.Stati - Dacoromania I, 1973, pag 213 I.I Russu - Etnogeneza Romanilor (1981)-pag 59-66 Istoria limbii romane editata de A.Rossetti , B.Cazacu & I.Coteanu in 1969 ,pag 110-173 C.Poghirc Daca lingvistii si istoricii romani nu ar fi publicat in lucrarile lor atitea pasaje neadevarate sau lucruri nedemonstrate , nici altii nu le-ar fi putut folosi in lucrari de propaganda, ce maghiare ce pan-slaviste. |
QUOTE |
intre (15-20)% cuvinte cu etimologie neclara (multe dintre cuvintele romanesti au fost puse in legatura cu cuvinte albaneze), |
QUOTE |
Substratul limbii romane unde il putem gasi? |
QUOTE |
Cit despre cuvintul plug |
QUOTE |
Crezi ca slavii au avut o atit de mare influenta economica, politica sau culturala in Europa care sa duca la "implementarea" cuvintului plug pina pe insulele britanice |
Wluiki
Interpretarea partinitoare , scoaterea din context , demontarea si remontarea unor fraze fac parte din arsenalul propagandistilor.
QUOTE |
Ca pe tine doar te intereseaza niste numere propuse, foarte bine |
QUOTE |
QUOTE intre (15-20)% cuvinte cu etimologie neclara (multe dintre cuvintele romanesti au fost puse in legatura cu cuvinte albaneze), The Albanians strike back! |
QUOTE |
Demonstrezi in continuare ca nu intelegi fenomenul iar eu unul m-am plictisit sa repet |
carrad
QUOTE |
nu tu ai dat link-ul? |
QUOTE |
Interpretarea partinitoare , scoaterea din context , demontarea si remontarea unor fraze fac parte din arsenalul propagandistilor. |
QUOTE |
Chiar daca te superi pot sa-ti spun ca in multe lucrari scrise de autohtonii romani , lexicul romanesc a fost impartit procentual si pur matematic. |
QUOTE | ||
Explica ce vrea sa insemne propozitia de mai sus.(ideea pe care vrei sa o pui in evidenta). |
QUOTE |
De ce nu scoti o vorba despre etimologia cuvintului vorba ? |
QUOTE (exergy33 @ 9 Sep 2005, 02:57 PM) | ||
carrad
Daca te referi la http://soltdm.tripod.com/limbimod/romana/komenton_r.htm da eu l-am dat. A fost publicat in revista Ianus nr 2 din 2001....poate poti afla de acolo cine este autorul . exergy33 |
Wluiki
QUOTE |
Esti cam impertinenta! |
QUOTE |
Cu alte cuvinte, insinuarile cu privire la Russu, Poghirc et. al. sunt nejustificate si probabil fac parte din acea categorie de "wishful thinking" necesara teoriilor tale. |
QUOTE |
Ca legaturile ("multe" dintre ele - probabil din 10-15%) sunt fortate si exagerate. Vorbim de cateva sute de cuvinte comune (si mai mult nu toate fac parte din vocabularul de baza). |
QUOTE |
The recent histories of the Romanian language analize monographically a list of about 100 words supposed to come from the substratum. They are taken as such and compared with ancient attestations, with geographical names a.s.o. When I was still a student, prof. Poghirc used to urge us to study those words, because they must be - as he said - more numerous than they are thought to be. Professor Poghirc didn't know at that time that these words (and I repeat: it is about words whose origin is unknown and which can be old) are almost 3-4% of the Romanian vocabulary, and this means some thousands! In case only one tenth of them would be indeed of TDM origin, than Romanian lexic would become a true thesaurus of ancient balkanic words. |
QUOTE |
Nu am teorii si nu am insinuat nimic despre Russu sau Cicerone Poghirc. Pasaje din studiile lor sint citate in mai multe articole pro-maghiare sau pro-slave cit si in cartile unor lingvisti rusi, maghiari si germani , carti scrise in engleza si publicate sub egida unor universitati cunoscute..(deci fenomenul nu s-a oprit numai la unele materiale mai mult sau mai putin dubioase care se gasesc pe net). |
QUOTE |
Multe din cele 15 sau 20 % din cuvintele cu etimologie necunoscuta au o origine directa in limbajul PIE.(parere proprie si nu numai) |
QUOTE |
are almost 3-4% |
QUOTE |
ca micile tale "Complimente" |
QUOTE (carrad) |
peccatum inseamna greseala in latina....nu stiu daca este legat de pecus, pecoris....tre sa verific |
contra-dico = vorbesc/spun impotriva/invers
sa-ti zic una faina...
modest vine din latinescul "modestus", care e un derivat al lui "modus" = masura....
asadar, modest nu e ala care sta cu nasu-n pamant si zice "eu nu, eu nu", ci ala care isi cunoaste valoarea si masura, dupa cum spunea si poetul
"exegi monumentum aere perenni"
Wluiki
Deci
QUOTE |
De pilda, esti impertinenta pentru ca-mi ceri socoteala in niste chestiuni in care nu m-am pronuntat si mai rau, ma intrebi de ce nu ma pronunt. Poate ca subiectul respectiv imi este tabu sau pur si simplu nu ma intereseaza sau nu am nimic de spus. Crezi ca iti sunt dator tie cu astfel de explicatii, pana la urma personale? |
QUOTE |
pana la urma personale? |
QUOTE |
Poti inlocui cuvantul teorie cu scenariu, conjectura sau orice termen mai lax care pastreaza partial sinonimia aceasta. Daca nu ai asa ceva, nu inteleg ce-i cu discutiile astea legate de etimologie. |
QUOTE |
Cat despre insinuari eu m-am referit la "Daca lingvistii si istoricii romani nu ar fi publicat in lucrarile lor atitea pasaje neadevarate sau lucruri nedemonstrate ". Am subliniat ce mi s-a parut relevant pentru obiectia mea. Cum adica neadevaruri? Ce neadevaruri contin lucrarile lui Russu si Poghirc (nu spun ca nu contin, dar tu insinuezi, nu analizezi). |
QUOTE |
Nu-l mai poti gasi, doar intui. |
Ioan V
QUOTE |
Eu cred oricum ca este pacat ca discutia a deviat spre altfel de chestiuni, in loc sa ne invirtim deasupra cuvintelor, sa le gasim semnificatii neasteptate, uneori chiar relevante. |
QUOTE |
...asa interpretezi tu IMPERTINENTA !?! |
QUOTE | ||
In primul rind ca nu ti-am cerut socoteala (nici tie nici altora) , in al doilea rind am pus o simpla intrebare (poate ca tonul ei nu ti-a convenit) si in final nu cred ca imi esti dator cu explicatii
|
QUOTE |
Discutiile astea legate de etimologie au pornit din dorinta de a vedea care sint si parerile altora (vorbitori de limba romana) in legatura cu unele similitudini pe care le-am identificat in acest spatiu indo-iranian. Eu spun parerile proprii si altii contra-ataca. |
QUOTE |
altii le-au observat si le-au folosit ca arme eficace impotriva istoriei poporului roman. |
QUOTE |
este ca mereu se folosesc aceleasi referinte romanesti, se citeaza aproximativ aceiasi autori romani..pina si paginile citate sint aceleasi, |
QUOTE |
Ideea pe care incerc sa o sustin nu este aceea a unei "non-latinitati" ci aceea a existentei unui substrat lexical vechi indo-european care nu a fost anihilat in timp. |
QUOTE |
Ideea pe care incerc sa o apar este aceea ca stramosii nostri au folosit aceste cuvinte simultan in timp cu vorbitorii de limba sanscrita si avestana. |
QUOTE |
Eu asa intuiesc substratul limbii romane. Este o crima? |
QUOTE |
Nu am intentionat sa clonez aici threadul cu limba sanscrita. Fiecare poate propune spre discutie o serie de cuvinte , in special unele cu o etimologie necunoscuta. Si pentru ca am deschis acest subiect trebuie sa ascult toate acuzele, inclusiv ale tale |
QUOTE |
Politetea e o arma la indemina tuturor |
solicit interventie moderator
propun deschiderea unui thread special pentru CONTRAZICERI....ceva in genul celui al lui catalin
Uite exergy, introduc si eu aici o mica analiza (de la Oisteanu citire, de data asta) despre cuvinte de origine cvasinecunoscuta.
Murg, pare sa fie un cuvant (adjectiv) autohton, prelatin, pastrat in romana si albaneza () cu sensul de "inchis la culoare, negru sau brun". Prin extensie el poate deveni si substantiv, desemnand un animal de culoare inchisa: cai, caini, bovine, probabil fructe de culoare inchisa (serb-cr. murgula = maslina, murga = duda neagra) sau cer de culoare inchisa, dimineata sau seara (vsl. mraku, germ. Morgen, rom. amurg, iar in rusa morok(a) = intunecime, nor negru). De remarcat ca similitudinea amurg - murg nu este specifica numai limbii romane (fr. brun - brune, it. bruno - brunisce il giorno, germ. grau - es graut der Tag).
Analiza acestui cuvant este parte dintr-un studiu dedicat magicului si ritualului in jocurile de copii. Sunt niste descantece populare, rostite de copii, in care apare Murga, o fiinta demonica ce pare sa reprezinte intunericul). Interesant este aici si un alt termen "druga" care este arma cu care copii omoara/alunga pe Murga, arma ce este fie stiulete, drug scurt sau fus, si se pare ca sensul in folclorul copiilor este ultimul de unde ar veni si verbul a indruga = a toarce cu druga = (fig.) = a spune nimicuri, a vorbi aiurea si mult.
carrad
QUOTE |
"exegi monumentum aere perenni" |
Wluiki
Cuvintul murg pe care l-ai propus , si despre care se spune ca exista si in albaneza , are o mica neclaritate.
In romana el semnifica in special un cal de culoare inchisa, termenul s-a extins apoi pentru a desemna ceva de culoare inchisa. De aici a derivat si cuvintul amurg/amurgit.
In limba albaneza cuvintul murg are semnificatia de calugar, pustnic !
Oare in care dictionar explicativ se da o asemenea explicatie ?
Acesta este numai un exemplu din asa zisele etimologii albaneze.
Mai demult am facut legatura intre murg si Eftimie Murgu , si tot navigind pe net am gasit ceva care mi s-a parut interesant.
Vedeti si voi la:
http://www.ancestry.com/search/surnamePage.aspx?html=b&ln=Murga&sourcecode=13304
exergy33
QUOTE |
De ce nu faci si tu niste propuneri care sa aduca discutia pe un fagas mai pasnic? |
QUOTE |
In romana el semnifica in special un cal de culoare inchisa, termenul s-a extins apoi pentru a desemna ceva de culoare inchisa. De aici a derivat si cuvintul amurg/amurgit. |
QUOTE |
In limba albaneza cuvintul murg are semnificatia de calugar, pustnic ! |
QUOTE (exergy33 @ 9 Sep 2005, 09:08 PM) | ||
carrad
Daca tot e vorba sa dai citate din Horatio , te rog tradu ce inseamna ..si in ce context se foloseste acest citat |
si in limba romana din monument avem mormant
da, exact...am uitat de asta!
cum bine remarca wluiki, avem de fapt un dublet etimologic: mostenitul "mormant" si neologicul "monument".
O serie de cuvinte care se refera la fructe si plante de padure au o origine necunoscuta sau "nesigura" .
Citeva exemple ar putea fi :afine, maces/macies , capsuni, zmeura/smeura, stejar, izma, spinz/spanz- planta medicinala otravitoare ,cuvint consemnat in scrierile lui Cantemir ,.., cioata/ciot de copac, ..
Cautind diferite interpretari etimologice pentru zmeura/smeura am descoperit un articol in Cronica Romana, articol care se poate citi la adresa:
http://www.cronicaromana.ro/etimologii-126.html
exergy33
Tot cu etimologia necunoscuta sint si cuvintele :nasture si pinza
Fuior-manunchi de fire de cinepa sau in pregatite de tors - are deasemenea originea necunoscuta.
Un cuvint interesant il reprezinta si comanac.
comanac - palarie fara boruri confectionata mai ales din pisla care este purtata de calugari si calugarite
In trecut femeile si fetele din familiile domnesti purtau comanace confectionate din matase sau alte materiale scumpe si care uneori erau impodobite cu margele si pietre semipretioase.
Se pare ca si domeniul "textil" ofera multe surprize din limba autohtona .
exergy33
Mai adaug doua cuvinte cu etimologia necunoscuta care se pot incadra in domeniul textil :
- straie si bulendre
Trebuie sa caut sa vad daca au o radacina in sanscrita!
exergy33
Are cineva informatii despre originea numelui muntilor Bucegi?
exergy33
"Bucsa, nume de botez în Tohanul Nou si, împreuna cu Bucsoiu, nume de munti în Buceci. Ele deriva de la un hipocoristic Buc sau Bucea, care presupun ca e o scurtare a foarte frecventului (pe la Bran) nume Bucur. Un derivat al acestora e însusi numele Buceciului, format cu acelasi sufix ca numele comunelor Maneci, dincolo de trecatoarea Santului, si Moeciu, în Bran. Cel dintai e derivat de la Man sau Manea, forme scurtate de la Mamole (Emanuil), iar cel de-al doilea, poate, de la
Moise, nume de asemenea foarte raspandit prin Bran."
apud Sextil Puscariu
linkul e aici: http://www.carpati.org/toponimie_detaliu.php?id=79
carrad
Explicaţia data de Sextil Puscariu nu mi se pare plauzibila (in ciuda frecvenţei mari a numelor Bucşa si Bucşoiu in zona satelor de pe culoarul Rucar-Bran).
Prima atestare a numeleui de Bucegi/Buceci de catre cine a fost facuta şi in ce perioda?
exergy33
BUNCEÁG, bunceaguri, s.n. (Reg.) 1. Îngrămădire de trunchiuri căzute, crengi uscate şi ierbărie. 2. Covor de muşchi. – Cf. scr. b u č a k.
sursa: dexonline
desi nu sunt foarte sigura ca ar fi posibila....avem o nazalizare care ba e, ba nu e! who knows? mai sapam...poate aflam ceva!
carrad
Cind analizam etimologia unui toponim sau hidronim cred ca este util sa privim zona respectiva in ansamblu.
De exemplu in zona montana a Brasovului intilnim nume mai mult sau mai putin ciudate ca :Busteni, Glajer/Glajerie , Tohan, Bran, Bucegi, Barsa,..
Bustean este trecut in DEX98 drept cuvint cu originea necunoscuta, iar in alte dictionare drept un cuvint autohton.
Glajerie inseamna un loc defrisat in interiorul padurii, luminis...
Din pacate in DEX98 avem urmatoarele interpretari:
glaja- sticla (din germanul Glas)
glajer - geamgiu , sticlar
Cuvintul glajerie nu este cuprins.
Despre Barsa ca sa zic... oile barsane...si poate nu intimplator cuvintul barsan este deasemeni un cuvint autohton care nu exista in alte limbi !!!
Chiar nu stie nimeni nimic despre primele atestari ale numelui Bucegi?!
exergy33
Despre Barsa se zice ca ar veni de la un cuvant care in limba dacilor ar fi insemnat 'alb', de unde ar veni si 'barza'. Toponimul se regaseste si pe valea Crisului Alb, unde sunt Gura -Barza si Barsa, ultima atestata documentatr pe la 1400.
dinZarand
QUOTE |
Toponimul se regaseste si pe valea Crisului Alb, unde sunt Gura -Barza si Barsa, ultima atestata documentatr pe la 1400. |
QUOTE |
barză- schiţă etimologică (o variantă mult mai elaborată şi mai bogată este în curs de publicare) Etimologiile mai vechi, care considerau pe barză fie împrumut din albaneză fie moştenire din lat. ardea “bâtlan, stârc”( v. DLR I,I (lit. A-B)), prezintă mari dificultăţi atât fonetice cât şi semantice, şi deaceea astăzi cercetătorii admit la unison originea autohtonă a termenului (v. C. Poghirc în ILR II p.309 şi 336). Dialectele româneşti cunosc următoarele forme: drom. barză “1.pasăre cu cioc, gât şi picioare lungi, cu pene albe, vârfurile aripilor negre şi ciocul roşu (ornit.ciconia ciconia); sin. cocostârc. 2. denumire pentru oile albe bălţate cu negru, de unde ucraineana a împrumutat pe barza “oaie neagră cu pieptul alb”. arom.bardzu,-ă(pl.bardzi,-ă) adj. “bălan pestriţ; animal de această culoare”, barză (pl.bărză) “catâr alb” şi bardzucánăt “oaie ori capră cenuşie cu dungi roşii pe cap”; din aromână bulgara a luat pe bardz ”cenuşiu”. Cuvântul există şi în albaneză: barth, fem. bardhë “alb, -ă”,cu derivatele bardhosh “alburiu”şi bardhash “ţap alb, cal bălan”. De la acestea din urmă provin, dintr-o epocă recentă, şi drom. bardoş, bardăş(“barză” prin Mehedinţi şi Banat) . Pluralul berze şi forma de dat.-gen. berzei ar indica la prima vedere o rădăcină *berz-, dar aceasta este doar o regularizare analogică târzie (probabil după varză-verze,dar v.şi tipul alternant mai general masă-mese,fată-fete etc.), căci atestările daco-române cele mai vechi au pl.barze, gen.–dat.barzei iar aromâna nu cunoaşte decât formele cu a (v. supra). Analiza semantică a tuturor formelor româneşti ne duce spre un sens primar rom. com.“albicios, alburiu, alb tărcat(cu negru şi/ori roşu(1))” şi nu spre cel de "alb" ca în albaneză, nefiind aşadar un concurent al lat. albus. Existenţa cuvântului atât în română cât şi în albaneză îi probează vechimea, iar diferenţele de formă şi de sens între cele două limbi demonstrează că niciuna nu l-a împrumutat de la cealaltă, ci că ambele l-au moştenit din substrat. Suntem îndreptăţiţi prin urmare să reconstituim mai întâi un adjectiv rom.com.*bardzŭ, fem.*bardze cu sensul de “alb tărcat (cu negru şi/ori roşu), pestriţ”, iar din comparaţia acestuia cu alb. barth, bardhë “alb, -ă” să deducem apoi existenţa unui daco-moesian *barẓ2) care va fi desemnat o culoare(nuanţă de alb) pe care vom încerca s-o definim mai îndeaproape în cele ce urmează. Cuvântul trebuie să fi fost în dm. un adjectiv, aşa cum a rămas în albaneză, aromână şi, regional, şi în daco-română, însă şi sensul ciconia trebuie să fie străvechi, întrucât numele vechi grecesc al păsării (poate printr-un calc semantic după l-bile tracice), πέλαργος, însemna "alb pestriţ" |
dinZarand
Am gasit ca numele de cetatea Zarandului a fost trecut intr-un text din 1318
sau 1319 (nu retin exact) , insa nu se dadeau alte informatii despre limba textului respectiv si de cine a fost scris acesta.
exergy33
Ma intereseaza daca stie cineva cuvinte legate de vechi unitati de masura care se foloseau pe timpuri in cele trei provincii romanesti (suprafata, volum, lungime, greutate..)...si bineinteles originea acestor cuvinte.
Dau ca exemplu ; prajina , falca si iugarul ( unitati pentru masurarea suprafetelor de pamint ).
Probabil ca avem si unele regionalisme care nu au fost cuprinse in DEX.
Astept mai multe informatii.
exergy33
La noi :
suprafata: iugar (lat. jugerum)
holda-1/2 ha-sper sa nu ma-nsel; moshu si bunica ar sti mai bine; tot cat un iugar.
razoara--mai mica de un iugar, dar nusunt sigur daca-i jumatate sau mai mult.
jumatate de razoara.
un talechi
Capacitate:
detz
bradie-pt. cereale.
greutate:
maja.
altele:
lat-panza se masoara in latzi-izmene de 6 latzi
vig-tot panza-un balot
Am uitat "lantz"=o holda
dinZarand
Eu stiu ca telechi inseamna gradina.
Ca unitate de suprafata un telechi citi m2 are?
Nu ai spus nimic despre detz si bradie.
Ultimul cuvint mi se pare cunoscut , dar nu stiu de unde.
De exeplu cuvintul tzap poate insemna si o cana de aprox 300 ml, tzap de bere.
Nu vad nici o legatura intre cuvintul tzap - animal si tzap - unitate de masura.
Litra este o veche unitate de masura echivalenta cu un sfert de litru sau cu un sfert de Kg. .
In unele regiuni ea poate insemna si 300 mililitri.
Aceasta unitate s-a folosit cu mult inainte de introducerea sistemului international (SI) in viata de zi cu zi.
exergy33
Am mai uitat de SHIN"IC, tot o unitate de masura a cerealelor: 2 saci de porumb fac un shinic , daca nu ma inshel.
Nu stiu sa spun daca talechiul e o unitate de masura propriu-zisa-mai degraba nu e-dar uneori, se foloseste intr-un asemenea fel.
E adevarat ca se zice de multe ori talechi si la gradina dinapoia casei, dar se zice, mai ales acelor gradini din vatra satului, pe care nu sunt construite case. Pot sa spun ca noi avem in satul X , 2 talechiuri si jumatate, ceea ce ma face sa cred talechiul are, de multe ori o suprafata fixa. Din pacate, nefiind in Romania acum, nu-i pot intreba mai multe pe bunici.
Eu stiu ca litra este peste 15l, si se foloseste la cereale. Nicidecum mai mica de un litru.
Dar nu pot garanta decat pentru Apuseni si Cluj.
detz tre sa provina din "decem" latinesc
cat despre litra, io stiu ca insemna "un sfert"
carrad
Sa intelegem ca un detz ar fi egal cu 10 litri sau 10 Kg?
In Moldova se folosea in trecut o unitate de masura pentru suprafata cu numele de falce, plural falci.
O falce de pamint are aproximativ 1.5 hectare.
Interesant este faptul ca originea acestui cuvint se gaseste in latinescul " falx".
Din acelasi falx/falcis a derivat si falca/falci in limba romana.(vezi si expresia cu o falca in cer si cu una in pamint )
Nu vad legatura dintre aceste cuvinte!
exergy33
Un detz e a zecea parte dintr-un litru. Se zice despre cineva ca "o baut mai mult c-on detz".
carrad
QUOTE |
detz tre sa provina din "decem" latinesc |
"Decima" (pars) asa-i numita dijma in latina medievala.
din Zarand
Despre decima si cuvintele derivate din aceasta radacina se pot spune multe.
Decima reprezenta in timpul Imperiului Roman a zecea parte din ofranda de razboi care in mod obisnuit era inchinata templelor.
Dupa aparitia crestinismului (filiera catolica ) a fost impusa regula de a se plati o zecime din venitul anual catre biserica.
Forma corupta a acestui cuvint latin , si anume dijma o regasim in perioada Evului Mediu in cele trei provincii romanesti.
Interesant este faptul ca originea verbului "a decima" care a devenit sinonim cu a nimici in masa , se gaseate tot in latinescul decima !
"Decimus" - adica al zecelea - insemna a omori unul din zece soldati (capturati) prin tragere la sorti !!!
exergy33
nu cred ca dijma vine din "decimus", ci doar "zeciuiala"...de unde sa fi aparut acel "j"? plus ca, din cate imi amintesc, "e" accentuat nu se inchide la "i" (desi nu bag mana in foc, pt. ca vrobesc din amintiri)...
in ceea ce priveste verbul "a decima" el este un neologism preluat ca atare din latinescul "decimare" care are sensul pe care l-ai amintit.
carrad
Am citit undeva (nu mai tin minte exact unde ) ca in evul mediu timpuriu clerul catolic maghiar din Transilvania folosea cuvintul "decima" sub formele
"dezima " si "dizma".
Mai apoi aceasta ultima forma a fost preluata de slavi care ar fi transformat-o in "dijma"
exergy33
este posibil sa fi folosit o forma "detzima"...de altfel grupurile "ce" si "ci" au evoluat de la o pronuntie "che", respectiv "chi" la pronuntia "tze" si "tzi", ca in "dicitur" rostit "ditzitur"....
nu stiu ce sa zic...o fi asa cum zici, desi, repet, mi se pare putin probabil...poate stie altcineva daca regulile de transformare fonetica permit o ipoteza "decima" > "dizma"...eu cred ca nu prea
In unul din posturile mai vechi Ioan V a propus sa discutam cuvintul
mintuit.
In sens bisericesc el inseamna izbavirea de pacate , dar la fel de bine poate insemna si salvat .
In mod ciudat in limba romana apar unele expresii ca "lucru de mintuiala" sau "am mintuit ...".
Lucru de mintuiala inseamna lucru prost facut.
A mintui un lucru inseamna a duce acel lucru la bun sfirsit.
Eu cel putin nu vad o legatura logica intre aceste expresii.
Daca ar mai fi fost Cla pe la Han probabil ar fi dat o definitie in inconfundabilul sau stil ,..
Cine stie .poate citeste si Mihai acest post ...si comuta pedeapsa data (pe dreptate cred).
Dar sa revenim la subiect.
In DEX98 se spune ca ar proveni din maghiarul "menteni"...insa inclin sa cred ca nu este asa.
Carrad poate gasesti tu ceva prin greaca sau latina.
exergy33
QUOTE (exergy33 @ 11 Oct 2005, 07:35 PM) |
"Decimus" - adica al zecelea - insemna a omori unul din zece soldati (capturati) prin tragere la sorti !!! |
abis
Se poate sa ai dreptate.
Oricum sensul pe care il are azi acest cuvint este foarte departe de cel original.
exergy33
In dictionarul maghiar-roman am gasit mento=salvare. Probabil de aici vine mintuire.
De remarcat totusi asemanarea mento-mental-minte. Ciudate plimbari fac cuvintele astea. Oare cum o fi ajuns in limba maghira mento=salvare? Are si mintea rolul ei in salvarea noastra, pro sau contra, nu?
abis
Da , ai avut dreptate in ce priveste "decimarea " soldatilor romani.
QUOTE |
Decimus Brutus did his duty as a Roman commander. He had been in contact with Caesar via the Courier's back and forth as Caesar was making his way to Rome. Per custom, the legion was to be punished, suggested Decimus. Caesar had agreed. Disbandment recommended, suggested Decimus. Caesar had agreed. Decimation necessary, suggested Decimus. At your peril, had said Caesar. Decimus was true to his word, the legion was brought before tribunal outside Tergeste and given notice that as of the conclusion of the meeting they were to be dispersed without pay or honor. But first, they would be decimated. Every contubernium would beat their tenth man to death. The parade ground was stony silent. The lucky nine in ten were given their clubs by Decimus' officers. The order to commence was shouted once. Nothing happened. Again. And nothing. |
IoanV
Iata ce am gasit in dictionarul etimologic englez:
QUOTE |
mental c.1422, from M.Fr. mental, from L.L. mentalis "of the mind," from L. mens (gen. mentis) "mind," from PIE base *men- "to think" (cf. Skt. matih "thought, mind," |
atributul de "mantuitor" este o traducere a adjectivului "soter".
daca tot veni vorba de radicalul men-, as vrea sa va supun atentiei verbul gandirii din limbile germanice, care este in legatura cu verbul multumirii...
to think / to thank
este vorba de acelasi radical, pe grade diferite. mie una mi se pare interesanta aceasta inrudire....
carrad
Nu ai spus acest adjectiv "soter" carei limbi ii apartine?
Poti da mai multe explicatii , please!
exergy33
"soter" e salvator, mantuitor in greaca veche
carrad
Asteptam mai multe explicatii.
In Grecia cuvintul "soter" a fost aplicat mai multor personaje , cum ar fi :
Zeus Soter
Ptolemeus Soter
Acest cuvint s-a bagatelizat in limba romana sub forma numelui masculin Sotir sau a celor de familie ca Sotirescu , Sotiru , Sotireanu..
Totusi nu s-a gasit un raspuns la intrebarea care este etimologia cuvintului a mintui.
Oare in afara de maghiari si romani mai sint si alte popoare (in Europa) care sa aiba in vocabularul lor un cuvint asemanator din punct de vedere fonetic cu "mintuire" sau "mento" si care sa semnifice acelasi lucru ?
exergy33
In unul dintre posturile mele anterioare am spus ca o serie de cuvinte pe care DEX-ul le da drept cuvinte cu etimologie necunoscuta sau cuvinte de origine maghiara sint trecute in dictionarul maghiar ca fiind cuvinte pur romanesti.
Una dintre cele mai interesante carti in acest domeniu este lucrarea lui Bakos Ferenc ELEMENTE LEXICALE ROMÂNE ÎN VOCABULARUL LIMBII MAGHIARE , publicata in 1982.
Autorul oferă un scurt istoric al cercetării în domeniul care datează de acum 200 de ani de când s-a început înregistrarea elementelor de origine română în vocabularul limbii maghiare. Primele încercări timide s-au limitat doar la o analiză comparativă a cuvintelor corespondente şi se datorează lui Benk ő József – 1873.
Un capitol aparte se referă la productivitatea elementelor de origine română. Autorul, consultând surse în mod subiectiv şi aleatoriu, fără a pretinde epuizarea domeniului, inventariază lexemele de origine română sub raport morfologic în următoarea formulă: din 2256 de cuvinte de origine română 1687 sunt substantive, 235 adjective, 290 verbe, 27 interjecţii, 14 adverbe şi 3 prepoziţii.
Articolul complet pe aceasta tema se poate citi la:
http://www.bibliotecamm.ro/?s=20&f=24
exergy33
Postez citeva versuri scrise de pictorul si graficianul bulgar ROMAN KISSIOV ,in care el da o definitie poetica a magiei cuvintelor.
[QUOTE]
Scrisoare, II
Dragă,
Îti scriu iarăsi.
Mă întrebi la ce mai lucrez.
Cum să-ti spun – încerc
Să încui cuvintele în idei si în noime...
Mă întrebi unde locuiesc.
Cum să-ti spun – în timp ce încerc
Să încui cuvintele, până la urmă
Ele mă-ncuie pe mine.
Închisoarea cuvintelor – iată adresa mea.
Poti să treci pe aici, dacă vrei.
Aici nu sunt zile de vizită.
În general mă simt bine, conditiile-s minunate...
La ferestre nu-s gratii,
Nici gardieni pe la usi.
Usile, usile grele de fier
Stau totdeauna deschise.
Vrei desigur să stii
Dacă am fost condamnat pe viată.
Trebuie să stii că aici,
Practic, moarte nici nu există.
Traducere facuta de Carolina ILICA si Dumitru M. ION
exergy33
Analizind cuvintele care ar putea sa aiba o oarece legatura cu cuvintul "mintuitor " mi-a venit o idee.
Aceasta corelatie poate parea cam hazardata dar totusi o expun aici.
Se stie ca in Biblie , Isus a mai fost numit si RABI , adica INVATATOR.
Acest cuvint "rabi " poate fi interpretat intr-un sens mai larg ca sfatuitor , calauza spirituala, indrumator..
Este posibil ca la inceputurile crestinismului cuvintul rabi sa se fi tradus prin "mentor "- aceste doua cuvinte avind aceleasi conotatii , si mai apoi crestinii din spatiul romanesc sa-l fi utilizat ca atare.
Etimologia lui "mentor" se gaseste in lumea greaca.
Mentor a fost prietenul lui Ulyse si sfatuitorul lui Telemach (fiul lui Ulyse ).
DEX-ul da originea cuvintelor mintui/mintuitor/mintuire in maghiarul "menteni", care dupa parerea mea cel putin, este o explicatie trasa de par.
exergy33
Stateam si ma gindeam cit de multe cuvinte cu etimologie necunoscuta legate de viata spirituala , psihic sau viata sociale se gasesc in limba romana.
Dau numai citeva exemple :
mihnire , posomorit , posac ,vraiste meteahna , zapacit , podidit , sclifosit , buimac , uimit , neghiob , mirlan , scalimb , ferches , ...
Nici unul dintre cuvintele enumerate nu are o asemanare cu alte cuvinte din limbile indo-europene in forma in care se vorbesc ele azi in spatiul european !!!
Aceste cuvinte de unde vin ?
exergy33
Ce am gasit despre toponimul "Zarand":
Alanii au fost un trib nomad de origine iraniana care au ocupat stepele Caucazului pana la sfarsitul secolelor 2 e.n. Alanii constituie ultimul val sarmatic care au pornit in secolele 2-3 si ei in directia vestului miscandu-se spre Dunare. La 370 se afiliaza hunilor lui Atila si ataca impreuna cu ei imperiul Bizantin. O parte a alanilor s-au asociat cu vandalii si au plecat in Africa impreuna cu acesti vandali. Au disparut din istorie in jurul secolului 5 e.n fiind probabil asimilati pentru ca nu se stie nici o sursa sa fi fost exterminati de vre-un razboi.
O buna parte din ei au ramas insa in zona lor de origine, respectiv zona Caucazului si a Cubanului, osetinii de azi fiind urmasii lor. Popor vechi, autodenumidu-se yas, alanii sint semnalati de chinezi, in anul 126 e.n sub numele de an-zai, si de greci care i-au numit initial asaioi.
Etnonimul lor original, yas, a ramas in citeva toponime rominesti : orasul Iasi—intemeiat se pare de ei ( un alt oras, Yassi exista in Turkestan avind aceiasi provenienta); satul Iasca de la gurile Nistrului; Valea Iasului din muntii Argesului; Prutul-considerat odinioara fluviul alanilor; si toponimicul Zarand ( cf. subst. osetin zarond-batrin)
[COLOR=red]
QUOTE (exergy33 @ 19 Dec 2005, 08:00 PM) |
Stateam si ma gindeam cit de multe cuvinte cu etimologie necunoscuta legate de viata spirituala , psihic sau viata sociale se gasesc in limba romana. Dau numai citeva exemple : mihnire , posomorit , posac ,vraiste meteahna , zapacit , podidit , sclifosit , buimac , uimit , neghiob , mirlan , scalimb , ferches , ... Nici unul dintre cuvintele enumerate nu are o asemanare cu alte cuvinte din limbile indo-europene in forma in care se vorbesc ele azi in spatiul european !!! Aceste cuvinte de unde vin ? exergy33 |
dinZarand
Am citit cele postate de tine , dar nu sint cu totul de acord.
Ai uitat sa dai sursa din care ai preluat informatiile.
Daca alanii , respectiv osetinii au adus cuvintul Zarand pe plaiurile romanesti , atunci de ce o zona geografica din estul Iranului , la granita cu Pakistanul , are acelasi nume ?
Acolo nu a calcat picior de alan .
Dupa cum am mai spus si inainte cuvintul 'zar' in limba persana veche cit si in cea moderna /Farsi se traduce prin : aur , auriu...si se aici a derivat si cuvintul 'zaraf' sau 'saraf' , cuvint care DEX-ul il da ca fiind de origine turca .
Atit in Zarandul iranian cit si in Zarandul romanesc se gasesc mine de aur .
Sa fie asta doar o simpla coincidenta ?!....sau poate e altceva ?
Ma voi documenta cu privire la "toponimicul Zarand ( cf. subst. osetin zarond-batrin) ".
Voi reveni cu amanunte .
exergy33
Later Edit
Intre timp am gasit un dictionar english/osetin , on line , la adresa :
http://www.websters-online-dictionary.org/translation/Osetin/zarond
Exergy,
Pe internet am gasit etimologia.
Si etimologia care-l leaga de "aur" s-ar putea fi plauzibila, dar, trebuie lamurite cateva lucruri.
Ce a denumit "Zarand" prima data? Muntii omonimi, regiunea omonima sau localitatea.
Eu as crede ca muntii, desi nu am nici un fel de document. Este mult mai logic insa.
Din cate stiu, extracerea aurului dessi este foarte veche (antichitate) in zona, totusi ea nu s-a facut din Muntii Zarandului propriu-zisi, ci din Muntii Metaliferi care inchid la est, sud -est, Depresiunea Zarandului, si, cred, ca si din Munti Bihorului. Din pacate nu stiu care este denumrea veche a Muntilor Metaliferi.
Totusi cred ca etimologia "zarond" (batran) este mai probabila din cauza ca in zona este dovedita arheologic prezenta unei populatii sarmatice numeroase. Este vorba, in principal, de iazigi.
dinZarand
QUOTE |
Ce a denumit "Zarand" prima data? Muntii omonimi, regiunea omonima sau localitatea. Eu as crede ca muntii, desi nu am nici un fel de document. |
Intrebarea care se pune e in ce masura sarmatii si iazigii din campia panonica au reusit sa-si impuna limba si cultura pe teritoriul Banatului si Crisanei de azi.
Cla
Ramasesem datoare cu un raspuns.
QUOTE | ||
QUOTE (exergy33 @ 19 Dec 2005, 08:00 PM) Stateam si ma gindeam cit de multe cuvinte cu etimologie necunoscuta legate de viata spirituala , psihic sau viata sociale se gasesc in limba romana. Dau numai citeva exemple : mihnire , posomorit , posac ,vraiste meteahna , zapacit , podidit , sclifosit , buimac , uimit , neghiob , mirlan , scalimb , ferches , ... Nici unul dintre cuvintele enumerate nu are o asemanare cu alte cuvinte din limbile indo-europene in forma in care se vorbesc ele azi in spatiul european !!! Aceste cuvinte de unde vin ? exergy33
|
Text din cartea "Fluierul la romani". Autor: Traian Ciuculescu
Fluierul - legenda si istorie
Traind in deplina comuniune cu natura, oamenii erei preistorice nu vor fi fost doar coplesiti de spaimele provocate de nenumaratele primejdii care le amenintau viata, ci si sufletul lor vor fi tresarit la auzul cantecului pasarilor, la freamatul frunzelor in bataia vantului, la diferitele sunete ale vocii animalelor. Instinctul natural de a imita a facut ca intaia incercare de exprimare a diferitelor senzatii sa se fi produs prin voce, iar a doua, prin instrumentele muzicale care si ele, la randul lor, cautau sa imite vocea omeneasca.
Legenda...
Utilizarea in scopuri muzicale a producerii sunetelor prin trecerea (scurgerea) unui curent de aer peste tulpinile tubulare sectionate ale unor plante este atribuita de legendele grecesti zeului Pan, protectorul turmelor si padurilor. Indurerat de pierderea iubitei sale, nimfa Syrinx, metamorfozata de zei in trestie, nefericitul Pan a luat sapte tevi de trestie de lungimi si grosimi diferite pe care le-a lipit cu ceara, creind in felul acesta instrumentul muzical numit syrinx, cu care iese invingator in intrecerile muzicale cu alte zeitati, castigandu-si simpatia nimfelor, in ciuda urateniei sale.
Nascocirea fluierului (flautului) este atribuita tot unor zeitati - Atena, zeita intelepciunii. Acesta il pierde sau il arunca si fluierul este gasit de Marsyas, un pastor frigian care, in scurt timp, ajunge vestit pentru arta sa. Impins de o trufie nemasurata, Marsyas il provoaca la o intrecere pe insusi Apollo, el urmand sa cante din fluier, iar zeus, din lira. Muzele il declara invingator pe Apollo, iar nesabuitul pastor este pedepsit, in urma ramasagului pierdut, prin jupuirea pielii. Zeul regreta asprimea pedepsei si-l metamorfozeaza pe Marsyas intr-un rau care ii poarta numele si pe ale carui valuri fluierul ajunge pe malurile Sicyonei, unde este gasit de un cioban.
... si istoria
Adevarul este ca nu numai vechii greci, ci si alte popoare ale lumii antice au cunoscut asemenea instrumente care produceau sunete prin suflarea unui jet de aer peste sectiunea unui tub.
Cercetarile arheologice au dat la iveala fragmente ale unor fluiere, a caror vechime a fost apreciata la peste 15 000 de ani, cum este cazul celui descoperit in statiunea arheologica Vezere din Franta.
In mod surprinzator, formele primitive ale fluierului nu au disparut. Unele dintre acestea, cum este cazul tilincii bucovinene, pot fi intalnite si astazi.
In oriental antic, in Grecia si, mai tarziu, la Roma, fluierul a avut o mare importanta muzicala si a cunoscut o mare diversitate de tipuri si forme determinate de specificul muzicii practicate in regiunile pe care acestea le reprezentau.
Fluierele grecilor si romanilor se confectionau din trestie, soc dar si din oasele unor pasari (cocor, vultur) sau ale unor animale mari (cerb).
Ocaziile in care se foloseau fluierele erau felurite: la petreceri si spectacole publice, la mese, la nunti, in cadrul unor ritualuri religioase, funebre sau magice.
Dupa cat se pare, fluierele rituale se faceau din oase de om. O reminiscenta a unor astfel de practici s-a pastrat in denumirea data unui os al piciorului, denumire intalnita atat in Latina (tibia), cat si in limba romana: fluierul piciorului sau in dialectal aroman: calamea ciorlui.
Importanta acordata fluierului este evidentiata si de faptul ca arta de a canta la acest instrument facea parte din educatia tineretului grec si roman.
In evul mediu, fluierul cade in desuetudine. El este redescoperit in epoca Renasterii, timp in care este perfectionat.
Conservand elemente arhaice, dar incorporand si descoperiri de data recenta ale stiintei si tehnologiei, realizat din materiale diverse: lemn, bambus, trestie, metal, plastic, ceramica etc., fluierul se bucura de o mare popularitate, el putand fi folosit in cultivarea oricarui gen de muzica, contribuind prin timbrul sau luminos la exprimarea celor mai diverse sentimente omenesti. Simplitatea, dimensiunile reduse sunt doar cateva dintre caracteristicile care i-au asigurat popularitatea si raspandirea.
nu stiu de unde ati scos voi partea cu alanii si cuvintele romanesti ca si eu ajunsesem la concluzii asemanatoare.
chiar cuvantul Bihor(in maghiara Bihar) are corespondent in statul Bihar(chiar unele variante Bihor).am aflat ca vine di sanscritul vihara care inseamna adapost. Pt regiunea Bihor din Romania am gasit 3 etimiogi diferite,(cum ar fi slavul vifor).Interesant judetul alaturat se numeste Salaj(adapost).
Si muzica din Bihor imi aduce mie ca sonoritate si stil de muzica din Punjab.
Motii ca si alani purtau un mot in varful capului pana in sec.19.Initial ma gandisem ca unii alani au fost maghiarizati devenind razboinicii secui(din persanul saka-scit) ,iar ceilati romanizati devenind moti si oseni(faceam comparatie intre numele de oseni si cel de asii dat alanilor,vezi si oseti).si muzica stridenta oseneasca,tapuritul,e deosebita.
Am mai observat pe vase ceramice din Transilvania modele similare cu cele din olaria neoliticului chinezesc.
Facusem legatura dintre Menumorut si 2 nume sanscrite Manu si Maruti(razboinici),am aflat apoi ca inseamna ceva in limbile turcice;
turcomanii pretind ca ei sunt alanii si scito-sarmatii si ca nu e nici o dovada ca alanii vorbeau o limba indo-iraniana ci turco-mongola(puteti gasi astea pe site-ul turkish world sau turkik world).
Sa nu uitam ca exista o populatie numita jat in Punjab,;ei pretind ca jat si getae(getii) provin din aceiasi stramosi.Eu pretindeam ca getii au venit din Dacia, ei nu si nu ,ca getii au plecat din India(sau din Afganistan).Au si nume ca dahya sau Krishan.Suna cunoscut?
Asa din mandrie patriotica.... am auzit ca exista o populatie ,un trib in Bihar-India care vorbeste aproape romaneste.Stie cineva ceva despre aceasta populatie?
QUOTE |
Asa din mandrie patriotica.... am auzit ca exista o populatie ,un trib in Bihar-India care vorbeste aproape romaneste.Stie cineva ceva despre aceasta populatie? |
William Schiller, Unde s-a născut civilizatia. (Cităm după revista Arhetip nr 6-7. Se mai afirmă că în statul indian Bihar - omonim al regiunii românesti Bihor - există populatii ce vorbesc o limbă aproape identică cu limba română.)
Mesaje in piatra
din pacate nu am mai mult decat aceasta informatie,si eu speram sa verific daca e adevarat sau nu.stiu ca exista romani dusi de Justinian in 500 in muntele Sinai Egipt,dar nu stiam ca e posibil sa existe un "trib"in India.
nu stiu daca cineva s-a inetresat de acest lucru pana acum.
Cartea de care vorbesti tu este imposibil de gasit in fisierul bibliotecii congresului (USA) .
Mi s-a parut extrem de ciudat ca nu se gasesc informatii suficiente pe net despre acest autor , arheolog ??? , se pare ....
De ce nu este el citat de alti colegi din domeniu ?!
Am observat ca numele lui , cit si cel al cartii , este vehiculat numai pe siturile asa zis 'daciste' sau 'traciste' . Nu stiu daca termenii folositi de mine sint corecti din punct de vedere gramatical .
Ti-am citit toate posturile de pe situl acela indian .
Cum ai ajuns acolo ?
O teorie asemanatoare , despre legatura dintre jats si croati , este sustinuta de o serie de istorici croati , istorici care refuza ideea originii slave a croatilor .
Teoria lor este interesanta , are argumente logice ... bazate atit pe radacini lingvistice , cit si pe unele insemne heraldice si 'designul' unor piese vestimentare din portul lor popular .
Am trecut si pe la situl lui S .O , , ... am vazut ce ai postat si acolo .
Nu sint de acord cu unele lucruri .
Dupa parerea mea , ar trebui sa fii mai flexibil in gindire , si sa nu te lasi prins de unele coincidente .
Iti spun asta din experienta mea proprie .
Am ajuns pe site-ul acela din intamplare,cautam ceva despre geto-daci si am dat de acel site.si m-am inscris.
Din pacate nu am revista Arhetip nr 6-7 sa vad acolo ce scrie de fapt acest William.Nu cred ca biblioteca USa are toate cartile.Totusi daca voi ajunge prin India(un jat S Tewatia chiar vrea sa il invite pe Savescu la un posibil congres in 2007,i-am zis ca nu ar fi indicat deoarece Savescu are alte idei despre daci) voi incerca sa aflu mai multe informatii.
Te referi cumva la Dr. S.K. Tewatia , cel care sustine ca populatia jatt era superioara tuturor triburilor ariene ,triburi din care facea si ea parte ?
Daca vrei , iti pot spune ca acest Tewatia eate varianta indiana a lui ... Savescu .
O fi lumea mare , insa pe Internet e mica ... atit de mica ca ei doi s-au intilnit fara dificultate .
Mi-ar fi placut sa asist la o discutie intre cei doi . , fiecare aparindu-si cu zel ideile fixe si ... personale .
Da ,asa este.De fapt cei 2 au vorbit la telefon acum 4 luni.
Evident ,personal,nu impartasesc asemenea enormitati cu leagane de civilizatii si centre ale universului.Dar fiecare cu parerea lui.Nu cred ca ar discuta in contradictoriu ci ar bea o bere.
Oricum cu aceasta ocazie am avut ce invata despre daci. Din pacate dovezile despre numele de daci ma duc prin zona Afganistanului si nu in zona carpatica cum as fi dorit.Dar poate ma insel.
Te pot intreba ,de unde aceasta pasiune pt Iran?de fapt pt conexiunile dintre limba romana si cele iraniene?
Citeste aici despre dahae ... si dupa aceea mai putem discuta .
http://www.livius.org/da-dd/dahae/dahae.html
Pasiunea mea pentru conexiunile dintre limbi o am din copilarie .
Bunica mea vorbea fluent cinci limbi . De la ea am deprins un fel ciudat de a 'simti' o limba straina .
Acum pot identifica mai usor anumite legaturi dintre cuvintele romanesti si cele din limba persana , pentru ca locuiesc in Iran .
Ma uimeste faptul ca in Romania se stie atit de putin despre inscriptia in limba persana descoperita la Gherla . Iranienii o interpreteaza ca un semn al relatiilor politice dintre imperiul persan si statul dac .
http://www.livius.org/da-dd/darius/darius_i_t12.html
"One of the most remarkable inscriptions from Antiquity is the following fragmentary text, written in Persian cuneiform script, found in 1937 on a clay tablet in Gherla, and published in 1954:
[...] king [Darius] son of Hystaspes [...]
[...] did [...]
This is of course not a text full of very important information, but the fact that it exists is remarkable, because Gherla is in the northwestern part of modern Rumania."
QUOTE |
Ma uimeste faptul ca in Romania se stie atit de putin despre inscriptia in limba persana descoperita la Gherla . Iranienii o interpreteaza ca un semn al relatiilor politice dintre imperiul persan si statul dac . |
QUOTE (exergy33 @ 18 Sep 2006, 06:36 PM) |
Ma uimeste faptul ca in Romania se stie atit de putin despre inscriptia in limba persana descoperita la Gherla . Iranienii o interpreteaza ca un semn al relatiilor politice dintre imperiul persan si statul dac . [...] king [Darius] son of Hystaspes [...] [...] did [...] This is of course not a text full of very important information, but the fact that it exists is remarkable, because Gherla is in the northwestern part of modern Rumania."[/i] |
Mai dau aici un link ,apartine Asociatiei de Studii Antice din Iran .
http://www.cais-soas.com/CAIS/History/hakhamaneshian/darius_great.htm
QUOTE |
A fragmentary Old Persian inscription from Gherla, Rumania (Harmatta), and a letter from Darius to Gadates, preserved in a Greek text of the Roman period (F. Lochner-Hüttenbach, in Brandenstein and Mayrhofer, pp. 91-98) also belong to this category. " |
Ma voi lega in discutie de cuvintul rîu/râu .
Iata ce spune dictionarul :
RÂU, râuri, s.n. 1. Apă curgătoare (permanentă) formată din unirea mai multor pâraie şi care se varsă într-un fluviu, în alt râu, într-un lac etc. 2. P. anal. Cantitate mare de lichid care curge; torent, val. ♦ Fig. Şir, coloană, mulţime de oameni în mers. ◊ Expr. Râuri-râuri = în număr mare, fără sfârşit; potop. 3. (La pl.) Cusătură în linii şerpuitoare, care împodobeşte mânecile, de la altiţă la manşetă, şi piepţii cămăşilor de la costumul naţional. - Lat. rivus.
Cineva m-a intrebat ce inseamna RHEOLOGY si care este etimologia cuvintului .
Rheologia se ocupa cu proprietatile si comportamentul substantelor care au capacitate de curgere , felul in care isi schimba ele forma , luind in considerare compozitia si structura materialului /substantei in cauza .
Ca de obicei , am verificat etimologia folosind Encarta Dictionary ... si iata ce am citit acolo :
rheo -
[From Greek rheos “stream, current,” which was formed from rhein “to flow.” Ultimately from an Indo-European word that is also the ancestor of English stream.]
Daca mergem un pas mai departe , si ne vom opri la verbul a inrâuri ... vom avea o surpriza :
ÎNRÂURÍ, înrâuresc, vb. IV. Tranz. şi intranz. A exercita o influenţă asupra cuiva sau a ceva; a influenţa. - Cf. fr. i n f l u e r, i n f l u e n c e, germ. b e e i n f l u s s e n.
... nu vad absolut nici o legatura , nici cu franceza , nici cu germana ...
Iata cum percep eu sensul cuvintului înrâuri :
Se stie ca din cele mai vechi timpuri viata omului a fost conditionata de o sursa de apa , in apropierea careia primele grupuri socio-umane si-au facut un loc permanent de sedere .
Apa , in speta apa curgatoare - riul , debitul ei - de la un anotimp la altul , era unul din elementele cheie ale unei posibile bunastari .
Tocmai de aceea eu cred ca românii nu au luat cuvintul râu de la romani ... il foloseau si grecii , si cred ca il foloseau si alti 'barbari' indoeuropeni contemporani cu grecii ... printre care si geto-dacii .
QUOTE (exergy33 @ 24 Oct 2006, 08:56 AM) |
Ma voi lega in discutie de cuvintul rîu/râu . Iata ce spune dictionarul : RÂU, râuri, s.n. 1. Apă curgătoare (permanentă) formată din unirea mai multor pâraie şi care se varsă într-un fluviu, în alt râu, într-un lac etc. 2. P. anal. Cantitate mare de lichid care curge; torent, val. ♦ Fig. Şir, coloană, mulţime de oameni în mers. ◊ Expr. Râuri-râuri = în număr mare, fără sfârşit; potop. 3. (La pl.) Cusătură în linii şerpuitoare, care împodobeşte mânecile, de la altiţă la manşetă, şi piepţii cămăşilor de la costumul naţional. - Lat. rivus. |
... de ce piuă are pluralul pive ?
Nu toate cuvintele se conjuga la fel.
Forma corecta de plural este pâraie,insa multi au tendinta de a pronunta pârâuri .
... vezi expresia râuri şi pârâuri ... nimeni nu spune râuri si pâraie ...
QUOTE |
In legatura cu cuvîntul "mîntuire" de care s-a vorbit mai înainte are legatura cu Mîntuleasa? |
QUOTE |
Apropo de asta ce semnificatie are sufixul "leasa" prezent la unele nume de familie ? |
Doar verbele se conjuga, restul se declina.
N-am inteles nimic. Ce ironie te-ai fortat sa gasesti ?
Terminatia "escu" banuiesc ca e singularul de la "esti" din Bucuresti, Ploiesti, Pitesti.
Poate are legatura cu verbul "a fi".
QUOTE |
Doar verbele se conjuga, restul se declina. |
QUOTE |
N-am inteles nimic. Ce ironie te-ai fortat sa gasesti ? |
QUOTE |
Terminatia "escu" banuiesc ca e singularul de la "esti" din Bucuresti, Ploiesti, Pitesti. Poate are legatura cu verbul "a fi". |
Dar eu nu am zis ca poate deriva mîntuire din Mîntuleasa. Am zis ca poate au legatura. Evident ca daca au legatura derivarea este Mîntuleasa din mîntuire.
Cu sufixul "leasa" m-am gindit mai bine si cred ca am gasit ce e cu el : este sufix de formare a femininului cum ar fi "easa" in exemplul preot --> preoteasa. Litera "l" ("L" ) care e in plus ar fi adaugata pentru cazurile cind primul cuvint se termina in vocala, pentru a nu fi doua vocale alaturate dupa compunere. Exemple:
- Pätru ( Petre ) --> Pätruleasa
- Mutu --> Mutuleasa
Apropo de interpretari : nu am vrut sa spun prin asta ca Mutu are ceva cu Pätruleasa.
QUOTE |
Evident ca daca au legatura derivarea este Mîntuleasa din mîntuire. |
QUOTE |
In legatura cu cuvîntul "mîntuire" de care s-a vorbit mai înainte are legatura cu Mîntuleasa ? |
terminatia escu vine din latinul iscus si arata din ce familie faci parte,petrescu,din familia lui petre etc
-aru arata ocupatia de baza a susnumitului
-eanu,arata locul de origine,moldoveanu,olteanu etc
tara oasului-osenii,are legatura cu ossetinii din caucaz? mai ales ca avem ceva migratii sarmatice prin zona,a se vedea si numele neobisnuite de acolo,bixad si altele
Cuvintele cu etimologie necunocută ca haraiman care înseamnă zgomot...presupun că ...provin din lexicul popoarelor migratoare...mai sunt cuvinte ca ...haboca..cu forţa..
CIOPÂRŢÍ, ciopârţesc, vb. IV. Tranz. 1. A tăia în bucăţi (şi la întâmplare) o fiinţă sau o parte a trupului ei; a ciocârti. 2. A tăia un obiect în mod neregulat sau la întâmplare; a ciopli rău, neîndemânatic. [Var.: (înv. şi pop.) ciopârtí vb. IV] – Din ciopa®tă (modificat după parte).
A CIOPÂRŢ//Í ~ésc tranz. 1) (un obiect) A tăia la nimereală în bucăţi mărunte; a bucăţi; a ciocârti. 2) (un material, o piesă etc.) A lucra rău, inestetic, dând dovadă de neîndemânare. /Din reg. ciopartă
... si acum vine rindul englezescului chopper
- cleaver: a cutting tool with a handle and a sharp broad blade, used especially for chopping up meat or wood
Microsoft® Encarta® Reference Library 2003. © 1993-2002 Microsoft Corporation. All rights reserved.
Daca A CIOPÂRŢI vine din regionalismul cioparta , chopper-ul englezesc de unde vine oare?
QUOTE (Colimator @ 3 Nov 2006, 04:04 PM) |
Cuvintele cu etimologie necunocută ca haraiman care înseamnă zgomot...presupun că ...provin din lexicul popoarelor migratoare...mai sunt cuvinte ca ...haboca..cu forţa.. |
QUOTE |
tara oasului-osenii,are legatura cu ossetinii din caucaz? mai ales ca avem ceva migratii sarmatice prin zona,a se vedea si numele neobisnuite de acolo,bixad si altele |
De la DEX citire :
MOMẤIE, momâi, s.f. 1. Schelet de lemn înfăşurat în paie şi acoperit de zdrenţe, înfăţişând un om, care este pus pe un teren cultivat pentru a speria şi alunga păsările şi animalele sălbatice dăunătoare; sperietoare, măgăoaie. 2. Fig. Epitet dat unei fiinţe urâte. ♦ Mogâldeaţă. 3. (Înv.) Semn care se pune la hotarul unei moşii; semn de aliniere. – Et. nec.
Parerea mea e alta.
In limba persana la ceara de albine se spuna mum , iar la mumii se spune mumia-i , adica imbracat in ceara.
Ba mai mult , la persoanele bolnave sau la cele fara vlaga , se spune la fel ca in limba romana .... galben ca ceara, palid ca o momaie /zard-e mumia-i ... sau ca o momaie /mesle yek mumia-i
Acum fiecare e liber sa creada ce vrea ... , ca daca incerc sa contrazic DEX-ul iar o sa sara lumea si o sa-mi spuna ca oriunde in jurul meu vad numai sanscrita si persana .
Uite, am imprumutat cuiva de mai bine de un an Dictionarul de Sanscrita, asa ca sunt cu mainile legate in ceea ce priveste etimologia.
Ca un fapt divers, populatia actuala din vestul Rominiei este de descendenta daco-sarmato-romana....
Influentele sarmatice se resimt nu doar in toponimie, dar si in costumele populare si in traditii, fizionomie, etc. Am sa revin cu informatii mai vaste pe viitor despre aceasta tema. Problema este foarte vasta, si necesita cercetari amanuntite care le efectuez de vreo luna de zile alaturi cu un domn profesionist si recunoscut.
Cu toate acestea, lipsa cunostintelor in ceea ce priveste limbile iraniene ne leaga de maini... un dictionar ossetin-romin, sau ossetin-englez ne-ar fi de folos.
Te oferi sa ne ajuti, Exergy ?
Pentru inceput intra la adresa :
http://ironau.ru/english.html
Problema e insa alta . Osetinii din fosta Uniune Sovietica folosesc alfabetul chirilic . Asta ingreuneaza cititul in mod corect al textelor ; la pronuntie ma refer.
Recunosti usor textele scrise in limba ossetina pentru ca ei au o litera inexistenta in alfabetul chirilic , si anume pe ć .
Unii dintre ei folosesc alfabetul georgian ( Georgia /Gruzia/Iveria/Kvartelia ).
Din pacate eu nu pot accesa din Iran 'angelfire' ... adica nu-mi dau voie cei de la angelfire
Daca intri acolo si daca poti descarca instructiunile gramaticale (JPG file) , fii amabil si trimite-mi prin mail materialul .
http://www.angelfire.com/on/ossetic/
O alta sursa , cu litere latine , din pacate limitata, o poti accesa aici :
http://www.websters-online-dictionary.org/translation/Osetin/
Voi reveni in cazul in care voi gasi noutati in legatura cu subiectul .
err-or! er-ror - 404!
This page is only viewable by Jimmy Hoffa, Amelia Earhart, Jim Morrison, and Howard Hughes.
Actually, we couldn't find the page you requested. Please check the URL.
NU ma lasa nici pe mine sa vad pagina. Sa ii mance lupii de fraieri !
Eu chirilicele le pot citi, problema insa e ca degeaba transliterez textul daca nu inteleg o iota din cuvinte
Nu ai specificat care din linkuri nu iti functioneaza ...
La angelfire te referi?
Stateam si ma gindeam la etimologia cuvintului fraier. Explicatia data de DEX este urmatoarea :
FRÁIER, -Ă, fraieri, -e, s.m. şi f., adj. (Om) prost, care nu ştie să se descurce, să profite (într-o anumită împrejurare). [Pr.: fra-ier] – Din germ. Freier „pretendent (la mâna cuiva)“.
... din pacate nu vad unde este logica
QUOTE (Rex_Pelasgorum @ 9 Mar 2007, 11:25 PM) |
Cu toate acestea, lipsa cunostintelor in ceea ce priveste limbile iraniene ne leaga de maini... un dictionar ossetin-romin, sau ossetin-englez ne-ar fi de folos. |
QUOTE |
din pacate nu vad unde este logica |
QUOTE (exergy33 @ 1 Apr 2007, 07:14 PM) |
Stateam si ma gindeam la etimologia cuvintului fraier. Explicatia data de DEX este urmatoarea : FRÁIER, -Ă, fraieri, -e, s.m. şi f., adj. (Om) prost, care nu ştie să se descurce, să profite (într-o anumită împrejurare). [Pr.: fra-ier] – Din germ. Freier „pretendent (la mâna cuiva)“. ... din pacate nu vad unde este logica |
QUOTE |
In alta ordine de idei, eu ma intreb care o fi etimologia cuvantului trup. Cred ce dex-ul il din albaneza dar ceva ma face sa banuiesc ca dictionarele albaneza il dau cu etimologie romaneasca. ) |
QUOTE |
Si ma intreb cum au reusit albanezii astia sa transmita romanilor, care-s mult mai multi, un asa mare nr. de cuvinte. Ca ei in afara de Kosovo... nu s-au prea extins si nici n-au umblat cu oile pe la noi in perioada medievala. Deci.... |
Vezi ca virgula confunzi hunii cu maghiarii.
Si francii cu francezii, si bulgarii cu ...... bulgarii. Insa nu si iranienii cu iraQienii. Asta e important. In rest.....
QUOTE (gio19ro @ 4 Apr 2007, 11:51 PM) |
Vezi ca virgula confunzi hunii cu maghiarii. Si francii cu francezii, si bulgarii cu ...... bulgarii. Insa nu si iranienii cu iraQienii. Asta e important. In rest..... |
Oau, ditamai postarea. Si totusi, daca iti recitesti mesajul
QUOTE |
atunci cind au sosit in Panonia , hunii nu au intimpinat nici o rezistenta in trecerea lor prin Ardeal ... cica acolo nu locuia nimeni |
Daca vrei cu tot dinadinsul sa crezi ca i-am confundat pe huni cu maghiari , nu te pot opri.
Pacat ca nu mai trece Rex_ pe aici . Cu el discutasem pe mail despre huni, sarmati , alani , sciti si daci , migratii si interferente lingvistice.
Hunii au avut o organizare militara remarcabila si pe linga aspectele pe care le-ai punctat tu se mai pot adauga citeva : aveau cunostinte avansate de medicina veterinara, se pricepeau la cresterea si dresajul cailor ce trebuiau antrenati pentru lupte ...
In legatura cu hunii si Dacia citez citeva fragmente dintr-o lucrare intitulata "RELAŢIILE INTERETNICE ÎN DACIA OCCIDENTALĂ
ÎN SECOLELE IV-VI" scrisa de Sever DUMITRAŞCU si Florin SFRENGEU
QUOTE |
În a doua jumătate a secolului al IV-lea invazia hunilor va răsturna pentru mai puţin o jumătate de secol (420?-454) echilibrul de forţe din zona Dunării centrale, modificând astfel şi structurile politice şi sociale din nord-vestul Daciei. În stepa-pustă dintre Dunăre şi Tisa se va crea un nou centru de putere, de astă dată de tip hunic (Nagyszéksós, luat doar ca reper), care va schimba şi structura relaţiilor suprapuse şi paralele dintre comunităţile din cele trei arii mari din nord-vestul Daciei. Între Dunăre şi limita câmpiei înalte din vestul României (limita valurilor şi a concentrării descoperirilor sarmatice), peste pânza comunităţilor celte şi dacice târzii, şi sarmatice (iazygi şi roxolani; Sarmatenzeit, după expresia lui M. Párducz) se suprapune puterea hunilor, care, nu era însă „liniară”, fiind la rândul ei un conglomerat de „centre militare de putere” ale alanilor, skirilor, ostrogoţilor, herulilor? şi gepizilor, antrenaţi în iureşul confederaţiei lor războinice. Realităţile din Câmpia Tisei sub huni (Hunenzeit, după expresia lui N. Fetich) ne-au fost relatate de Priscus Panites-„Tracul”, care a luat parte, în anul 448, la cunoscuta solie trimisă la curtea regelui hun Attila, de împăratul romano-bizantin Theodosius al II-lea, unde se întâlneşte cu solia „romanilor apuseni”, luând contact direct cu realităţile „aulice” de la curtea lui Attila, dar şi cu localnicii. “Reginei hunice” îi cinstesc „trei cupe de argint” şi alte daruri şi delicatese exotice, iar din conflictul iscat între occidentali şi regele hun află motivul provocat de pretenţia fiecăruia de a stăpâni nişte „cupe de aur” ce aparţinuseră episcopului din cetatea Sirmium, din Pannonia. Pe Constantius „căzut (din cauza acestor cupe de aur) în bănuiala de trădare, Attila şi Bleda l-au răstignit pe cruce”. În landsaftul specific Câmpiei Tisei vizitat de bizantini, răzbate la lumina istoriei şi lumea localnicilor, printr-o descriere făcută de un martor ocular – Priscus Panites-Tracul: „După ce am mers până la un punct împreună cu barbarul, ne-am îndreptat apoi pe alt drum, deoarece sciţii care ne însoţeau ne-au poruncit să facem astfel, iar Attila s-a oprit într-un sat, unde voia să se însoare cu fata lui Escam, căci deşi avea mai multe soţii, o lua şi pe aceasta, după obiceiul scitic. De acolo am călătorit pe un drum neted, aşezat într-o câmpie, şi am trecut peste mai multe râuri navigabile, dintre care cele mai mari, după Istru, erau aşa numitul Drecon, apoi Tigas şi Tifisas. Pe acestea le-am trecut în bărci monoxile, de care se foloseau locuitorii de pe malurile râurilor, iar pe celelalte le-am trecut pe plute, pe care barbarii le poartă în căruţe, deoarece locurile sunt mlăştinoase. Prin sate ni se aducea de mâncare, şi anume, în loc de grâu mei, iar în loc de vin, mied, după cum îl numesc localnicii” [19] . |
QUOTE |
Lupta de la Nedao a avut însă şi alte două consecinţe pentru destinul nord-vestului Daciei în secolele V-VI (454-567). Învingându-i pe huni şi concomitent ocupând toată Dacia [23] („totius Daciae fines”), gepizii au cerut de la Imperiul roman pace şi daruri anuale („nisi pacem et annua sollemnia”). Au instaurat în Dacia, pentru o vreme, ceea ce am putea numi „pax gepidica”. După victorie, sub „pax gepidica” a avut loc răspândirea culturii germanice (=gepide) de tip Nowa Huta-Igolomia în „ţara” hunilor şi, insular şi sporadic, în „toată Dacia”. Fireşte că această stăpânire, mai mult nominală, a putut favoriza revigorarea vieţii economico-sociale a comunităţilor autohtone daco-romane „gripate” de şocul hunic şi de stăpânirea „cazonă” ostrogotă, exercitată în numele stăpânului asiatic. Această stăpânire e cu atât mai neconcretă, cu cât gepizii nu au stăpânit şi nu au putut stăpâni – ca factor demografic antic – imensul teritoriu de la Dunărea centrală până la graniţele Imperiului romano-bizantin, spre sud şi est. Cu atât mai mult cu cât interesul lor politic se îndreptase spre sud – concentrându-se în zona Sirmium [24] , pe care l-au şi cucerit de la Imperiul romano-bizantin: „Gepizii cuprinseră şi stăpâneau cetatea Sirmium şi aproape toate cetăţile Daciei, îndată după ce împăratul Justinian le cucerise de la goţi.” |
QUOTE |
Asa de "fratii" au fost cele doua natiuni, maghiara si secuiasca, incat pana la 1 decembrie 1918 era de neconceput o casatorie intre un "hun"din asta secui si o unguroaica. Sau invers. Vorbe goale precum cele scoase de tine de pe Wikipeda poate posta oricine acolo. Asta inseamna ca trebuie sa vezi Wiki ca pe o sursa demna de incredere? |
QUOTE (exergy33 @ 6 Apr 2007, 07:20 AM) |
Am mai vorbit despre etimologia cuvintului Ardeal si la rubrica de sanscrita. Am cautat in dictionarul Monier-Williams si am descoperit ca ardha are mai multe sensuri : - place , region , country (loc, regiune, tara ) - half, halved, forming a half (jumatate , injumatatit, care formeaza o jumatate) - one part, another part (o parte , cealalta parte ) - in the middle of a part (in mijlocul unei parti) In dictionar se facea referinta si la cuvintul ossetin ardag care inseamna jumatate. Aceleasi interpretari le da si dictionarul sanscrit-francez , versiunea online : अर्ध ardha a. m. n. demi, semi — m. n. la moitié — loc. ardhe adv. au milieu de — iic. (avec ordinal) réduit d'une moitié; ex. ardhatṛtīya deux et demi. http://sanskrit.inria.fr/DICO/6.html#ardha |
Posibil sa fie cum spui tu ...insa ... cred ca daca ar fi sa acceptam o etimologie sanscrita sau PIE , atunci sensul cuvintului Ardeal ar trebui pus in legatura cu cel de pamint, regiune ... iar acesta este primul dintre sensurile trecute in dictionarul Monier-Williams.
Cu armanii si aromânii povestea este atit de lunga si de incilcita ca mi-e teama sa o incep.
Iar aromânii sunt si ei de mai multe feluri , mai multe ramuri ; fiecare din aceste familii de aromâni poarta in spate o poveste .
Aromânii sunt cunoscuti sub diferite nume grămosteni, fărşeroţi , cuţovlahi, ţinţari , macedonieni, istro-romani, saracaţani/sarakatsani/karacaciani , karavlahi/karagouni ...sau pur si simplu vlahi.
Diferenta de dialect este evidenta.
Am acasa, in Romania, o culegere de folclor grămostean. Dialectul lor mi se pare inteligibil si cred ca orice român il poate intelege fara mari dificultati daca asculta citeva ore felul in care vorbesc ei , sau daca citeste vreo 10 pagini din acea antologie de folclor.
Acolo am reintilnit cuvintul muşat/muşată cu sensul de frumos/ frumoasă ... iar gîndul mi-a zburat la Muşatinii din care se trage si Ştefan cel Mare.
QUOTE (exergy33 @ 13 Apr 2007, 05:23 AM) |
Posibil sa fie cum spui tu ...insa ... cred ca daca ar fi sa acceptam o etimologie sanscrita |
In limbile de origine turcica kara inseamna negru/neagra .
Numele de Karavlahi sau Karagouni a fost dat intradevar de turci.
Karagouni se poate traduce prin 'mantalele negre' , 'pelerinele negre', aluzie la hainele imbibate in pacura neagra pe care le purtau ciobanii aromani ( cea mai veche metoda de obtine tesaturi waterproof )
...karaguni=mantalele negre, aceasta e traducerea oficiala.
Totusi am descoperit ca in persana cuvintul 'qir-gouni' inseamna operatiunea de imbibare cu smoala (qir-smoala) sau cu catran.
Insa daca cercetam numele de familie ale aromanilor vom observa ca multe din ele incep cu "cara" , care in acest context are alt sens.
...Caragiu , Caraion, Caramitru , Caraiani, Caragiani , Caramihai, Caranica , Caracostea... in aceste nume de familii prefixul 'cara' indica pe maimarele familiei , cel care conduce destinele unei familii.
Iata o lista cu personalitati de origine aromana :
A. D. Xenopol, istoric român;
Alexandru Arşinel, binecunoscut actor şi comediant;
Andrei Şaguna, patriot, episcop;
Apostol Margarit, politician;
Camil Ressu, pictor
Constantin Noica, filozof român;
Emanoil Gojdu, Avocat şi filantrop român, fondator al Fundaţiei Emanoil Gojdu;
Garabet Ibrăileanu, nuvelist;
Gheorghe Hagi, fotbalist celebru;
Iannis Zicu, fotbalist celebru;
Ioannis Kolettis, general, a obţinut independenţa Greciei în faţa Imperiului Otoman, prim-ministru al Greciei;
Ion Caramitru, actor, fost ministru al culturii;
Ion Juvara, chirurg celebru român, profesor;
Iosipos Moisiodax, autor grec;
Jovan Karamata, matematician sârb (1902-1967);
Lazar Paču, economist şi politician în Regatul Serbiei şi Regatul Iugoslaviei;
Maica Tereza (Agnes Gongea Boiagiu);
Matilda- Marioţeanu Caragiu , filolog si profesor universitar, sora lui Toma Caragiu
Mina Minovici, om de ştiinţă român, fondator al sistemului modern de medicină legală;
Mitrush Kuteli, poet albanez;
Neagu Djuvara, istoric, diplomat şi autor român;
Octavian Goga, scriitor, poet şi fost prim-ministru al României;
Ştefan Octavian Iosif, scriitor;
Tache Papahagi, lingvist,folclorist si etnograf
Pericle Papahagi, lingvist,filolog si folclorist
Toma Caragiu, actor;
Toma Fila, avocat sârb celebru;
... nu l-am trecut pe Becali pe lista pentru ca mi-e antipatic.
Numele de Vlahuta cred ca este derivat de la 'vlah'...
Domnitorul Moldovei, Vasile Lupu , provenea dintr-o familie de aromani din Epir/Grecia iar familia Mavrocordatilor are stramosi aromani.
In alta ordine de idei ... turcii le spuneau romanilor din Muntenia/Tara Romaneasca , si in general valahilor, 'iflaki' , iar moldovenilor ,bogdani.
Hmm sa vedem cate asemanari sunt intre aromana si romana noastra.. ca sa continui pe filonul subliniat de exergy33
Dialect aroman-macedonean.......Traducere in romaneste
Cari-n'i bati, noaptea.................. Cine-mi bate noaptea
La firida mea, moi? ................... La fereastra mea, mai?
Io huia, msata Marioara............... Eu sunt, frumoasa Marioara
Nu-n'i ti-aspirea, moi. ............... Nu te speria, mai.
........................................................................................
Scoal aprond'i lampa................. Scoal' de-aprinde lampa
S-ti vedua fata ta, .................. Sa-ti vad fata ta
Fata ta tea alb-arosi ................. Fata ta cea alba-rosie
Ca trandafila. ....................... Ca de trandafir.
Exergy, pe un alt topic ai scris:
QUOTE |
Despre originea cuvintului ban pot sa-ti spun urmatoarele : In persana veche/avesta , dar si in cea moderna se gasesc cuvinte care contin particula ban, cu semnificatia de 'cel care are grija' , 'cel care pazeste' , 'cel care are in supraveghere' , 'cel care controleaza'... negah-ban = portar, paznic darvaz-e-ban = portar (la fotbal) bagh-ban = cel care are grija de livada sau de gradina . gradinar chyub-ban = cioban , in traducere exacta 'cel care pazeste cu lemnul in mina' , pentru ca chyub inseamna lemn. |
Hai sa mut cu totul postare de la acel topic aici, ca colo treba s-a cam lamurit. Nu mai avem ce discuta.
QUOTE (exergy33 @ 17 Apr 2007, 04:39 PM) |
... daca grecii ii numeau geti , iar romanii, daci ... ei insisi cum isi spuneau ? Erau oare o natie fara de nume? |
Acum ca Pliniu ne-a luminat cum e cu ciobanii, ma intorc la
QUOTE |
Oltenii antici cand migrara, luara... |
Mai Gio,
Da' vad ca te pricepi mai la chestiunile astea ! Cand mai timp daca ziceai ca esti in "roba" ? Care dintre ele este hobby ?
QUOTE (March @ 22 Apr 2007, 04:17 PM) |
Mai Gio, Da' vad ca te pricepi mai la chestiunile astea ! Cand mai timp daca ziceai ca esti in "roba" ? Care dintre ele este hobby ? |
Ce zici Exergy, ne apropien incet, incetisor de toponimul natiunii "geto-dace"?
Observ ca nu ai stat degeaba azi.
Ma reintorc la cuvintul chyub-ban/cioban pentru ca vreau sa mai spun ceva referitor la chub , adica la lemn .
In limba romana avem cuvintul 'ciubar'.
CIUB//'ĂR ~ére n. Vas din doage cercuite, prevăzut cu torţi şi folosit la păstrarea sau la transportarea lichidelor; hârdău. /<bulg. cebăr
Dictionarul il da ca avind o origine bulgara ... insa eu nu sunt de acord .
Deci in persana chyub inseamna lemn , iar chub-bori inseamna taiatul in lemn, atelierul unde se faceau obiecte de lemn ca de ex : butoaie de vin, ciubere , putine de brinza, vedre ...
... si inca ceva .
Mai demult la televiziunea iraniana am auzit intr-o emisiune pe un profesor universitar polonez , profesor de persana , care spunea ca titlul nobiliar de 'pan' , titlu pe care il au polonezii, deriva din persana , mai exact de la functia de 'ban' .
In ceea ce priveste 'banul' ca moneda trebuie sa ma mai gindesc .
QUOTE (exergy33 @ 22 Apr 2007, 11:27 PM) |
Observ ca nu ai stat degeaba azi. Ma reintorc la cuvintul chyub-ban/cioban pentru ca vreau sa mai spun ceva referitor la chub , adica la lemn . In limba romana avem cuvintul 'ciubar'. CIUB//'ĂR ~ére n. Vas din doage cercuite, prevăzut cu torţi şi folosit la păstrarea sau la transportarea lichidelor; hârdău. /<bulg. cebăr Dictionarul il da ca avind o origine bulgara ... insa eu nu sunt de acord . Deci in persana chyub inseamna lemn , iar chub-bori inseamna taiatul in lemn, atelierul unde se faceau obiecte de lemna ca de ex : .... ciubere , putine de brinza, ... |
QUOTE |
... si inca ceva . Mai demult la televiziunea iraniana am auzit intr-o emisiune pe un profesor universitar polonez , profesor de persana , care spunea ca titlul nobiliar de 'pan' , titlu pe care il au polonezii, deriva din persana , mai exact de la functia de 'ban' |
Nu stiu cum de mi-a scapat pina acum asociatia aceasta de cuvinte . Era tot timpul in preajma mea , insa eu nu o vedeam. O scapare de neiertat pentru care merit o bila neagra.
La cuvintul 'banu' ma refer. In limba persana veche banu -بانو avea sensuri multiple in functie de context : doamna , stapina casei sau chiar alteta regala .
Banu-ye man inseamna 'alteta voastra' ... un fel de 'my lady' .
Si astazi se foloseste in Iran , in mod special ca un titlu de respect pentru femeie . In plus de asta s-a pastrat si sub forma numelui propriu Banu , nume de fata.
Cuvintul este deosebit de vechi pentru ca el apare in aproape toate textele avestane unde are sensul de stapin/stapina dar apare si in componenta unor nume feminine aristocratice , sotii de regi sau printese.
QUOTE |
BANU: Lady Banubai BANUDADHUSH: Lady with justice and intelligence BANUGUL: Rose-like lady BANUGUSHNASP: Lady who possesses a male horse; name of a brave daughter of Rustam BANUHUFRIYA: Friendly lady, loving lady BANUHUFRIZ: Well-born lady BANUHURAM: Lady with joy; name of hero Rustam's wife BANUHURURISH: Lady shining like the sun |
foarte interesante aceste cuvinte...
dar vreau să vă întreb şi eu ceva: mergând azi într-o zonă nu departe de Timişoara am observat că localităţile au preponderent terminaţia în "văţ": Topolovăţu Mare, Brestovăţ, Cralovăţ, Şiştarovăţ, Bucovăţ şi altele... sunt curios de la ce vine această formă de toponimizare şi nu am vreme să caut...
QUOTE (exergy33 @ 24 Apr 2007, 06:39 PM) |
In acest context cuvintul 'ban' cu sensul de 'mai marele' , 'conducatorul' , 'starostele' , 'cel care are in grija sau in pastrate' mi se pare perfect in concordanta cu 'banu'. Se pronunta in doua silabe cu accentul pe 'u'. |
QUOTE (Erwin @ 24 Apr 2007, 09:56 PM) |
dar vreau să vă întreb şi eu ceva: mergând azi într-o zonă nu departe de Timişoara am observat că localităţile au preponderent terminaţia în "văţ": |
Bucovăţ, Topolovăţ ... lînga Timişoara, Volovăţ in Suceava , mînastirea şi rîul Dobrovăţ în judeţul Iaşi ... în toate aceste nume eu vad o influenţă pur slava.
Si ceva care mi-a placut :
QUOTE |
Nicolae Tincu-Velea apreciază că între anii 1641 - 1646 au sosit în Banat din Oltenia aproximativ 13.000 de olteni. Primii au venit după lupta de la Mohaci (1526) când turcii au redeschis minele părăsite si aveau mare nevoie de brate de muncă. Acelasi fenomen se petrece si după pacea de la Passarovitz (1718). Al doilea mare "roi" de colonisti olteni au venit în Banat pe timpul Mariei Tereza. Majoritatea colonistilor olteni veniti în Banat provin din judetele Mehedinti, Gorj si Vâlcea. Numele multora dintre ei aminteste numele localitătilor de unde au venit. Astfel, Băias (poate si Baia) provin de la Baia de aramă, Bălanu de la Băleni, Boboiescu de la Boboiesti, Gropsianu de la Gropseni, Tismsnara de la Tismana, Fometascu de la Fometesti, etc. Numele de "Bufan" s-ar trage de la îndeletnicirea de cărbunari a multor dintre ei. Marele istoric român Nicolae Iorga, care a fost chemat la Londra la Universitate ca să predea "Istoria Imperiului Bizantin" ca cel mai mare specialist în acest domeniu, le zicea acestora bufeni, adică oameni care trăiesc si muncesc în păduri cu bufnitele, unde ard lemne făcând cărbuni. Bufenilor li se mai zice si "tărani" spre deosebire de băstinasi cărora oltenii le zic "frătuti" adic? frati. Revenind la denumirea satului sântem de părere că denumirea de Marcovăt care provine de la Marco-ovac (Marcu oierul) poate fi discutată. Terminatia "vat" sau "at" se întâlneste la numeroase alte localităti din sudul Banatului a căror denumire nu se pretinde că vine de la vreun oier. Exemple sunt multe. Grebenat, Petrovat, Greovat, Mircovat etc. Asemenea denumiri sunt multe în judetul Caras-Severin si despre ele se stie că sunt de origine slavă sau slavizate. Consultând specialiăti în limbi slave de la Universitatea din Timisoara, am aflat că terminatia "vat" înseamnă "golf" în limba slavă veche. În acest caz nu este exclus ca denumirile acestor localităti si provină de la cuvântul golf tradus în slavona veche. |
O fi slava influenta fonetica, insa spatiul in care a aparut era sub administatie austriaca. N-a aparut si in Kosovo, Bulgaria, Polonia, Belarus, Rusia .....
Acest sufix este specific doar anumitor zone slave, toate sub administratie austriaca, ca era Bucovina, Serbia, Banatul Timisului, Cehia, Slovacia....
Judetul Iasi nu a fost sub ocupatie austro-ungara.
In raionul Straseni din republica Moldova se gaseste o localitate cu numele de Bucovat iar in judetul Dolj o minastire cu acelasi nume ...
Austro-Ungaria a aparut tarziu. Oltenia a fost sub administratie habsburgica o perioada. Iar cu localitatea din jud. Iasi.... Cu o floare nu se face primavara.
QUOTE (gio19ro @ 23 Apr 2007, 01:11 AM) | ||
Oau, misto informatie. Vezi? Aia au fost catolici. N-au papagalicit in slavona si nici n-au scris in alfabetul inventat de preacuviosul Kiril. |
Prescurtarea, a ? De unde atat prescurtare, ca aia erau nobili! Titlului de noblete nu i te adresezi cu prescurtari, iar despre o eventuala prescurtare la jupan.... nici macar. Asta poate pe ulita, intre negustori, nu cu nobilii! Ce e asa greu de inteles?
Ce idee, sa te adresezi nobilului cu " jupane" si intre timp sa mai si aspiri in graba niste litere....
Păi e o idee foarte simplă şi naturală ... aşa au apărut majoritatea diminutivelor, dacă nu ştiai - dacă vrei să strigi la unul pe care-l cheamă Ştefan, Gheorghiţă, Georgică, Nicolae, e mai uşor să strigi doar silaba accentuată, adică Fane, Ghiţă, Gică, Laie sau Sile. După aia, nici în vorbirea obişnuită, pe ton normal, nu i te mai adresezi ăluia cu Ştefane, ci cu Fane, că a intrat în obişnuinţă.
Tot aşa, în loc de jupan Icsowicz, e ma iuşor să foloseşti silaba accentuată (pan). Repet, e foarte simplu şi natural, şi ceea ce e simplu şi natural nu ţine seama de ranguri, nobilisme şi alte alea.
Vezi că e o ştiinţa de-i zice lingvistică ...
Ypsi, acum tot omu' in Polonia e "pane" , adica "domnule". In trecut insa doar nobilii erau pani. Era un titlu de noblete. Nu i te adresai cu sensul de jupan unui nobil. In tarile roman, unul singur era domn, acum toti barbati sunt domni.
Ce e asa greu de inteles? Lingvistica care nu cerceteaza si contextul istoric si social nu e lingvistica, e gargara.
S-or întoarce în morminte lingviştii, etimologii şi slaviştii de renume. Nu vă fie cu supărare, dar demnitatea ne cere să discutăm numai pe teme la care de pricepem.
Aha, deci in concluzie te duci sa-ti pui bigudiurile.
Exact, gio19ro, de această dată bigudiurile de specialist în paleoslavă. Dacă vrei consultaţii, şedinţa este de şaizeci de minute şi are un cost piperat. Apoi discutăm aici cât şi ce doreşti, altfel ne domină comicul de situaţie.
QUOTE (gio19ro @ 27 May 2007, 01:49 PM) |
Ypsi, acum tot omu' in Polonia e "pane" , adica "domnule". In trecut insa doar nobilii erau pani. Era un titlu de noblete. Nu i te adresai cu sensul de jupan unui nobil. In tarile roman, unul singur era domn, acum toti barbati sunt domni. Ce e asa greu de inteles? Lingvistica care nu cerceteaza si contextul istoric si social nu e lingvistica, e gargara. |
Unii specialisti in domeniu au ajuns la concluzia ca este posibil ca jupan sa fie un cuvint autohton , pur romanesc , care apoi a fost preluat de slavi.
Sextil Puscariu credea ca acest cuvint are o provenienta avara.
Jupanul era persoana care in perioda medievala anterioara formarii primelor state romanesti controla administrativ un teritoriu de suprafata relativ mica ... acesti jupani au fost premergatori cnejilor , vozilor sau domnilor.
Dau un articol in care se discuta pe larg etimologia cuvintului jupan si conotatiile lui de-a lungul timpului.
Jupanul de la inceputul primului mileniu nu trebuie confundat cu jupînul/jupânul de la sfirsitul sec XVIII-XIX , cred eu .
QUOTE |
Stravechi etimologii crestine in Biblia lui Ulfila De unde vine "jupan"? Cine a descoperit si supune discutiei cateva piese neluate in seama in trecut "din dosarul fara gres al limbii" (pentru a folosi o expresie fericita a lui Vasile Bogrea), tentatia cea mai puternica este sa prezinte de la bun inceput originea cuvintelor de prima importanta. As putea, de pilda, sa prind firul de la Al. Rosetti, care - cu acribia sa bine cunoscuta - considera ca numai explicatia numelui Moldova prin gotica e satisfacatoare, caci (tragand de acest fir) ajungem sa explicam prin moeso-gotica, mai exact, prin simbioza daco-romano-gotica, si numele altor tari locuite de romani, ca bunaoara Ardealul sau Tara Motilor, sau Maramuresul, precum si numeroase denumiri de importanta primordiala pentru organizarea politica si sociala din perioada veche a configurarii (alcatuirii sau intocmirii) comunitatii si limbii romanesti, cum ar fi cneaz si voievod, sfetnic, boier, jupan, stapan si sluga, bogat si sarac, oras, targ, ulita etc. etc. Sau as putea, la fel de bine, sa incep prin a demonstra provenienta moeso-gotica a unor cuvinte din fondul principal, indispensabile exprimarii unor enunturi dintre cele mai simple si cu utilizare de mare frecventa in limbajul cotidian, indiferent daca s-a gasit sau nu pentru originea lor o explicatie multumitoare, altfel spus, indiferent daca figureaza in dictionarele etimologice ale limbii romane ca avand o origine obscura sau sunt atribuite fondului latin, celui autohton, ori superstraturilor slav, maghiar etc. Cine procedeaza in felul acesta risca, insa, din capul locului sa starneasca protestele specialistilor in diferitele straturi acceptate ale limbii romane: latin, traco-dac, slav, maghiar, grec, turcic etc. (printre care nu figureaza inca stratul germanic vechi!), bineinteles in cazul cuvintelor a caror etimologie se considera ca apartine unuia sau altuia dintre aceste straturi, cu taria traditiei si a consensului, care pot consacra insa (nu trebuie sa se uite acest risc) la fel de bine atat eroarea, cat si adevarul. Propun, de aceea, sa incepem de preferinta, nu exclusiv (cum ar fi, de altfel, imposibil), cu o zona unde noutatea etimologiilor germanice vechi pe care le vom avansa - alternativ cu cele latine, la fel de ignorate pana acum - poate trece drept inofensiva pana si in ochii celor care, cu perfecta buna-credinta, considera - din naivitate sau din comoditate - ca ceea ce a fost stabilit o data este stabilit pentru totdeauna. Voi lua in discutie, asadar, intr-o prima etapa, indeosebi acele cuvinte care figureaza in DEX (editia 1975) cu specificatia et. nec. (etimologie necunoscuta, n. red.) sau formatie onomatopeica. Iata cateva asemenea cuvinte cu origine enigmatica, nerevendicata pana azi (sau, in orice caz, neacceptate, deoarece n-au fost revendicate in mod convingator) pentru nici unul dintre straturile din care se considera ca e alcatuit vocabularul limbii romane. Cuvantul jupan face parte dintr-o grupa etimologica (stapan, smantana, stana) care prezinta inchiderea lui a urmat de un n. Specialistii (vezi si Marius Sala, capitolul Romana comuna din Istoria limbii romane, vol. II, Bucuresti, 1969) considera ca aceste cuvinte sunt foarte vechi si avem un echivalent in romana comuna, iar faptul ca s-au inregistrat si forme rotacizante indreptateste presupunerea ca in romana comuna n era slab. Se banuieste (Emil Petrovici) ca au patruns inca in latina balcanica si au fost tratate ulterior ca orice cuvant mostenit din latina care avea un n. Pentru noi prezinta un mare interes vechimea incontestabila a acestor cuvinte, pentru care unele incercari de explicare prin slava s-au lovit de serioase dificultati fonetice. Lucrurile s-ar lamuri in ipoteza ca slavii le-au luat din romana comuna, unde ele se aflau inca din stadiul simbiozei romanico-germanice. Luand in discutie cuvantul jupan, ramanem - asadar - pe terenul inocent al petelor albe de pe harta limbii romane. Propun ca etimon goticul siponeis, care inseamna "discipol" si apare frecvent in textul biblic, fiind termenul cu care sunt desemnati ucenicii lui Isus Hristos. Pentru evolutia semantica nu sunt dificultati. Sensurile cuvantului romanesc (cele doua consemnate in DEX) sunt destul de cuprinzatoare pentru a primi incarcatura semantica a cuvantului moeso-gotic, pe care ni-l putem inchipui lesne evoluand de la "apostol", "ucenic" al Domnului la titlul de politete dat in trecut persoanelor ce ocupau functii inalte ori, mai tarziu, la calitatea de boier, patron, stapan. Evolutia fonetica nu intampina nici ea dificultati, caci sunt normale atat palatalizarea lui s urmat de un iot, cf. lat. sic > si ulterior devenit j, cat si transformarea lui o in pozitie nazala in i, trecand prin faza intermediara a unei vocale inchise, nedefinite precis (intre a si i) dintr-un stadiu foarte vechi al limbii (romana comuna). Derivarea din moeso-gotica Sfintelor Scripturi a cuvantului jupan ar dovedi importanta actiunilor misionare si prestigiul apostolilor in epoca de formare a limbii romane, interesand - deci - deopotriva istoria limbii si istoria Bisericii noastre din perioada straveche. |
QUOTE |
auzi vorbă, Banu = prenume de fată ... |
QUOTE |
BANU: Lady Banubai BANUDADHUSH: Lady with justice and intelligence BANUGUL: Rose-like lady BANUGUSHNASP: Lady who possesses a male horse; name of a brave daughter of Rustam BANUHUFRIYA: Friendly lady, loving lady BANUHUFRIZ: Well-born lady BANUHURAM: Lady with joy; name of hero Rustam's wife BANUHURURISH: Lady shining like the sun |
QUOTE (ypsilonalpha @ 27 May 2007, 04:30 PM) |
Şi, apropo, ştiai că de fapt strămoşii dacilor au fost chiar indienii din America? fapt dovedit de o grămadă de toponime actuale româneşti ... indienii Apache au întemeiat localitatea Apahida, indienii Sioux s-au stabilit pe lîngă Şieu şi Şieuţ, ... |
Ce ţi-e şi cu numele astea în curând, exergy dragă, va trebui să recunoaştem că Rainer Maria Rilke era, vorba aia, femeie.
edit: Nu mai insist nici cu buna cuviinţă, nici cu rugămintea către cei care au etimologia pe lista hobby-urilor de duminică. Mai bine mă duc să râd, la rândul meu, punându-mi bigudiurile, ca să fac lumii hatârul. Însă nu voi râde vreodată de ceea ce nu cunosc, m-ar bate Ăl de Sus, stâmbându-mi freza.
QUOTE (Fantasee @ 27 May 2007, 06:53 PM) |
Ce ţi-e şi cu numele astea în curând, exergy dragă, va trebui să recunoaştem că Rainer Maria Rilke era, vorba aia, femeie. |
QUOTE |
La noi, atât în Banat, cât si în Tara Românească, amintirea jupelor a rămas prezentă, în primul caz în toponimie22, într-al doilea, în titulatura boierilor păstrată de documente23. Cele mai vechi mentiuni de jupani pe teritoriul României sunt însă cele de pe unul dintre vasele tezaurului de la Sânicolau Mare (sec. VIII: jupanii Voila si Vataul) si cea de pe o inscriptie de la Murfatlar (843, jupan Dimitrie). Chiar dacă nu stim de ce etnie erau jupanii ale căror nume s-au păstrat din acea epocă îndepărtată, mai important este faptul istoric al perpetuării institutiei jupelor si a jupanilor în partea sudică a tării noastre, adică exact cea aflată în apropierea zonelor sud-slave. Aceste repere cronologice dau o imagine despre vechimea jupelor la nordul Dunării, confirmând teza lui S. Dragomir că “originea acestor nume din Banat e mai veche decât secolul XI, când la popoarele slave învecinate institutia jupelor porneste spre declin, iar pe teritoriul ungar se dezvoltă sistemul comitatelor”. Jupele aveau deci un trecut redutabil si în această calitate mărturiseau despre existenta unor grupări de sate de pe valea unui râu, puse sub autoritatea unui jupan. Prin atributiile lui militare si judiciare, jupanul pare o variantă a cnezului. Este însă interesant de observat că în Tara Românească, în timp ce jupani erau numiti boierii din anturajul domnesc, deci sfetnicii apropiati ai domnului si, totodată, marii proprietari funciari, cnezii alcătuiau mica nobilime obli-gată să presteze servicii militare24. Această situatie pare să indice o evolutie istorică al cărei rezultat a fost ridicarea socială a jupanilor din masa cnezilor la rangul de mare boierime. De ce să fi ajuns însă tocmai jupanii să îsi impună titulatura în sfatul domnesc, la fel cum domnul însusi, în calitatea lui de conducător al ostirii, impusese în vârful ierarhiei tocmai titulatura care îl desemna ca atare? Se pot face speculatii, dar nu stim sigur. Se poate însă ca răspunsul să îl dea tocmai asezarea jupelor pe văile râurilor. Fiind vitală stăpânirea acestora, atât prin resursele pe care le detineau (peste, zăcăminte), cât si prin facilitătile de transport pe care le presupuneau (tranzit fluvial în ambarcatiuni, plutărit) ori sursele suplimentare de venituri (vămi la vaduri), permitând dezvoltarea unei vieti organizate la nivel inter-comunitar si fortificarea naturală a centrului fără obstacolele naturale ale muntelui (prin construirea fortificatiilor între coturile meandrate ale râurilor), jupele se puteau impune ca formatiuni prestatale cu un rol esential în organizarea statului. Nu acelasi lucru se poate afirma despre “muntenii”, de pildă, desi fortăretele lor na-turale erau cvasi-inexpugnabile. De aceea, poate, Basarabii s-au asezat, întâi si întâi, la Dunăre, la Turnu Severin, ajungând fundând să domine si muntele, în timp ce resedinta lui Negru Vodă, Câmpulungul, a fost destul de fundând abandonată în favoarea Curtii-de-Arges. De altfel, întregul proces de re-fixare a capitalei tării, care a urmat, a adus o coborâre a capitalei de la munte la deal (Curtea-de-Arges si, ulterior, Târgoviste) si de la deal în câmp (Bucuresti)25. La fel s-a petrecut si cu capitala Moldovei, stabilită initial la Baia, pe apa Moldovei, după agregarea tării la dimensiunile ei medievale “clasice” adusă la Suceava, printre dealurile bucovinene, si ajunsă, în cele din urmă, la Iasi, în plină câmpie. |
QUOTE (March @ 27 May 2007, 04:04 PM) |
Trebuie sa-l auzi pe unu' Napoleon Savescu din New York .... Astăzi este ştiut că întreaga teorie a „derivării” limbii române din limba latină, ca şi a derivării celorlalte limbi europene aşa-zis „romanice”, nu este decât o flagrantă eroare, în pofida faptului că pe acest neadevăr a fost construită o întreagă disciplină lingvistică: romanistica. Aproape toţi lingviştii competenţi, autentici, recunosc că „limbile romanice” – inclusiv idiomurile latine, care nu le sunt precursoare, ci survin acestora – au evoluat în mileniile al III-lea şi al II-lea î.d.Hr. dintr-o aripă „romanică” central şi est-europeană, dezvoltată din straturile mai vechi ale limbii indo-europene, vorbită de o populaţie locală, pe cursul mediu şi inferior al Dunării şi până la nordul Mării Negre ( apud, gandirea Savescu ) |
lansez o nouă întrebare în privinţa toponimelor din Apuseni, Ţara Moţilor: Vârtop, Gârda de Sus, Vârşi, Runc toate cu rezonanţă guturală, conform cu teoria ar proveni din vechime, plus că zona montană, deşi aflată în Ardeal sub stăpânirea străină, n-a fost "contaminată" ca în Banat sau podişul Transilvaniei de pildă... pe de altă parte am observat că multe alte toponime locale se termină în "-eni", "-ani", "-eşti" la fel ca în Ţara Românească. În regiunile învecinate, spre văile dispre vest sunt şi sate colonizate unde apar şi denumiri în ungureşte, dar nu cred că în cătunele de munte ar fi putut exista prea multe influenţe străine.
Azi mi-a venit o idee! M-am intrebat daca nu cumva etimologia cuvantului Jupan vine din compunerea latinescului Jus cu a .... protoistoricului Ban....
Voi ce credeti?
Nu cred.
Jus se prununta in limba latina 'ius'. Si in plus de asta nu vad legatura, sau logica asociatiei intre aceste doua cuvinte.
Pai inainte de a avea voievozi, boieri si cneji, romani aveau Jude. Ce conteaza cum se pronunta in latina? Conteaza cum se pronunta la noi. Si in germana J se pronunta "i". Cred ca e evident pt toata lumea care era rolul judelui. Asa ca este posibil ca in anumite zone Judele sa fi fost Jupan (Jus+Ban). Logica e simpla.
dexonline.ro zice altceva:
JUPÁN, jupani, s.m. Titlu dat în evul mediu, în ţările române, celor mai de seamă boieri şi dregători; persoană care avea acest titlu. – Din sl. županŭ.
http://dexonline.ro/search.php?cuv=jupan
Nu cred nici o litera din explicatia data in dex. Foarte multe din etimologiile date ca venind din bulgara sau maghiara de exemplu, in respectivele dictionarele (bulgare sau maghiare) sunt date ca venind din romana.
In spirjinul teoriei mele aduc si cronologia, jupan Dimitrie e anterior influentei slave asupra tarii noastre. Este adevarat ca bulgarii erau in zona, insa bulgarii adevarati, ce erau neam cu hunii, turanici fiind, nicidecum slavi. Cei de la sud de Dunare se numesb impropriu bulgari, nefiind de neam turanic si nici din spita de bulgari, insa despre asta am mai discutat in alte locuri. Un alt element ce pune sub semnul intrebarii etimologia slava este lipsa unei explicatii privitoare la adaugarea literei 'j' cand este stiut ca cei ce preiau cuvinte straine au tendinta de a le mai ajusta, nu de a adauga la ele. Asa ca mai degraba slavii l-au aspirat pe "j'.
QUOTE (gio19ro @ 20 Jun 2007, 08:52 PM) |
Nu cred nici o litera din explicatia data in dex. |
Aaa, asta da. Acum si tu.... Nu trebuie sa crezi tot ce clamez in public. O parte poti s-o pui la ... sectorul fumigene.
Am o propunere pentru cei interesati de subiect .
Pe net se gaseste o carte in format electronic (PDF) scrisa de Dr.Sorin Paliga, specialist in domeniul limbilor slave : Influenţe romane si preromane în limbile slave de sud.( române şi preromâne )
Are in jur de 115 pagini. Deci se poate parcurge in 3-4 zile , pe indelete.
Zic ca nu ar fi rau sa citim ce spun altii , si sa vedem in ce masura ideile noastre se potrivesc cu ale lor.
Paliga scrie multe lucruri interesante in aceste o suta si ceva de pagini.
Miine voi incerca sa punctez citeva din ideile lucrarii ... azi nu mai am energie .
Ok.
Am reusit sa parcurg cele scrise de Paliga, insa am inceput o relecturare 'la singe' ... pe baza dictionarelor comparative.
Adica incerc sa verific de una singura cele spuse in text si sa vad daca ele intradevar concorda cu explicatiile din dictionarele pe care le am.
M-a bucurat foarte mult acest text pentru ca mi-am regasit aici o serie din propriile idei pe care mi le-am format de-a lungul timpului, atit din lecturi , dar si experienta pe care am capatat-o traind in Asia.
Ca sa dau fluiditate voi continua cu dezbaterile pe tema cuvintelor ban si jupân .
QUOTE |
În continuare, vom analiza în detaliu câteva dintre cuvintele relevante demersului nostru. Ban, giupân/jupân (gupân), stapân Formele discutate mai jos se pot încadra într-o sfera semantica asemanatoare, ‘conducator, stapân’: (1) ban1 ‘stapân, conducator’ şi ban2 ‘moneda’; (2) giupân, ulterior jupân, cu un sens aproximativ asemanator lui ban1; (3) stapân. Toate aceste forme par a avea un element comun: -ban, -pan > -pân, al carui sens poate fi reconstituit ‘conducator (local), şef al unei comunitaţi. O prima întrebare se impune: sunt aceste forme înrudite, reflecta o moştenire veche? Sa încercam o trecere în revista a principalelor forme. Ban; cr. ban, b. ban ‘conducator’; pol. ban ‘moneda’ (învechit)mag.bán ‘conducator de la frontiera Ungariei (Croaţia). Cuvântul este astazi folosit uzual numai în româna cu sensul ‘moneda’; sensul ‘conducator’ aparţine terminologiei sociale medievale, în toate aceste limbi. Ban1, cu doua sensuri: ‘conducator’ şi ‘moneda’. În general, cuvântul a fost analizat separat pentru cele doua sensuri, aşadar considerîndu-se ca este vorba de doua cuvinte diferite. Astfel, pentru primul sens ‘conducator’ s-au propus explicaţiile urmatoare: (a) Origine slava (Cihac 1870-1879, II: 8; Macrea 1958: 66; Rosetti 1978: 297, 431). Aceasta ipoteza s-a bazat, probabil, pe faptul ca exista forme asemanatoare în sârbo-croata, bulgara şi maghiara (ban, bán). b) O versiune a acestei ipoteze considera ca în româna cuvântul ar trebui explicat ca influen!a maghiara (Tiktin 1903-1925: 152; DA I: 471; Iorga 1905, I: 135; Şaineanu1929: 52; Cioranescu 1960 sq.: 64, cu ezitari; Tamás 1967: 90; Mihaila 1973: 74). © Origine slava sau maghiara (Coteanu et al. 1975: 72). O asemenea ipoteza indecisa îşi are explica!ia, probabil, în faptul ca formele nu sunt satisfacator explicate nici în limbile slave, nici în maghiara. Pe de alta parte, analizele etimologice comparative, propuse pentru a explica aceste forme raspândite pe un teritoriu vast, sud-est european, nu aduc dovezim convingatoare. (a) Cuvântul ar fi de origine persana, iar de aici ar fi fost transmis în Europa de turci (Miklosich 1884, I: 11; 1886: 7; Matzenauer 1870: 103). Ipoteza nu este uşor de acceptat. Forma turca ban este rara. În plus, influen!a turca asupra limbilor europene este târzie şi, evident, nu putea impune un termen esenţial de structura sociala, în fapt de institu!ie. Pe de alta parte, maghiar bán este un guvernator de la frontiera Ungariei (Benko et al. 1967 s.v.). (b) Slav ban ar fi de origine mongola, forma de referinţa fiind bojan, de aici ban (Berneker 1908-1913: 42; Bezlaj 1976 sq.: 10). Schimbarile fonetice nu sunt însa consistent argumentate, astfel încât aceasta ipoteza nu s-a impus. © S-a avansat şi ipoteza ca ban ar fi de origine persana, cuvântul ajungând în limbile europene prin intermediar avar (Onions 1969: 72). Ban (2) ‘moneda’. În româna, forma vie şi mult folosita; cuvântul mai este atestat în bulgara şi polona, dialectal şi învechit. (a) Unii lingvişti considera ca este vorba de „un element vechi slav“ (Cihac 1870-1879, II: 8). Este dificil de acceptat aceasta ipoteza, în primul rând deoarece sensul ‘moneda’ nu este specific limbilor slave, din contra. Distribu!ia în teren a termenului ne arata ca discu!iile nu pot porni de la teritoriile polon şi bulgar. (b) Una dintre cele mai interesante explicaţii afost data cu un secol în urma: „Ban este moneda emisa sub autoritatea unui ban, tot aşa cum la italieni întâlnim forma ducato, iar la englezi forma sovereign“ (Hasdeu 1887-1898: 2448). Aceasta explica!ie a fost acceptata de alţi lingvişti (Tiktin 1903-1925: 151; Şaineanu 1929: 52; Macrea 1958: 66). O versiune a acestei ipoteze este ca forma româneasca este de origine maghiara, idee susţinuta, evident, de lingviştii maghiari (Tamás 1967: 91; ipoteza este acceptata, fara o argumentaţie necesara, de Rosetti 1986: 384). Dificultatea consta şi aici în faptul ca sensul ‘moneda’ nu este specific maghiarei. © O ipoteza foarte interesanta, rareori discutata, a fost expusa de S. Puşcariu (DA I: 472; Puşcariu 1923) care considera ca rom. ban ‘moneda’ trebuie explicat prin apropiere de arom. a baná ‘a trai’ (cf. Papahagi 1974: 191); aceasta forma ar fi, dupa parerea lui Puşcariu, de origine pre-romana, reconstituind o forma traco-daca *bann-‘viaţa -vite -bani’. Conform acestei ipoteze, nu ar fi nici o legatura între sensurile ‘stapân’ şi ‘moneda’, asemanarea fiind – deci – un rezultat al hazardului. Pe de alta parte însa, Puşcariu considera ca este vorba de un cuvânt stravechi, traco-dac. Este ceea ce credem şi noi, dar aducînd argumente de alta natura. De fapt, o forma traca *bann-, cu sensul reconstituit de Puşcariu, nu este uşor de acceptat; exista însa, aşa cum vom arata în continuare, forme trace – atestate de scriitorii antici – ce sprijina într-adevar esenţa ipotezei lui Puşcariu: un element autohton, traco-dac. d) În sfârşit, alţi autori considera cuvântul de origine necunoscuta (Cioranescu 1960 sq.: 65; Coteanu et al. 1975: 72). Dupa parerea noastra, putem explica atît sensul ‘stapân’ cât şi sensul ‘moneda’. Înainte de a trece la discutarea celorlalte forme, consideram ca într-adevar cuvântul este – aşa cum a sugerat Puşcariu – de origine traco-daca, dar dintr-o forma *ban-, înrudit cu persan ban ‘stapân’, de asemenea ‘casa’ (Horn 1893: 40), dar şi pan, cu alternanţa p/b, deja analizata de Benveniste . |
... deci sa revin ,
Zilele trecute, fiind prinsa in trafic, am inceput sa scriu pe un colt de revista o serie de cuvinte "tehnice" cu origine autohtona sau necunoscuta.
Actiunea asta mi-a fost inspirata de o actiune similara intreprinsa de departamentul cultural al unui post de televiziune iranian.
Cuvintele acestea ciudate care nu-si gasesc radacini sau trimiteri in limba latina, in limbele slave, romanice, germanice , turcice ... sau mai stiu eu care, ne pot arata cit de "ingineri" au fost romanii de-a lungul timpului si ce tehnologii aplicau ei in viata de zi cu zi.
La capitolul constructii si arhitectura stam destul de bine : beci, oblon, podea, bordei, stinghie, pîrghie, prepeleac ( mi-a adus aminte de Danila Prepeleac), stinghie, ţăruş ...
La industrie usoara avem : pînză, nasture, straie, bulendre, pălărie, catrafuse, boarfe , ... dar si fuior, buci de cînepă sau zgrebeni, scărmănat, zvecuit, ...
Cit priveste industria alimentara si gastronomia ... in afara de arhicunoscutele cuvinte ca brînză, urdă şi mălai mai avem si altele ca : alivenci, bulz, zer, terci, burcă (turtă de mălai), caltaboş, cocă ...
Daca cunoasteti si altele adaugati-le aici.
Am descoperit un text de Radu Beligan care contine cateva etimologii interesante
Note de insomniac
Motto pentru un volum de memorii: Nu vorbi niciodata despre tine. Scrie!
In ciuda diferentei de varsta dintre noi, Victor Eftimiu mi-a acordat
prietenia lui, mai ales dupa ce am jucat rolul vagabondului din "Omul
care a vazut moartea".
Faceam deseori vacantele impreuna la mare si ne pierdeam in lungi
discutii peripatetice, el in plina faconda, eu fermecat de eruditia
lui in multe domenii.
Odata, la Constanta, ne-am oprit in fata unei vitrine in care erau
expuse vreo douazeci de busturi in miniatura ale lui Ovidiu, exilatul
de la Tomis. Niste orori din ghips, trase in serie. Peste gramada de
busturi kitsch, un anunt scris cu litere mari preciza: "OVIZI, 6 lei
bucata".
Imi amintesc explozia de ras pe care ne-a starnit-o acest plural
stupefiant si, de aici, consideratiile de ordin lingvistic. In fond,
negustorul facuse o analogie: GUVID - GUVIZI, OVID - OVIZI...
Eftimiu, care nascuse in Bobostita din Epirul albanez si n-a stiut,
pana la sapte ani, nici o boaba romaneasca, era pasionat sa descopere
originea unor cuvinte si detinea secretul multor etimologii
neasteptate. De pilda, imi spunea el, cuvantul sandulie, cu care
oltenii numesc covorasul de langa pat, vine de la frantuzescul
"descente du lit". Cine si-ar fi inchipuit ca atat de neaosul mujdei
vine tot din franceza: mousse d'ail (adica spuma de usturoi)?
Cuvantul misto, revendicat de tigani, deriva, dupa Eftimiu, de la
sintagma nemteasca "mit stock", adica "cu baston", ceea ce inseamna
cineva de conditie buna. Un tip cu baston e un tip misto!
Tot din germana ne vine si cuvantul smecher. Boierii olteni care aveau
podgorii, imi explica Eftimiu, au angajat specialisti in degustarea
vinurilor. In germana, schmecken inseamna a avea gust, a fi bun la
gust. Omul care facea operatia era un smecher, adica un specialist pe
care nu-l puteai pacali cu un vin prost. De aici, prin extensiune, un
individ istet, imposibil de tras pe sfoara.
Cu totul neasteptata este originea altor doua cuvinte a caror
etimologie o descoperise Eftimiu. E vorba de patachina si joben.
Dictionarul ne spune ca patachina e planta numita in latineste Rubia
tinctorum, dar nu ne arata ca tot patachina se spune si unei femei de
moravuri usoare. Care e radacina acestei patachine? In Bucuresti,
exista pe vremuri un vestit mezelar pe nume Patac. Fratele acestuia a
fost cel dintai care a deschis in Romania un "santan" pe bulevardul
Elisabeta, importand de la Viena niste fete vesele care circulau seara
pe bulevard in fata "institutiei", ca sa atraga clientela. Acestea
erau "fetele lui Patac", adica patachinele...
In ce priveste cuvantul joben, multa lume se intreaba de ce acest soi
de palarie e desemnata in toate limbile cu cuvinte care indica forma
ei (in franceza haut-de-forme, in engleza top hat, in germana
zylinder, in italiana cilindro, limba romana fiind singura in care
numele inaltei palarii are cu totul alta denumire, afara de aceea
populara de "tilindru". Explicatia este simpla: cel ce a introdus in
Bucuresti prestigiosul acoperamant era un negustor francez care avea
magazinul pe Calea Victoriei si se numea Jobin.
Tot Eftimiu mi-a revelat ca, in limba engleza, animalele comestibile
au doua nume, un nume cand sunt moarte si un alt nume cand sunt vii.
Boul se cheama OX cand e pe patru picioare. Si cand e taiat se cheama
beef.
Vitelul viu se cheama calf, mort se cheama veal.
Porcului i se pune pig cand e viu si porc cand e mort.
Oaia este sheep cand traieste, si, cand moare, devine mutton.
De ce? Fiindca in Anglia, incepand cu secolul al XIII-lea, paznicii de
turme au fost intotdeauna nemti: OX, sheep, calf, pig. In vreme ce
bucatarii au fost totdeauna francezi: veau: veal; porc: porc; mouton:
mutton; boeuf: beef!
lefty, raspund aici deoarece intrebarea mi s-a parut interesanta ... si poate ca exista si alte persoane ce te-ar putea ajuta.
lefty ma ruga 'sa-mi dau cu parerea' despre etimologia unui loc din satul bunicilor, mai exact o lunca cu denumirea de HANDAR DE CHIR sau HANDAR DE KIR.
Fara nici un fel de alte informatii ajutatoare despre zona respectiva, judetul, etc ... ma voi lega in mod strict de un singur cuvint.
In limba persana qir (قیر) inseamna smoala ... a nu se confunda cu 'kir' ( se scrie altfel, inseamna cu totul altceva si e folosit in injuraturi si obscenitati).
Dezh (se pronunta dej) e un cuvant persan foarte vechi ce inseamna cetate, fort, imprejmuire fortuita ...
Ma tot duce gandul la toponimul Dej de la noi. Cunoaste cineva mai mult despre etimologia acestei denumiri geografice?
M-am lamurit. Nimeni nu are cunostinta de originea numelui " Dej"...
Ma intrebam de unde provine "sufragerie". Nu iau in calcul explicatia DEX-ului, adica filiera franceza prin care a ajuns la noi. Ma intereseaza de unde au luat francezii cuvantul.
Cred ca http://www.thefreedictionary.com/suffrage ar fi raspunsul.
Nu intotdeauna cuvintele inseamna ceea ce par a insemna. De exemplu cuvantul "burlac" ne face sa ne gandim la o persoana necasatorita ... insa nu intotdeauna originea numelui Burlacu trebuie pusa in corcordanta cu definitia cuvantului din DEX.
Cei ce poarta numele de familie Burlacu s-ar putea sa fie descendenti ai rusilor de pe Volga si Nistru, sau mai bine zis ai rusilor ce trageau slepurile pe raurile pomenite.
Cine doreste sa afle mai multe despre 'burlaci' poate intra aici :
http://en.wikipedia.org/wiki/Burlak
Despre etimologia cuvantului "rustic" cred ca am mai pomenit pe undeva.
Mi-a ramas in gand si de aceea il voi aduce in discutie acum.
Totusi, cuvantul "Cirus" nu poate fi corelat cu vechiul cult al soarelui?
http://cabalinkabul.wordpress.com/2013/12/01/in-chip-de-capiste-si-idolatrie-confluente-maghiaro-cecene/ de Dan Alexe
Cred că există multe enigme privind originea unor cuvinte și expresii și cercetare minuțioasă prin arhive și documente vechi, la fața locului unde se poate... și multă răbdare. E o treabă de detectiv!
Tot de la Alexa citire ..
Alta interpretare lingvistica fortata pe care am descoperit-o pe blogul lui Dan Alexa. Parerea mea personala, bineinteles
http://%20http://cabalinkabul.wordpress.com/2013/01/14/germisara-ce-stim-de-fapt-despre-limba-daco-getilor/
In afara faptului ca incearca sa fie spiritual, alegandu-si titlurile postarilor intr-o maniera care sa atraga cat mai mult curiozitatea - uneori ofensatoare, posesorul blogului cabalinkabul se crede depozitarul adevarurilor lingvistice absolute. Cel putin mie asa mi-a lasat impresia.
Afirmatia mea se bazeaza pe textele scrise de dansul.
Deci sa trecem la obiectul discutiei.
http://cabalinkabul.wordpress.com/2013/05/29/finn-negans-neica-adn-ul-nelingvistic-al-romanului-sau-din-nou-despre-ignoranta-lui-hassdeu/
Desi prima parte a citatului nu are nici in clin nici in maneca cu lingvistica, o introduc in postarea de fata pentru a va familiariza (in cazul in care nu sunteti inca) cu stilul publicistic al autorului.
Am citit ca gospodar vine de la slavonul hospodar care insemana domn sau stapan, atribuit domnilor din Muntenia si Moldova in perioada fanariota.
Am impresia ca m-am grabit sa afirm ca Dan Alexe nu ar fi stiut si de cealalta posibila varianta etimologica pentru toponimia Muntilor Zarand ( zar = aur in persana si alte limbi de origine iranica sau indo-iranice)). Meditand putin referitor la acest subiect mi-e imposibil sa cred ca autorul textului nu cunostea de existenta celorlalte variante si interpretari ale cuvantului.
Problema e alta si are legatura cu scopul propus de cel ce da interpretarile etimologice.
Un lingvist nepartinitor ia in discutie toate variantele iar in final isi exprima parerea proprie. "Ingineria lingvistica" practicata de Dan Alexe se cheama dezinformare prin omisiune si reprezinta un mod subtil de manipulare.
Tehnic:Invision Power Board (http://www.invisionboard.com)
© Invision Power Services (http://www.invisionpower.com)