Versiunea pentru tiparit a acestui topic

Click aici pentru a vizualiza acest topic in formatul original

HanuAncutei.com - ARTA de a conversa _ Cronica Timpului _ Mesagerii Timpului - Cuvintele

Trimis de: exergy33 pe 8 Sep 2005, 08:12 AM

CUVINTELE....

Oare ce informatii despre identitatea limbii ce o vorbim azi putem gasi in spatele cuvintelor?
In dictionarul explicativ al limbii romane gasim multe cuvinte cu etimologia necunoscuta...
Tocmai aceste cuvinte ne pot arata o fata noua a limbii pe care o vorbim!

Deschid acest nou subiect de discutie pentru cei care vor sa se aventureze in hatisul limbii romane.
Oricine poate propune spre discutie cuvinte cu o originea necunoscuta si bineinteles poate contracara afirmatiile si parerile celorlalti.
La fel de interesante sint hidronimele, toponimele si numele personajelor din basmele romanesti.

Sa vedem cine se incumeta la acest drum ?!

exergy33
woot_jump.gif

Trimis de: carrad pe 8 Sep 2005, 09:45 AM

uite ca ma aventurez eu smile.gif

un cuvant cu etimologie cunoscuta, dar nu ma pot abtine sa-l scriu aici:

conventum (=venire laolalta sau venire in acelasi punct, participiul lui convenio, convenire, conveni, conventum) > "cuvant" in romana si "couvent" (= manastire) in franceza; nu stiu daca s-a mostenit si in celelalte limbi romanice...poate stie cineva


Trimis de: exergy33 pe 8 Sep 2005, 01:23 PM

carrad

Daca analizam cuvintul "cuvint" vedem ca el se compune din "con"+"ventus" sau din "con"+"ventum".
Cum ai spus si tu latinescul conventum inseamna intelegere, conventie, a fi de acord cu..
In limba franceza avem cuvintele convenu si convenir , care au sensul de intelegere, conventie, acord...
Nici in latina "conventum" nu are sensul de cuvint.
Daca nu ma insel in limba latina verbum=cuvint, de unde cred eu ca a derivat si cuvintul vorba in limba romana.
Daca consulti DEX 98 vei gasi o cu totul alta explicatie.
Acolo in dreptul cuvintului "vorba" este scris "cf sl dvoriba" , adica conform slavonului dvoriba.
Bineinteles ca eu nu pot accepta aceasta explicatie.
Voi ce parere aveti? wub.gif cry.gif

In copilarie incercam sa-mi formez o viziune a cuvintelor prin despartirea cuvintelor in silabe.
Pentru mine "cuvint" semnifica ceva care era luat de vint, pleca odata cu vintul iar "inchisoare " era un loc inchis unde nu ajungea soarele. tongue.gif drool.gif

Cit despre minastire ...in limba engleza ea se numeste convent.
In dictionarul etimologic englez se da urmatoarea explicatie :comunitate religioasa, constructie care adaposteste o comunitate religioasa :acest cuvint provine din latinescul "conventus" si a patruns in limba engleza prin sec XIII.

Cam atit
exergy33


Trimis de: IoanV pe 8 Sep 2005, 01:37 PM

Buna idee cu acest topic.thumb_yello.gif
Intr-adevar cuvintele releveaza intelesuri nebanuite, pline de semnificatie daca mergi la etimologia lor. Chiar cuvintul cuvint imi spune multe (eu nu m-am gindit inainte de unde vine, multumesc Carrad!), si intr-adevar asa si este, un cuvint e un loc de intilnire, chiar daca venim spre el si plecam de la el in directii diferite, dupa cum intelegem fiecare.
Tot pe calea aceasta cindva am inteles si eu ce poate inseamna păcat dupa etimologia lat. peccatum - talmacit de mine prin spirit de turma.

Trimis de: carrad pe 8 Sep 2005, 02:26 PM

peccatum inseamna greseala in latina....nu stiu daca este legat de pecus, pecoris....tre sa verific

Trimis de: exergy33 pe 8 Sep 2005, 04:26 PM

Revin cu propunerea sa luam in discutie niste cuvinte care in DEX 98 sint trecute ca avind o etimologie necunoscuta:

1- baci (cioban care conduce o stina )
2- doina (in folclorul lituanian sint o serie de cintece care se numesc
daina si acest cuvint "daina" inseamna cintec in lituaniana ) tongue.gif
3- melc
4- afin/afine
5- capsuna/capsune/capsuni

exergy33

Trimis de: exergy33 pe 8 Sep 2005, 05:40 PM

carrad

Mi-ai stirnit curiozitatea, asa ca am listat mai jos echivalentul cuvintului cuvint in mai multe limbi romanice:

Latina -verbum, dictum
Spaniola - palabra
Catalana - paraula
Italiana - parola
Franceza - mot
Portugheza - palavra
Romana - cuvint

Deci se poate vedea ca acest cuvint (cuvint) nu s-a mostenit
de catre celelalte limbi romanice.
Intr-adevar interesant.... hh.gif
Nu de alta dar Biblia ne spune ca..la inceput a fost cuvintul..!

exergy33

Trimis de: Wluiki pe 8 Sep 2005, 05:57 PM

parabola (lat.) -> *paraula (galo-romansa) -> cuvintele din limbile romanice occidentale

Ce ti se pare asa ciudat? Nu stiai ca dialectele romanesti sunt singure in familia limbilor romanice orientale? Mai ales cand intr-o etimologia variaza semnificatia cuvantului trebuie sa ne asteptam la o evolutie cvasilocala. Termenii pe care i-ai identificat tu in limbile romanice occidentale pentru "cuvant" nu au avut acest sens in latina, asadar originea lor trebuie cautata in latina vulgara vorbita in respectiva zona - Franta, Italia, Spania.

Trimis de: exergy33 pe 8 Sep 2005, 07:41 PM

Wluiki

De ce crezi ca nu stiam ca limba romana este deosebita de celelalte limbi romanice ?
Citisem mai demult niste studii pe tema similitudinilor si diferentelor de vocabular si sintaxa dintre latina, dialectele sud-vestice ale limbilor romanice si limba romana (singura limba romanica orientala).

Citez din lucrarea "The origin of the Rumanians" scrisa de Dunay (o poti gasi pe Internet).

QUOTE
The PAN-ROMANIC STOCK comprises 488 words. Among these, only seven changed their meaning in Rumanian.

A total of 107 words were PRESERVED BY RUMANIAN ONLY. New formations, unknown or unusual in Latin, as well as semantic changes are numerous in this group.


Ceea ce mi s-a parut interesant este faptul ca romanii nu au preluat din limba latina cuvintele verbum sau dictum , cuvinte care in latina semnifica tocmai cuvintul cuvint...si se vede ca nici celealte popoare de spita latina nu au preluat aceste cuvinte (dictum, verbum) cu sensurile lor originale.

exergy33

Trimis de: exergy33 pe 8 Sep 2005, 08:12 PM

In legatura cu originea cuvintului cuvint va propun sa cititi articolul care se gaseste la adresa:

http://soltdm.tripod.com/limbimod/romana/komenton_r.htm

carrad te astept cu pareri si interpretari. jamie.gif

exergy33

Trimis de: actionmedia pe 9 Sep 2005, 12:04 AM

QUOTE (exergy33 @ 8 Sep 2005, 08:41 PM)
Ceea ce mi s-a parut interesant este faptul ca romanii nu au preluat din limba latina cuvintele verbum sau dictum

cum nu le-au preluat?
"Vorba" ce inseamna?
Dar verbul "a zice"?
Mai avem si "zicala"
Au fost preluate si in timp si-au modificat semnificatia. Transformarea lui "d" in "z" este una obisnuita in formarea limbii romane.
Vorba este chiar sinonim pentru cuvant.
Explicatia pentru nepreluarea in forma si cu semnificatia initiala este simpla. Nu era un cuvant uzual.

Trimis de: Wluiki pe 9 Sep 2005, 09:03 AM

QUOTE
De ce crezi ca nu stiam ca limba romana este deosebita de celelalte limbi romanice ?
Pentru ca deseori faci comparatii intre ele pentru a evidentia un argument al nelatinitatii.

QUOTE
Citez din lucrarea "The origin of the Rumanians" scrisa de Dunay (o poti gasi pe Internet).

Lucrarile lui Andre Du Nay se gasesc pe site-urile de propaganda maghiara. Mai usor cu internetul asta smile.gif

Trimis de: exergy33 pe 9 Sep 2005, 09:18 AM

actionmedia

QUOTE
cum nu le-au preluat?
"Vorba" ce inseamna?



Da-mi voie sa repet o afirmatie pe care am facut-o anterior:
QUOTE

Daca nu ma insel in limba latina verbum=cuvint, de unde cred eu ca a derivat si cuvintul vorba in limba romana.
Daca consulti DEX 98 vei gasi o cu totul alta explicatie.
Acolo in dreptul cuvintului "vorba" este scris "cf sl dvoriba" , adica conform slavonului dvoriba.
Bineinteles ca eu nu pot accepta aceasta explicatie.
Voi ce parere aveti? 



Problema e acolo ca DEX-ul ne spune ca vorba provine din slavonul dvoriba si nu din latinescul verbum..! wub.gif

Am cautat echivalentele cuvintelor cuvint si vorba (word, say, saying) in unele limbi slave , dar nu am putut gasi vreun echivalent asemanator din punct de vedere fonetic si semantic cu dvoriba.
Nu am la dispozitie un dictionar de slavona veche ca sa verific acest cuvint dvoriba.

actionmedia si eu cred ca vorba a fost preluat direct din latinescul verbum dar nu am documente scrise prin care sa pot demonstra acest lucru. cry.gif

exergy33

Trimis de: carrad pe 9 Sep 2005, 09:27 AM

bun articol, exergy....cine l-a scris? ca n-am vazut nicaieri numele autorului sad.gif


Trimis de: carrad pe 9 Sep 2005, 09:29 AM

cu siguranta vorba < lat. verbum....vocalismul e/o este normal....e vorba de radical pe grad zero sau largit

Trimis de: exergy33 pe 9 Sep 2005, 11:37 AM

Wluiki

Mi se pare mie sau iarasi te grabesti sa tragi concluzii nu prea la locul lor?
Scuze daca gresesc.

QUOTE
Lucrarile lui Andre Du Nay se gasesc pe site-urile de propaganda maghiara. Mai usor cu internetul asta


Totusi in acest text de propaganda maghiara se spune ca 107 dintre cuvintele de origine latina au fost conservate numai de limba romana si apoi au fost dezvoltate de catre aceasta limba romana.
As vrea sa pot obtine o lista cu aceste 107 cuvinte .


Dar pe cine citeaza Du Nay in capitolul II al lucrarii sale ?!?

S.Stati - Dacoromania I, 1973, pag 213
I.I Russu - Etnogeneza Romanilor (1981)-pag 59-66
Istoria limbii romane editata de A.Rossetti , B.Cazacu & I.Coteanu in 1969 ,pag 110-173
C.Poghirc

Daca lingvistii si istoricii romani nu ar fi publicat in lucrarile lor atitea pasaje neadevarate sau lucruri nedemonstrate , nici altii nu le-ar fi putut folosi in lucrari de propaganda, ce maghiare ce pan-slaviste.

Am citit mai multe articole care se gasesc pe diferite site-uri maghiare sau pro-maghiare.
Una din ideile pe care am regasit-o in mai multe locuri este aceea ca vocabularul roman are la ora actuala aproximativ 20% cuvinte de origine slava (in special bulgara) , intre (15-20)% cuvinte cu etimologie neclara (multe dintre cuvintele romanesti au fost puse in legatura cu cuvinte albaneze), deci se poate trage concluzia ca limba romana s-a format la sud de Dunare , intr-un spatiu locuit de bulgari, albanezi, sirbi...! wub.gif

Pe urma vii tu si altii , si unanim ma condamnati pe mine ca am ce am cu cei care au scris DEX-ul! cry.gif cry.gif cry.gif

Substratul limbii romane unde il putem gasi?

Cit despre cuvintul plug , bineinteles ca stiu ca se foloseste in forme fonetice ca plough/plow in engleza sau Pflug in germana.Vezi si postul trimis de mine pe 1sept 2005 11:29 AM (Comparatie intre sanscrita si romana).
QUOTE

In dictionarul roman se spune ca "plug" este preluat din slava.
Englezii au avut cuvintul plough (forma veche) care a devenit plow, germanii au
Pflug,si celelalte tari de limba germanica au un cuvint asemanator pe care il considera ca fiind luat dintr-o veche radacina comuna si anume "plugis".

Crezi ca slavii au avut o atit de mare influenta economica, politica sau culturala in Europa care sa duca la "implementarea" cuvintului plug pina pe insulele britanice ?

Sau crezi ca europenii din Europa centrala si de est,( si nu numai) posesori a unor terenuri prin excelenta agricole, nu aveau instrumentul "plug" si cuvintul care sa il defineasca?


exergy33










Trimis de: exergy33 pe 9 Sep 2005, 11:59 AM

carrad

Nu inteleg la care articol te referi

QUOTE
bun articol, exergy....cine l-a scris? ca n-am vazut nicaieri numele autorului 


In ceea ce priveste verbum > > vorba mi se pare ceva de la sine inteles si cum ai spus si tu
QUOTE

cu siguranta vorba < lat. verbum....vocalismul e/o este normal....e vorba de radical pe grad zero sau largit


Aici iarasi ajung la punctul in care DEX -ul cu al sau slavonic dvoriba ma face sa ma doara capul. wub.gif

exergy33 cry.gif

Trimis de: carrad pe 9 Sep 2005, 12:11 PM

nu tu ai dat link-ul?

Trimis de: Wluiki pe 9 Sep 2005, 12:21 PM

QUOTE (exergy33 @ 9 Sep 2005, 01:37 PM)



QUOTE
Mi se pare mie sau iarasi te grabesti sa tragi concluzii nu prea la locul lor?
Ti se pare. laugh.gif
Ti-am atras atentia ca ai ortografiat gresit si ca sursa este una binecunoscuta pentru partinire. Nu stiu ce vrei sa deduci tu din acest material, dar sper sa nu fie o temelie pentru vreo argumentatie viitoare. Ca pe tine doar te intereseaza niste numere propuse, foarte bine - nu stiu cati dintre cei de aici cunosc bibliografia si/sau metodologia lui Du Nay pentru a detalia acele criptice estimari.

QUOTE
S.Stati - Dacoromania I, 1973, pag 213
I.I Russu - Etnogeneza  Romanilor (1981)-pag 59-66
Istoria limbii romane editata de A.Rossetti , B.Cazacu & I.Coteanu in 1969 ,pag 110-173
C.Poghirc

Daca lingvistii  si istoricii romani nu ar fi publicat in lucrarile lor atitea pasaje neadevarate sau lucruri nedemonstrate , nici altii nu le-ar fi putut folosi in lucrari de propaganda, ce maghiare  ce pan-slaviste.
Daca ai citi acel material (Originea romanilor) in loc sa-l judeci dupa o rasfoire ai observa ca Du Nay are si placerea de a demonta multe din observatiile autohtoniste ale respectivilor autori (de Poghirc si Russu imi aduc eu aminte). Ceea ce spun ei este adevarat sau fals, in functie de raportarea spuselor lor la teza lui Du Nay.
Sa inteleg ca intr-un mod similar blamezi stiintele care permit creationismului sa se dezvolte? Sunt de blamat specialistii pe seama carora diletantii inventeaza teorii?

QUOTE
intre (15-20)% cuvinte cu etimologie neclara (multe dintre cuvintele romanesti au fost puse in legatura cu cuvinte albaneze),
ohmy.gif The Albanians strike back! laugh.gif

QUOTE
Substratul limbii romane unde il putem gasi?
Nu-l mai poti gasi, doar intui.

QUOTE
Cit despre cuvintul plug
Mi s-a parut mie ca acest thread este identic in continut cu primul wink.gif

QUOTE
Crezi ca slavii au avut o atit de mare influenta economica, politica sau culturala in Europa care sa duca la "implementarea" cuvintului plug pina pe insulele britanice
Pe celalalt thread insa ai explicatia originii cuvintelor din dictionare. Demonstrezi in continuare ca nu intelegi fenomenul iar eu unul m-am plictisit sa repet smile.gif

Trimis de: exergy33 pe 9 Sep 2005, 12:46 PM

Wluiki
Interpretarea partinitoare , scoaterea din context , demontarea si remontarea unor fraze fac parte din arsenalul propagandistilor.

QUOTE
Ca pe tine doar te intereseaza niste numere propuse, foarte bine


Chiar daca te superi pot sa-ti spun ca in multe lucrari scrise de autohtonii romani , lexicul romanesc a fost impartit procentual si pur matematic.

QUOTE


QUOTE 
intre (15-20)% cuvinte cu etimologie neclara (multe dintre cuvintele romanesti au fost puse in legatura cu cuvinte albaneze), 

The Albanians strike back! 


Explica ce vrea sa insemne propozitia de mai sus.(ideea pe care vrei sa o pui in evidenta).

QUOTE
Demonstrezi in continuare ca nu intelegi fenomenul iar eu unul m-am plictisit sa repet 


Nu mai repeta!

De ce nu scoti o vorba despre etimologia cuvintului vorba ?
exergy33



Trimis de: exergy33 pe 9 Sep 2005, 12:57 PM

carrad

QUOTE
nu tu ai dat link-ul?


Daca te referi la

http://soltdm.tripod.com/limbimod/romana/komenton_r.htm

da eu l-am dat.

A fost publicat in revista Ianus nr 2 din 2001....poate poti afla de acolo cine este autorul .

exergy33 unsure.gif


Trimis de: Wluiki pe 9 Sep 2005, 01:07 PM

QUOTE
Interpretarea partinitoare , scoaterea din context , demontarea si remontarea unor fraze fac parte din arsenalul propagandistilor.
Foarte de acord. Asta nu spune nimic despre valoarea frazelor originale. Cu alte cuvinte, insinuarile cu privire la Russu, Poghirc et. al. sunt nejustificate si probabil fac parte din acea categorie de "wishful thinking" necesara teoriilor tale. Incearca sa privesti mai cu incredere istoricii si lingvistii romani (da, au si ei scaparile lor), si cu mai putina incredere "fituicile" de pe net.

QUOTE
Chiar daca te superi pot sa-ti spun ca in multe lucrari scrise de autohtonii romani , lexicul romanesc a fost impartit procentual si pur matematic.
Stiu, dar tu ai facut exact ceea ce descriai in pasajul de mai sus. Sensul original a fost cu totul altul, prin citat si replica i-ai dat alt sens.

QUOTE

QUOTE
The Albanians strike back! 


Explica ce vrea sa insemne propozitia de mai sus.(ideea pe care vrei sa o pui in evidenta).
Ca legaturile ("multe" dintre ele - probabil din 10-15%) sunt fortate si exagerate. Vorbim de cateva sute de cuvinte comune (si mai mult nu toate fac parte din vocabularul de baza).

QUOTE
De ce nu scoti o vorba despre etimologia cuvintului vorba ?
Esti cam impertinenta!
Pentru ca nu am nimic de adaugat la fel cum n-am avut nimic de adaugat in privinta altor etimologii cerute sau propuse.

Trimis de: Wluiki pe 9 Sep 2005, 01:23 PM

QUOTE (exergy33 @ 9 Sep 2005, 02:57 PM)
carrad

QUOTE
nu tu ai dat link-ul?


Daca te referi la

http://soltdm.tripod.com/limbimod/romana/komenton_r.htm

da eu l-am dat.

A fost publicat in revista Ianus nr 2 din 2001....poate poti afla de acolo cine este autorul .

exergy33 unsure.gif

Hai sa te invat un "trick" al navigarii pe internet. Cand ai o adresa cu un articol ii poti gasi index-ul destul de usor.

http://soltdm.tripod.com/

Este site-ul lui Sorin Olteanu wink.gif

Trimis de: exergy33 pe 9 Sep 2005, 02:35 PM

Wluiki

QUOTE
Esti cam impertinenta!


Mutumesc.

QUOTE
Cu alte cuvinte, insinuarile cu privire la Russu, Poghirc et. al. sunt nejustificate si probabil fac parte din acea categorie de "wishful thinking" necesara teoriilor tale.


Nu am teorii si nu am insinuat nimic despre Russu sau Cicerone Poghirc.
Pasaje din studiile lor sint citate in mai multe articole pro-maghiare sau pro-slave cit si in cartile unor lingvisti rusi, maghiari si germani , carti scrise in engleza si publicate sub egida unor universitati cunoscute..(deci fenomenul nu s-a oprit numai la unele materiale mai mult sau mai putin dubioase care se gasesc pe net).

In legatura cu procentul de cuvinte cu etimologia necunoscuta

QUOTE

Ca legaturile ("multe" dintre ele - probabil din 10-15%) sunt fortate si exagerate. Vorbim de cateva sute de cuvinte comune (si mai mult nu toate fac parte din vocabularul de baza).


Asta este punctul unde vreau si eu sa ajung.
Multe din asa zisele similitudini romano-albaneze sint fortate.
Pentru o serie de cuvinte au fost propuse etimologii albaneze fara sa se tina cont ca in albaneza aceste cuvinte semnifica cu totul altceva cool.gif .
Multe din cele 15 sau 20 % din cuvintele cu etimologie necunoscuta au o origine directa in limbajul PIE.(parere proprie si nu numai) drool.gif
Din punctul meu de vedere multe din cuvintele de origine slava, maghiara sau turca ...de fapt nu au astfel de origini. wub.gif


Dau un citat de pe site-ul lui Sorin Olteanu, care a fost studentul profesorului Poghirc.
QUOTE


The recent histories of the Romanian language analize monographically a list of about 100 words supposed to come from the substratum. They are taken as such and compared with ancient attestations, with geographical names a.s.o. When I was still a student, prof. Poghirc used to urge us to study those words, because they must be - as he said - more numerous than they are thought to be. Professor Poghirc didn't know at that time that these words (and I repeat: it is about words whose origin is unknown and which can be old) are almost 3-4% of the Romanian vocabulary, and this means some thousands! In case only one tenth of them would be indeed of TDM origin, than Romanian lexic would become a true thesaurus of ancient balkanic words.


Si ca sa nu se creada ca vreau sa scot anumite citate din context ,dau si adresa completa
http://soltdm.tripod.com/limbimod/romana/etimrom.htm

PS
In Teheran ai sa gasesti casete audio si CD-uri cu Gheorge Zamfir.
Pe ele sta scris:
GHEORGHE ZAMFIR - FLUTE MAGYAR.
Dedesupt este fotografia lui Zamfir (din tinerete) in costum popular romanesc.
Pe verso este tiparita lista pieselor muzicale ...in limba romana.
In interiorul casetei este un mic pliant in limba persana in care GH.Zamfir este prezentat drept un instrumentist maghiar. cry.gif cry.gif cry.gif
NO COMMENT

Daca nu am facut infarct cind am vazut toate astea poti fi convins ca micile tale "Complimente" nu au cum sa ma supere.

exergy33







Trimis de: Wluiki pe 9 Sep 2005, 02:57 PM

QUOTE

Nu am teorii si nu am insinuat nimic despre Russu sau Cicerone Poghirc.
Pasaje din studiile lor sint citate in mai multe articole pro-maghiare sau pro-slave cit si in cartile unor lingvisti rusi, maghiari si germani , carti scrise in engleza si publicate sub egida unor universitati cunoscute..(deci fenomenul nu s-a oprit numai la unele materiale mai mult sau mai putin dubioase care se gasesc pe net).
Poti inlocui cuvantul teorie cu scenariu, conjectura sau orice termen mai lax care pastreaza partial sinonimia aceasta. Daca nu ai asa ceva, nu inteleg ce-i cu discutiile astea legate de etimologie. Caci in anumite cazuri tu nu spui "x zice ca" ci propui tu o varianta, uneori pornind de la experientele tale legate de spatiul cultural iranian sau de ce ai gasit tu prin dictionare.
Cat despre insinuari eu m-am referit la "Daca lingvistii si istoricii romani nu ar fi publicat in lucrarile lor atitea pasaje neadevarate sau lucruri nedemonstrate ". Am subliniat ce mi s-a parut relevant pentru obiectia mea. Cum adica neadevaruri? Ce neadevaruri contin lucrarile lui Russu si Poghirc (nu spun ca nu contin, dar tu insinuezi, nu analizezi). Poti sa spui ca sunt tendentios si ca vad aceasta insinuare in legatura cu reticenta ta fata de DEX si de preferinta ta pentru teorii alternative si scenarii non-latine, dar asta e, nu prea ma omor cu coincidentele biggrin.gif

QUOTE
Multe din cele 15 sau 20 % din cuvintele cu etimologie necunoscuta au o origine directa in limbajul PIE.(parere proprie si nu numai)
Ca e parerea ta am observat. Ca o au si altii nu ma indoiesc. Dar argumentele? (putem sa ne intoarcem pe celalat thread la discutia despre Siret unde gasesc ipoteza ta fiind in acelasi impas - o simpla asemanare - altminteri de luat in seama daca n-ar fi existat acea explicatie alternativa care imbina argumentul lingvistic cu argumente puternice, de alta natura).

QUOTE
are almost 3-4%
De la 3-4% (neconfirmate) pana la 15-20% este o diferenta enorma. Si vorbim de cuvinte cu etimologie necunoscuta, nu de cuvinte arhaice din substrat (care sunt un procent din acestea).

QUOTE
ca micile tale "Complimente"
Sunt aprecieri sincere. Daca te indoiesti de justetea rationamentelor mele ti le pot oferi. De pilda, esti impertinenta pentru ca-mi ceri socoteala in niste chestiuni in care nu m-am pronuntat si mai rau, ma intrebi de ce nu ma pronunt. Poate ca subiectul respectiv imi este tabu sau pur si simplu nu ma intereseaza sau nu am nimic de spus. Crezi ca iti sunt dator tie cu astfel de explicatii, pana la urma personale?

Trimis de: IoanV pe 9 Sep 2005, 03:23 PM

QUOTE (carrad)
peccatum inseamna greseala in latina....nu stiu daca este legat de pecus, pecoris....tre sa verific

am spus ca am talmacit pacat (peccatus) prin spirit de turma. M-am mai uitat odata in dictionar si am gasit ca pecu = turma, vite, iar catus = destept, abil. Am presupus ca e o alaturare de doua cuvinte deoarece are cc la mijloc, si asa a iesit desteptaciune (abilitate) de turma (vite). In timp din desteptaciune am facut in mintea mea spirit, dar nu am deviat f. tare.

Eu cred oricum ca este pacat ca discutia a deviat spre altfel de chestiuni, in loc sa ne invirtim deasupra cuvintelor, sa le gasim semnificatii neasteptate, uneori chiar relevante.
Apropo, ce cuvint ar fi mai potrivit sa caracterizeze "contrazicerile" voastre de pe aici si ce ar putea insemna?

Trimis de: carrad pe 9 Sep 2005, 03:40 PM

contra-dico = vorbesc/spun impotriva/invers laugh.gif

Trimis de: carrad pe 9 Sep 2005, 04:15 PM

sa-ti zic una faina...

modest vine din latinescul "modestus", care e un derivat al lui "modus" = masura....
asadar, modest nu e ala care sta cu nasu-n pamant si zice "eu nu, eu nu", ci ala care isi cunoaste valoarea si masura, dupa cum spunea si poetul
"exegi monumentum aere perenni" smile.gif

Trimis de: exergy33 pe 9 Sep 2005, 05:11 PM

Wluiki

Deci

QUOTE
De pilda, esti impertinenta pentru ca-mi ceri socoteala in niste chestiuni in care nu m-am pronuntat si mai rau, ma intrebi de ce nu ma pronunt. Poate ca subiectul respectiv imi este tabu sau pur si simplu nu ma intereseaza sau nu am nimic de spus. Crezi ca iti sunt dator tie cu astfel de explicatii, pana la urma personale?


...asa interpretezi tu IMPERTINENTA !?!

In primul rind ca nu ti-am cerut socoteala (nici tie nici altora) , in al doilea rind am pus o simpla intrebare (poate ca tonul ei nu ti-a convenit) si in final nu cred ca imi esti dator cu explicatii
QUOTE
pana la urma personale?


In alta ordine de idei
QUOTE


Poti inlocui cuvantul teorie cu scenariu, conjectura sau orice termen mai lax care pastreaza partial sinonimia aceasta. Daca nu ai asa ceva, nu inteleg ce-i cu discutiile astea legate de etimologie.


Discutiile astea legate de etimologie au pornit din dorinta de a vedea care sint si parerile altora (vorbitori de limba romana) in legatura cu unele similitudini pe care le-am identificat in acest spatiu indo-iranian.
Eu spun parerile proprii si altii contra-ataca.

Si o nedumerire
QUOTE

Cat despre insinuari eu m-am referit la "Daca lingvistii si istoricii romani nu ar fi publicat in lucrarile lor atitea pasaje neadevarate sau lucruri nedemonstrate ". Am subliniat ce mi s-a parut relevant pentru obiectia mea. Cum adica neadevaruri? Ce neadevaruri contin lucrarile lui Russu si Poghirc (nu spun ca nu contin, dar tu insinuezi, nu analizezi).


Durerea e tocmai aici, aceste lucruri exista in lucrarile unora dintre exegetii romani, altii le-au observat si le-au folosit ca arme eficace impotriva istoriei poporului roman.
Nu promit, dar voi cauta in masura posibilitatilor sa fac o analiza a unor fraze si idei cam tulbure extrase din aceste lucrari ale lui Russu, Poghirc sau Iorgu Iordan.

Aici nu am posibilitatea sa consult carti in limba romana, in schimb se gasesc carti publicate in editii de lux (in limbile engleza sau franceza ) despre istoria Transilvaniei, istoria popoarelor dupa dezmembrarea imperiului roman, studii despre limbile romanice si evolutia acestor limbi, ortodoxie si catolicism in Europa centrala si de est, ...
Ceea ce am observat din lecturarea acestor carti (intr-o perioada de 3-4 ani)
este ca mereu se folosesc aceleasi referinte romanesti, se citeaza aproximativ aceiasi autori romani..pina si paginile citate sint aceleasi, ce in cartile scrise in franceza ..ce in cele scrise in engleza.
Aceste lucrari publicate cu girul unor binecunoscute universitati din vest sint apoi luate ca lucrari de referinta de universitarii si de studentii din Asia (Turcia, Iran, Japonia, Koreea..).

Ideea pe care incerc sa o sustin nu este aceea a unei "non-latinitati" ci aceea a existentei unui substrat lexical vechi indo-european care nu a fost anihilat in timp.
Daca am spus ca anumite cuvinte din lexicul romanesc de azi sint identice sau apropiate cu unele cuvinte din sanscrita sau avestana nu am vrut sa insinuez ca noi am luat aceste cuvinte din aceste limbi.

Ideea pe care incerc sa o apar este aceea ca stramosii nostri au folosit aceste cuvinte simultan in timp cu vorbitorii de limba sanscrita si avestana.

La intrebare aunde putem gasi substratul limbii romane , tu ai raspuns
QUOTE

Nu-l mai poti gasi, doar intui.


Eu asa intuiesc substratul limbii romane. Este o crima?

Prima propunere de discutie pe acest thread a fost facuta de carrad.
Cuvintul cuvint are originea cunoscuta si totusi s-au spus atit de multe lucruri in legatura cu el.

Nu am intentionat sa clonez aici threadul cu limba sanscrita.
Fiecare poate propune spre discutie o serie de cuvinte , in special unele cu o etimologie necunoscuta.
Si pentru ca am deschis acest subiect trebuie sa ascult toate acuzele, inclusiv ale tale

Politetea e o arma la indemina tuturor. ohmy.gif

exergy33












Trimis de: exergy33 pe 9 Sep 2005, 05:26 PM

Ioan V

QUOTE
Eu cred oricum ca este pacat ca discutia a deviat spre altfel de chestiuni, in loc sa ne invirtim deasupra cuvintelor, sa le gasim semnificatii neasteptate, uneori chiar relevante.


De ce nu faci si tu niste propuneri care sa aduca discutia pe un fagas mai pasnic?
Aceasta este o simpla intrebare. cool.gif

exergy33

Trimis de: Wluiki pe 9 Sep 2005, 06:39 PM

QUOTE
...asa interpretezi tu IMPERTINENTA !?!
Impertinenta este interpretabila prin definitie.

QUOTE

In primul rind ca nu ti-am cerut socoteala (nici tie nici altora) , in al doilea rind am pus o simpla intrebare (poate ca tonul ei nu ti-a convenit) si in final nu cred ca imi esti dator cu explicatii
QUOTE
pana la urma personale?
O simpla intrebare poate fi tot ce am spus eu.

QUOTE
Discutiile astea legate de etimologie au pornit din dorinta de a vedea care sint si parerile altora (vorbitori de limba romana) in legatura cu unele similitudini pe care le-am identificat in acest spatiu indo-iranian.
Eu spun parerile proprii si altii contra-ataca.
Asta am inteles si eu si exact astea sunt sustinute prin atacurile tale la DEX sau la lingvistica romaneasca.

QUOTE
altii le-au observat si le-au folosit ca arme eficace impotriva istoriei poporului roman.
Orice lucrare poate avea mai multe taisuri in functie de interpretare. Tot nu vad ce legatura are asta cu neadevarurile lui x sau y, si mai ales, care sunt acestea?

QUOTE
este ca mereu se folosesc aceleasi referinte romanesti, se citeaza aproximativ aceiasi autori romani..pina si paginile citate sint aceleasi,
Astea inseamna o calitate nu foarte buna a materialului. Am acasa un atlas istoric canadian in care istoria incepe cu Adam iar Regatul Vechi Egiptean este contemporan cu patriarhii biblici. Istoria Romaniei incepe in 1859, bineinteles. Asta inseamna lipsa de profesionalism a realizatorilor sai si nu gasesc vreo vina autorilor romani ca nu-si fac publicitate teoriilor proprii. Vorbim despre istorie sau lingvistica ca stiinta, nu ca arma politica.

QUOTE
Ideea pe care incerc sa o sustin nu este aceea a unei "non-latinitati" ci aceea a existentei unui substrat lexical vechi indo-european care nu a fost anihilat in timp.
Nu rareori etimologiile pe care le propuneai erau in conflict cu cele din latina, dar si slava, turca, etc.. Nu ai avut in vedere doar segmentul redus al cuvintelor de origine necunoscuta.

QUOTE
Ideea pe care incerc sa o apar este aceea ca stramosii nostri au folosit aceste cuvinte simultan in timp cu vorbitorii de limba sanscrita si avestana.
Nu am observat aceasta concluzie. Care este rationamentul?

QUOTE
Eu asa intuiesc substratul limbii romane. Este o crima?
Nicidecum, dar nici nu cred ca am insinuat asa ceva.

QUOTE

Nu am intentionat sa clonez aici threadul cu limba sanscrita.
Fiecare poate propune spre discutie o serie de cuvinte , in special unele cu o etimologie necunoscuta.
Si pentru ca am deschis acest subiect  trebuie sa ascult toate acuzele, inclusiv ale tale
Daca ai sa recitesti cu atentie vei observa ca tu ai adus threadurile la un numitor comun prin a-mi raspunde pe mesajele mele de pe celalalt thread aici (vezi chestiunea "plug") sau a-mi sublinia progresiv relatiile limbii romane cu albaneza, cu fondul pIE, si acum vad cu limbile sanscrita si avestana.

QUOTE
Politetea e o arma la indemina tuturor
Intr-adevar. Tie poate nu iti place franchetea, dar mie imi displace indiscretia. Ce ne facem? biggrin.gif



Trimis de: carrad pe 9 Sep 2005, 06:41 PM

solicit interventie moderator tongue.gif
propun deschiderea unui thread special pentru CONTRAZICERI....ceva in genul celui al lui catalin rofl.gif

Trimis de: Wluiki pe 9 Sep 2005, 07:00 PM

Uite exergy, introduc si eu aici o mica analiza (de la Oisteanu citire, de data asta) despre cuvinte de origine cvasinecunoscuta.
Murg, pare sa fie un cuvant (adjectiv) autohton, prelatin, pastrat in romana si albaneza (tongue.gif) cu sensul de "inchis la culoare, negru sau brun". Prin extensie el poate deveni si substantiv, desemnand un animal de culoare inchisa: cai, caini, bovine, probabil fructe de culoare inchisa (serb-cr. murgula = maslina, murga = duda neagra) sau cer de culoare inchisa, dimineata sau seara (vsl. mraku, germ. Morgen, rom. amurg, iar in rusa morok(a) = intunecime, nor negru). De remarcat ca similitudinea amurg - murg nu este specifica numai limbii romane (fr. brun - brune, it. bruno - brunisce il giorno, germ. grau - es graut der Tag).
Analiza acestui cuvant este parte dintr-un studiu dedicat magicului si ritualului in jocurile de copii. Sunt niste descantece populare, rostite de copii, in care apare Murga, o fiinta demonica ce pare sa reprezinte intunericul). Interesant este aici si un alt termen "druga" care este arma cu care copii omoara/alunga pe Murga, arma ce este fie stiulete, drug scurt sau fus, si se pare ca sensul in folclorul copiilor este ultimul de unde ar veni si verbul a indruga = a toarce cu druga = (fig.) = a spune nimicuri, a vorbi aiurea si mult.

Trimis de: exergy33 pe 9 Sep 2005, 08:08 PM

carrad

QUOTE
"exegi monumentum aere perenni"


Daca tot e vorba sa dai citate din Horatio , te rog tradu ce inseamna ..si in ce context se foloseste acest citat

Explicatia cuvintului modestie relativ la radacina modus-masura- a fost interesanta. Nu stiu citi dintre forumisti o stiau.
Daca mai ai ceva interesant in sacul de Mos Craciun ..te astept. cool.gif

exergy33

Trimis de: exergy33 pe 9 Sep 2005, 09:47 PM

Wluiki

Cuvintul murg pe care l-ai propus , si despre care se spune ca exista si in albaneza , are o mica neclaritate.
In romana el semnifica in special un cal de culoare inchisa, termenul s-a extins apoi pentru a desemna ceva de culoare inchisa. De aici a derivat si cuvintul amurg/amurgit.

In limba albaneza cuvintul murg are semnificatia de calugar, pustnic !

Oare in care dictionar explicativ se da o asemenea explicatie ?
Acesta este numai un exemplu din asa zisele etimologii albaneze.

Mai demult am facut legatura intre murg si Eftimie Murgu , si tot navigind pe net am gasit ceva care mi s-a parut interesant.
Vedeti si voi la:
http://www.ancestry.com/search/surnamePage.aspx?html=b&ln=Murga&sourcecode=13304

exergy33 dance.gif dance.gif dance.gif

Trimis de: IoanV pe 9 Sep 2005, 10:13 PM

QUOTE
De ce nu faci si tu niste propuneri care sa aduca discutia pe un fagas mai pasnic?
Chiar asa, de ce nu explicati cum ati ales nick-name-ul? La mine e prea banal, un nume si o initiala, dar la voi...
Acum serios, nu stiu de unde pleaca discutia. Consideram ca am citit pe Noica - Cuvint impreuna despre rostirea romaneasca? Ne intereseaza doar originea in limba romana sau si in limba din care provine, de ex, cum a ajuns in franceza, de unde a fost apoi preluat in romana? Pt. mine sunt interesante cuvintele cu greutate "existentiala", pe care apoi noi le intelegem in toate felurile.
De ex. mintuire e folosit cu cel putin doua sensuri, unul de eliberare, etc, dar si celalat, peiorativ, de terminat.
De unde provine si ce insemna la origine?

Trimis de: Wluiki pe 9 Sep 2005, 11:38 PM

QUOTE
In romana el semnifica in special un cal de culoare inchisa, termenul s-a extins apoi pentru a desemna ceva de culoare inchisa. De aici a derivat si cuvintul amurg/amurgit.

Daca asa crezi tu ... laugh.gif

QUOTE
In limba albaneza cuvintul murg are semnificatia de calugar, pustnic !
si semnificatia asta. Cu ce influenteaza rationamentul? Poate calugarii sunt numiti asa pentru ca se imbraca in negru wink.gif Sau poate din cauza unei istorii cu mult mai incalcite decat "murga si druga" smile.gif




Trimis de: carrad pe 10 Sep 2005, 07:26 AM

QUOTE (exergy33 @ 9 Sep 2005, 09:08 PM)
carrad
QUOTE
"exegi monumentum aere perenni"


Daca tot e vorba sa dai citate din Horatio , te rog tradu ce inseamna ..si in ce context se foloseste acest citat


scuze, am gresiiiiit wub.gif
era: exegi monumentum aere perennius = am inaltat un monument mai durabil decat arama


si daca tot am ajuns la monument, pentru a intelege mai bine semnificatia acestui cuvant...
originar, acest cuvant inseamna "semn amintitor, amintire", de aici, prin extrapolare, "monument", dar si "monument scris (act, anale)", dupa cum ne spune dictionarul gutu.

acest substantiv este derivat din verbul "moneo, monere, monui, monitum" = a face atent, a atrage atentia, a aminti; dar si a sfatui, a indemna, a recomanda.

tot din acelasi radical avem cuvantul "moneda"....foarte simplu....exista un templu al zeitei Iuno in care se batea moneda....este vorba de Iuno Moneta, ipostaza sfatuitoare a zeitei.

hm....ca sa vezi ce face moneda din om! rofl.gif

Trimis de: Wluiki pe 10 Sep 2005, 11:13 AM

si in limba romana din monument avem mormant smile.gif

Trimis de: carrad pe 10 Sep 2005, 03:04 PM

da, exact...am uitat de asta!

cum bine remarca wluiki, avem de fapt un dublet etimologic: mostenitul "mormant" si neologicul "monument".

Trimis de: exergy33 pe 20 Sep 2005, 10:20 AM

O serie de cuvinte care se refera la fructe si plante de padure au o origine necunoscuta sau "nesigura" tongue.gif .

Citeva exemple ar putea fi :afine, maces/macies , capsuni, zmeura/smeura, stejar, izma, spinz/spanz- planta medicinala otravitoare ,cuvint consemnat in scrierile lui Cantemir cool.gif ,.., cioata/ciot de copac, ..

Cautind diferite interpretari etimologice pentru zmeura/smeura am descoperit un articol in Cronica Romana, articol care se poate citi la adresa:
http://www.cronicaromana.ro/etimologii-126.html

exergy33

Trimis de: exergy33 pe 20 Sep 2005, 04:40 PM

Tot cu etimologia necunoscuta sint si cuvintele :nasture si pinza
Fuior-manunchi de fire de cinepa sau in pregatite de tors - are deasemenea originea necunoscuta.
Un cuvint interesant il reprezinta si comanac.

comanac - palarie fara boruri confectionata mai ales din pisla care este purtata de calugari si calugarite
In trecut femeile si fetele din familiile domnesti purtau comanace confectionate din matase sau alte materiale scumpe si care uneori erau impodobite cu margele si pietre semipretioase.
Se pare ca si domeniul "textil" ofera multe surprize din limba autohtona tongue.gif .

exergy33





Trimis de: exergy33 pe 22 Sep 2005, 11:01 AM

Mai adaug doua cuvinte cu etimologia necunoscuta care se pot incadra in domeniul textil :
- straie si bulendre

Trebuie sa caut sa vad daca au o radacina in sanscrita! devil.gif
exergy33


Trimis de: exergy33 pe 23 Sep 2005, 03:16 PM

Are cineva informatii despre originea numelui muntilor Bucegi?

exergy33 wub.gif

Trimis de: carrad pe 23 Sep 2005, 03:30 PM

"Bucsa, nume de botez în Tohanul Nou si, împreuna cu Bucsoiu, nume de munti în Buceci. Ele deriva de la un hipocoristic Buc sau Bucea, care presupun ca e o scurtare a foarte frecventului (pe la Bran) nume Bucur. Un derivat al acestora e însusi numele Buceciului, format cu acelasi sufix ca numele comunelor Maneci, dincolo de trecatoarea Santului, si Moeciu, în Bran. Cel dintai e derivat de la Man sau Manea, forme scurtate de la Mamole (Emanuil), iar cel de-al doilea, poate, de la
Moise, nume de asemenea foarte raspandit prin Bran."
apud Sextil Puscariu
linkul e aici: http://www.carpati.org/toponimie_detaliu.php?id=79

Trimis de: exergy33 pe 23 Sep 2005, 04:31 PM

carrad

Explicaţia data de Sextil Puscariu nu mi se pare plauzibila hh.gif (in ciuda frecvenţei mari a numelor Bucşa si Bucşoiu in zona satelor de pe culoarul Rucar-Bran).
Prima atestare a numeleui de Bucegi/Buceci de catre cine a fost facuta şi in ce perioda?

exergy33

Trimis de: carrad pe 23 Sep 2005, 04:55 PM

BUNCEÁG, bunceaguri, s.n. (Reg.) 1. Îngrămădire de trunchiuri căzute, crengi uscate şi ierbărie. 2. Covor de muşchi. – Cf. scr. b u č a k.
sursa: dexonline

desi nu sunt foarte sigura ca ar fi posibila....avem o nazalizare care ba e, ba nu e! who knows? mai sapam...poate aflam ceva! rolleyes.gif

Trimis de: exergy33 pe 25 Sep 2005, 03:31 PM

carrad

Cind analizam etimologia unui toponim sau hidronim cred ca este util sa privim zona respectiva in ansamblu.

De exemplu in zona montana a Brasovului intilnim nume mai mult sau mai putin ciudate ca :Busteni, Glajer/Glajerie , Tohan, Bran, Bucegi, Barsa,..

Bustean este trecut in DEX98 drept cuvint cu originea necunoscuta, iar in alte dictionare drept un cuvint autohton.
Glajerie inseamna un loc defrisat in interiorul padurii, luminis...
Din pacate in DEX98 avem urmatoarele interpretari:
glaja- sticla (din germanul Glas)
glajer - geamgiu , sticlar
Cuvintul glajerie nu este cuprins.
Despre Barsa ca sa zic... tongue.gif oile barsane...si poate nu intimplator cuvintul barsan este deasemeni un cuvint autohton care nu exista in alte limbi tongue.gif !!!

Chiar nu stie nimeni nimic despre primele atestari ale numelui Bucegi?! unsure.gif

exergy33

Trimis de: dinZarand pe 27 Sep 2005, 06:39 AM

Despre Barsa se zice ca ar veni de la un cuvant care in limba dacilor ar fi insemnat 'alb', de unde ar veni si 'barza'. Toponimul se regaseste si pe valea Crisului Alb, unde sunt Gura -Barza si Barsa, ultima atestata documentatr pe la 1400.

Trimis de: exergy33 pe 27 Sep 2005, 04:28 PM

dinZarand

QUOTE
Toponimul se regaseste si pe valea Crisului Alb, unde sunt Gura -Barza si Barsa, ultima atestata documentatr pe la 1400.


In ce document de atesteaza acest cuvint? unsure.gif

Despre originea cuvintului barza poti citi un articol pe site-ul lui Sorin Olteanu din care citez mai jos doar o parte:
QUOTE




barză- schiţă etimologică

(o variantă mult mai elaborată şi mai bogată este în curs de publicare)



Etimologiile mai vechi, care considerau pe barză fie împrumut din albaneză fie moştenire din lat. ardea “bâtlan, stârc”( v. DLR I,I (lit. A-B)), prezintă mari dificultăţi atât fonetice cât şi semantice, şi deaceea astăzi cercetătorii admit la unison originea autohtonă a termenului (v. C. Poghirc în ILR II p.309 şi 336).

Dialectele româneşti cunosc următoarele forme:

drom. barză “1.pasăre cu cioc, gât şi picioare lungi, cu pene albe, vârfurile aripilor negre şi ciocul roşu (ornit.ciconia ciconia); sin. cocostârc. 2. denumire pentru oile albe bălţate cu negru, de unde ucraineana a împrumutat pe barza “oaie neagră cu pieptul alb”.

arom.bardzu,-ă(pl.bardzi,-ă) adj. “bălan pestriţ; animal de  această culoare”, barză (pl.bărză) “catâr alb” şi bardzucánăt “oaie ori capră cenuşie cu dungi roşii pe cap”; din aromână bulgara a luat pe bardz ”cenuşiu”.

Cuvântul există şi în albaneză: barth, fem. bardhë “alb, -ă”,cu derivatele bardhosh “alburiu”şi bardhash “ţap alb, cal bălan”. De la acestea din urmă provin, dintr-o epocă recentă, şi drom. bardoş, bardăş(“barză” prin Mehedinţi şi Banat) .

    Pluralul berze şi forma de dat.-gen. berzei ar indica la prima vedere o rădăcină *berz-, dar aceasta este doar o regularizare analogică târzie (probabil după varză-verze,dar v.şi tipul alternant mai general masă-mese,fată-fete etc.), căci atestările daco-române cele mai vechi au pl.barze, gen.–dat.barzei iar aromâna nu cunoaşte decât formele cu a (v. supra).

Analiza semantică a tuturor formelor româneşti ne duce spre un sens primar rom. com.“albicios, alburiu, alb tărcat(cu negru şi/ori roşu(1))” şi nu spre cel de "alb" ca în albaneză, nefiind aşadar un concurent al lat. albus.

Existenţa cuvântului atât în română cât şi în albaneză îi probează vechimea, iar diferenţele de formă şi de sens între cele două limbi demonstrează că niciuna nu l-a împrumutat de la cealaltă, ci că ambele l-au moştenit din substrat. Suntem îndreptăţiţi prin urmare să reconstituim mai întâi un adjectiv rom.com.*bardzŭ, fem.*bardze cu sensul de “alb tărcat (cu negru şi/ori roşu), pestriţ”, iar din comparaţia acestuia cu alb. barth, bardhë “alb, -ă” să deducem apoi existenţa unui daco-moesian *barẓ2) care va fi desemnat o culoare(nuanţă de alb) pe care vom încerca s-o definim mai îndeaproape în cele ce urmează. Cuvântul trebuie să fi fost în dm. un adjectiv, aşa cum a rămas în albaneză, aromână şi, regional, şi în daco-română, însă şi sensul ciconia trebuie să fie străvechi, întrucât numele vechi grecesc al păsării (poate printr-un calc semantic după l-bile tracice), πέλαργος, însemna "alb pestriţ"


Ceea ce mi se pare interesant este faptul ca in limba sanscrita/sanskrita exista cuvintul baka cu sensul de cocor, bitlan (crane, heron - in engleza).

Mi se pare mult mai plauzibila urmatoare asociere :

Tara Barsei - Tara oilor barsane unsure.gif

exergy33

Trimis de: exergy33 pe 28 Sep 2005, 12:43 PM

dinZarand

Am gasit ca numele de cetatea Zarandului a fost trecut intr-un text din 1318
sau 1319 (nu retin exact) , insa nu se dadeau alte informatii despre limba textului respectiv si de cine a fost scris acesta.

exergy33

Trimis de: exergy33 pe 6 Oct 2005, 10:54 AM

Ma intereseaza daca stie cineva cuvinte legate de vechi unitati de masura care se foloseau pe timpuri in cele trei provincii romanesti (suprafata, volum, lungime, greutate..)...si bineinteles originea acestor cuvinte.

Dau ca exemplu ; prajina , falca si iugarul ( unitati pentru masurarea suprafetelor de pamint ).
Probabil ca avem si unele regionalisme care nu au fost cuprinse in DEX. devil.gif
Astept mai multe informatii.

exergy33

Trimis de: dinZarand pe 6 Oct 2005, 07:31 PM

La noi :
suprafata: iugar (lat. jugerum)
holda-1/2 ha-sper sa nu ma-nsel; moshu si bunica ar sti mai bine; tot cat un iugar.
razoara--mai mica de un iugar, dar nusunt sigur daca-i jumatate sau mai mult.
jumatate de razoara.
un talechi
Capacitate:
detz
bradie-pt. cereale.
greutate:
maja.
altele:
lat-panza se masoara in latzi-izmene de 6 latzi
vig-tot panza-un balot

Trimis de: dinZarand pe 6 Oct 2005, 08:59 PM

Am uitat "lantz"=o holda

Trimis de: exergy33 pe 7 Oct 2005, 07:19 AM

dinZarand

Eu stiu ca telechi inseamna gradina.
Ca unitate de suprafata un telechi citi m2 are?
Nu ai spus nimic despre detz si bradie.
Ultimul cuvint mi se pare cunoscut , dar nu stiu de unde. unsure.gif

De exeplu cuvintul tzap poate insemna si o cana de aprox 300 ml, tzap de bere.
Nu vad nici o legatura intre cuvintul tzap - animal si tzap - unitate de masura. cool.gif
Litra este o veche unitate de masura echivalenta cu un sfert de litru sau cu un sfert de Kg. rofl.gif .
In unele regiuni ea poate insemna si 300 mililitri.
Aceasta unitate s-a folosit cu mult inainte de introducerea sistemului international (SI) in viata de zi cu zi. tongue.gif

exergy33

Trimis de: dinZarand pe 7 Oct 2005, 05:44 PM

Am mai uitat de SHIN"IC, tot o unitate de masura a cerealelor: 2 saci de porumb fac un shinic , daca nu ma inshel.
Nu stiu sa spun daca talechiul e o unitate de masura propriu-zisa-mai degraba nu e-dar uneori, se foloseste intr-un asemenea fel.
E adevarat ca se zice de multe ori talechi si la gradina dinapoia casei, dar se zice, mai ales acelor gradini din vatra satului, pe care nu sunt construite case. Pot sa spun ca noi avem in satul X , 2 talechiuri si jumatate, ceea ce ma face sa cred talechiul are, de multe ori o suprafata fixa. Din pacate, nefiind in Romania acum, nu-i pot intreba mai multe pe bunici.

Trimis de: E.B.E. pe 7 Oct 2005, 09:36 PM

Eu stiu ca litra este peste 15l, si se foloseste la cereale. Nicidecum mai mica de un litru.

Dar nu pot garanta decat pentru Apuseni si Cluj.

Trimis de: carrad pe 8 Oct 2005, 11:02 AM

detz tre sa provina din "decem" latinesc
cat despre litra, io stiu ca insemna "un sfert"

Trimis de: exergy33 pe 8 Oct 2005, 08:15 PM

carrad

Sa intelegem ca un detz ar fi egal cu 10 litri sau 10 Kg?

In Moldova se folosea in trecut o unitate de masura pentru suprafata cu numele de falce, plural falci.
O falce de pamint are aproximativ 1.5 hectare.
Interesant este faptul ca originea acestui cuvint se gaseste in latinescul " falx". wub.gif
Din acelasi falx/falcis a derivat si falca/falci in limba romana.(vezi si expresia cu o falca in cer si cu una in pamint )
Nu vad legatura dintre aceste cuvinte! sad.gif

exergy33

Trimis de: dinZarand pe 8 Oct 2005, 08:57 PM

Un detz e a zecea parte dintr-un litru. Se zice despre cineva ca "o baut mai mult c-on detz".

Trimis de: exergy33 pe 10 Oct 2005, 06:55 AM

carrad

QUOTE
detz tre sa provina din "decem" latinesc


In evul mediu taranii trebuiau sa plateasca in mod obligatoriu
boierilor a zecea parte din recolta , adica trebuiau sa plateasca dijma sau zeciuiala.
In DEX se zice ca dijma provine din slava (dizma).
Ma gindesc ca acest cuvint poate avea o origine latina (acel decem pe care l-ai amintit si tu in alt context).

Ce parere ai ? wub.gif

exergy33

Trimis de: dinZarand pe 10 Oct 2005, 08:09 AM

"Decima" (pars) asa-i numita dijma in latina medievala.

Trimis de: exergy33 pe 11 Oct 2005, 06:35 PM

din Zarand

Despre decima si cuvintele derivate din aceasta radacina se pot spune multe.
Decima reprezenta in timpul Imperiului Roman a zecea parte din ofranda de razboi care in mod obisnuit era inchinata templelor. unsure.gif
Dupa aparitia crestinismului (filiera catolica ) a fost impusa regula de a se plati o zecime din venitul anual catre biserica.
Forma corupta a acestui cuvint latin , si anume dijma o regasim in perioada Evului Mediu in cele trei provincii romanesti.

Interesant este faptul ca originea verbului "a decima" care a devenit sinonim cu a nimici in masa , se gaseate tot in latinescul decima ! devil.gif

"Decimus" - adica al zecelea - insemna a omori unul din zece soldati (capturati) prin tragere la sorti !!! devil.gif sorry.gif

exergy33

Trimis de: carrad pe 11 Oct 2005, 06:40 PM

nu cred ca dijma vine din "decimus", ci doar "zeciuiala"...de unde sa fi aparut acel "j"? unsure.gif plus ca, din cate imi amintesc, "e" accentuat nu se inchide la "i" (desi nu bag mana in foc, pt. ca vrobesc din amintiri)...

in ceea ce priveste verbul "a decima" el este un neologism preluat ca atare din latinescul "decimare" care are sensul pe care l-ai amintit.

Trimis de: exergy33 pe 11 Oct 2005, 07:29 PM

carrad

Am citit undeva (nu mai tin minte exact unde ) ca in evul mediu timpuriu clerul catolic maghiar din Transilvania folosea cuvintul "decima" sub formele
"dezima " si "dizma".
Mai apoi aceasta ultima forma a fost preluata de slavi care ar fi transformat-o in "dijma"

exergy33

Trimis de: carrad pe 11 Oct 2005, 07:36 PM

este posibil sa fi folosit o forma "detzima"...de altfel grupurile "ce" si "ci" au evoluat de la o pronuntie "che", respectiv "chi" la pronuntia "tze" si "tzi", ca in "dicitur" rostit "ditzitur"....


nu stiu ce sa zic...o fi asa cum zici, desi, repet, mi se pare putin probabil...poate stie altcineva daca regulile de transformare fonetica permit o ipoteza "decima" > "dizma"...eu cred ca nu prea

Trimis de: exergy33 pe 12 Oct 2005, 03:00 PM

In unul din posturile mai vechi Ioan V a propus sa discutam cuvintul
mintuit.
In sens bisericesc el inseamna izbavirea de pacate , dar la fel de bine poate insemna si salvat .
In mod ciudat in limba romana apar unele expresii ca "lucru de mintuiala" sau "am mintuit ...". wub.gif

Lucru de mintuiala inseamna lucru prost facut. cool.gif
A mintui un lucru inseamna a duce acel lucru la bun sfirsit. cool.gif
Eu cel putin nu vad o legatura logica intre aceste expresii.
Daca ar mai fi fost Cla pe la Han probabil ar fi dat o definitie in inconfundabilul sau stil ,.. unsure.gif
Cine stie .poate citeste si Mihai acest post ...si comuta pedeapsa data (pe dreptate cred).

Dar sa revenim la subiect.
In DEX98 se spune ca ar proveni din maghiarul "menteni"...insa inclin sa cred ca nu este asa. devil.gif
Carrad poate gasesti tu ceva prin greaca sau latina.

exergy33


Trimis de: abis pe 12 Oct 2005, 03:52 PM

QUOTE (exergy33 @ 11 Oct 2005, 07:35 PM)
"Decimus" - adica al zecelea - insemna a omori unul din zece soldati (capturati) prin tragere la sorti !!!

Aici imi permit sa te corectez putin: decimarea era o pedeapsa care se aplica propriilor trupe, cand o unitate militara romana era acuzata de lasitate pe campul de lupta. Nu prizonierilor.

Trimis de: exergy33 pe 12 Oct 2005, 04:05 PM

abis

Se poate sa ai dreptate. unsure.gif
Oricum sensul pe care il are azi acest cuvint este foarte departe de cel original.

exergy33

Trimis de: IoanV pe 12 Oct 2005, 09:39 PM

In dictionarul maghiar-roman am gasit mento=salvare. Probabil de aici vine mintuire.
De remarcat totusi asemanarea mento-mental-minte. Ciudate plimbari fac cuvintele astea. Oare cum o fi ajuns in limba maghira mento=salvare? Are si mintea rolul ei in salvarea noastra, pro sau contra, nu?

Trimis de: exergy33 pe 13 Oct 2005, 09:09 AM

abis

Da , ai avut dreptate in ce priveste "decimarea " soldatilor romani.

QUOTE
Decimus Brutus did his duty as a Roman commander. He had been in contact with Caesar via the Courier's back and forth as Caesar was making his way to Rome.

Per custom, the legion was to be punished, suggested Decimus.

Caesar had agreed.

Disbandment recommended, suggested Decimus.

Caesar had agreed.

Decimation necessary, suggested Decimus.

At your peril, had said Caesar.

Decimus was true to his word, the legion was brought before tribunal outside Tergeste and given notice that as of the conclusion of the meeting they were to be dispersed without pay or honor. But first, they would be decimated. Every contubernium would beat their tenth man to death.

The parade ground was stony silent. The lucky nine in ten were given their clubs by Decimus' officers. The order to commence was shouted once. Nothing happened. Again. And nothing.


exergy33


Trimis de: exergy33 pe 13 Oct 2005, 10:48 AM

IoanV

Iata ce am gasit in dictionarul etimologic englez:

QUOTE



mental 
c.1422, from M.Fr. mental, from L.L. mentalis "of the mind," from L. mens (gen. mentis) "mind," from PIE base *men- "to think" (cf. Skt. matih "thought, mind,"


Am cautat mai departe sensurile pe care le poate avea radacina lexicala "mati"
in limba sanscrita.
Iata ce explicatii da Dictionarul Monier-Williams:
-mati - mind, intelligence , judgement , understanding (minte, inteligenta, judecata, intelegere)
-mantu- adviser, arbiter (sfatuitor, arbitru )
- lord of men (regele oamenilor wub.gif )
Se poate face o legatura intre rege si puterea acestuia de a absolvi de vina pe cei ce au gresit.
De aici si pina la Isus Mintuitorul cred ca drumul (lingvistic ) este foarte scurt.
Inainte de a fi o salvare , mintuirea poate fi interpretata ca o iertare , o absolvire a greselior, a pacatelor cu voie si fara de voie....si tocmai aceasta iertare duce la salvarea omului.

Sint unii specialisti care au identificat o serie de cuvinte sanscrite si din dialectele triburilor iraniene in limba maghiara.
Cred ca mento reprezinta unul dintre acestea. unsure.gif

exergy33


Trimis de: carrad pe 13 Oct 2005, 11:07 AM

atributul de "mantuitor" este o traducere a adjectivului "soter".

daca tot veni vorba de radicalul men-, as vrea sa va supun atentiei verbul gandirii din limbile germanice, care este in legatura cu verbul multumirii...

to think / to thank

este vorba de acelasi radical, pe grade diferite. mie una mi se pare interesanta aceasta inrudire....


Trimis de: exergy33 pe 13 Oct 2005, 12:26 PM

carrad

Nu ai spus acest adjectiv "soter" carei limbi ii apartine?
Poti da mai multe explicatii , please!

exergy33

Trimis de: carrad pe 13 Oct 2005, 03:45 PM

"soter" e salvator, mantuitor in greaca veche

Trimis de: exergy33 pe 14 Oct 2005, 06:30 AM

carrad

Asteptam mai multe explicatii.
In Grecia cuvintul "soter" a fost aplicat mai multor personaje , cum ar fi :
Zeus Soter
Ptolemeus Soter

Acest cuvint s-a bagatelizat in limba romana sub forma numelui masculin Sotir sau a celor de familie ca Sotirescu , Sotiru , Sotireanu.. cool.gif

Totusi nu s-a gasit un raspuns la intrebarea care este etimologia cuvintului a mintui.
Oare in afara de maghiari si romani mai sint si alte popoare (in Europa) care sa aiba in vocabularul lor un cuvint asemanator din punct de vedere fonetic cu "mintuire" sau "mento" si care sa semnifice acelasi lucru ?

exergy33

Trimis de: exergy33 pe 16 Oct 2005, 08:12 PM

In unul dintre posturile mele anterioare am spus ca o serie de cuvinte pe care DEX-ul le da drept cuvinte cu etimologie necunoscuta sau cuvinte de origine maghiara sint trecute in dictionarul maghiar ca fiind cuvinte pur romanesti.
Una dintre cele mai interesante carti in acest domeniu este lucrarea lui Bakos Ferenc ELEMENTE LEXICALE ROMÂNE ÎN VOCABULARUL LIMBII MAGHIARE , publicata in 1982.

Autorul oferă un scurt istoric al cercetării în domeniul care datează de acum 200 de ani de când s-a început înregistrarea elementelor de origine română în vocabularul limbii maghiare. Primele încercări timide s-au limitat doar la o analiză comparativă a cuvintelor corespondente şi se datorează lui Benk ő József – 1873.

Un capitol aparte se referă la producti­vitatea elementelor de origine română. Autorul, consultând surse în mod subiectiv şi aleatoriu, fără a pretinde epuizarea domeniului, inventariază lexemele de origine română sub raport morfologic în următoarea formulă: din 2256 de cuvinte de origine română 1687 sunt substantive, 235 adjective, 290 verbe, 27 interjecţii, 14 adverbe şi 3 prepoziţii.

Articolul complet pe aceasta tema se poate citi la:

http://www.bibliotecamm.ro/?s=20&f=24

exergy33

Trimis de: exergy33 pe 21 Oct 2005, 08:40 AM

Postez citeva versuri scrise de pictorul si graficianul bulgar ROMAN KISSIOV ,in care el da o definitie poetica a magiei cuvintelor.

[QUOTE]
Scrisoare, II

Dragă,
Îti scriu iarăsi.

Mă întrebi la ce mai lucrez.
Cum să-ti spun – încerc
Să încui cuvintele în idei si în noime...
Mă întrebi unde locuiesc.
Cum să-ti spun – în timp ce încerc
Să încui cuvintele, până la urmă
Ele mă-ncuie pe mine.
Închisoarea cuvintelor – iată adresa mea.
Poti să treci pe aici, dacă vrei.
Aici nu sunt zile de vizită.
În general mă simt bine, conditiile-s minunate...
La ferestre nu-s gratii,
Nici gardieni pe la usi.
Usile, usile grele de fier
Stau totdeauna deschise.

Vrei desigur să stii
Dacă am fost condamnat pe viată.
Trebuie să stii că aici,
Practic, moarte nici nu există.

Traducere facuta de Carolina ILICA si Dumitru M. ION

exergy33

Trimis de: exergy33 pe 21 Oct 2005, 01:09 PM


Analizind cuvintele care ar putea sa aiba o oarece legatura cu cuvintul "mintuitor " mi-a venit o idee.
Aceasta corelatie poate parea cam hazardata dar totusi o expun aici. unsure.gif

Se stie ca in Biblie , Isus a mai fost numit si RABI , adica INVATATOR.
Acest cuvint "rabi " poate fi interpretat intr-un sens mai larg ca sfatuitor , calauza spirituala, indrumator..
Este posibil ca la inceputurile crestinismului cuvintul rabi sa se fi tradus prin "mentor "- aceste doua cuvinte avind aceleasi conotatii , si mai apoi crestinii din spatiul romanesc sa-l fi utilizat ca atare. unsure.gif

Etimologia lui "mentor" se gaseste in lumea greaca.
Mentor a fost prietenul lui Ulyse si sfatuitorul lui Telemach (fiul lui Ulyse ).

DEX-ul da originea cuvintelor mintui/mintuitor/mintuire in maghiarul "menteni", care dupa parerea mea cel putin, este o explicatie trasa de par.

exergy33

Trimis de: exergy33 pe 19 Dec 2005, 09:00 PM

Stateam si ma gindeam cit de multe cuvinte cu etimologie necunoscuta legate de viata spirituala , psihic sau viata sociale se gasesc in limba romana. cool.gif
Dau numai citeva exemple :
mihnire , posomorit , posac ,vraiste meteahna , zapacit , podidit , sclifosit , buimac , uimit , neghiob , mirlan , scalimb , ferches , ... cool.gif

Nici unul dintre cuvintele enumerate nu are o asemanare cu alte cuvinte din limbile indo-europene in forma in care se vorbesc ele azi in spatiul european !!!

Aceste cuvinte de unde vin ?

exergy33

Trimis de: dinZarand pe 20 Jan 2006, 04:36 AM

Ce am gasit despre toponimul "Zarand":

Alanii au fost un trib nomad de origine iraniana care au ocupat stepele Caucazului pana la sfarsitul secolelor 2 e.n. Alanii constituie ultimul val sarmatic care au pornit in secolele 2-3 si ei in directia vestului miscandu-se spre Dunare. La 370 se afiliaza hunilor lui Atila si ataca impreuna cu ei imperiul Bizantin. O parte a alanilor s-au asociat cu vandalii si au plecat in Africa impreuna cu acesti vandali. Au disparut din istorie in jurul secolului 5 e.n fiind probabil asimilati pentru ca nu se stie nici o sursa sa fi fost exterminati de vre-un razboi.

O buna parte din ei au ramas insa in zona lor de origine, respectiv zona Caucazului si a Cubanului, osetinii de azi fiind urmasii lor. Popor vechi, autodenumidu-se yas, alanii sint semnalati de chinezi, in anul 126 e.n sub numele de an-zai, si de greci care i-au numit initial asaioi.
Etnonimul lor original, yas, a ramas in citeva toponime rominesti : orasul Iasi—intemeiat se pare de ei ( un alt oras, Yassi exista in Turkestan avind aceiasi provenienta); satul Iasca de la gurile Nistrului; Valea Iasului din muntii Argesului; Prutul-considerat odinioara fluviul alanilor; si toponimicul Zarand ( cf. subst. osetin zarond-batrin)

[COLOR=red]

Trimis de: Cla pe 20 Jan 2006, 05:05 AM

QUOTE (exergy33 @ 19 Dec 2005, 08:00 PM)
Stateam si ma gindeam cit de multe cuvinte cu etimologie necunoscuta legate de viata spirituala , psihic sau viata sociale se gasesc in limba romana.  cool.gif
Dau numai citeva exemple :
mihnire , posomorit , posac ,vraiste  meteahna , zapacit , podidit , sclifosit , buimac , uimit , neghiob , mirlan , scalimb , ferches , ... cool.gif

Nici unul dintre cuvintele enumerate nu are o asemanare cu alte cuvinte din limbile indo-europene in forma in care se vorbesc ele azi in spatiul european !!!

Aceste cuvinte de unde vin ?

exergy33

Sa te ajut?
Mahnire= Mah, n-am primit iahnie
Posomarat = omorat din cauza Postului (de carne)
Posac= vine din germanul "Postsack", ala pe care-l duce postasul in fiecare zi.
Daca nu-i nimic in cutia postala, esti posac.
Zapacit= celtii vorbeau asa "The pershit", insemna "femeie in PMS" , preluat de englezi.
Neghiob. Dar ce e "ghiob" ? blink.gif
Buimac = 2 Hamacuri.

[N-o lua in serios, dacii-s de vina rofl.gif ]

Trimis de: exergy33 pe 22 Jan 2006, 08:35 PM

dinZarand

Am citit cele postate de tine , dar nu sint cu totul de acord.
Ai uitat sa dai sursa din care ai preluat informatiile.
Daca alanii , respectiv osetinii au adus cuvintul Zarand pe plaiurile romanesti , atunci de ce o zona geografica din estul Iranului , la granita cu Pakistanul , are acelasi nume ?
Acolo nu a calcat picior de alan .

Dupa cum am mai spus si inainte cuvintul 'zar' in limba persana veche cit si in cea moderna /Farsi se traduce prin : aur , auriu...si se aici a derivat si cuvintul 'zaraf' sau 'saraf' , cuvint care DEX-ul il da ca fiind de origine turca . devil.gif

Atit in Zarandul iranian cit si in Zarandul romanesc se gasesc mine de aur .
Sa fie asta doar o simpla coincidenta ?!....sau poate e altceva ?

Ma voi documenta cu privire la "toponimicul Zarand ( cf. subst. osetin zarond-batrin) ".

Voi reveni cu amanunte .

exergy33


Later Edit

Intre timp am gasit un dictionar english/osetin , on line , la adresa :

http://www.websters-online-dictionary.org/translation/Osetin/zarond

Trimis de: dinZarand pe 25 Jan 2006, 01:19 AM

Exergy,
Pe internet am gasit etimologia.
Si etimologia care-l leaga de "aur" s-ar putea fi plauzibila, dar, trebuie lamurite cateva lucruri.
Ce a denumit "Zarand" prima data? Muntii omonimi, regiunea omonima sau localitatea.
Eu as crede ca muntii, desi nu am nici un fel de document. Este mult mai logic insa.
Din cate stiu, extracerea aurului dessi este foarte veche (antichitate) in zona, totusi ea nu s-a facut din Muntii Zarandului propriu-zisi, ci din Muntii Metaliferi care inchid la est, sud -est, Depresiunea Zarandului, si, cred, ca si din Munti Bihorului. Din pacate nu stiu care este denumrea veche a Muntilor Metaliferi.
Totusi cred ca etimologia "zarond" (batran) este mai probabila din cauza ca in zona este dovedita arheologic prezenta unei populatii sarmatice numeroase. Este vorba, in principal, de iazigi.

Trimis de: exergy33 pe 25 Jan 2006, 09:14 AM

dinZarand

QUOTE
Ce a denumit "Zarand" prima data? Muntii omonimi, regiunea omonima sau localitatea.
Eu as crede ca muntii, desi nu am nici un fel de document.


Ai intuit bine.
Vreau sa spun ca 'Zar' apare in toate textele religiei lui Zoroastru , texte scrise in persana veche numita ZEND AVESTA.
Chiar numele lui Zoroastru , care este o forma grecizata si corupta a numelui persan ZARTUSHT , este legat de cuvintul zar si inseamna (posesorul) camilei de aur.
Aceasta este o aluzie la familia lui , familie cunoscuta in zona ca posesoare a celor mai bune camile de la vremea respectiva.
zar = aur
ushatra = camila

Cuvintele zar/aur si zard /galben sau galben auriu se regasesc in toponimia spatiului care in vechime a apartinut imperiului persan.

In Iran se afla muntele Zard Kuh /muntele de aur , munte cu o inaltime de peste 4000 m din partea se sud-vest a lantului muntos Zagros.

In Uzbekistan , fost teritoriu al imperiului persan , se afla Zar(d)-Tape /dealul de aur.
Acest loc este unul din cele mai importante site-uri arheologice din zona.

In Afganistan se afla valea Zar-Afshan /locul de unde tisneste aurul , care de multe ori este tradusa in mod eronat drept "Valea Luminoasa".

In Iran si Romania avem muntii Zarandului , si curios ca in ambele locatii geografice despartita de mii de km , s-a exploatat din vechime aurul !!!

Daca vrei sa faci o analiza mai complexa , si sa te apropii de adevar , trebuie sa iei in considerare si etimologia unor alte nume geografice din partea se vest a Romaniei , ...inclusiv numele Banat .

In Banat se mai folosesc inca o serie de regionalisme care au un corespondent direct in persana veche .
Dau ca exemplu singep/singeap care inseamna veverita , si pe care DEX-ul il da drept un cuvint cu etimologia necunoscuta.
In Iran si la ora actuala la veverita se spune "singeab" .
Dupa islamizare limba persana a suferit unele modificari de pronuntie , in unele cuvinte litera P a fost transformata in B sau in F, arabii neavind in alfabetul lor litera P !!! devil.gif
Astfel cuvintul Part/Partian a devenit Fars , iar limba persana a devenit limba Farsi .

Alt cuvint ar putea fi mesing , si care inseamna obiecte din cupru sau arama.
In persana la cupru se spune "Mes".

Sint multe nume care pot face obiectul unor cercetari serioase.


exergy33

Trimis de: Achernar pe 25 Jan 2006, 11:08 AM

Intrebarea care se pune e in ce masura sarmatii si iazigii din campia panonica au reusit sa-si impuna limba si cultura pe teritoriul Banatului si Crisanei de azi.

Trimis de: exergy33 pe 6 Feb 2006, 02:28 PM

Cla
Ramasesem datoare cu un raspuns.

QUOTE
QUOTE (exergy33 @ 19 Dec 2005, 08:00 PM)
Stateam si ma gindeam cit de multe cuvinte cu etimologie necunoscuta legate de viata spirituala , psihic sau viata sociale se gasesc in limba romana.  
Dau numai citeva exemple :
mihnire , posomorit , posac ,vraiste  meteahna , zapacit , podidit , sclifosit , buimac , uimit , neghiob , mirlan , scalimb , ferches , ... 

Nici unul dintre cuvintele enumerate nu are o asemanare cu alte cuvinte din limbile indo-europene in forma in care se vorbesc ele azi in spatiul european !!!

Aceste cuvinte de unde vin ?

exergy33


QUOTE
Sa te ajut?
Mahnire= Mah, n-am primit iahnie
Posomarat = omorat din cauza Postului (de carne)
Posac= vine din germanul "Postsack", ala pe care-l duce postasul in fiecare zi.
Daca nu-i nimic in cutia postala, esti posac.
Zapacit= celtii vorbeau asa "The pershit", insemna "femeie in PMS" , preluat de englezi.
Neghiob. Dar ce e "ghiob" ?
Buimac = 2 Hamacuri.

[N-o lua in serios, dacii-s de vina  ]



Cla , ce mare ajutor mi-ai dat ! laugh.gif

Probabil la ora cind trimiteai acest mesaj erai lihnit de foame , gindul iti zbura la iahnie , piftie , plachie , tarie , ... devil.gif
Tinind cont ca 19 Dec este o zi din postul dinainte de Craciun , mi se pare evident faptul ca erai posomorit din cauza mincarii fara carne. cry.gif

In cutia postala nu ai gasit felicitarile pe care asteptai sa le primesti , ...ai posac ai deschis calculatorul si te-ai aruncat in spatiul virtual ca intr-un ocean fara sfirsit , ...valurit dupa metodele BUFNILIENE !!! rofl.gif

Zapacit de o frumoasa nordica , sau poate de o nou venita din lumea orientala , te-ai adincit in teme de meditatie profunde ....ca de exemplu cum sa..???!...dar mai bine sa nu dam exemple ! rofl.gif

Si bine spui , ce e ghiob ?...limba romana e plina de cuvinte autohtone pe aceiasi tema .
De la DEX citire : tolomac , buimac , scalimb , mirlan , matahala , , ...toate 100% originale .

De vina- s numai dacii , vorbeau codificat ca sa nu-i inteleaga romanii devil.gif , si uite ca de aia s-a pierdut limba daca.


PS. Caltabosi si gogoase sint trecute si ele pe lista cuvintelor autohtone , lista din care mai fac parte si : brinza , urda , alivenci , terci , zer ,... hh.gif

Spor la treaba!

exergy33

Trimis de: exergy33 pe 12 Sep 2006, 01:01 PM

Text din cartea "Fluierul la romani". Autor: Traian Ciuculescu


Fluierul - legenda si istorie

Traind in deplina comuniune cu natura, oamenii erei preistorice nu vor fi fost doar coplesiti de spaimele provocate de nenumaratele primejdii care le amenintau viata, ci si sufletul lor vor fi tresarit la auzul cantecului pasarilor, la freamatul frunzelor in bataia vantului, la diferitele sunete ale vocii animalelor. Instinctul natural de a imita a facut ca intaia incercare de exprimare a diferitelor senzatii sa se fi produs prin voce, iar a doua, prin instrumentele muzicale care si ele, la randul lor, cautau sa imite vocea omeneasca.

Legenda...

Utilizarea in scopuri muzicale a producerii sunetelor prin trecerea (scurgerea) unui curent de aer peste tulpinile tubulare sectionate ale unor plante este atribuita de legendele grecesti zeului Pan, protectorul turmelor si padurilor. Indurerat de pierderea iubitei sale, nimfa Syrinx, metamorfozata de zei in trestie, nefericitul Pan a luat sapte tevi de trestie de lungimi si grosimi diferite pe care le-a lipit cu ceara, creind in felul acesta instrumentul muzical numit syrinx, cu care iese invingator in intrecerile muzicale cu alte zeitati, castigandu-si simpatia nimfelor, in ciuda urateniei sale.
Nascocirea fluierului (flautului) este atribuita tot unor zeitati - Atena, zeita intelepciunii. Acesta il pierde sau il arunca si fluierul este gasit de Marsyas, un pastor frigian care, in scurt timp, ajunge vestit pentru arta sa. Impins de o trufie nemasurata, Marsyas il provoaca la o intrecere pe insusi Apollo, el urmand sa cante din fluier, iar zeus, din lira. Muzele il declara invingator pe Apollo, iar nesabuitul pastor este pedepsit, in urma ramasagului pierdut, prin jupuirea pielii. Zeul regreta asprimea pedepsei si-l metamorfozeaza pe Marsyas intr-un rau care ii poarta numele si pe ale carui valuri fluierul ajunge pe malurile Sicyonei, unde este gasit de un cioban.

... si istoria

Adevarul este ca nu numai vechii greci, ci si alte popoare ale lumii antice au cunoscut asemenea instrumente care produceau sunete prin suflarea unui jet de aer peste sectiunea unui tub.
Cercetarile arheologice au dat la iveala fragmente ale unor fluiere, a caror vechime a fost apreciata la peste 15 000 de ani, cum este cazul celui descoperit in statiunea arheologica Vezere din Franta.
In mod surprinzator, formele primitive ale fluierului nu au disparut. Unele dintre acestea, cum este cazul tilincii bucovinene, pot fi intalnite si astazi.
In oriental antic, in Grecia si, mai tarziu, la Roma, fluierul a avut o mare importanta muzicala si a cunoscut o mare diversitate de tipuri si forme determinate de specificul muzicii practicate in regiunile pe care acestea le reprezentau.
Fluierele grecilor si romanilor se confectionau din trestie, soc dar si din oasele unor pasari (cocor, vultur) sau ale unor animale mari (cerb).
Ocaziile in care se foloseau fluierele erau felurite: la petreceri si spectacole publice, la mese, la nunti, in cadrul unor ritualuri religioase, funebre sau magice.
Dupa cat se pare, fluierele rituale se faceau din oase de om. O reminiscenta a unor astfel de practici s-a pastrat in denumirea data unui os al piciorului, denumire intalnita atat in Latina (tibia), cat si in limba romana: fluierul piciorului sau in dialectal aroman: calamea ciorlui.
Importanta acordata fluierului este evidentiata si de faptul ca arta de a canta la acest instrument facea parte din educatia tineretului grec si roman.
In evul mediu, fluierul cade in desuetudine. El este redescoperit in epoca Renasterii, timp in care este perfectionat.
Conservand elemente arhaice, dar incorporand si descoperiri de data recenta ale stiintei si tehnologiei, realizat din materiale diverse: lemn, bambus, trestie, metal, plastic, ceramica etc., fluierul se bucura de o mare popularitate, el putand fi folosit in cultivarea oricarui gen de muzica, contribuind prin timbrul sau luminos la exprimarea celor mai diverse sentimente omenesti. Simplitatea, dimensiunile reduse sunt doar cateva dintre caracteristicile care i-au asigurat popularitatea si raspandirea.



Trimis de: soka norman pe 12 Sep 2006, 06:16 PM

nu stiu de unde ati scos voi partea cu alanii si cuvintele romanesti ca si eu ajunsesem la concluzii asemanatoare.
chiar cuvantul Bihor(in maghiara Bihar) are corespondent in statul Bihar(chiar unele variante Bihor).am aflat ca vine di sanscritul vihara care inseamna adapost. Pt regiunea Bihor din Romania am gasit 3 etimiogi diferite,(cum ar fi slavul vifor).Interesant judetul alaturat se numeste Salaj(adapost).
Si muzica din Bihor imi aduce mie ca sonoritate si stil de muzica din Punjab.
Motii ca si alani purtau un mot in varful capului pana in sec.19.Initial ma gandisem ca unii alani au fost maghiarizati devenind razboinicii secui(din persanul saka-scit) ,iar ceilati romanizati devenind moti si oseni(faceam comparatie intre numele de oseni si cel de asii dat alanilor,vezi si oseti).si muzica stridenta oseneasca,tapuritul,e deosebita.
Am mai observat pe vase ceramice din Transilvania modele similare cu cele din olaria neoliticului chinezesc.
Facusem legatura dintre Menumorut si 2 nume sanscrite Manu si Maruti(razboinici),am aflat apoi ca inseamna ceva in limbile turcice;
turcomanii pretind ca ei sunt alanii si scito-sarmatii si ca nu e nici o dovada ca alanii vorbeau o limba indo-iraniana ci turco-mongola(puteti gasi astea pe site-ul turkish world sau turkik world).

Sa nu uitam ca exista o populatie numita jat in Punjab,;ei pretind ca jat si getae(getii) provin din aceiasi stramosi.Eu pretindeam ca getii au venit din Dacia, ei nu si nu ,ca getii au plecat din India(sau din Afganistan).Au si nume ca dahya sau Krishan.Suna cunoscut?

Asa din mandrie patriotica.... am auzit ca exista o populatie ,un trib in Bihar-India care vorbeste aproape romaneste.Stie cineva ceva despre aceasta populatie? ohmy.gif

Trimis de: exergy33 pe 15 Sep 2006, 01:24 PM

QUOTE
Asa din mandrie patriotica.... am auzit ca exista o populatie ,un trib in Bihar-India care vorbeste aproape romaneste.Stie cineva ceva despre aceasta populatie? 


Din ce sursa ai aflat asa ceva ? Adresa exacta , te rog. smile.gif
Cum se cheama tribul care o vorbeste si sub ce nume este cunoscut dialectul respectiv ? unsure.gif

In legatura cu motii ,.. eu stiu cu totul altceva . Ca ei sint urmasii acelor comati , adica dacii fara descendent nobiliar . Dacii nobili au fost numiti tarabostes sau pileati .
Numele de comati a fost dat de romani tocmai pentru a scoate in evidenta o caracteristica a acestor bastinasi , coama de par , pe care multi si-o stringeau sub forma de mot .

Pentru restul ideilor exprimate in ultimul tau post am sa revin cu un alt comentariu .

Trimis de: soka norman pe 15 Sep 2006, 05:34 PM

William Schiller, Unde s-a născut civilizatia. (Cităm după revista Arhetip nr 6-7. Se mai afirmă că în statul indian Bihar - omonim al regiunii românesti Bihor - există populatii ce vorbesc o limbă aproape identică cu limba română.)
Mesaje in piatra

din pacate nu am mai mult decat aceasta informatie,si eu speram sa verific daca e adevarat sau nu.stiu ca exista romani dusi de Justinian in 500 in muntele Sinai Egipt,dar nu stiam ca e posibil sa existe un "trib"in India.
nu stiu daca cineva s-a inetresat de acest lucru pana acum.

Trimis de: exergy33 pe 17 Sep 2006, 02:19 PM

Cartea de care vorbesti tu este imposibil de gasit in fisierul bibliotecii congresului (USA) .
Mi s-a parut extrem de ciudat ca nu se gasesc informatii suficiente pe net despre acest autor , arheolog ??? , se pare .... wub.gif
De ce nu este el citat de alti colegi din domeniu ?!
Am observat ca numele lui , cit si cel al cartii , este vehiculat numai pe siturile asa zis 'daciste' sau 'traciste' . Nu stiu daca termenii folositi de mine sint corecti din punct de vedere gramatical .

Ti-am citit toate posturile de pe situl acela indian . smile.gif
Cum ai ajuns acolo ? smile.gif

O teorie asemanatoare , despre legatura dintre jats si croati , este sustinuta de o serie de istorici croati , istorici care refuza ideea originii slave a croatilor .
Teoria lor este interesanta , are argumente logice ... bazate atit pe radacini lingvistice , cit si pe unele insemne heraldice si 'designul' unor piese vestimentare din portul lor popular .

Am trecut si pe la situl lui S .O , smile.gif , ... am vazut ce ai postat si acolo .
Nu sint de acord cu unele lucruri .
Dupa parerea mea , ar trebui sa fii mai flexibil in gindire , si sa nu te lasi prins de unele coincidente .
Iti spun asta din experienta mea proprie .

Trimis de: soka norman pe 17 Sep 2006, 04:05 PM

Am ajuns pe site-ul acela din intamplare,cautam ceva despre geto-daci si am dat de acel site.si m-am inscris. biggrin.gif
Din pacate nu am revista Arhetip nr 6-7 sa vad acolo ce scrie de fapt acest William.Nu cred ca biblioteca USa are toate cartile.Totusi daca voi ajunge prin India(un jat S Tewatia chiar vrea sa il invite pe Savescu la un posibil congres in 2007,i-am zis ca nu ar fi indicat deoarece Savescu are alte idei despre daci) voi incerca sa aflu mai multe informatii.

Trimis de: exergy33 pe 17 Sep 2006, 05:24 PM

Te referi cumva la Dr. S.K. Tewatia , cel care sustine ca populatia jatt era superioara tuturor triburilor ariene ,triburi din care facea si ea parte ? unsure.gif

Daca vrei , iti pot spune ca acest Tewatia eate varianta indiana a lui ... Savescu . smile.gif
O fi lumea mare , insa pe Internet e mica ... atit de mica ca ei doi s-au intilnit fara dificultate .
Mi-ar fi placut sa asist la o discutie intre cei doi . smile.gif , fiecare aparindu-si cu zel ideile fixe si ... personale .

Trimis de: soka norman pe 17 Sep 2006, 11:52 PM

Da ,asa este.De fapt cei 2 au vorbit la telefon acum 4 luni.
Evident ,personal,nu impartasesc asemenea enormitati cu leagane de civilizatii si centre ale universului.Dar fiecare cu parerea lui.Nu cred ca ar discuta in contradictoriu ci ar bea o bere. smile.gif
Oricum cu aceasta ocazie am avut ce invata despre daci. smile.gif Din pacate dovezile despre numele de daci ma duc prin zona Afganistanului si nu in zona carpatica cum as fi dorit.Dar poate ma insel.
Te pot intreba ,de unde aceasta pasiune pt Iran?de fapt pt conexiunile dintre limba romana si cele iraniene? smile.gif

Trimis de: exergy33 pe 18 Sep 2006, 05:36 PM

Citeste aici despre dahae ... si dupa aceea mai putem discuta .
http://www.livius.org/da-dd/dahae/dahae.html

Pasiunea mea pentru conexiunile dintre limbi o am din copilarie . smile.gif
Bunica mea vorbea fluent cinci limbi . smile.gif De la ea am deprins un fel ciudat de a 'simti' o limba straina . smile.gif

Acum pot identifica mai usor anumite legaturi dintre cuvintele romanesti si cele din limba persana , pentru ca locuiesc in Iran .

Ma uimeste faptul ca in Romania se stie atit de putin despre inscriptia in limba persana descoperita la Gherla . Iranienii o interpreteaza ca un semn al relatiilor politice dintre imperiul persan si statul dac . smile.gif

http://www.livius.org/da-dd/darius/darius_i_t12.html

"One of the most remarkable inscriptions from Antiquity is the following fragmentary text, written in Persian cuneiform script, found in 1937 on a clay tablet in Gherla, and published in 1954:

[...] king [Darius] son of Hystaspes [...]
[...] did [...]
This is of course not a text full of very important information, but the fact that it exists is remarkable, because Gherla is in the northwestern part of modern Rumania."

Trimis de: Rex_Pelasgorum pe 28 Sep 2006, 08:36 PM

QUOTE
Ma uimeste faptul ca in Romania se stie atit de putin despre inscriptia in limba persana descoperita la Gherla . Iranienii o interpreteaza ca un semn al relatiilor politice dintre imperiul persan si statul dac .


Ma crezi ca nici un istoric roman nu stie de ea ? wink.gif

Eu am o alta ipoteza.... ca defapt Darius nu mergea el sa vaneze "sciti", ci se ducea dupa minele de aur ale Daciei, sau ca cel putin, a detasat un corp de oaste care sa se duca in aceea regiune.

Dumitru Balasa spune in cartile sale :

" Dupa mai bine de doua milenii, în 1793 se zideste biserica Sf. Ioan Botezatorul, zisa Brosteni, din Ocnele Mari, judetul Vîlcea. În pronaos, pe zidul de miazazi, pictorul a executat în culori un sicriu, în pozitie verticala, iar în el apare mort regele persilor, care încercase sa robeasca Dacia. O inscriptie în penel are urmatorul cuprins: „O, Darie! Nu ti-a ajuns lumea întreaga si acum te-au saturat patru coti". Este o splendida replica iconografica necunoscuta data unuia din marii cotropitori ai lumii antice." thumb_yello.gif

Trimis de: soka norman pe 29 Sep 2006, 01:33 AM

QUOTE (exergy33 @ 18 Sep 2006, 06:36 PM)




Ma uimeste faptul ca in Romania se stie atit de putin despre inscriptia in limba persana descoperita la Gherla . Iranienii o interpreteaza ca un semn al relatiilor politice dintre imperiul persan si statul dac . smile.gif
[...] king [Darius] son of Hystaspes [...]
[...] did [...]
This is of course not a text full of very important information, but the fact that it exists is remarkable, because Gherla is in the northwestern part of modern Rumania."[/i]

chiar ca nu am auzit de aceasta inscriptie a lui Darius.

Trimis de: exergy33 pe 29 Sep 2006, 06:54 AM

Mai dau aici un link ,apartine Asociatiei de Studii Antice din Iran .
http://www.cais-soas.com/CAIS/History/hakhamaneshian/darius_great.htm

QUOTE
A fragmentary Old Persian inscription from Gherla, Rumania (Harmatta), and a letter from Darius to Gadates, preserved in a Greek text of the Roman period (F. Lochner-Hüttenbach, in Brandenstein and Mayrhofer, pp. 91-98) also belong to this category. "


Si aici se face referinta la inscriptia gasita la Gherla si care a fost comentata pe larg in lucrarea scrisa de doi reputati istorici germani ,si anume : W. Brandenstein and M. Mayrhofer, Handbuch des Altpersischen, Wiesbaden, 1964

Trimis de: exergy33 pe 24 Oct 2006, 07:56 AM

Ma voi lega in discutie de cuvintul rîu/râu .
Iata ce spune dictionarul :

RÂU, râuri, s.n. 1. Apă curgătoare (permanentă) formată din unirea mai multor pâraie şi care se varsă într-un fluviu, în alt râu, într-un lac etc. 2. P. anal. Cantitate mare de lichid care curge; torent, val. ♦ Fig. Şir, coloană, mulţime de oameni în mers. ◊ Expr. Râuri-râuri = în număr mare, fără sfârşit; potop. 3. (La pl.) Cusătură în linii şerpuitoare, care împodobeşte mânecile, de la altiţă la manşetă, şi piepţii cămăşilor de la costumul naţional. - Lat. rivus.

Cineva m-a intrebat ce inseamna RHEOLOGY si care este etimologia cuvintului .
Rheologia se ocupa cu proprietatile si comportamentul substantelor care au capacitate de curgere , felul in care isi schimba ele forma , luind in considerare compozitia si structura materialului /substantei in cauza .

Ca de obicei , am verificat etimologia folosind Encarta Dictionary ... si iata ce am citit acolo :

rheo -
[From Greek rheos “stream, current,” which was formed from rhein “to flow.” Ultimately from an Indo-European word that is also the ancestor of English stream.]


Daca mergem un pas mai departe , si ne vom opri la verbul a inrâuri ... vom avea o surpriza :

ÎNRÂURÍ, înrâuresc, vb. IV. Tranz. şi intranz. A exercita o influenţă asupra cuiva sau a ceva; a influenţa. - Cf. fr. i n f l u e r, i n f l u e n c e, germ. b e e i n f l u s s e n.

... nu vad absolut nici o legatura , nici cu franceza , nici cu germana ... ohmy.gif

Iata cum percep eu sensul cuvintului înrâuri :

Se stie ca din cele mai vechi timpuri viata omului a fost conditionata de o sursa de apa , in apropierea careia primele grupuri socio-umane si-au facut un loc permanent de sedere .
Apa , in speta apa curgatoare - riul , debitul ei - de la un anotimp la altul , era unul din elementele cheie ale unei posibile bunastari .

Tocmai de aceea eu cred ca românii nu au luat cuvintul râu de la romani ... il foloseau si grecii , si cred ca il foloseau si alti 'barbari' indoeuropeni contemporani cu grecii ... printre care si geto-dacii . smile.gif

Trimis de: Lucifer pe 31 Oct 2006, 03:36 AM

QUOTE (exergy33 @ 24 Oct 2006, 08:56 AM)
Ma voi lega  in discutie de cuvintul rîu/râu .
Iata ce spune dictionarul :

RÂU, râuri, s.n. 1. Apă curgătoare (permanentă) formată din unirea mai multor pâraie şi care se varsă într-un fluviu, în alt râu, într-un lac etc. 2. P. anal. Cantitate mare de lichid care curge; torent, val. ♦ Fig. Şir, coloană, mulţime de oameni în mers. ◊ Expr. Râuri-râuri = în număr mare, fără sfârşit; potop. 3. (La pl.) Cusătură în linii şerpuitoare, care împodobeşte mânecile, de la altiţă la manşetă, şi piepţii cămăşilor de la costumul naţional. - Lat. rivus.


exergy
Poti sa ne spui de ce cuvintul "pîriu" nu are pluralul "pîrîuri" asa cum ar fi normal, ca banuiesc ca este un cuvint derivat de la "rîu" care are pluralul "rîuri" nu "raie" ?

In legatura cu cuvîntul "mîntuire" de care s-a vorbit mai înainte are legatura cu Mîntuleasa ? Apropo de asta ce semnificatie are sufixul "leasa" prezent la unele nume de familie ?

Trimis de: exergy33 pe 31 Oct 2006, 08:29 AM

... de ce piuă are pluralul pive ?

Nu toate cuvintele se conjuga la fel.

Forma corecta de plural este pâraie,insa multi au tendinta de a pronunta pârâuri . wub.gif
... vezi expresia râuri şi pârâuri ... nimeni nu spune râuri si pâraie ...

QUOTE
In legatura cu cuvîntul "mîntuire" de care s-a vorbit mai înainte are legatura cu Mîntuleasa?

Am retinut ironia . smile.gif

QUOTE
Apropo de asta ce semnificatie are sufixul "leasa" prezent la unele nume de familie ?

La fel de bine pot intreba si eu : Ce semnificatie are terminatia "escu" in numele romanesti?
De unde provine ea ?








Trimis de: Lucifer pe 31 Oct 2006, 03:47 PM

Doar verbele se conjuga, restul se declina.

N-am inteles nimic. Ce ironie te-ai fortat sa gasesti ?

Terminatia "escu" banuiesc ca e singularul de la "esti" din Bucuresti, Ploiesti, Pitesti.
Poate are legatura cu verbul "a fi".

Trimis de: exergy33 pe 31 Oct 2006, 04:20 PM

QUOTE
Doar verbele se conjuga, restul se declina.

Da. smile.gif
Ai dreptate .
QUOTE
N-am inteles nimic. Ce ironie te-ai fortat sa gasesti ?

Nu m-am fortat sa o gasesc . Am gasit-o pur si simplu . smile.gif
Daca ai fi spus ca numele Mintuleasa ar putea deriva din mintuire , poate ca mi s-ar fi parut oarecum normal .
QUOTE

Terminatia "escu" banuiesc ca e singularul de la "esti" din Bucuresti, Ploiesti, Pitesti.
Poate are legatura cu verbul "a fi".


Cineva din Iran m-a intrebat ce inseamna terminatia 'escu' pe care o au mai multi jucatori de fotbal din echipa nationala sau de la cluburi .
Nu am stiut ce sa-i raspund . Pina in ziua de astazi am ramas datoare cu un raspuns.
Niciodata nu am analizat la modul serios .
Ar mai fi terminatia 'aru' .... Rotaru , Blanaru , Olaru , Cojocaru ,Tutunaru , Stuparu ...

pentru terminatia 'leasa' nu stiu ce explicatie s-ar putea da .
m-am gindit sa fac o analogie cu leasa (la plural 'lese' ) , ...

LEÁSĂ1, lese, s.f. Împletitură de nuiele în formă de grătar, de gard, de coş etc., folosită (singură sau ca element component) în numeroase scopuri practice. – Din bg. lesa, scr. ljesa.
Sursa: DEX '98


Nu stiu in ce masura se poate face o interpretare care sa stea in piciore . unsure.gif

Trimis de: Lucifer pe 1 Nov 2006, 04:20 PM

Dar eu nu am zis ca poate deriva mîntuire din Mîntuleasa. Am zis ca poate au legatura. Evident ca daca au legatura derivarea este Mîntuleasa din mîntuire.

Cu sufixul "leasa" m-am gindit mai bine si cred ca am gasit ce e cu el : este sufix de formare a femininului cum ar fi "easa" in exemplul preot --> preoteasa. Litera "l" ("L" ) care e in plus ar fi adaugata pentru cazurile cind primul cuvint se termina in vocala, pentru a nu fi doua vocale alaturate dupa compunere. Exemple:
- Pätru ( Petre ) --> Pätruleasa
- Mutu --> Mutuleasa

Apropo de interpretari : nu am vrut sa spun prin asta ca Mutu are ceva cu Pätruleasa.

Trimis de: exergy33 pe 1 Nov 2006, 04:39 PM

QUOTE
Evident ca daca au legatura derivarea este Mîntuleasa din mîntuire.

Evident smile.gif

Insa vreau sa-ti reamintesc felul in care ai pus intrebarea in unul din posturile anterioare :
QUOTE

In legatura cu cuvîntul "mîntuire" de care s-a vorbit mai înainte are legatura cu Mîntuleasa ?

... am interpretat-o ca pe o intrebare ironica.

Trimis de: soka norman pe 3 Nov 2006, 01:35 PM

terminatia escu vine din latinul iscus si arata din ce familie faci parte,petrescu,din familia lui petre etc
-aru arata ocupatia de baza a susnumitului
-eanu,arata locul de origine,moldoveanu,olteanu etc

tara oasului-osenii,are legatura cu ossetinii din caucaz? mai ales ca avem ceva migratii sarmatice prin zona,a se vedea si numele neobisnuite de acolo,bixad si altele



Trimis de: Kyklos pe 3 Nov 2006, 02:34 PM

Cuvintele cu etimologie necunocută ca haraiman care înseamnă zgomot...presupun că ...provin din lexicul popoarelor migratoare...mai sunt cuvinte ca ...haboca..cu forţa..

Trimis de: exergy33 pe 25 Jan 2007, 11:25 PM

CIOPÂRŢÍ, ciopârţesc, vb. IV. Tranz. 1. A tăia în bucăţi (şi la întâmplare) o fiinţă sau o parte a trupului ei; a ciocârti. 2. A tăia un obiect în mod neregulat sau la întâmplare; a ciopli rău, neîndemânatic. [Var.: (înv. şi pop.) ciopârtí vb. IV] – Din ciopa®tă (modificat după parte).

A CIOPÂRŢ//Í ~ésc tranz. 1) (un obiect) A tăia la nimereală în bucăţi mărunte; a bucăţi; a ciocârti. 2) (un material, o piesă etc.) A lucra rău, inestetic, dând dovadă de neîndemânare. /Din reg. ciopartă

... si acum vine rindul englezescului chopper smile.gif

- cleaver: a cutting tool with a handle and a sharp broad blade, used especially for chopping up meat or wood
Microsoft® Encarta® Reference Library 2003. © 1993-2002 Microsoft Corporation. All rights reserved.

Daca A CIOPÂRŢI vine din regionalismul cioparta , chopper-ul englezesc de unde vine oare?



Trimis de: exergy33 pe 25 Jan 2007, 11:35 PM

QUOTE (Colimator @ 3 Nov 2006, 04:04 PM)
Cuvintele cu etimologie necunocută ca haraiman care înseamnă zgomot...presupun că ...provin din lexicul popoarelor migratoare...mai sunt cuvinte ca ...haboca..cu forţa..

eu vad o legatura intre haboca si hapca ...
m-am uitat in dictionar si mi se pare plauzibila , chiar daca acelasi DEX spune ca haboca este de origine necunoscuta smile.gif

HÁPCĂ, hăpci, s.f. Cârlig de undiţă de 8-10 cm, folosit la pescuitul somnului. ♢ Expr. (Fam.) A lua cu hapca = a lua cu forţa, cu de-a sila, pe nedrept, abuziv. – Din bg. hapka.

HABÓCA s.f. (Reg.; în loc. adv.) Cu haboca = cu sila, cu forţa. – Et. nec.

Daca nu ma insel exista si un sat cu numele de Haboca . unsure.gif

Trimis de: Rex_Pelasgorum pe 30 Jan 2007, 12:08 AM

QUOTE
tara oasului-osenii,are legatura cu ossetinii din caucaz? mai ales ca avem ceva migratii sarmatice prin zona,a se vedea si numele neobisnuite de acolo,bixad si altele


Osenii sunt urmasii dacilor, cel putin asa sustine etnografia.... in mormintele dacice tarzii, mortului i se punea alaturi cutitul. Osenii si in zi de azi umbla cu cutitele dupa ei, si la ei se mai practica inca obiceiul "razbunarii private nelimitate"... vendetta, cu alte cuvinte smile.gif

Exergy, ce parere ai despre cuvantul MOMAIE ?

Trimis de: exergy33 pe 31 Jan 2007, 03:21 PM

De la DEX citire :
MOMẤIE, momâi, s.f. 1. Schelet de lemn înfăşurat în paie şi acoperit de zdrenţe, înfăţişând un om, care este pus pe un teren cultivat pentru a speria şi alunga păsările şi animalele sălbatice dăunătoare; sperietoare, măgăoaie. 2. Fig. Epitet dat unei fiinţe urâte. ♦ Mogâldeaţă. 3. (Înv.) Semn care se pune la hotarul unei moşii; semn de aliniere. – Et. nec.

Parerea mea e alta.
In limba persana la ceara de albine se spuna mum , iar la mumii se spune mumia-i , adica imbracat in ceara.
Ba mai mult , la persoanele bolnave sau la cele fara vlaga , se spune la fel ca in limba romana .... galben ca ceara, palid ca o momaie /zard-e mumia-i ... sau ca o momaie /mesle yek mumia-i smile.gif

Acum fiecare e liber sa creada ce vrea smile.gif ... , ca daca incerc sa contrazic DEX-ul iar o sa sara lumea si o sa-mi spuna ca oriunde in jurul meu vad numai sanscrita si persana .

Trimis de: andra_v pe 7 Feb 2007, 05:57 PM

Uite, am imprumutat cuiva de mai bine de un an Dictionarul de Sanscrita, asa ca sunt cu mainile legate in ceea ce priveste etimologia. frusty.gif

Trimis de: Rex_Pelasgorum pe 10 Mar 2007, 12:25 AM

Ca un fapt divers, populatia actuala din vestul Rominiei este de descendenta daco-sarmato-romana....

Influentele sarmatice se resimt nu doar in toponimie, dar si in costumele populare si in traditii, fizionomie, etc. Am sa revin cu informatii mai vaste pe viitor despre aceasta tema. Problema este foarte vasta, si necesita cercetari amanuntite care le efectuez de vreo luna de zile alaturi cu un domn profesionist si recunoscut.

Cu toate acestea, lipsa cunostintelor in ceea ce priveste limbile iraniene ne leaga de maini... un dictionar ossetin-romin, sau ossetin-englez ne-ar fi de folos.

Te oferi sa ne ajuti, Exergy ?

Trimis de: exergy33 pe 10 Mar 2007, 10:24 AM

Pentru inceput intra la adresa :
http://ironau.ru/english.html

Problema e insa alta . Osetinii din fosta Uniune Sovietica folosesc alfabetul chirilic . Asta ingreuneaza cititul in mod corect al textelor ; la pronuntie ma refer.
Recunosti usor textele scrise in limba ossetina pentru ca ei au o litera inexistenta in alfabetul chirilic , si anume pe ć .smile.gif
Unii dintre ei folosesc alfabetul georgian ( Georgia /Gruzia/Iveria/Kvartelia ).

Din pacate eu nu pot accesa din Iran 'angelfire' ... adica nu-mi dau voie cei de la angelfire smile.gif
Daca intri acolo si daca poti descarca instructiunile gramaticale (JPG file) , fii amabil si trimite-mi prin mail materialul smile.gif .
http://www.angelfire.com/on/ossetic/

O alta sursa , cu litere latine , din pacate limitata, o poti accesa aici :
http://www.websters-online-dictionary.org/translation/Osetin/

Voi reveni in cazul in care voi gasi noutati in legatura cu subiectul .

Trimis de: Rex_Pelasgorum pe 26 Mar 2007, 10:57 PM

err-or! er-ror - 404!
This page is only viewable by Jimmy Hoffa, Amelia Earhart, Jim Morrison, and Howard Hughes.

Actually, we couldn't find the page you requested. Please check the URL.

NU ma lasa nici pe mine sa vad pagina. Sa ii mance lupii de fraieri ! wink.gif
Eu chirilicele le pot citi, problema insa e ca degeaba transliterez textul daca nu inteleg o iota din cuvinte

rofl.gif rofl.gif

Trimis de: exergy33 pe 27 Mar 2007, 10:12 AM

Nu ai specificat care din linkuri nu iti functioneaza ... smile.gif
La angelfire te referi?

Trimis de: exergy33 pe 1 Apr 2007, 08:14 PM

Stateam si ma gindeam la etimologia cuvintului fraier. smile.gif Explicatia data de DEX este urmatoarea :

FRÁIER, -Ă, fraieri, -e, s.m. şi f., adj. (Om) prost, care nu ştie să se descurce, să profite (într-o anumită împrejurare). [Pr.: fra-ier] – Din germ. Freier „pretendent (la mâna cuiva)“.
... din pacate nu vad unde este logica wub.gif

Trimis de: gio19ro pe 1 Apr 2007, 11:56 PM

QUOTE (Rex_Pelasgorum @ 9 Mar 2007, 11:25 PM)

Cu toate acestea, lipsa cunostintelor in ceea ce priveste limbile iraniene ne leaga de maini... un dictionar ossetin-romin, sau ossetin-englez ne-ar fi de folos.


thumb_yello.gif Adevarat graita-i!

Trimis de: Erwin pe 2 Apr 2007, 12:01 AM

QUOTE
din pacate nu vad unde este logica


presupun ca cel ce a stabilit etimologia era un fraier care vroia sa se insoare rofl.gif

Trimis de: gio19ro pe 2 Apr 2007, 12:08 AM

QUOTE (exergy33 @ 1 Apr 2007, 07:14 PM)
Stateam si ma gindeam la etimologia cuvintului fraier. smile.gif Explicatia data de DEX este urmatoarea :

FRÁIER, -Ă, fraieri, -e, s.m. şi f., adj. (Om) prost, care nu ştie să se descurce, să profite (într-o anumită împrejurare). [Pr.: fra-ier] – Din germ. Freier „pretendent (la mâna cuiva)“.
... din pacate nu vad unde este logica wub.gif

Probabil a patruns ca neologism in Tarile Romane spre sfarsitul evului mediu insa cu un cu totul alt sens, adica anumite evenimente sociale din acea perioada i-au putut da un sens peiorativ in randul populatiei romanesti din Ardeal si de atunci asa a ramas. Apoi sensul asta a trecut si Carpatii. Io asa cred cel putin.

In alta ordine de idei, eu ma intreb care o fi etimologia cuvantului trup. Cred ce dex-ul il din albaneza dar ceva ma face sa banuiesc ca dictionarele albaneza il dau cu etimologie romaneasca. smile.gif)

Si ma intreb cum au reusit albanezii astia sa transmita romanilor, care-s mult mai multi, un asa mare nr. de cuvinte. Ca ei in afara de Kosovo... tongue.gif nu s-au prea extins si nici n-au umblat cu oile pe la noi in perioada medievala. Deci....

Trimis de: exergy33 pe 4 Apr 2007, 08:11 PM

QUOTE
In alta ordine de idei, eu ma intreb care o fi etimologia cuvantului trup. Cred ce dex-ul il din albaneza dar ceva ma face sa banuiesc ca dictionarele albaneza il dau cu etimologie romaneasca. )


Nicidecum. smile.gif Este preluat din slava veche.

TRUP, trupuri, s.n. 1. (Pop.) Corp (al unei fiinţe). ♢ Loc. adv. (Cu) trup şi suflet = cu totul, în întregime, fără rezerve. ♢ Expr. (A fi) trup din trupul cuiva = a) (a fi) născut din...; b) (a face) parte integrantă din ceva. A fi trup şi suflet cu cineva = a se identifica cu aspiraţiile cuiva; a fi foarte strâns legat de cineva. ♦ Corpul fără cap (şi fără membre) al unei fiinţe; trunchi (2). ♦ Cadavru. 2. Parte principală a unui obiect, a unei construcţii etc.; p. gener. obiectul însuşi. 3. (Înv.) Întindere mare de pământ care alcătuieşte un singur lot. Trup de moşie. 4. (Înv.) Mare unitate militară. – Din sl. trupŭ.

QUOTE
Si ma intreb cum au reusit albanezii astia sa transmita romanilor, care-s mult mai multi, un asa mare nr. de cuvinte. Ca ei in afara de Kosovo...  nu s-au prea extins si nici n-au umblat cu oile pe la noi in perioada medievala. Deci....

Decit sa-i intrebi pe altii daca stiu cum se spune corect, Iran sau Irak smile.gif , ai face mai bine sa recitesti manualele de istorie.
Acolo ai sa afli ca exista o teorie care afirma ca poporul roman s-ar fi inchegat intr-un spatiu geografic la sud de Dunare ... undeva in vecinatatea albanezilor, si de aici si numarul mare de cuvinte comune.
Teoria asta vrea sa spuna ca dacii si-au parasit spatiul carpatic si s-au deplasat pe celalalt mal al Dunarii , lasind astfel drum liber popoarelor migratoare ... si ca , atunci cind au sosit in Panonia , hunii nu au intimpinat nici o rezistenta in trecerea lor prin Ardeal ... cica acolo nu locuia nimeni smile.gif.
Nu vreau sa intru in detalii cu aceasta teorie , infirmata de urmele arheologice care confirma continuitatea locuitorilor de origine dacica in tot spatiul romanesc , pentru ca ar fi offtopic.

Asemanarile cu albaneza nu indica faptul ca noi am fi luat cuvintele de la albanezi , si nici ca albanezii le-ar fi imprumutat din romana.
Este vorba de un substrat comun , ancestral si care nu se regaseste in alte limbi , ca de exemplu in limbile vorbite de tracii slavizati si metisati cu slavi (din Balcani) ...


Trimis de: gio19ro pe 4 Apr 2007, 10:21 PM

Vezi ca virgula confunzi hunii cu maghiarii.

Si francii cu francezii, si bulgarii cu ...... bulgarii. mwah1.gif Insa nu si iranienii cu iraQienii. rofl.gif Asta e important. In rest..... mwah1.gif

Trimis de: exergy33 pe 5 Apr 2007, 05:54 AM

QUOTE (gio19ro @ 4 Apr 2007, 11:51 PM)
Vezi ca virgula confunzi hunii cu maghiarii.

Si francii cu francezii, si bulgarii cu ...... bulgarii.  mwah1.gif  Insa nu si iranienii cu iraQienii.  rofl.gif  Asta e important. In rest..... mwah1.gif

Incercarea zadarnica de a parea spiritual, sau ironic, nu-ti poate suplini anumite lipsuri, care devin evidente tocmai din continutul ultimei tale postarii . E mult mai greu sa-ti dai cu parerea despre lingvistica decit despre politica, si sa nu se observe baza de la care pornesti in discutii. smile.gif
Ar fi pacat sa incerci sa transformi (si) topicul asta in ... altceva. smile.gif

Cit despre huni si maghiari smile.gif , "white huns ", "european huns" , migratii , limbi si dialecte , bulgari si ciuvaşi/chuvash ... etc , ar fi foarte multe de spus.

Attila's Huns incorporated groups of unrelated tributary peoples. In the European case Alans, Gepids, Scirii, Rugians, Sarmatians, Slavs and Gothic tribes all united under the Hun family military elite. Some of Attila's Huns eventually settled in Pannonia after his death, but the Hun Empire would not survive Attila's passing. After his sons were defeated by Ardaric's coalition at the unidentified river Nedao in 454, the Hunnish empire ceased to exist.


Many nations have tried to assert themselves as ethnic or cultural successors to the Huns. The Bulgarian khans, for instance, believed they were descended from Attila. Indeed, the language of Volga Bulghars, currently known as the Chuvash language, is the most divergent of all the Turkic languages, which testifies to its separate existence for centuries before the dissolution of the Proto-Turkic unity happened. "Formerly, scholars considered Chuvash not properly a Turkic language at all but, rather, the only surviving representative of a separate subdivision of the Altaic languages probably spoken by the Huns".[11]

The Magyars (Hungarians) also have laid claims to the Hunnish heritage. Considering that the Huns who invaded Europe represented a loose coalition of various peoples, it is not entirely out of the question that Magyars were present among those ethnic groups as well.

Until the early 20th c. it was a quite received view among Hungarian historians that the Székely people (the Hungarians' "brother nation" who live in Transylvania) are the descendants of the Huns.

The names "Hun" and "Hungarian" sound alike, but they have different linguistic background (etymology). The name "Hungarian" is derived from a Turkish phrase "onogur" which means "ten tribes", which possibly refers to a tribal covenant between the different Hungarian tribes that moved into the area of today's Hungary at the end of the 9th century.


http://en.wikipedia.org/wiki/Huns

Si in plus de asta exista o miscare a unor istorici maghiari care incearca sa demonstreze relatia lor (ca popor) cu avarii si cu scitii , atit genetic cit si lingvistic .




Trimis de: gio19ro pe 6 Apr 2007, 12:22 AM

Oau, ditamai postarea. Si totusi, daca iti recitesti mesajul

QUOTE
atunci cind au sosit in Panonia , hunii nu au intimpinat nici o rezistenta in trecerea lor prin Ardeal ... cica acolo nu locuia nimeni
poate ai sa recunosti ca i-ai confundat pe hunii cu maghiarii.
Totusi, sunt cateva sute de ani distanta intre momentele in care cele doua popoare au pus piciorul in Europa. Nu s-a pus niciodata problema daca hunii au intampinat sau nu o rezistenta in Ardeal rofl.gif Astia au adus in Europa scara, ca parte a harsamentului, si au revolutionat radical conceptiile militare ale vremii, fiind pt prima data cand cavaleria a fost cel mai important corp militar. Singura rezistenta serioasa a fost Imperiul Roman, Ardealul n-a avut nici o treaba.

Cand au venit maghiarii, adica dupa suuuuute de ani, Imperiul Roman nu mai era nici macar o amintire pt contemporani. Si doar in legatura cu maghiarii au existat discutii daca au intampinat sau nu de o rezistenta in Ardeal. Ei n-au venit precum hunii, ci refugiandu-se, alungati de khazari.

Recunoaste si tu ca i-ai confundat pe huni cu maghiarii.

Cat despre hunii albi....fiecare cu..... Cum ziceai? Fiecare cu ozn-urile (mai multe sau mai putine) din propria curte. Iar despre secui....si legatura lor cu hunii.... rofl.gif sunt doar vorbe goale. Asa de "fratii" au fost cele doua natiuni, maghiara si secuiasca, incat pana la 1 decembrie 1918 era de neconceput o casatorie intre un "hun"din asta secui si o unguroaica. Sau invers. Vorbe goale precum cele scoase de tine de pe Wikipeda poate posta oricine acolo. Asta inseamna ca trebuie sa vezi Wiki ca pe o sursa demna de incredere?

Dar despre "hunii albi" rofl.gif (scuze) finlandezi? Nika, nika...?

Acu' revenind mai aproape de sobiect, care o fi etimologia lui ARDEAL?

Trimis de: exergy33 pe 6 Apr 2007, 08:20 AM

Daca vrei cu tot dinadinsul sa crezi ca i-am confundat pe huni cu maghiari , nu te pot opri. smile.gif
Pacat ca nu mai trece Rex_ pe aici . Cu el discutasem pe mail despre huni, sarmati , alani , sciti si daci , migratii si interferente lingvistice. smile.gif

Hunii au avut o organizare militara remarcabila si pe linga aspectele pe care le-ai punctat tu se mai pot adauga citeva : aveau cunostinte avansate de medicina veterinara, se pricepeau la cresterea si dresajul cailor ce trebuiau antrenati pentru lupte ...

In legatura cu hunii si Dacia smile.gif citez citeva fragmente dintr-o lucrare intitulata "RELAŢIILE INTERETNICE ÎN DACIA OCCIDENTALĂ
ÎN SECOLELE IV-VI" scrisa de Sever DUMITRAŞCU si Florin SFRENGEU

QUOTE
În a doua jumătate a secolului al IV-lea invazia hunilor va răsturna pentru mai puţin o jumătate de secol (420?-454) echilibrul de forţe din zona Dunării centrale, modificând astfel şi structurile politice şi sociale din nord-vestul Daciei. În stepa-pustă dintre Dunăre şi Tisa se va crea un nou centru de putere, de astă dată de tip hunic (Nagyszéksós, luat doar ca reper), care va schimba şi structura relaţiilor suprapuse şi paralele dintre comunităţile din cele trei arii mari din nord-vestul Daciei. Între Dunăre şi limita câmpiei înalte din vestul României (limita valurilor şi a concentrării descoperirilor sarmatice), peste pânza comunităţilor celte şi dacice târzii, şi sarmatice (iazygi şi roxolani; Sarmatenzeit, după expresia lui M. Párducz) se suprapune puterea hunilor, care, nu era însă „liniară”, fiind la rândul ei un conglomerat de „centre militare de putere” ale alanilor, skirilor, ostrogoţilor, herulilor? şi gepizilor, antrenaţi în iureşul confederaţiei lor războinice.

Realităţile din Câmpia Tisei sub huni (Hunenzeit, după expresia lui N. Fetich) ne-au fost relatate de Priscus Panites-„Tracul”, care a luat parte, în anul 448, la cunoscuta solie trimisă la curtea regelui hun Attila, de împăratul romano-bizantin Theodosius al II-lea, unde se întâlneşte cu solia „romanilor apuseni”, luând contact direct cu realităţile „aulice” de la curtea lui Attila, dar şi cu localnicii. “Reginei hunice” îi cinstesc „trei cupe de argint” şi alte daruri şi delicatese exotice, iar din conflictul iscat între occidentali şi regele hun află motivul provocat de pretenţia fiecăruia de a stăpâni nişte „cupe de aur” ce aparţinuseră episcopului din cetatea Sirmium, din Pannonia. Pe Constantius „căzut (din cauza acestor cupe de aur) în bănuiala de trădare, Attila şi Bleda l-au răstignit pe cruce”.

În landsaftul specific Câmpiei Tisei vizitat de bizantini, răzbate la lumina istoriei şi lumea localnicilor, printr-o descriere făcută de un martor ocular – Priscus Panites-Tracul: „După ce am mers până la un punct împreună cu barbarul, ne-am îndreptat apoi pe alt drum, deoarece sciţii care ne însoţeau ne-au poruncit să facem astfel, iar Attila s-a oprit într-un sat, unde voia să se însoare cu fata lui Escam, căci deşi avea mai multe soţii, o lua şi pe aceasta, după obiceiul scitic. De acolo am călătorit pe un drum neted, aşezat într-o câmpie, şi am trecut peste mai multe râuri navigabile, dintre care cele mai mari, după Istru, erau aşa numitul Drecon, apoi Tigas şi Tifisas. Pe acestea le-am trecut în bărci monoxile, de care se foloseau locuitorii de pe malurile râurilor, iar pe celelalte le-am trecut pe plute, pe care barbarii le poartă în căruţe, deoarece locurile sunt mlăştinoase. Prin sate ni se aducea de mâncare, şi anume, în loc de grâu mei, iar în loc de vin, mied, după cum îl numesc localnicii” [19] .


QUOTE
Lupta de la Nedao a avut însă şi alte două consecinţe pentru destinul nord-vestului Daciei în secolele V-VI (454-567). Învingându-i pe huni şi concomitent ocupând toată Dacia [23] („totius Daciae fines”), gepizii au cerut de la Imperiul roman pace şi daruri anuale („nisi pacem et annua sollemnia”). Au instaurat în Dacia, pentru o vreme, ceea ce am putea numi „pax gepidica”. După victorie, sub „pax gepidica” a avut loc răspândirea culturii germanice (=gepide) de tip Nowa Huta-Igolomia în „ţara” hunilor şi, insular şi sporadic, în „toată Dacia”. Fireşte că această stăpânire, mai mult nominală, a putut favoriza revigorarea vieţii economico-sociale a comunităţilor autohtone daco-romane „gripate” de şocul hunic şi de stăpânirea „cazonă” ostrogotă, exercitată în numele stăpânului asiatic. Această stăpânire e cu atât mai neconcretă, cu cât gepizii nu au stăpânit şi nu au putut stăpâni – ca factor demografic antic – imensul teritoriu de la Dunărea centrală până la graniţele Imperiului romano-bizantin, spre sud şi est. Cu atât mai mult cu cât interesul lor politic se îndreptase spre sud – concentrându-se în zona Sirmium [24] , pe care l-au şi cucerit de la Imperiul romano-bizantin: „Gepizii cuprinseră şi stăpâneau cetatea Sirmium şi aproape toate cetăţile Daciei, îndată după ce împăratul Justinian le cucerise de la goţi.”


Exagerarile despre 'barbarismul' hunilor au la baza texte ale unor istorici , care din diverse motive , nu au descris corect realitatea.
Ammianus Marcellinus, vorbeste despre huni: ”..ferocitatea hunilor întrece orice: cu un fier brazdeaza adânc obrajii noilor nascuti si astfel ajung la batrânete spâni si pociti….Hunii nu-si pun la foc si nici nu-si gatesc mâncarea. Ei nu se hranesc decât cu radacini salbatice sau cu carnea cruda a primului animal iesit în cale, pe care o încalzesc o vreme pe spatele calului, între coapsele lor…..nu au vreun adapost, nu folosesc nici case ,nici morminte”

Toate popoarele nomade au avut si au o bucatarie bazata pe carnea fripta pe jar si pe produse lactate , iar hunii nu au facut exceptie. Ei se incadreaza in ramura nomazilor pastori si este stiut faptul ca isi duceau cu ei turmele de animale.
Despre morminte este inutil sa mai vorbim. Ele exista , sunt numeroase la numar , chiar si pe teritoriul romanesc , si sunt foarte usor de identificat din cauza scheletului si a osaturii picioarelor celor inhumati , deformatie produsa de calaritul excesiv.
Despre case ... se stie ca traiau in iurte , acele corturi de dimensiuni mari executate din benzi tesute sau din piei de animale ,foarte frumos tabacite ,si care asigurau confortul chiar pe timp de iarna.
Am intrat intr-o iurta a unor pastori turkmeni din regiunea Gorgan/Iran .
Am vazut cum este facut, cum este ancorat de pamint ca sa reziste vinturilor , cum este aerisit pe timp de vara ...etc. smile.gif
Interesant este modul in care se asambleaza si se desface un astfel de cort de tip iurta , si repeziciunea cu care il poti monta.

In ce priveste originea cuvintului ARDEAL cred ca lucrurile sunt destul de complicate .
De la DER citire aflam ca :
ardeleán (-nă), adj. - Transilvănean. De la Ardeal, celălalt nume al Transilvaniei, şi acesta legat de mag. Erdély, tc. Erdel (Cihac, II, 476; DAR). - Der. ardelean, s.m.; ardelenesc, adj.; ardeleneşte, adv.; ardelenism, s.n. ...adica in cele din urma ar fi un cuvint de origine turcica , limba maghiara fiind si ea o limba din categoria limbilor finno-ugrice.

Am mai vorbit despre etimologia cuvintului Ardeal si la rubrica de sanscrita.
Am cautat in dictionarul Monier-Williams si am descoperit ca ardha are mai multe sensuri :
- place , region , country (loc, regiune, tara )
- half, halved, forming a half (jumatate , injumatatit, care formeaza o jumatate)
- one part, another part (o parte , cealalta parte )
- in the middle of a part (in mijlocul unei parti)
In dictionar se facea referinta si la cuvintul ossetin ardag care inseamna jumatate.

Aceleasi interpretari le da si dictionarul sanscrit-francez , versiunea online :

अर्ध ardha a. m. n. demi, semi — m. n. la moitié — loc. ardhe adv. au milieu de — iic. (avec ordinal) réduit d'une moitié; ex. ardhatṛtīya deux et demi.

http://sanskrit.inria.fr/DICO/6.html#ardha

QUOTE
Asa de "fratii" au fost cele doua natiuni, maghiara si secuiasca, incat pana la 1 decembrie 1918 era de neconceput o casatorie intre un "hun"din asta secui si o unguroaica. Sau invers. Vorbe goale precum cele scoase de tine de pe Wikipeda poate posta oricine acolo. Asta inseamna ca trebuie sa vezi Wiki ca pe o sursa demna de incredere?


Am dat linkul pentru ca mi-a fost mai la indemina.
Trebuie sa caut prin arhiva mea electronica ... stiu ca aveam acolo un articol foarte interesant despre secui si raportul lor cu maghiarii .
Voi reveni pe tema asta .
Nici eu nu iau de buna tot ce se scrie in Wikipedia , insa am dat-o ca referinta pentru ca mai citisem acelasi gen de informatii si in alta parte . smile.gif

... iarasi am scris un post kilometric smile.gif .

Trimis de: gio19ro pe 6 Apr 2007, 11:18 AM

QUOTE (exergy33 @ 6 Apr 2007, 07:20 AM)

Am mai vorbit despre etimologia cuvintului Ardeal si la rubrica de sanscrita.
Am cautat in dictionarul Monier-Williams si am descoperit ca ardha are mai multe sensuri :
- place , region , country (loc, regiune, tara )
- half, halved, forming a half (jumatate , injumatatit, care formeaza o jumatate)
- one part, another part (o parte , cealalta parte )
- in the middle of a part (in mijlocul unei parti)
In dictionar se facea referinta si la cuvintul ossetin ardag care inseamna jumatate.

Aceleasi interpretari le da si dictionarul sanscrit-francez , versiunea online :

अर्ध ardha a. m. n. demi, semi — m. n. la moitié — loc. ardhe adv. au milieu de — iic. (avec ordinal) réduit d'une moitié; ex. ardhatṛtīya deux et demi.

http://sanskrit.inria.fr/DICO/6.html#ardha


Hmm...... yeahrite.gif In sanscrita, ardha inseama jumatate. De aici s-a ajuns la semizeu de exemplu (in traducerile occidentale) dar mai corect ar fi jumatate de zeu. Tot in sanscrita avem Ardhanarisvara, adica jumatate masculin/jumatate feminin, nicidecum semibarbat sau semifemeie. Tot in sanscrita avem, pentru exercitile de yoga foarte complicate si varianta lor la jumatate. De exemplu, Ardhamatsyendrasana, adica postura jumatate peste, nicidecum semipeste.

Deci cu diferenta de nuanta dintre jumatate si semi am lamurit-o. Acum ma gandesc ca e posibil ca Ardeal sa fi reprezentat jumatatea de tara, adica jumatate din teritoriul locuit de o anumita populatie. Adica jumatatea de dincolo de Carpati.
Oare Densusianu ce etimologie i-a gasit? El a dat ca fiind inrudite neamul aramnilor vechi de cel al actualior osetini., a se vedea si aesemanarea izbitoare intre termenii sanscriti si cei osetini. Iar armanii vechii, tot dupa el, ar fi aromani, la sud de Dunare, si romani la nord.

Aspiratia, un fenomen normal in evolutia unei limbi, a putut lasa, in unele locuri, mai ales in cele in care scrisul era privit cu reticienta din punct de vedere religios, doar particula a din prefixul ardha. Asa ca am avut armani, adica cealalta jumatate de romani.

Trimis de: exergy33 pe 13 Apr 2007, 06:23 AM

Posibil sa fie cum spui tu smile.gif ...insa ... cred ca daca ar fi sa acceptam o etimologie sanscrita sau PIE , atunci sensul cuvintului Ardeal ar trebui pus in legatura cu cel de pamint, regiune ... iar acesta este primul dintre sensurile trecute in dictionarul Monier-Williams.

Cu armanii si aromânii povestea este atit de lunga si de incilcita ca mi-e teama sa o incep. smile.gif
Iar aromânii sunt si ei de mai multe feluri , mai multe ramuri ; fiecare din aceste familii de aromâni poarta in spate o poveste .
Aromânii sunt cunoscuti sub diferite nume grămosteni, fărşeroţi , cuţovlahi, ţinţari , macedonieni, istro-romani, saracaţani/sarakatsani/karacaciani , karavlahi/karagouni ...sau pur si simplu vlahi.
Diferenta de dialect este evidenta.
Am acasa, in Romania, o culegere de folclor grămostean. Dialectul lor mi se pare inteligibil si cred ca orice român il poate intelege fara mari dificultati daca asculta citeva ore felul in care vorbesc ei , sau daca citeste vreo 10 pagini din acea antologie de folclor.

Acolo am reintilnit cuvintul muşat/muşată cu sensul de frumos/ frumoasă ... iar gîndul mi-a zburat la Muşatinii din care se trage si Ştefan cel Mare.

Trimis de: gio19ro pe 13 Apr 2007, 12:51 PM

QUOTE (exergy33 @ 13 Apr 2007, 05:23 AM)
Posibil sa fie cum spui tu  smile.gif ...insa ... cred ca daca ar fi sa acceptam o etimologie sanscrita

In sanscrita un termen poate avea mai multe sensuri, iar spre deoasebire de limbile moderne unde avem omonimele, in sanscrita avem o legatura intre acesti diversi termeni desi la o prima vedere par si ei omonime. Daca insa cauti in concret sa stabilesti utilitatea acelui termen, descoperi ca raportat la un anumit subiect, acele aparent omonime sanscrite au o legatura intre ele, iar aceasta legatura este data chiar de acel subiect la care se refera. Bineinteles ca aceasta regula nu se aplica chiar la orice subiect insa atunci cand subiectul este unul de asimilabil unui indiferent ce arhetip, aceasta regula se verifica aproape intotdeauna. De ex. pe aici pe undeva am vorbit de dantura, varf de sulita, colt de elefant...etc. Acolo elemetul comun este tejas tattva si notiunea de ascutit.

Iar la Ardeal, nu vad de sensurile s-ar exclude. Foarte bine se pot accepta ambele sensuri. Totusi insa cred ca sensul de pamant provine din limbile semitice si nu vad de ce s-ar aplica aici. Regiuni, pamant.... se gaseste peste tot pe planeta asta. De ce ar fi doar aici Ardeal si nu si in alta parte prin lume? Hmmm.....? Ia spune?

Iar ca tot veni vorba de semitice, mereu m-a intrigat Kaiser-ul aramaic si cel germanic. Ori Kefer-ul egiptean si cel german. Suna la fel si desemneaza exact acelasi termen. Kaiser - imparat, Kefer - scarabeu, carabus.

Aaaaa, am uitat de kara..... Astea-s etimologii turcice. Ce conteaza cum ne-au zis turcii acum cateva secole? Ceea ce conteaza este insa sensul primar, originar.

Trimis de: exergy33 pe 15 Apr 2007, 03:29 PM

In limbile de origine turcica kara inseamna negru/neagra .
Numele de Karavlahi sau Karagouni a fost dat intradevar de turci.
Karagouni se poate traduce prin 'mantalele negre' , 'pelerinele negre', aluzie la hainele imbibate in pacura neagra pe care le purtau ciobanii aromani ( cea mai veche metoda de obtine tesaturi waterproof smile.gif )
...karaguni=mantalele negre, aceasta e traducerea oficiala.
Totusi am descoperit ca in persana cuvintul 'qir-gouni' inseamna operatiunea de imbibare cu smoala (qir-smoala) sau cu catran.
Insa daca cercetam numele de familie ale aromanilor vom observa ca multe din ele incep cu "cara" , care in acest context are alt sens.
...Caragiu , Caraion, Caramitru , Caraiani, Caragiani , Caramihai, Caranica , Caracostea... in aceste nume de familii prefixul 'cara' indica pe maimarele familiei , cel care conduce destinele unei familii. smile.gif

Iata o lista cu personalitati de origine aromana :
A. D. Xenopol, istoric român;
Alexandru Arşinel, binecunoscut actor şi comediant;
Andrei Şaguna, patriot, episcop;
Apostol Margarit, politician;
Camil Ressu, pictor
Constantin Noica, filozof român;
Emanoil Gojdu, Avocat şi filantrop român, fondator al Fundaţiei Emanoil Gojdu;
Garabet Ibrăileanu, nuvelist;
Gheorghe Hagi, fotbalist celebru;
Iannis Zicu, fotbalist celebru;
Ioannis Kolettis, general, a obţinut independenţa Greciei în faţa Imperiului Otoman, prim-ministru al Greciei;
Ion Caramitru, actor, fost ministru al culturii;
Ion Juvara, chirurg celebru român, profesor;
Iosipos Moisiodax, autor grec;
Jovan Karamata, matematician sârb (1902-1967);
Lazar Paču, economist şi politician în Regatul Serbiei şi Regatul Iugoslaviei;
Maica Tereza (Agnes Gongea Boiagiu);
Matilda- Marioţeanu Caragiu , filolog si profesor universitar, sora lui Toma Caragiu
Mina Minovici, om de ştiinţă român, fondator al sistemului modern de medicină legală;
Mitrush Kuteli, poet albanez;
Neagu Djuvara, istoric, diplomat şi autor român;
Octavian Goga, scriitor, poet şi fost prim-ministru al României;
Ştefan Octavian Iosif, scriitor;
Tache Papahagi, lingvist,folclorist si etnograf
Pericle Papahagi, lingvist,filolog si folclorist
Toma Caragiu, actor;
Toma Fila, avocat sârb celebru;

... nu l-am trecut pe Becali pe lista pentru ca mi-e antipatic. smile.gif
Numele de Vlahuta cred ca este derivat de la 'vlah'...
Domnitorul Moldovei, Vasile Lupu , provenea dintr-o familie de aromani din Epir/Grecia iar familia Mavrocordatilor are stramosi aromani.

In alta ordine de idei ... turcii le spuneau romanilor din Muntenia/Tara Romaneasca , si in general valahilor, 'iflaki' , iar moldovenilor ,bogdani. smile.gif

Trimis de: cocosel pe 15 Apr 2007, 05:47 PM

Hmm sa vedem cate asemanari sunt intre aromana si romana noastra.. rofl.gif ca sa continui pe filonul subliniat de exergy33

Dialect aroman-macedonean.......Traducere in romaneste

Cari-n'i bati, noaptea.................. Cine-mi bate noaptea
La firida mea, moi? ................... La fereastra mea, mai?
Io huia, msata Marioara............... Eu sunt, frumoasa Marioara
Nu-n'i ti-aspirea, moi. ............... Nu te speria, mai.
........................................................................................
Scoal aprond'i lampa................. Scoal' de-aprinde lampa
S-ti vedua fata ta, .................. Sa-ti vad fata ta
Fata ta tea alb-arosi ................. Fata ta cea alba-rosie
Ca trandafila. ....................... Ca de trandafir.

spoton.gif

Trimis de: gio19ro pe 22 Apr 2007, 01:00 PM

Exergy, pe un alt topic ai scris:

QUOTE
Despre originea cuvintului ban pot sa-ti spun urmatoarele : In persana veche/avesta , dar si in cea moderna se gasesc cuvinte care contin particula ban, cu semnificatia de 'cel care are grija' , 'cel care pazeste' , 'cel care are in supraveghere' , 'cel care controleaza'...
negah-ban = portar, paznic
darvaz-e-ban = portar (la fotbal)
bagh-ban = cel care are grija de livada sau de gradina . gradinar
chyub-ban = cioban , in traducere exacta 'cel care pazeste cu lemnul in mina' , pentru ca chyub inseamna lemn.


A venit timpul sa atacam conceptia ca etimologia lui cioban s-ar trage din turca.

In tara noastra, pe la sec XII, pe langa denumirile slave de cnezate si voievodate, fapt de inteles de altfel deoarece toate scrierile vremii erau doar in slavona, limba impusa de crestinism in aceasta parte a lumii ca fiind limba oficiala in relatiile dintre Biserica si conducatori, mai exista si denumirea de Banate. Azi Banatul a devenit toponim dar inainte era Banatul Timisului, al Severinului si Banatul Olteniei. Azi Craiova se cheama Banie, deoarece era resedinta Banului, adica a starostelui ce avea in grija si administratie acest teritoriu. Deci nu rege, ci o persoana delegata de poporeni. Desigur ca de la un anumit timp era delegata doar de cei instariti, denumiti boieri, alt termen slavon. Acestia au acceptat cu usurinta importul unor denumiri slavone, deoarece denumirile vechi aminteau de pravila straveche ce avea anumite forme de democratie, pe cand in Evul Mediu se cristalizau alte forme de relatii sociale.
Deci aveam aceasta denumire de Ban inca de dinainte de venire osmanilor prin preajma. Desigur unii pot sustine ca ne-au calcat pragul si alte populatii turcice, insa aceste zone denumite banate erau cele mai nationaliste si bine cristalizate zone romanesti, departe de influenta cumanilor, gagauzilor sau a altor alogeni. Prin urmare este exclusa ipoteza turanica.

1. Noi ne ocupam de oierit cu milenii inainte de a veni osmanii prin preajma. Cred ca pe atunci turcii osmani erau inca la nord de peninsula correana.

2. Deci e greu de acceptat ca ei ne-au putut influenta datini si traditi milenare, legate de oierit, si denumirile ce insoteau aceasta activitate dar mai ales ritualurile legate de ea.

3. Tu ai aratat ca sensul cuvantului Ban in avestana veche, deci nicidecum in vreo limba turcica, este cel ce are in grija, pastrator. Iar persii, scytii si cu dacii erau inruditi. Asta este un alt argument care sa clatine ciobanul turcesc. E clar ca nu vine din turca iar paralela mea cu institutia Banului si a Banatelor o demostreaza. Acum se naste intrebarea: Avem o premisa in acest moment pentu a stabili etimologia cuvantului ...... ban, ca element de tezaurizare, pastrare a unei valori? ohyeah.gif

4. Sa continuam insa spre nefericirea yesmanilor ce imbratiseaza intotdeauna, versiunea si doar versiunea oficiala. ohyeah.gif

Vreau sa precize ca tot ce scriu acum am mai scris odata insa la momentul la care am vrut sa o postez s-a pierdut. Din acest motiv reiau, insa cu mai putina rabdare si mai putin elaborat.

Deci sa continuam spre nemultumirea yesmanilor oficialisti. Tot pe topicul de unde a plecat ciobanul nostu am vorbit si despre stramosii nostrii, "dacii" istrieni (istro-romani) stabiliti din timpuri antehomerice in zona adriatica, prin valuri de migratie succesive.

Sa mergem mai intai in penisula Istria de la Adriatica, in localitatea Antignana, azi cred ca croatii i-au schimbat denumirea in Tinjan sau ceva asemanator, unde, in preajma acestei localitati exista un catun numit... Ciuban.
Iar in zona italica a Adriaticei, in apropiere de Rimi, mai exact de Valle, avem un alt catun ..... tot Cioban. E evident ca aceste asezari au fost initial ale unor .... ciobani.

5. Potrivit lui Densusianu, cuvantul cioban "apartine unor timpuri arhaice ale limbii romane". El a migrat de la Carpatii spre Italia cu multe secole inainte de Christos, odata cu triburile pelasgice ale colchiilor de care am amintit la acellasi topic.

Pliniu aminteste de ......... casul ciobanesc ohmy.gif facut cu seama din lapte de oi, ce a venit la Roma de la ligurii din Italia de sus. (Cobanum caesum hic e Liguria mittit ovium maxime lactis (IX. 97. 1) )

Adio ciobanului "turcesc"! thumb_yello.gif

Trimis de: gio19ro pe 22 Apr 2007, 02:06 PM

Hai sa mut cu totul postare de la acel topic aici, ca colo treba s-a cam lamurit. Nu mai avem ce discuta.


QUOTE (exergy33 @ 17 Apr 2007, 04:39 PM)

... daca grecii ii numeau geti , iar romanii, daci ... ei insisi cum isi spuneau ?
Erau oare o natie fara de nume?  wub.gif

Pai pana sa-ti spun, hai sa ne mai jucam putin. Dacii din preajma Dunarii au mai fost numiti si istrieni si aveau si un parinte mitologic numit Istros. Trogus Pomepius ii numeste istriani (Justini lib. IX 2: Istrianorum rex) iar Mela ii numeste istrici ( de situ orbis, lib. II. c. 1 ).
Numele de Istri are o etimologie foarte indepartata si denumea generic toate triburile pelasge ce locuiau in preajma Dunarii de Jos, adica teritoriul de azi al Serbiei, Bulgariei si Romaniei.

Trogus Pompeius spune ca "gintea istrienilor isi trage originea de la Colchii pe care-i trimise regele Aiete ca sa persecute pe argonauti si pe rapitorii fiicei sale". La fel zice si Isidor din Sevilia, da' binenteles mult mai tarziu. Potrivit lor, istrienii din zona Adriatica, ( istro-romanii) n-au gasit pe argonauti dar nici n-au vrut sa se intoarca la regele Aiete, rege ce isi avea capitala undeva in apropierea punctului de varsare a Siretului in Dunare.
Despre Colchii din zona adriatica ne vorbeste si Timaeru din Sicilia care sustine ca Diomede, in drum spre Italia, avea sa lupte " cu balaurul Colchic ce devasta insula Pheacilor". Cred ca stie toata lumea care era steagul de razboi al dacilor. Aaa, si un al fapt demn de amintit, steagul de razboi al lui Cezar era identic ca reprezentare insa era totusi in alt stil executat. Asta o spun pt cei ce nu cred ca "dacii" si romanii erau inruditi.

Un alt toponim interesant al zonei adriatice si legat de dacii istrieni este localitatea Alutae, data de Pliniu (lib. III. 25.) In epoca romana mai exista un oras pe tarmul adriatic denumit Altinum ce era situat si in apropierea raului Silis.

Pentru cine cunoaste putina istorie, stie ca denumirea antica a Oltului era Altus sau Alutus. Iar Jiul se chema.....Sil.

Oltenii antici cand migrara, luara si toponimele de acasa cu ei rofl.gif Oare or fi luat si prazul?

O alta populatie din zona, ce a migrat si ea de la nord de Dunare au fost Mentores (termen grecesc) iar Densusianu ia numit pe acestia Munteni.
Potrivit lui Scymnus, Mentores este populatia ce isi avea originea "deasupra tracilor numiti istiri". Migratia acestora este si ea extrem de veche iar termenul de munteni a devenit apelativ pentru mai multe triburi pelasge, ca de exemplu ligurii, fapt dedus de Densusianu din scrielrile lui Pliniu, Liviu si Tacit. Densusianu gasete chiar legaturi intre tyrageti si orasul port la Adriatica numit Tergeste.
Deci vechile orase ale Istriei adriatice, desi nu erau intemeiate de romani aveau denumiri latine, denumiri date de populatii latine extraitalice.[/I]

Trimis de: gio19ro pe 22 Apr 2007, 02:53 PM

Acum ca Pliniu ne-a luminat cum e cu ciobanii, ma intorc la

QUOTE
Oltenii antici cand migrara, luara...


Nu intamplator am folosit ... graiul.... oltenesc. rofl.gif

Densusianu, care a cercetat la pas regiunea Istriei, a Toscanei si a Emiliei romagne, ne spune ca : in particular dialectul romanilor din Istria, se caracterizeaza prin rotacismul consoanei n intre doua vocale. Existenta acestui fenomen o putem regasi chiar in actele sinodului de la Campostella ( anul 1114 d Ch) ce vorbeste de spre Mercatores Romarii din regiunea Adriaticii Chiar mai devreme, in anul 895 satul Romariascum apare ca proprietatea unei manastiri din zona. Densusianu mai da si alte exemple, de data asta din izvoare grecesti, chiar mai vechi decat acestea.

Acest dialect, in care litera r se substituie...... a fost odata foarte raspandit in partile Moldovei si in parte superioara a Transilvaniei,. O proba in aceasta privinta sunt vechile monumente de limba: Faptele Apostolilor de la Voronet, Psaltirea scheiana, Psaltirea de la Voronet si fragmentele de la Mahaci
Originea acestui fenomen apare ca apartinand epocii ante-romane, inca dinaintea cuceriri romane, dialectul pelasg (dacic) se caracteriza prin intrebuintarea multipla a sunetului r. Litera r este aceea care da asprime cuvintelor si deasa lor intrebuintare face ca o limba sa apara ca fiind dura.


Apoi aminteste de cuvintele lui Ovidiu cand descrie limba getilor: vox fera, vox ferina, barbara verba, murmur in ore iat pentru poporul get: rigidos Getas, diros Getas, ferox Getex, feragenes, turba Getarum, barbara turba

Ori are la adresa getilor un vers plin de rotacime: Vox fera, trux vultus, verissima Martis imago


El considera ca substituirea lui r in locul nasalei n era uzitata si in perioada protoistorica a regelui Aiete cand mai multe localitati sau triburi erau in mod evident rotacisate: Phylires, Bechire, Sapires, Buzeres... (Apolonii Rhodii).

De asemene in sprijinul acestei teorii, a multiplei intrebuintari a lui R, aduce spre comparare Parabola Fiului Pierdut culeasa in diverse localitati istro-romane spre a fi comparate cu varinata diaconului Coresi unde deja aceste elemnte rotacisante s-au mai .... inmuiat.

Care e concluzia?

Pai concluzia este ca vechimea romanilor din Istria se reduce , nu doar dupa documente ci si dupa caracterul lor etnografic la timpuri extrem de indepartate. Ea nu este o limba formata in momentul cuceririi romane, nici in cursul evului mediu. Are o filiatie stransa din limba noastra insa cu mult inainte de cuerirea romana. Ea nu este o limba modificat de catre latina italica, nu este nici nascuta din amestecul limbii latine rustice cu o limba indigena si nici nu este compusa din diverse dialecte ale unor armate ce au trecut prin zona. O proba in acest sens, ca limba noastra data dinainte de cucerirea Daciei de Imp. roman este faptul ca ea are forme regulate, un grad de consolidare si stabilitate de la ses pana pe crestele muntilor. Ea este uniforma, neexistand variatiuni de limba romaneasca. Este uniforma din Pusta maghiara pana in stepa ruseasca, insa cu acest dialect rotacisat.

Trimis de: March pe 22 Apr 2007, 03:17 PM

Mai Gio,
Da' vad ca te pricepi mai la chestiunile astea ! thumb_yello.gif Cand mai timp daca ziceai ca esti in "roba" ? Care dintre ele este hobby ? unsure.gif

Trimis de: gio19ro pe 22 Apr 2007, 03:19 PM

QUOTE (March @ 22 Apr 2007, 04:17 PM)
Mai Gio,
Da' vad ca te pricepi mai la chestiunile astea !  thumb_yello.gif Cand mai timp daca ziceai ca esti in "roba" ? Care dintre ele este hobby ?  unsure.gif

Hmm... basescu este hobby laugh.gif

Edit: Densusianu a fost si el avocat. tongue.gif

Trimis de: gio19ro pe 22 Apr 2007, 09:53 PM

Ce zici Exergy, ne apropien incet, incetisor de toponimul natiunii "geto-dace"? rolleyes.gif

Trimis de: exergy33 pe 22 Apr 2007, 10:27 PM

Observ ca nu ai stat degeaba azi. smile.gif

Ma reintorc la cuvintul chyub-ban/cioban pentru ca vreau sa mai spun ceva referitor la chub , adica la lemn .
In limba romana avem cuvintul 'ciubar'.

CIUB//'ĂR ~ére n. Vas din doage cercuite, prevăzut cu torţi şi folosit la păstrarea sau la transportarea lichidelor; hârdău. /<bulg. cebăr

Dictionarul il da ca avind o origine bulgara ... insa eu nu sunt de acord .
Deci in persana chyub inseamna lemn , iar chub-bori inseamna taiatul in lemn, atelierul unde se faceau obiecte de lemn ca de ex : butoaie de vin, ciubere , putine de brinza, vedre ...

... si inca ceva .
Mai demult la televiziunea iraniana am auzit intr-o emisiune pe un profesor universitar polonez , profesor de persana , care spunea ca titlul nobiliar de 'pan' , titlu pe care il au polonezii, deriva din persana , mai exact de la functia de 'ban' smile.gif .

In ceea ce priveste 'banul' ca moneda trebuie sa ma mai gindesc .

Trimis de: gio19ro pe 22 Apr 2007, 11:11 PM

QUOTE (exergy33 @ 22 Apr 2007, 11:27 PM)
Observ ca nu ai stat degeaba azi. smile.gif

Ma reintorc la cuvintul chyub-ban/cioban pentru ca vreau sa mai spun ceva referitor la chub , adica la lemn .
In limba romana avem cuvintul 'ciubar'.

CIUB//'ĂR ~ére n. Vas din doage cercuite, prevăzut cu torţi şi folosit la păstrarea sau la transportarea lichidelor; hârdău. /<bulg. cebăr

Dictionarul il da ca avind o origine bulgara ... insa eu nu sunt de acord .
Deci in persana chyub inseamna lemn , iar chub-bori inseamna taiatul in lemn, atelierul unde se faceau obiecte de lemna ca de ex : .... ciubere , putine de brinza, ...


thumb_yello.gif Adica ciubere pentru... cobanum caesum ohyeah.gif

QUOTE
... si inca ceva .
Mai demult la televiziunea iraniana am auzit intr-o emisiune pe un profesor universitar polonez , profesor de persana , care spunea ca titlul nobiliar de 'pan' , titlu pe care il au polonezii, deriva din persana , mai exact de la functia de 'ban'  smile.gif


ohmy.gif Oau, misto informatie. Vezi? Aia au fost catolici. N-au papagalicit in slavona si nici n-au scris in alfabetul inventat de preacuviosul Kiril.

Trimis de: exergy33 pe 24 Apr 2007, 05:39 PM

Nu stiu cum de mi-a scapat pina acum asociatia aceasta de cuvinte smile.gif. Era tot timpul in preajma mea , insa eu nu o vedeam. O scapare de neiertat pentru care merit o bila neagra. smile.gif
La cuvintul 'banu' ma refer. In limba persana veche banu -بانو avea sensuri multiple in functie de context : doamna , stapina casei sau chiar alteta regala .
Banu-ye man inseamna 'alteta voastra' ... un fel de 'my lady' .
Si astazi se foloseste in Iran , in mod special ca un titlu de respect pentru femeie . In plus de asta s-a pastrat si sub forma numelui propriu Banu , nume de fata.
Cuvintul este deosebit de vechi pentru ca el apare in aproape toate textele avestane unde are sensul de stapin/stapina dar apare si in componenta unor nume feminine aristocratice , sotii de regi sau printese. smile.gif

QUOTE
BANU: Lady

Banubai

BANUDADHUSH: Lady with justice and intelligence

BANUGUL: Rose-like lady

BANUGUSHNASP: Lady who possesses a male horse; name of a brave daughter of Rustam

BANUHUFRIYA: Friendly lady, loving lady

BANUHUFRIZ: Well-born lady

BANUHURAM: Lady with joy; name of hero Rustam's wife

BANUHURURISH: Lady shining like the sun


http://www.avesta.org/znames.htm

In acest context cuvintul 'ban' cu sensul de 'mai marele' , 'conducatorul' , 'starostele' , 'cel care are in grija sau in pastrate' mi se pare perfect in concordanta cu 'banu'. Se pronunta in doua silabe cu accentul pe 'u'.

Trimis de: Erwin pe 24 Apr 2007, 08:56 PM

foarte interesante aceste cuvinte...

dar vreau să vă întreb şi eu ceva: mergând azi într-o zonă nu departe de Timişoara am observat că localităţile au preponderent terminaţia în "văţ": Topolovăţu Mare, Brestovăţ, Cralovăţ, Şiştarovăţ, Bucovăţ şi altele... sunt curios de la ce vine această formă de toponimizare şi nu am vreme să caut...

Trimis de: gio19ro pe 25 Apr 2007, 12:04 AM

QUOTE (exergy33 @ 24 Apr 2007, 06:39 PM)
In acest context cuvintul 'ban' cu sensul de 'mai marele' , 'conducatorul' , 'starostele' , 'cel care are in grija sau in pastrate' mi se pare perfect in concordanta cu 'banu'. Se pronunta in doua silabe cu accentul pe 'u'.

Exact ce am scris mai sus. Ar mai fi de adaugat ca la turanici, transliteratia l-a facut Han. ph34r.gif

Trimis de: gio19ro pe 25 Apr 2007, 12:12 AM

QUOTE (Erwin @ 24 Apr 2007, 09:56 PM)

dar vreau să vă întreb şi eu ceva: mergând azi într-o zonă nu departe de Timişoara am observat că localităţile au preponderent terminaţia în "văţ":

Influenta sarbeasca adaugata la cea austriaca. ph34r.gif

Trimis de: exergy33 pe 8 May 2007, 02:17 PM

Bucovăţ, Topolovăţ ... lînga Timişoara, Volovăţ in Suceava , mînastirea şi rîul Dobrovăţ în judeţul Iaşi ... în toate aceste nume eu vad o influenţă pur slava.
Si ceva care mi-a placut smile.gif :

QUOTE

Nicolae Tincu-Velea apreciază  că  între anii 1641 - 1646 au  sosit  în Banat din Oltenia aproximativ 13.000 de olteni. Primii au venit după lupta de la Mohaci (1526) când turcii au redeschis minele părăsite si aveau mare nevoie de brate de muncă. Acelasi fenomen se petrece si după pacea de la Passarovitz (1718). 
          Al doilea mare "roi" de colonisti olteni au venit în Banat pe timpul Mariei Tereza. Majoritatea colonistilor olteni veniti în Banat provin din judetele Mehedinti, Gorj si Vâlcea. Numele multora dintre ei aminteste numele localitătilor de unde au venit. Astfel, Băias (poate si Baia) provin de la Baia de aramă, Bălanu de la Băleni, Boboiescu de la Boboiesti, Gropsianu de la Gropseni, Tismsnara de la Tismana, Fometascu de la Fometesti, etc. Numele de "Bufan" s-ar trage de la îndeletnicirea de cărbunari a multor dintre ei. Marele istoric român Nicolae Iorga, care a fost chemat la Londra la Universitate ca să predea "Istoria Imperiului Bizantin" ca cel mai mare specialist în acest domeniu, le zicea acestora bufeni, adică oameni care trăiesc si muncesc în păduri cu bufnitele, unde ard lemne făcând cărbuni. Bufenilor li se mai zice si "tărani" spre deosebire de băstinasi cărora oltenii le zic "frătuti" adic? frati. 
            Revenind la denumirea satului sântem de părere că denumirea de Marcovăt care provine de la Marco-ovac (Marcu oierul) poate fi discutată. Terminatia "vat" sau "at" se întâlneste la numeroase alte localităti din sudul Banatului a căror denumire nu se pretinde că vine de la vreun oier. Exemple sunt multe. Grebenat, Petrovat, Greovat, Mircovat etc. Asemenea denumiri sunt multe în judetul Caras-Severin si despre ele se stie că sunt de origine slavă sau slavizate. Consultând specialiăti în limbi slave de la Universitatea din Timisoara, am aflat că terminatia "vat" înseamnă "golf" în limba slavă veche. În acest caz nu este exclus ca denumirile acestor localităti si provină de la cuvântul golf tradus în slavona veche.

http://web.comhem.se/~u36125087/corulplug02.html

Trimis de: gio19ro pe 21 May 2007, 12:08 PM

O fi slava influenta fonetica, insa spatiul in care a aparut era sub administatie austriaca. N-a aparut si in Kosovo, Bulgaria, Polonia, Belarus, Rusia .....
Acest sufix este specific doar anumitor zone slave, toate sub administratie austriaca, ca era Bucovina, Serbia, Banatul Timisului, Cehia, Slovacia....

Trimis de: exergy33 pe 22 May 2007, 09:04 AM

Judetul Iasi nu a fost sub ocupatie austro-ungara. smile.gif
In raionul Straseni din republica Moldova se gaseste o localitate cu numele de Bucovat iar in judetul Dolj o minastire cu acelasi nume ...

Trimis de: gio19ro pe 26 May 2007, 01:01 PM

Austro-Ungaria a aparut tarziu. Oltenia a fost sub administratie habsburgica o perioada. Iar cu localitatea din jud. Iasi.... Cu o floare nu se face primavara.

Trimis de: ypsilonalpha pe 26 May 2007, 09:52 PM

QUOTE (gio19ro @ 23 Apr 2007, 01:11 AM)
QUOTE
... si inca ceva .
Mai demult la televiziunea iraniana am auzit intr-o emisiune pe un profesor universitar polonez , profesor de persana , care spunea ca titlul nobiliar de 'pan' , titlu pe care il au polonezii, deriva din persana , mai exact de la functia de 'ban'  smile.gif


ohmy.gif Oau, misto informatie. Vezi? Aia au fost catolici. N-au papagalicit in slavona si nici n-au scris in alfabetul inventat de preacuviosul Kiril.

Ei na ... pan este prescurtarea de la jupan, care este cică un cuvînt pur slavon. Iar între ban şi jupan ... cam greu să existe vreo legătură.

Trimis de: gio19ro pe 26 May 2007, 11:07 PM

Prescurtarea, a ? De unde atat prescurtare, ca aia erau nobili! Titlului de noblete nu i te adresezi cu prescurtari, iar despre o eventuala prescurtare la jupan.... nici macar. Asta poate pe ulita, intre negustori, nu cu nobilii! Ce e asa greu de inteles?
Ce idee, sa te adresezi nobilului cu " jupane" si intre timp sa mai si aspiri in graba niste litere.... laugh.gif

Trimis de: ypsilonalpha pe 27 May 2007, 11:44 AM

Păi e o idee foarte simplă şi naturală ... aşa au apărut majoritatea diminutivelor, dacă nu ştiai - dacă vrei să strigi la unul pe care-l cheamă Ştefan, Gheorghiţă, Georgică, Nicolae, e mai uşor să strigi doar silaba accentuată, adică Fane, Ghiţă, Gică, Laie sau Sile. După aia, nici în vorbirea obişnuită, pe ton normal, nu i te mai adresezi ăluia cu Ştefane, ci cu Fane, că a intrat în obişnuinţă.

Tot aşa, în loc de jupan Icsowicz, e ma iuşor să foloseşti silaba accentuată (pan). Repet, e foarte simplu şi natural, şi ceea ce e simplu şi natural nu ţine seama de ranguri, nobilisme şi alte alea.

Vezi că e o ştiinţa de-i zice lingvistică ...

Trimis de: gio19ro pe 27 May 2007, 11:49 AM

Ypsi, acum tot omu' in Polonia e "pane" , adica "domnule". In trecut insa doar nobilii erau pani. Era un titlu de noblete. Nu i te adresai cu sensul de jupan unui nobil. In tarile roman, unul singur era domn, acum toti barbati sunt domni. cool.gif
Ce e asa greu de inteles? Lingvistica care nu cerceteaza si contextul istoric si social nu e lingvistica, e gargara.

Trimis de: Fantasee pe 27 May 2007, 01:48 PM

S-or întoarce în morminte lingviştii, etimologii şi slaviştii de renume. laugh.gif Nu vă fie cu supărare, dar demnitatea ne cere să discutăm numai pe teme la care de pricepem. smile.gif

Trimis de: gio19ro pe 27 May 2007, 02:20 PM

Aha, deci in concluzie te duci sa-ti pui bigudiurile.

Trimis de: Fantasee pe 27 May 2007, 02:24 PM

Exact, gio19ro, de această dată bigudiurile de specialist în paleoslavă. jamie.gif Dacă vrei consultaţii, şedinţa este de şaizeci de minute şi are un cost piperat. laugh.gif Apoi discutăm aici cât şi ce doreşti, altfel ne domină comicul de situaţie. rofl.gif

Trimis de: ypsilonalpha pe 27 May 2007, 02:30 PM

QUOTE (gio19ro @ 27 May 2007, 01:49 PM)
Ypsi, acum tot omu' in Polonia e "pane" , adica "domnule". In trecut insa doar nobilii erau pani. Era un titlu de noblete. Nu i te adresai cu sensul de jupan unui nobil. In tarile roman, unul singur era domn, acum toti barbati sunt domni. cool.gif
Ce e asa greu de inteles? Lingvistica care nu cerceteaza si contextul istoric si social nu e lingvistica, e gargara.

Bine, OK, cum zici tu. Mie unuia puţin îmi pasă, şi chiar n-am chef în acest moment să fac culturalizarea maselor. Poţi liniştit să rămii cu pan-ban-han ... dar mai cinstit ar fi să cauţi să vezi ce-i cu pan şi jupan ăştia.

Şi, apropo, ştiai că de fapt strămoşii dacilor au fost chiar indienii din America? fapt dovedit de o grămadă de toponime actuale româneşti ... indienii Apache au întemeiat localitatea Apahida, indienii Sioux s-au stabilit pe lîngă Şieu şi Şieuţ, indienii Mohican au lăsat în urmă numele propriu Moiceanu, tot aşa cum indienii Comanche au lăsat Coman şi Comănescu. Şi de unde ar putea proveni oare rădăcina lacto- (lapte) atît de înfiptă în fiinţa poporului român, neam vechi de ciobani şi oieri, dacă nu de la indienii Lakota care trăiesc, nu-i aşa, în Dakota? Indienii Hopi erau cam împiedicaţi şi de la ei ne-a rămas interjecţia Hopa!, indienii Nez-Perce cînd se pictau în culorile războiului araătau ca nişte draci, şi de la ei vine numele de Nichipercea (da. ştiu că Nez-Perce înseamnă vine din franceză, dar chiar contează asta?!?), etc.

Adică, vreau să spun, tîmpenii poate înşira oricine şi să le boteze "descoperiri lingvistice epocale".

Şi cu asta basta, vă las să dezbateţi epocalităţile alea ... auzi vorbă, Banu = prenume de fată ... rofl.gif

Trimis de: nefertiti pe 27 May 2007, 02:47 PM

rofl.gif rofl.gif rofl.gif

Trimis de: exergy33 pe 27 May 2007, 02:56 PM

Unii specialisti in domeniu au ajuns la concluzia ca este posibil ca jupan sa fie un cuvint autohton , pur romanesc , care apoi a fost preluat de slavi.
Sextil Puscariu credea ca acest cuvint are o provenienta avara.
Jupanul era persoana care in perioda medievala anterioara formarii primelor state romanesti controla administrativ un teritoriu de suprafata relativ mica ... acesti jupani au fost premergatori cnejilor , vozilor sau domnilor.

Dau un articol in care se discuta pe larg etimologia cuvintului jupan si conotatiile lui de-a lungul timpului.
Jupanul de la inceputul primului mileniu nu trebuie confundat cu jupînul/jupânul de la sfirsitul sec XVIII-XIX , cred eu . smile.gif

QUOTE
Stravechi etimologii crestine in Biblia lui Ulfila

De unde vine "jupan"?


Cine a descoperit si supune discutiei cateva piese neluate in seama in trecut "din dosarul fara gres al limbii" (pentru a folosi o expresie fericita a lui Vasile Bogrea), tentatia cea mai puternica este sa prezinte de la bun inceput originea cuvintelor de prima importanta. As putea, de pilda, sa prind firul de la Al. Rosetti, care - cu acribia sa bine cunoscuta - considera ca numai explicatia numelui Moldova prin gotica e satisfacatoare, caci (tragand de acest fir) ajungem sa explicam prin moeso-gotica, mai exact, prin simbioza daco-romano-gotica, si numele altor tari locuite de romani, ca bunaoara Ardealul sau Tara Motilor, sau Maramuresul, precum si numeroase denumiri de importanta primordiala pentru organizarea politica si sociala din perioada veche a configurarii (alcatuirii sau intocmirii) comunitatii si limbii romanesti, cum ar fi cneaz si voievod, sfetnic, boier, jupan, stapan si sluga, bogat si sarac, oras, targ, ulita etc. etc. Sau as putea, la fel de bine, sa incep prin a demonstra provenienta moeso-gotica a unor cuvinte din fondul principal, indispensabile exprimarii unor enunturi dintre cele mai simple si cu utilizare de mare frecventa in limbajul cotidian, indiferent daca s-a gasit sau nu pentru originea lor o explicatie multumitoare, altfel spus, indiferent daca figureaza in dictionarele etimologice ale limbii romane ca avand o origine obscura sau sunt atribuite fondului latin, celui autohton, ori superstraturilor slav, maghiar etc.
Cine procedeaza in felul acesta risca, insa, din capul locului sa starneasca protestele specialistilor in diferitele straturi acceptate ale limbii romane: latin, traco-dac, slav, maghiar, grec, turcic etc. (printre care nu figureaza inca stratul germanic vechi!), bineinteles in cazul cuvintelor a caror etimologie se considera ca apartine unuia sau altuia dintre aceste straturi, cu taria traditiei si a consensului, care pot consacra insa (nu trebuie sa se uite acest risc) la fel de bine atat eroarea, cat si adevarul.
Propun, de aceea, sa incepem de preferinta, nu exclusiv (cum ar fi, de altfel, imposibil), cu o zona unde noutatea etimologiilor germanice vechi pe care le vom avansa - alternativ cu cele latine, la fel de ignorate pana acum - poate trece drept inofensiva pana si in ochii celor care, cu perfecta buna-credinta, considera - din naivitate sau din comoditate - ca ceea ce a fost stabilit o data este stabilit pentru totdeauna. Voi lua in discutie, asadar, intr-o prima etapa, indeosebi acele cuvinte care figureaza in DEX (editia 1975) cu specificatia et. nec. (etimologie necunoscuta, n. red.) sau formatie onomatopeica. Iata cateva asemenea cuvinte cu origine enigmatica, nerevendicata pana azi (sau, in orice caz, neacceptate, deoarece n-au fost revendicate in mod convingator) pentru nici unul dintre straturile din care se considera ca e alcatuit vocabularul limbii romane.
Cuvantul jupan face parte dintr-o grupa etimologica (stapan, smantana, stana) care prezinta inchiderea lui a urmat de un n. Specialistii (vezi si Marius Sala, capitolul Romana comuna din Istoria limbii romane, vol. II, Bucuresti, 1969) considera ca aceste cuvinte sunt foarte vechi si avem un echivalent in romana comuna, iar faptul ca s-au inregistrat si forme rotacizante indreptateste presupunerea ca in romana comuna n era slab. Se banuieste (Emil Petrovici) ca au patruns inca in latina balcanica si au fost tratate ulterior ca orice cuvant mostenit din latina care avea un n. Pentru noi prezinta un mare interes vechimea incontestabila a acestor cuvinte, pentru care unele incercari de explicare prin slava s-au lovit de serioase dificultati fonetice. Lucrurile s-ar lamuri in ipoteza ca slavii le-au luat din romana comuna, unde ele se aflau inca din stadiul simbiozei romanico-germanice. Luand in discutie cuvantul jupan, ramanem - asadar - pe terenul inocent al petelor albe de pe harta limbii romane. Propun ca etimon goticul siponeis, care inseamna "discipol" si apare frecvent in textul biblic, fiind termenul cu care sunt desemnati ucenicii lui Isus Hristos. Pentru evolutia semantica nu sunt dificultati. Sensurile cuvantului romanesc (cele doua consemnate in DEX) sunt destul de cuprinzatoare pentru a primi incarcatura semantica a cuvantului moeso-gotic, pe care ni-l putem inchipui lesne evoluand de la "apostol", "ucenic" al Domnului la titlul de politete dat in trecut persoanelor ce ocupau functii inalte ori, mai tarziu, la calitatea de boier, patron, stapan. Evolutia fonetica nu intampina nici ea dificultati, caci sunt normale atat palatalizarea lui s urmat de un iot, cf. lat. sic > si ulterior devenit j, cat si transformarea lui o in pozitie nazala in i, trecand prin faza intermediara a unei vocale inchise, nedefinite precis (intre a si i) dintr-un stadiu foarte vechi al limbii (romana comuna).
Derivarea din moeso-gotica Sfintelor Scripturi a cuvantului jupan ar dovedi importanta actiunilor misionare si prestigiul apostolilor in epoca de formare a limbii romane, interesand - deci - deopotriva istoria limbii si istoria Bisericii noastre din perioada straveche.

Un articol de Andrei Ionescu

http://www.culte.ro/ClientSide/RevistaPresei.aspx?ID=219

@yspilonalpha
QUOTE
auzi vorbă, Banu = prenume de fată ...  rofl.gif

... da, chiar daca-ti vine greu sa crezi. Daca ai fi dat un search te-ai fi lamurit singur. Nu inteleg ce este de ris ... wub.gif
Pina in ziua de azi in Iran s-a pastrat numele de fata Banu , care poate fi tradus prin doamna sau domnita.
Aceasta terminatie se adauga si altor nume ... si capata un fel de conotatie asemanatoare cu 'Voichita Doamna' , 'Elena Doamna '.
Exemple : Shahr-Banu /Doamna Orasului , Mehr-Banu /Doamna cea Milostiva ,
http://www.20000-names.com/female_persian_names.htm
http://en.wikipedia.org/wiki/Banu

Numele este consemnat in toate scrierile religioase avestane .
QUOTE
BANU: Lady

Banubai

BANUDADHUSH: Lady with justice and intelligence

BANUGUL: Rose-like lady

BANUGUSHNASP: Lady who possesses a male horse; name of a brave daughter of Rustam

BANUHUFRIYA: Friendly lady, loving lady

BANUHUFRIZ: Well-born lady

BANUHURAM: Lady with joy; name of hero Rustam's wife

BANUHURURISH: Lady shining like the sun


http://www.avesta.org/znames.htm

... am obosit cu explicatiile . Sper sa te fi convins. smile.gif


Trimis de: March pe 27 May 2007, 03:04 PM

QUOTE (ypsilonalpha @ 27 May 2007, 04:30 PM)


Şi, apropo, ştiai că de fapt strămoşii dacilor au fost chiar indienii din America? fapt dovedit de o grămadă de toponime actuale româneşti ... indienii Apache au întemeiat localitatea Apahida, indienii Sioux s-au stabilit pe lîngă Şieu şi Şieuţ, ...

Nu-i asa ! Trebuie sa-l auzi pe unu' Napoleon Savescu din New York caruia gura nu-i mai tace in arata ca noi , dacii, suntem un fel de buric al pamantului ! Si ca imperialistii romani ( aia cu centrul la Roma, adica) au vrut sa ne stearga din istorie da' noi tot un fel de daci curati am ramas ! tongue.gif Astăzi este ştiut că întreaga teorie a „derivării” limbii române din limba latină, ca şi a derivării celorlalte limbi europene aşa-zis „romanice”, nu este decât o flagrantă eroare, în pofida faptului că pe acest neadevăr a fost construită o întreagă disciplină lingvistică: romanistica. Aproape toţi lingviştii competenţi, autentici, recunosc că „limbile romanice” – inclusiv idiomurile latine, care nu le sunt precursoare, ci survin acestora – au evoluat în mileniile al III-lea şi al II-lea î.d.Hr. dintr-o aripă „romanică” central şi est-europeană, dezvoltată din straturile mai vechi ale limbii indo-europene, vorbită de o populaţie locală, pe cursul mediu şi inferior al Dunării şi până la nordul Mării Negre ( apud, gandirea Savescu )

Savescu ca presedinte al Societatii „Dacia Revival” a înaintat Preşedintelui României un memoriu prin care cerea ca anul 2006 să fie închinat comemorării a 1900 ani de la moartea regelui erou Decebal.
Intrucat presedintia si oficialii gurvernamentali nu l-au luat prea in serios ( ca prea miroasea a protocronismul " iepoci de aur" !) Savescu tot a organizat un fel de susanea academica la Bucuresti cu manifestari la Orastie la monumentul lui Decebal unde s-a dat un spectacol în aer liber cu muzică populară românească şi cântece pro-dacice şi ... o uriaşa colivă de peste 3 tone, oferită în 20 000 pahare tuturor participanţilor la sărbătoare.Uriaşa colivă de 9 x 5 = 45 metri pătraţi, care a cântărit 3.363 de kilograme a intrat, se pare, în Cartea Recordurilor lumii ! E ceva totusi . tongue.gif

Trimis de: Fantasee pe 27 May 2007, 03:23 PM

Ce ţi-e şi cu numele astea nonono.gif în curând, exergy dragă, va trebui să recunoaştem că Rainer Maria Rilke era, vorba aia, femeie. laugh.gif

edit: Nu mai insist nici cu buna cuviinţă, nici cu rugămintea către cei care au etimologia pe lista hobby-urilor de duminică. Mai bine mă duc să râd, la rândul meu, punându-mi bigudiurile, ca să fac lumii hatârul. thumb_yello.gif Însă nu voi râde vreodată de ceea ce nu cunosc, m-ar bate Ăl de Sus, stâmbându-mi freza. innocent.gif

Trimis de: exergy33 pe 27 May 2007, 03:37 PM

QUOTE (Fantasee @ 27 May 2007, 06:53 PM)
Ce ţi-e şi cu numele astea nonono.gif în curând, exergy dragă, va trebui să recunoaştem că Rainer Maria Rilke era, vorba aia, femeie.  laugh.gif

smile.gif

Mi-am adus aminte ca desi in limba persana echivalentul cuvintului 'femeie' este 'zan' , totusi pentru a desemna organizatiile de femei sa federatiile de sport pentru femei (care se autoguverneaza independent de cele ale barbatilor avind la dispozitie un buget separat ) , deci in aceste cazuri se utilizeaza termenul 'banu-van'.
Un supus se adresa reginei sau oricarei femei dintr-o familie aristocratica cu termenul de 'Banu-ye man' pe care il putem traduce cu stapina mea , alteta voastra,..

Dar sa revin la jupan ... pentru ca tot s-au infiebintat spiritele . smile.gif
QUOTE
La noi, atât în Banat, cât si în Tara Românească, amintirea jupelor a rămas prezentă, în primul caz în toponimie22, într-al doilea, în titulatura boierilor păstrată de documente23. Cele mai vechi mentiuni de jupani pe teritoriul României sunt însă cele de pe unul dintre vasele tezaurului de la Sânicolau Mare (sec. VIII: jupanii Voila si Vataul) si cea de pe o inscriptie de la Murfatlar (843, jupan Dimitrie). Chiar dacă nu stim de ce etnie erau jupanii ale căror nume s-au păstrat din acea epocă îndepărtată, mai important este faptul istoric al perpetuării institutiei jupelor si a jupanilor în partea sudică a tării noastre, adică exact cea aflată în apropierea zonelor sud-slave. Aceste repere cronologice dau o imagine despre vechimea jupelor la nordul Dunării, confirmând teza lui S. Dragomir că “originea acestor nume din Banat e mai veche decât secolul XI, când la popoarele slave învecinate institutia jupelor porneste spre declin, iar pe teritoriul ungar se dezvoltă sistemul comitatelor”.
Jupele aveau deci un trecut redutabil si în această calitate mărturiseau despre existenta unor grupări de sate de pe valea unui râu, puse sub autoritatea unui jupan. Prin atributiile lui militare si judiciare, jupanul pare o variantă a cnezului. Este însă interesant de observat că în Tara Românească, în timp ce jupani erau numiti boierii din anturajul domnesc, deci sfetnicii apropiati ai domnului si, totodată, marii proprietari funciari, cnezii alcătuiau mica nobilime obli-gată să presteze servicii militare24. Această situatie pare să indice o evolutie istorică al cărei rezultat a fost ridicarea socială a jupanilor din masa cnezilor la rangul de mare boierime. De ce să fi ajuns însă tocmai jupanii să îsi impună titulatura în sfatul domnesc, la fel cum domnul însusi, în calitatea lui de conducător al ostirii, impusese în vârful ierarhiei tocmai titulatura care îl desemna ca atare? Se pot face speculatii, dar nu stim sigur. Se poate însă ca răspunsul să îl dea tocmai asezarea jupelor pe văile râurilor. Fiind vitală stăpânirea acestora, atât prin resursele pe care le detineau (peste, zăcăminte), cât si prin facilitătile de transport pe care le presupuneau (tranzit fluvial în ambarcatiuni, plutărit) ori sursele suplimentare de venituri (vămi la vaduri), permitând dezvoltarea unei vieti organizate la nivel inter-comunitar si fortificarea naturală a centrului fără obstacolele naturale ale muntelui (prin construirea fortificatiilor între coturile meandrate ale râurilor), jupele se puteau impune ca formatiuni prestatale cu un rol esential în organizarea statului. Nu acelasi lucru se poate afirma despre “muntenii”, de pildă, desi fortăretele lor na-turale erau cvasi-inexpugnabile. De aceea, poate, Basarabii s-au asezat, întâi si întâi, la Dunăre, la Turnu Severin, ajungând fundând să domine si muntele, în timp ce resedinta lui Negru Vodă, Câmpulungul, a fost destul de fundând abandonată în favoarea Curtii-de-Arges. De altfel, întregul proces de re-fixare a capitalei tării, care a urmat, a adus o coborâre a capitalei de la munte la deal (Curtea-de-Arges si, ulterior, Târgoviste) si de la deal în câmp (Bucuresti)25. La fel s-a petrecut si cu capitala Moldovei, stabilită initial la Baia, pe apa Moldovei, după agregarea tării la dimensiunile ei medievale “clasice” adusă la Suceava, printre dealurile bucovinene, si ajunsă, în cele din urmă, la Iasi, în plină câmpie.

citat din Ovidiu Pecican
Tări, muntenii, codri si jupe.
Organizare teritorial-politică si imaginatie socială în Evul Mediu românesc


Trimis de: gio19ro pe 27 May 2007, 09:52 PM

QUOTE (March @ 27 May 2007, 04:04 PM)
Trebuie sa-l auzi pe unu' Napoleon Savescu din New York .... Astăzi este ştiut că întreaga teorie a „derivării” limbii române din limba latină, ca şi a derivării celorlalte limbi europene aşa-zis „romanice”, nu este decât o flagrantă eroare, în pofida faptului că pe acest neadevăr a fost construită o întreagă disciplină lingvistică: romanistica. Aproape toţi lingviştii competenţi, autentici, recunosc că „limbile romanice” – inclusiv idiomurile latine, care nu le sunt precursoare, ci survin acestora – au evoluat în mileniile al III-lea şi al II-lea î.d.Hr. dintr-o aripă „romanică” central şi est-europeană, dezvoltată din straturile mai vechi ale limbii indo-europene, vorbită de o populaţie locală, pe cursul mediu şi inferior al Dunării şi până la nordul Mării Negre ( apud, gandirea Savescu )


Ok, si? De unde pana unde ideea cu dacii-buricul pamantului? Aceasta sustinere cu privire la populatii vorbitoare de limbi ce provin din aceeasi familie cu limba latina nu este a lui Savescu, ci multi alti au sustinut-o. Absurd este sa crezi ca o populatie extrem de religioasa si superstitioasa si-a lepadat limba si a imbratisat una complet necunoscuta intr-un interval extrem de scurt.
Asta e chiar o tampenie.

Trimis de: Erwin pe 27 May 2007, 11:08 PM

lansez o nouă întrebare în privinţa toponimelor din Apuseni, Ţara Moţilor: Vârtop, Gârda de Sus, Vârşi, Runc toate cu rezonanţă guturală, conform cu teoria ar proveni din vechime, plus că zona montană, deşi aflată în Ardeal sub stăpânirea străină, n-a fost "contaminată" ca în Banat sau podişul Transilvaniei de pildă... pe de altă parte am observat că multe alte toponime locale se termină în "-eni", "-ani", "-eşti" la fel ca în Ţara Românească. În regiunile învecinate, spre văile dispre vest sunt şi sate colonizate unde apar şi denumiri în ungureşte, dar nu cred că în cătunele de munte ar fi putut exista prea multe influenţe străine.

Trimis de: gio19ro pe 18 Jun 2007, 10:59 PM

Azi mi-a venit o idee! M-am intrebat daca nu cumva etimologia cuvantului Jupan vine din compunerea latinescului Jus cu a .... protoistoricului Ban.... blink.gif
Voi ce credeti?

Trimis de: exergy33 pe 20 Jun 2007, 06:39 AM

Nu cred.
Jus se prununta in limba latina 'ius'. smile.gif Si in plus de asta nu vad legatura, sau logica asociatiei intre aceste doua cuvinte.

Trimis de: gio19ro pe 20 Jun 2007, 07:04 PM

Pai inainte de a avea voievozi, boieri si cneji, romani aveau Jude. Ce conteaza cum se pronunta in latina? Conteaza cum se pronunta la noi. Si in germana J se pronunta "i". Cred ca e evident pt toata lumea care era rolul judelui. Asa ca este posibil ca in anumite zone Judele sa fi fost Jupan (Jus+Ban). Logica e simpla.

Trimis de: Eclectic pe 20 Jun 2007, 07:17 PM

dexonline.ro zice altceva:

JUPÁN, jupani, s.m. Titlu dat în evul mediu, în ţările române, celor mai de seamă boieri şi dregători; persoană care avea acest titlu. – Din sl. županŭ.

http://dexonline.ro/search.php?cuv=jupan

Trimis de: gio19ro pe 20 Jun 2007, 07:52 PM

Nu cred nici o litera din explicatia data in dex. Foarte multe din etimologiile date ca venind din bulgara sau maghiara de exemplu, in respectivele dictionarele (bulgare sau maghiare) sunt date ca venind din romana.
In spirjinul teoriei mele aduc si cronologia, jupan Dimitrie e anterior influentei slave asupra tarii noastre. Este adevarat ca bulgarii erau in zona, insa bulgarii adevarati, ce erau neam cu hunii, turanici fiind, nicidecum slavi. Cei de la sud de Dunare se numesb impropriu bulgari, nefiind de neam turanic si nici din spita de bulgari, insa despre asta am mai discutat in alte locuri. Un alt element ce pune sub semnul intrebarii etimologia slava este lipsa unei explicatii privitoare la adaugarea literei 'j' cand este stiut ca cei ce preiau cuvinte straine au tendinta de a le mai ajusta, nu de a adauga la ele. Asa ca mai degraba slavii l-au aspirat pe "j'.

Trimis de: Eclectic pe 20 Jun 2007, 07:57 PM

QUOTE (gio19ro @ 20 Jun 2007, 08:52 PM)
Nu cred nici o litera din explicatia data in dex.

Nici macar cele cinci litere care formeaza cuvantul definit ? ohyeah.gif

Trimis de: gio19ro pe 20 Jun 2007, 08:09 PM

Aaa, asta da. Acum si tu.... Nu trebuie sa crezi tot ce clamez in public. O parte poti s-o pui la ... sectorul fumigene. rofl.gif

Trimis de: exergy33 pe 20 Jun 2007, 10:01 PM

Am o propunere pentru cei interesati de subiect smile.gif.
Pe net se gaseste o carte in format electronic (PDF) scrisa de Dr.Sorin Paliga, specialist in domeniul limbilor slave : Influenţe romane si preromane în limbile slave de sud.( române şi preromâne )
Are in jur de 115 pagini. Deci se poate parcurge in 3-4 zile , pe indelete. smile.gif
Zic ca nu ar fi rau sa citim ce spun altii , si sa vedem in ce masura ideile noastre se potrivesc cu ale lor.
Paliga scrie multe lucruri interesante in aceste o suta si ceva de pagini.
Miine voi incerca sa punctez citeva din ideile lucrarii ... azi nu mai am energie sad.gif .

Trimis de: gio19ro pe 20 Jun 2007, 10:55 PM

Ok.

Trimis de: exergy33 pe 23 Jun 2007, 01:44 PM

Am reusit sa parcurg cele scrise de Paliga, insa am inceput o relecturare 'la singe' ... pe baza dictionarelor comparative.
Adica incerc sa verific de una singura cele spuse in text si sa vad daca ele intradevar concorda cu explicatiile din dictionarele pe care le am.
M-a bucurat foarte mult acest text pentru ca mi-am regasit aici o serie din propriile idei pe care mi le-am format de-a lungul timpului, atit din lecturi , dar si experienta pe care am capatat-o traind in Asia.

Ca sa dau fluiditate voi continua cu dezbaterile pe tema cuvintelor ban si jupân . smile.gif

QUOTE
În continuare, vom analiza în detaliu câteva dintre cuvintele relevante demersului nostru.

Ban, giupân/jupân (gupân), stapân

Formele discutate mai jos se pot încadra într-o sfera semantica asemanatoare, ‘conducator, stapân’:

(1) ban1 ‘stapân, conducator’ şi ban2 ‘moneda’;
(2) giupân, ulterior jupân, cu un sens aproximativ
asemanator lui ban1;
(3) stapân. Toate aceste forme par a avea un element comun: -ban, -pan > -pân,
al carui sens poate fi reconstituit ‘conducator (local), şef al unei comunitaţi.
O prima întrebare se impune: sunt aceste forme înrudite, reflecta o moştenire veche? Sa încercam o trecere în revista a principalelor forme.
Ban; cr. ban, b. ban ‘conducator’; pol. ban ‘moneda’ (învechit)mag.bán ‘conducator de la frontiera Ungariei  (Croaţia). Cuvântul este astazi folosit uzual numai în româna cu sensul ‘moneda’;
sensul ‘conducator’ aparţine terminologiei sociale medievale, în toate aceste limbi.
Ban1, cu doua sensuri: ‘conducator’ şi ‘moneda’. În general, cuvântul a fost analizat separat pentru cele doua sensuri, aşadar considerîndu-se ca este vorba de doua cuvinte diferite. Astfel, pentru primul sens ‘conducator’ s-au propus explicaţiile urmatoare:

(a) Origine slava (Cihac 1870-1879, II: 8; Macrea 1958: 66; Rosetti 1978: 297, 431). Aceasta ipoteza s-a bazat, probabil, pe faptul ca exista forme asemanatoare în sârbo-croata, bulgara şi maghiara (ban, bán).
b) O versiune a acestei ipoteze considera ca în româna cuvântul ar trebui explicat ca influen!a maghiara (Tiktin 1903-1925: 152; DA I: 471; Iorga 1905, I: 135; Şaineanu1929: 52; Cioranescu 1960
sq.: 64, cu ezitari; Tamás 1967: 90; Mihaila 1973: 74).
© Origine slava sau maghiara (Coteanu et al. 1975: 72). O asemenea ipoteza indecisa îşi are explica!ia, probabil, în faptul ca formele nu sunt satisfacator explicate nici în limbile slave, nici în maghiara.
Pe de alta parte, analizele etimologice comparative, propuse pentru a explica aceste forme raspândite pe un teritoriu vast, sud-est european, nu aduc dovezim convingatoare.

(a) Cuvântul ar fi de origine persana, iar de aici ar fi fost transmis în Europa de turci (Miklosich 1884, I: 11; 1886: 7; Matzenauer 1870: 103). Ipoteza nu este uşor de acceptat. Forma turca ban este rara. În plus, influen!a turca asupra limbilor europene este târzie şi, evident, nu putea impune un
termen esenţial de structura sociala, în fapt de institu!ie.
Pe de alta parte, maghiar bán este un guvernator de la frontiera Ungariei (Benko et al. 1967 s.v.).
(b) Slav ban ar fi de origine mongola, forma de referinţa fiind bojan, de aici ban (Berneker 1908-1913: 42; Bezlaj 1976 sq.: 10). Schimbarile fonetice nu sunt însa consistent argumentate, astfel încât aceasta ipoteza nu s-a impus.
© S-a avansat şi ipoteza ca ban ar fi de origine persana, cuvântul ajungând în limbile europene prin intermediar avar (Onions 1969: 72).
Ban (2) ‘moneda’. În româna, forma vie şi mult folosita; cuvântul mai este atestat în bulgara şi polona, dialectal şi învechit.

(a) Unii lingvişti considera ca este vorba de „un element vechi slav“ (Cihac 1870-1879, II: 8). Este dificil de acceptat aceasta ipoteza, în primul rând deoarece sensul ‘moneda’ nu este specific limbilor slave, din contra. Distribu!ia în teren a termenului ne arata ca discu!iile nu pot porni de la teritoriile
polon şi bulgar.
(b) Una dintre cele mai interesante explicaţii afost data cu un secol în urma: „Ban este moneda emisa sub autoritatea unui ban, tot aşa cum la italieni întâlnim forma ducato, iar la englezi forma sovereign“ (Hasdeu 1887-1898: 2448). Aceasta explica!ie a fost acceptata de alţi lingvişti (Tiktin
1903-1925: 151; Şaineanu 1929: 52; Macrea 1958: 66). O versiune a acestei ipoteze este ca forma româneasca este de origine maghiara, idee susţinuta, evident, de lingviştii maghiari (Tamás 1967: 91; ipoteza este acceptata, fara o argumentaţie necesara, de Rosetti 1986: 384). Dificultatea consta şi aici
în faptul ca sensul ‘moneda’ nu este specific maghiarei.
© O ipoteza foarte interesanta, rareori discutata, a fost expusa de S. Puşcariu (DA I: 472; Puşcariu 1923) care considera ca rom. ban ‘moneda’ trebuie explicat prin apropiere de arom. a baná ‘a trai’ (cf. Papahagi 1974: 191); aceasta forma ar fi, dupa parerea lui Puşcariu, de origine pre-romana, reconstituind o forma traco-daca *bann-‘viaţa -vite -bani’. Conform acestei ipoteze, nu ar fi nici o legatura între sensurile ‘stapân’ şi ‘moneda’, asemanarea fiind – deci – un rezultat al hazardului. Pe de alta parte însa, Puşcariu considera ca este vorba de un cuvânt stravechi, traco-dac. Este ceea ce credem şi noi, dar aducînd argumente de alta natura. De fapt, o forma traca *bann-, cu sensul reconstituit de Puşcariu, nu este uşor de acceptat; exista însa, aşa cum vom arata în continuare, forme trace – atestate de scriitorii antici – ce sprijina într-adevar esenţa ipotezei lui Puşcariu: un element autohton, traco-dac.
d) În sfârşit, alţi autori considera cuvântul de origine necunoscuta (Cioranescu 1960 sq.: 65; Coteanu et al. 1975: 72).
Dupa parerea noastra, putem explica atît sensul ‘stapân’ cât şi sensul ‘moneda’. Înainte de a trece la discutarea celorlalte forme, consideram ca într-adevar cuvântul este – aşa cum a sugerat Puşcariu – de origine traco-daca, dar dintr-o forma *ban-, înrudit cu persan ban ‘stapân’, de  asemenea ‘casa’ (Horn 1893: 40), dar şi pan, cu alternanţa p/b, deja analizata de Benveniste .

arom- aromână
cr-croată
mag-maghiară
pol-polonă
skr- sanscrită

...ciudat cum de multe ori ne scapa sensurile si esenta lucrurilor ... atit in lingvistica, cit si in viata personala. smile.gif
In limba persana moderna sau Farsi cuvintul casa se traduce prin khane, locuinta cu sensul de camin- kashaneh.. iar la terasa sau partea de sus a unei case se spune poshte-ban ... adica pe spatele casei, in traducere cuvint cu cuvint. (poshte - ban sau cu varianta poshte-bam )
In Iran , cu exceptia caselor din nord, de la Marea Caspica, casele nu au avut si nici in ziua de azi nu au pod. De la ultimul etaj se construiesc o serie de trepte care te duc pe acoperisul plat care in persana se cheama poshte-ban. Acum am aflat ca in acest cuvint este un cuvint pre-avestan ,din perioada matriarhatului cind banu insemna stapina casei , doamna casei ... ca apoi sa fie uzitat ca titlu de respect pentru regina sau femeile din familiile aristocratice iar cu trecerea timpului ca titlu de respect pentru orice femeie.
Niciodata nu m-am intrebat de ce la terasa se spune poshte-ban ? E o greseala pe care nu pot sa mi-o trec cu vederea.

Ma bucur foarte mult ca am descoprit lucrarea lui Sorin Paliga. Nu numai pentru faptul ca ea imi confirma niste idei (fixe smile.gif) personale, dar mai mult pentru faptul ca el aduce argumente cu profesionalismul unui lingvist si compara mereu diversele variante fara sa+i fie frica de conotatia interpretarilor pe care le face.

Sublinierile in albastru imi apartin.

Trimis de: exergy33 pe 16 Nov 2007, 08:45 AM

... deci sa revin smile.gif,

Zilele trecute, fiind prinsa in trafic, am inceput sa scriu pe un colt de revista o serie de cuvinte "tehnice" cu origine autohtona sau necunoscuta.
Actiunea asta mi-a fost inspirata de o actiune similara intreprinsa de departamentul cultural al unui post de televiziune iranian.
Cuvintele acestea ciudate care nu-si gasesc radacini sau trimiteri in limba latina, in limbele slave, romanice, germanice , turcice ... sau mai stiu eu care, ne pot arata cit de "ingineri" au fost romanii de-a lungul timpului si ce tehnologii aplicau ei in viata de zi cu zi.

La capitolul constructii si arhitectura stam destul de bine : beci, oblon, podea, bordei, stinghie, pîrghie, prepeleac ( mi-a adus aminte de Danila Prepeleac), stinghie, ţăruş ...

La industrie usoara avem : pînză, nasture, straie, bulendre, pălărie, catrafuse, boarfe ,smile.gif ... dar si fuior, buci de cînepă sau zgrebeni, scărmănat, zvecuit, ...

Cit priveste industria alimentara si gastronomia ... in afara de arhicunoscutele cuvinte ca brînză, urdă şi mălai mai avem si altele ca : alivenci, bulz, zer, terci, burcă (turtă de mălai), caltaboş, cocă ...

Daca cunoasteti si altele adaugati-le aici. smile.gif

Trimis de: abis pe 6 Mar 2009, 05:18 PM

Am descoperit un text de Radu Beligan care contine cateva etimologii interesante


Note de insomniac

Motto pentru un volum de memorii: Nu vorbi niciodata despre tine. Scrie!

In ciuda diferentei de varsta dintre noi, Victor Eftimiu mi-a acordat
prietenia lui, mai ales dupa ce am jucat rolul vagabondului din "Omul
care a vazut moartea".

Faceam deseori vacantele impreuna la mare si ne pierdeam in lungi
discutii peripatetice, el in plina faconda, eu fermecat de eruditia
lui in multe domenii.

Odata, la Constanta, ne-am oprit in fata unei vitrine in care erau
expuse vreo douazeci de busturi in miniatura ale lui Ovidiu, exilatul
de la Tomis. Niste orori din ghips, trase in serie. Peste gramada de
busturi kitsch, un anunt scris cu litere mari preciza: "OVIZI, 6 lei
bucata".

Imi amintesc explozia de ras pe care ne-a starnit-o acest plural
stupefiant si, de aici, consideratiile de ordin lingvistic. In fond,
negustorul facuse o analogie: GUVID - GUVIZI, OVID - OVIZI...
Eftimiu, care nascuse in Bobostita din Epirul albanez si n-a stiut,
pana la sapte ani, nici o boaba romaneasca, era pasionat sa descopere
originea unor cuvinte si detinea secretul multor etimologii
neasteptate. De pilda, imi spunea el, cuvantul sandulie, cu care
oltenii numesc covorasul de langa pat, vine de la frantuzescul
"descente du lit". Cine si-ar fi inchipuit ca atat de neaosul mujdei
vine tot din franceza: mousse d'ail (adica spuma de usturoi)?

Cuvantul misto, revendicat de tigani, deriva, dupa Eftimiu, de la
sintagma nemteasca "mit stock", adica "cu baston", ceea ce inseamna
cineva de conditie buna. Un tip cu baston e un tip misto!

Tot din germana ne vine si cuvantul smecher. Boierii olteni care aveau
podgorii, imi explica Eftimiu, au angajat specialisti in degustarea
vinurilor. In germana, schmecken inseamna a avea gust, a fi bun la
gust. Omul care facea operatia era un smecher, adica un specialist pe
care nu-l puteai pacali cu un vin prost. De aici, prin extensiune, un
individ istet, imposibil de tras pe sfoara.

Cu totul neasteptata este originea altor doua cuvinte a caror
etimologie o descoperise Eftimiu. E vorba de patachina si joben.
Dictionarul ne spune ca patachina e planta numita in latineste Rubia
tinctorum, dar nu ne arata ca tot patachina se spune si unei femei de
moravuri usoare. Care e radacina acestei patachine? In Bucuresti,
exista pe vremuri un vestit mezelar pe nume Patac. Fratele acestuia a
fost cel dintai care a deschis in Romania un "santan" pe bulevardul
Elisabeta, importand de la Viena niste fete vesele care circulau seara
pe bulevard in fata "institutiei", ca sa atraga clientela. Acestea
erau "fetele lui Patac", adica patachinele...

In ce priveste cuvantul joben, multa lume se intreaba de ce acest soi
de palarie e desemnata in toate limbile cu cuvinte care indica forma
ei (in franceza haut-de-forme, in engleza top hat, in germana
zylinder, in italiana cilindro, limba romana fiind singura in care
numele inaltei palarii are cu totul alta denumire, afara de aceea
populara de "tilindru". Explicatia este simpla: cel ce a introdus in
Bucuresti prestigiosul acoperamant era un negustor francez care avea
magazinul pe Calea Victoriei si se numea Jobin.

Tot Eftimiu mi-a revelat ca, in limba engleza, animalele comestibile
au doua nume, un nume cand sunt moarte si un alt nume cand sunt vii.
Boul se cheama OX cand e pe patru picioare. Si cand e taiat se cheama
beef.

Vitelul viu se cheama calf, mort se cheama veal.

Porcului i se pune pig cand e viu si porc cand e mort.

Oaia este sheep cand traieste, si, cand moare, devine mutton.

De ce? Fiindca in Anglia, incepand cu secolul al XIII-lea, paznicii de
turme au fost intotdeauna nemti: OX, sheep, calf, pig. In vreme ce
bucatarii au fost totdeauna francezi: veau: veal; porc: porc; mouton:
mutton; boeuf: beef!

Trimis de: exergy33 pe 6 Mar 2009, 05:36 PM

QUOTE(abis @ 6 Mar 2009, 06:18 PM) *
De ce? Fiindca in Anglia, incepand cu secolul al XIII-lea, paznicii de
turme au fost intotdeauna nemti: OX, sheep, calf, pig. In vreme ce
bucatarii au fost totdeauna francezi: veau: veal; porc: porc; mouton:
mutton; boeuf: beef!

smile.gif

Interesante note de insomniac.

Trimis de: exergy33 pe 8 Jul 2010, 12:28 PM

lefty, raspund aici deoarece intrebarea mi s-a parut interesanta rolleyes.gif ... si poate ca exista si alte persoane ce te-ar putea ajuta.

lefty ma ruga 'sa-mi dau cu parerea' despre etimologia unui loc din satul bunicilor, mai exact o lunca cu denumirea de HANDAR DE CHIR sau HANDAR DE KIR.

Fara nici un fel de alte informatii ajutatoare despre zona respectiva, judetul, etc ... ma voi lega in mod strict de un singur cuvint.

In limba persana qir (قیر) inseamna smoala ... a nu se confunda cu 'kir' ( se scrie altfel, inseamna cu totul altceva si e folosit in injuraturi si obscenitati).

Trimis de: exergy33 pe 9 Aug 2011, 05:21 AM

Dezh (se pronunta dej) e un cuvant persan foarte vechi ce inseamna cetate, fort, imprejmuire fortuita ...

Ma tot duce gandul la toponimul Dej de la noi. Cunoaste cineva mai mult despre etimologia acestei denumiri geografice?

Trimis de: exergy33 pe 5 Oct 2011, 06:51 PM

M-am lamurit. Nimeni nu are cunostinta de originea numelui " Dej"... unsure.gif

Ma intrebam de unde provine "sufragerie". Nu iau in calcul explicatia DEX-ului, adica filiera franceza prin care a ajuns la noi. Ma intereseaza de unde au luat francezii cuvantul.


Trimis de: Michelle pe 5 Oct 2011, 07:25 PM

Cred ca http://www.thefreedictionary.com/suffrage ar fi raspunsul.

Trimis de: exergy33 pe 7 Oct 2011, 05:35 AM

QUOTE(Michelle @ 5 Oct 2011, 08:25 PM) *
Cred ca http://www.thefreedictionary.com/suffrage ar fi raspunsul.


Am accesat linkul dar nu vad care ar putea fi elementul de legatura (etimologica) intre "sufragiu" si "sufragerie" .. unsure.gif

Trimis de: exergy33 pe 31 Oct 2011, 06:29 PM

Nu intotdeauna cuvintele inseamna ceea ce par a insemna. De exemplu cuvantul "burlac" ne face sa ne gandim la o persoana necasatorita ... insa nu intotdeauna originea numelui Burlacu trebuie pusa in corcordanta cu definitia cuvantului din DEX.

Cei ce poarta numele de familie Burlacu s-ar putea sa fie descendenti ai rusilor de pe Volga si Nistru, sau mai bine zis ai rusilor ce trageau slepurile pe raurile pomenite.
Cine doreste sa afle mai multe despre 'burlaci' poate intra aici :
http://en.wikipedia.org/wiki/Burlak


Trimis de: exergy33 pe 30 Nov 2012, 09:38 AM

Despre etimologia cuvantului "rustic" cred ca am mai pomenit pe undeva.
Mi-a ramas in gand si de aceea il voi aduce in discutie acum.

QUOTE
p, li { white-space: pre-wrap; } RÚSTIC, -Ă, rustici, -ce, adj. De la țară, ca la țară, imitând anumite aspecte ale vieții de țară; câmpenesc. ♦ Cu suprafață brută, nefinisată. ♦ Fig. Necioplit, grosolan, neșlefuit. – Din fr. rustique, lat. rusticus.
Sursa: http://%21surse


RÚSTIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care tine de viața de la țară; propriu vieții de la țară; câmpenesc; bucolic; rural. Datini ~ce. 2) iron. Care vădește lipsă de educație și delicatețe; lipsit de maniere alese; necioplit; grosolan. 3) fig. (despre mobilă, case etc.) Care este cu suprafața brută; nefinisat. Din lat. rusticus, fr. rustique
Sursa: http://%21surse
http://%21surse

Conform dictionarului acest cuvant a intrat in limba romana prin filiera franceza, fiind de origine latina. Mai multe informatii aici :
http://en.wiktionary.org/wiki/rusticus#Latin

In limba persana, veche si actuala, cuvantul "rusta" cu derivatele sale "rusta'i", "rustaian" .. inseamna "sat", respectiv 'satesc/taranesc", "sateni/tarani".

Mi se pare foarte ciudat ca in limba latina sa se fi utilizat acest cuvant care, mai departe, nu se regaseste in limbile romanice, el fiind inlocuit cu "village". Ma intreb daca s-a pastrat in dialectele mai putin cunoscute vorbite in Elvetia, Spania sau Italia unsure.gif

Bineinteles ca e firesc ca in limba latina, care e o limba indo-europeana, sa se regaseasca cuvinte din spatiul indo-iranian, insa disparitia ulterioara a termenului din vorbirea curenta mi s-a parut nefireasca.

Trimis de: andra_v pe 1 Dec 2012, 10:08 PM

QUOTE(exergy33 @ 8 Jul 2010, 12:28 PM) *
lefty, raspund aici deoarece intrebarea mi s-a parut interesanta rolleyes.gif ... si poate ca exista si alte persoane ce te-ar putea ajuta.

lefty ma ruga 'sa-mi dau cu parerea' despre etimologia unui loc din satul bunicilor, mai exact o lunca cu denumirea de HANDAR DE CHIR sau HANDAR DE KIR.

Fara nici un fel de alte informatii ajutatoare despre zona respectiva, judetul, etc ... ma voi lega in mod strict de un singur cuvint.

In limba persana qir (قیر) inseamna smoala ... a nu se confunda cu 'kir' ( se scrie altfel, inseamna cu totul altceva si e folosit in injuraturi si obscenitati).

La noi, "Kir" (termen de provenienta greaca, pe filiera slavona) inseamna Dumnezeu/Domn. Numele Chiriac, Chirita si alte nume derivate au fost foarte populare secolele trecute. Au o radacina comuna cu "Cirus"?

Trimis de: exergy33 pe 5 Dec 2012, 08:31 PM

QUOTE(andra_v @ 1 Dec 2012, 11:08 PM) *
Au o radacina comuna cu "Cirus"?

http://en.wikipedia.org/wiki/Cyrus_%28name%29

Trimis de: andra_v pe 7 Dec 2012, 09:50 AM

Totusi, cuvantul "Cirus" nu poate fi corelat cu vechiul cult al soarelui?

Trimis de: Erwin pe 1 Dec 2013, 02:09 PM

http://cabalinkabul.wordpress.com/2013/12/01/in-chip-de-capiste-si-idolatrie-confluente-maghiaro-cecene/ de Dan Alexe

Cred că există multe enigme privind originea unor cuvinte și expresii și cercetare minuțioasă prin arhive și documente vechi, la fața locului unde se poate... și multă răbdare. E o treabă de detectiv! smile.gif

Trimis de: exergy33 pe 1 Dec 2013, 03:48 PM

QUOTE(Erwin @ 1 Dec 2013, 03:09 PM) *
http://cabalinkabul.wordpress.com/2013/12/01/in-chip-de-capiste-si-idolatrie-confluente-maghiaro-cecene/ de Dan Alexe

Cred că există multe enigme privind originea unor cuvinte și expresii și cercetare minuțioasă prin arhive și documente vechi, la fața locului unde se poate... și multă răbdare. E o treabă de detectiv! smile.gif


Nu ar trebui sa ma pun contra lui Dan Alexe pentru ca dansul e lingvist cu atestat wink.gif ... dar daca e sa-i iau in raspar teoriile de pe blogul personal, i-as putea gasi zeci de neconcordante si interpretari fortate.

Unul dintre aceste cuvinte ar fi "hid" despre care dansul spune ca e de origine iraniana si inseamna pod.

QUOTE
Hid vine din persana veche, prezent in avestică sub forma haetu. De aici, numele provinciei afgane Helmand, de la haetu-mand = "cu poduri"/Podurile (cf. alte denumiri provenite de la pod in alte culturi : Mostar, Brugge, Cambridge, Pont-l'Evęque, Podu Iloaiei).

Haetu avestic corespunde exact sanscritului setu (pod), în virtutea legii fonetice care face că oricărui H- înițial iranian îi corespunde un S- inițial sanscrit… De aici echivalența Sind-Hind, Hind fiind doar pronunția iraniană a provinciei indiene Sind…

Haetu s-a păstrat așadar, sub forma hid, în limba alanilor iranieni din stepa Mării Negre, de unde a fost împrumutat de populații atît de diverse precum georgienii și maghiarii, care apoi l-au adus pînă în câmpia Panoniei.


In limba persana nu exista cuvantul "hid", pe de o parte, iar pe de alta trebuie spus ca pentru "pod" se utilizeaza cuvantul "pol" - پل
Pol e un cuvant ce-si are radacina in pa care inseamna picior.
E adevarat ca in limba Avestana exista cuvantul "haetu" insa cu sensul de baraj. In Avestana, pentru pod, se utiliza cuvantul paeretum.
Cata asemanare cu peretele din limba romana !

QUOTE
For example, the Gathic Avestan word for "bridge" is http://en.wikipedia.org/wiki/Chinvat_bridge, while in Younger Avestan it is pəšūm


http://en.wikipedia.org/wiki/Avestan_phonology

http://en.wikipedia.org/wiki/Chinvat_Bridge


De fapt aceasta serie de postari de pe blogul lui Dan Alexe reprezinta traduceri partiale si deformate (in mod intentionat) ale unor pagini scrise de Thomas Burrow.

Trimis de: exergy33 pe 1 Dec 2013, 08:39 PM

Tot de la Alexa citire ..

QUOTE
QUOTE
Am mai vorbit de termeni păstrați simultan în maghiară și în limbi caucaziene și care indică faptul că înainte de a se stabili în Panonia maghiarii s-au învârtit o vreme prin stepele și piemontul septentrional ale Caucazului. Un asemenea termen e iranianul
híd, pod, din osetă, intrat atât în maghiară cât și în giorgiană.


Eu stiam ca limba oficiala a Georgiei/Gruziei este limba georgiana (gruzina).

Trimis de: exergy33 pe 4 Dec 2013, 03:22 PM

Alta interpretare lingvistica fortata pe care am descoperit-o pe blogul lui Dan Alexa. Parerea mea personala, bineinteles smile.gif
http://%20http://cabalinkabul.wordpress.com/2013/01/14/germisara-ce-stim-de-fapt-despre-limba-daco-getilor/

QUOTE
In dacă un loc fortificat era dava/deva – în persana de astazi zid inca se mai spune dewar.

Pornind de aici, in mod nesurprinzator, anumite toponime dacice au, intr-adevar, o consonanta iraniana. Astfel, Germisara, numele antic al unei asezari de langa niste izvoare termale fierbinti (unde romanii aveau de altfel sa ridice terme): este legitim sa asociem numele locului cu izvoarele respective si, asa cum avem nenumarate alte exemple pe planeta (gen: "Tbilisi" -Caldul, de la izvoarele de acolo-, "Chaudfontaine", etc.), sa apropiem dacicul germ- [gherm-] de iranianul garm = cald, inrudit de asemenea cu germanicul warm, grecescul thermos, etc… Germ-garm e nu numai o apropiere posibila, dar Germisara nu face decit sa intareasca celelalte lucruri ce pot fi presupuse despre dacă: o limba de tip "satem", inrudita cu albaneza care la rindul ei prezinta asemanari cu limbile iraniene.

Dar dacă –atentie, fara niciun joc de cuvinte, DACĂ- germ in daco-getă = garm (fierbinte, cald) ca in iraniana, asta ne arata si faptul ca desi limba (limbile) daco-traco-getilor erau apropiate de proto-albaneza, ele erau totusi limbi diferite de aceasta, cel putin printr-un tratament divergent al anumitor consoane initiale, pentru ca in albaneza acel g- initial din garm a evoluat inca din antichitate spre z-… De aici alb. zjarr = foc.

Ca o completare: dialectul kurd (deci o limbă iraniană) Zazaki, din Anatolia, este singura limbă indo-europeana moderna in care "sat, asezare" se spune: dewî (cf. in dacică "deva", legat de numele iranian al zidului: devar)… In mod absolut previzibila, kurda are "germ" pentru "cald", "fierbinte" (cf. dacicul Germisara)… etc… O comparatie a numelor plantelor dacice găsite in Dioscoride cu cele din dialectele kurde de astazi ne-ar rezerva poate multe surprize…


In limba persana, intradevar, zidul e denumit divar - دیوار. Dewar e denumit in limba Dari ce se vorbeste in Afganistan.
Dar intre dacicul deva/dava si cuvantul kurd dewî asemanarea e doar fonetica.
Demonstratia mea pleaca de la faptul ca in limba persana, cat si in dialectele kurde, satul e denumit deh -ده . Am vorbit pe larg aici despre sat si mai marele satului (dehqan) la pastorii nomazi din arealul iranian.

http://www.hanuancutei.com/forum/content-page/8050/-X-/page/1330/

Cei care au avut contact cu kurzii din Iran au observat faptul ca ei au tendinta sa inlocuiasca "H-așul" terminal al unui cuvant cu "U". Ba chiar si alte litere terminale ( ab, cu sensul de apa, devine au )
Astfel beh - به (cu sensul de gutuie) devine beu, deh devine deu, ...

Alfabetul persan, bazat pe alfabetul arab, are o litera denumita "vav" - و care, in functie de context, se citeste fie "u" fie "v".
De aceea, de-a lungul timpului, cuvantul deh s-a transformat de la zona la zona ba deu/dew ba in dev.

Ca sa-l conving pe Dan Alexa, in caz ca-si va arunca ochii pe aici, ii reamintesc un cuvant foarte obisnuit.
Vahed (واحد), cu sensul de "1", una, unul, unitate (de invatamant, comerciala, militara, administrativa).
In limba araba acest cuvant se pronunta wahed/uahed, in limba persana se pronunta vahed, in timp ce in Dari (limba oficiala din Afganistan - in realitate fiind vorba de o limba persana cu mai multe arhaisme) cuvantul se pronunta la fel ca in araba. Deci wahed/uahed smile.gif

Apropo de Dari ... daca vreti sa intelegeti cat de apropiata e "limba" Dari de limba persana (Farsi), ganditi-va la "limba" moldoveneasca si limba romana. Asa precum inteleg moldoveneasca, la fel de bine inteleg limba Dari.
Am pus ghilimele deoarece eu personal nu le consider a fi limbi diferite, nici macar dialecte ...

Asa ca, in opinia mea, acel cuvant "dewî" din dialectul kurd Zazaki, ce se pronunta "deuî" si care inseamna sat, provine de la cuvantul persan "deh" (cu sensul de sat), nicidecum de la cuvantul "dewar/divar", tot de origine persana, si care inseamna zid.




Trimis de: exergy33 pe 4 Dec 2013, 07:10 PM

In afara faptului ca incearca sa fie spiritual, alegandu-si titlurile postarilor intr-o maniera care sa atraga cat mai mult curiozitatea - uneori ofensatoare, posesorul blogului cabalinkabul se crede depozitarul adevarurilor lingvistice absolute. Cel putin mie asa mi-a lasat impresia.

Afirmatia mea se bazeaza pe textele scrise de dansul.
Deci sa trecem la obiectul discutiei.

http://cabalinkabul.wordpress.com/2013/05/29/finn-negans-neica-adn-ul-nelingvistic-al-romanului-sau-din-nou-despre-ignoranta-lui-hassdeu/

Desi prima parte a citatului nu are nici in clin nici in maneca cu lingvistica, o introduc in postarea de fata pentru a va familiariza (in cazul in care nu sunteti inca) cu stilul publicistic al autorului.

QUOTE
In ADN-ul românului e adânc înscris plictisul fata de filologie ca stiinta si fata de lingvistica, atunci cind nu e doveditoare de abisala vechime a rasei neaose. Daca nu ne spune ca dacii traiesc aici de un milion de ani, timp in care au inventat cu eleganta calul, silaba si cazul genitiv, lingvistica e inutila, ba chiar daunatoare. Dacii au scris Ramayana, dacii nu aveau coşuri si nu cunosteau sexul anal, iar scurgerile lor inmiresmate se numesc astazi “chihlimbar”.

La asta se adauga neîncrederea punctata de dispret superior fata de alti români care se ocupa de limbi “exotice” si de lingvistica sub forma de stiinta, iar nu de simpla invatare pe de rost a dictionarelor. (Eliade e acceptat ca o exceptie romantica, insa Eliade nu era un lingvist.)

Atitudinea ostila si opacă a dacopaţilor e veche. In ale sale Amintiri de la Junimea (Iasi, 1908) foarte cinstitul George Panu aminteste cum se derulau serile filologice la acel cenaclu nascator de daci.

“In adevar, marea gresala a d-lui Hăsdeu consista in faptul ca se silea sa deduca cuvinte din limba româna de-a dreptul din limba sanscrita sau persiana, iar câte odata dintr’o limba absolut necunoscuta, cea traco-dacica. Lua cuvinte privitoare la pastorie in România, de exemplu cioban, pe urma brânza, stâna, urda, etc. si le scotea ca sunt cuvinte dacice si dovedea asa zisul dacism al acestor cuvinte cumparandu-le cu cuvinte din persa, sanscrita, tracica. Iata cuvintul cioban care, spune dl. Hăsdeu, e mostenit de la Daci si Traci care erau frati cu Persii. Cu mijlocul acesta, dl. Hăsdeu facea ca vanatorii iscusiti o dubla lovitura, caci intaiu descoperea etimologia cuvantului cioban si al doilea descoperea o limba necunoscuta: traco-dacica.

Cuvantul cioban este insa turcesc, iar noi l-am introdus prin canalul Slavilor.


Lingvistul Dan Alexe repeta cu nonsalanta intr-o alta postare greseala privind etimologia cuvantului cioban !
http://cabalinkabul.wordpress.com/2013/10/13/cu-lingvistica-la-stana/
QUOTE
Stână e unul din acei termeni arhaici care sfidează lingvistica tradițională. De altfel, întregul vocabular românesc al păstoritului e plin de paradoxuri. Ce poate fi mai șocant decât faptul că termenul principal ce îl desemnează pe cel care practică oieritul —cioban– vine din turcă? Cioban a intrat din turcă în toate limbile balcanice, înlocuind peste tot termenii vechi, locali (în română era picurar, sau păcurar, înrudit cu italianul pecora = oaie).


Faptul ca acest cuvant controversat "cioban" nu e de origine turcica nu constituie nici un secret pentru un lingvist care se respecta, ba chiar nici pentru amatorii curiosi sa descopere de unde ne vin cuvintele.

Hasdeu avea dreptate. Cioban e de origine persana si, in toate dialectele si graiurile limbii persane desemneaza o persoana posesoare de oi.
Cioban, in persana choupan/chupan - چوپان, deriva de la choub - چوب care inseamna lemn. Denumirea trebuie pusa in legatura cu bata de lemn , ghioaga sau ciomag, de care ciobanul nu se putea lipsi. Interesant ca si cuvantul ciomag exista in persana, exact cu acelasi sens ca in limba romana. Mai marii ciobanilor persani aveau in dotare adevarate sceptre ... un fel de bate cu maciulii frumos sculptate si impodobite cu insemne codificate care atestau originea etnica a posesorilor si apartenenta la o familie/clan, la un trib sau o tayfeh.

Revin la subiect.
QUOTE
ČŪPĀN

or čōbān “shepherd” (Mid. Pers. and NPers. šobān); even today the shepherd remains a central figure, in both the technological life and consequently the symbolic life, of all systems of animal husbandry.



Nu sunt lingvist si nici nu va cer sa ma credeti pe cuvant. Puteti citi toate detaliile aici :

http://www.iranicaonline.org/articles/cupan

As mai adauga ceva. In limba persana oaia e denumita gusfand/gosfand. Inainte de islamizare era denumita guspand, insa datorita alfabetul arab introdus in Persia dupa islamizare, alfabet ce nu are litera P, unele cuvinte au suferit modificari din cauza ca litera P a fost inclocuita cu F.
Pot da cateva exemple : piruzeh ->firouzeh (peruzea), Pars -> Fars, poulad -> foulad (otel), espand -> esfand ( a douasprezecea luna a calendarului solar iranian).

Am facut aceasta paranteza doeoarece vreau sa ajung la cuvantul gospodar.


Iata ce spune DEX-ul :

GOSPODÁR, gospodari, s. m., adj.m. 1. S. m. Om care posedă o gospodărie. 2. S. m., adj.m. (Om) care dovedește pricepere, chibzuială în conducerea unei gospodării (personale, de stat etc.), a unei instituții, organizații etc. 3. S. m. (Reg.) Soț (în raport cu soția sa). 4. S. m. (Înv.) Domnitor. – Din bg., scr. gospodar.
Sursa: DEX '98

In limba persana activitatea de crestere a oilor e denumita gusfand-dari iar persoana posesoare de multe oi e denumita gusfandar/guspandar/.
Acesti posesori de turme de mii de oi aveau si au un statut social ridicat in Persia/Iran deoarece ei asigurau necesarul de carne si lactate al tarii, inclusiv al armatelor diversilor imparati sau shahi, lana si pieile pentru imbracaminte.
Toti acesti guspandari sau gusfandari erau pastori nomazi (ashayeri) si erau organizati in structuri tribale complexe ... adevarate societati mobile producatoare de bunuri si platitoare de dari.

Deci inclin sa cred ca gospodar are legatura cu gusfandar/gospandar smile.gif


QUOTE
GUSFAND (Mid. Pers. gōspand, sheep, ovine). In Persian a clear distinction is made between ewe (miš), ram (quč), and lamb (barra). In certain dialects tens of words are used to describe sheep according to age, sex, and physical characteristics, such as color, pattern of its fleece, shape of its ear, and so on (Digard, 1981, pp. 37, 65-66; Digard, Planhol, and Bazin, 1982; Rayfield, 1986; Rouholamini, 1967).


Am fost curioasa sa vad cum e denumit ciobanul in dialectul kurd Zazaki si am avut o surpriza ... si asta din cauza imaginii ce insotea explicatiile smile.gif ... kurzii au ales o imagine cu un cioban din Romania !

http://diq.wikipedia.org/wiki/Gawan

Nu am facut aceste paralele lingvistice cu scopul de a demonstra faptul ca românii ar fi preluat cuvintele in cauza din limba persana.
Convingerea mea e ca ele reprezinta cuvinte vechi ce fac parte din substratul limbii române ... existand inainte de latinizare.

Trimis de: Gordin pe 4 Dec 2013, 10:43 PM

Am citit ca gospodar vine de la slavonul hospodar care insemana domn sau stapan, atribuit domnilor din Muntenia si Moldova in perioada fanariota.

Trimis de: exergy33 pe 5 Dec 2013, 09:18 PM

QUOTE(Gordin @ 4 Dec 2013, 11:43 PM) *
Am citit ca gospodar vine de la slavonul hospodar care insemana domn sau stapan, atribuit domnilor din Muntenia si Moldova in perioada fanariota.


Buna Gordin smile.gif ... ce surpriza sa te 'prind' pe acest topic!

E ceea ce spune si DEX-ul din care am citat in postarea precedenta. Hospodar e o varianta a cuvantului gospodar si ambele au fost folosite pentru a-i desemna pe cei ce 'au gospodarit' Tarile Romane in perioada fanariota.

Dar revin la textele lui Dan Alexe deoarece am mai descoperit o intrerpretare 'chinuita' a unui cuvant. Ceea ce ma amuza, si ma amuza in mod deosebit, e ca dansul se straduieste sa raporteze substratul limbii romane la unele limbi vorbite in Caucaz, in particular oseta - dar si gruzina, cecena, etc - fara sa ia in considerare la modul serios ca oseta face parte din ramura limbilor iranice, desi influentata de diverse dialecte turcice. Ceea ce dansul considera a fi dpdv lingvistic 'ossetin' are de fapt puternice radacini in persana veche.

E limpede faptul ca eforturile lui Dan Alexe au un scop precis : sa demonstreze ca leaganul indo-europenilor ar fi fost in Anatolia si Caucaz. De aici deriva unele interpretari lingvistice fanteziste si fortate, ca sa nu le numesc altcumva.

Pentru azi ma voi opri la Zarand.

http://cabalinkabul.wordpress.com/2013/02/05/omatul-si-o-observatie-a-lui-herodot/
QUOTE
Scitii, stramosii osetilor, au lasat o amprenta durabila asupra toponimiei si hidronimiei teritoriilor din nordul Marii Negre, inclusiv in Romania de astazi. De la don, care desemneaza apa in oseta, s-au format majoritatea numelor de mari rauri si fluvii din regiune, de la Dunare/Donau/Danubius, la Dniestru, Dnipru si Don propriu-zis (Apa, pur si simplu). De la puternicul trib scit sau sarmat al Iassilor a ramas numele asezarii Iasi in Romania, alaturi de o localitate cu nume similar in Kazahstanul actual si un intreg sir de localitati al caror nume e format pe Jasz- in Ungaria. La fel, lingvistii romani au apropiat in mod just numele muntilor Zărand de termenul oset zćrond, batrân.


Parerea mea e ca denumirea Muntilor Zarand provine de la "zar". In limba persana zar - زر inseamna aur si trebuie pus in relatie cu zard care inseamna galben.
Alte cuvinte derivate din zar ar fi zarin - auriu, zargar - زرگر - aurar/bijutier, zarkhiz - زرخیز - aurifer ...
In Iran exista mai multe Zaranduri ... dar Dan Alexe nu are habar de existenta lor.

Sincera sa fiu nu vad ce legatura exista intre Muntii Zarand si cuvantul oset Zaerond (batran) insa legatura dintre numele acestor munti renumiti datorita zacamintelor aurifere si termenul ce desemneaza in persana metalul galben (zar) e evidenta si logica.

http://www.rbnpress.info/wp/muntii-nostri-aur-poarta-noi-cersim-din-poarta-n-poarta/

Teoria mea nu e ca persanii au deschis mine de aur prin Muntii Apuseni rolleyes.gif ... cred ca si acest cuvant zar/zarand din toponimia romaneasca e posibil sa apartina substratului limbii romane ... poate chiar al limbii dacilor.

Trimis de: exergy33 pe 6 Dec 2013, 06:51 AM

Am impresia ca m-am grabit sa afirm ca Dan Alexe nu ar fi stiut si de cealalta posibila varianta etimologica pentru toponimia Muntilor Zarand ( zar = aur in persana si alte limbi de origine iranica sau indo-iranice)). Meditand putin referitor la acest subiect mi-e imposibil sa cred ca autorul textului nu cunostea de existenta celorlalte variante si interpretari ale cuvantului.

Problema e alta si are legatura cu scopul propus de cel ce da interpretarile etimologice.
Un lingvist nepartinitor ia in discutie toate variantele iar in final isi exprima parerea proprie. "Ingineria lingvistica" practicata de Dan Alexe se cheama dezinformare prin omisiune si reprezinta un mod subtil de manipulare.

Trimis de: Marduk pe 6 Dec 2013, 04:59 PM

QUOTE(exergy33 @ 5 Dec 2013, 09:18 PM) *
...cred ca si acest cuvant zar/zarand din toponimia romaneasca e posibil sa apartina substratului limbii romane ... poate chiar al limbii dacilor.

Care poate avea legatura cu limba partilor. thumb_yello.gif

Dan Alexe: "Scitii, stramosii osetilor, au lasat o amprenta durabila". Din cate cunosc stramosii osetilor sunt alanii nu scitii.

Tehnic:Invision Power Board (http://www.invisionboard.com)
© Invision Power Services (http://www.invisionpower.com)