Versiunea pentru tiparit a acestui topic

Click aici pentru a vizualiza acest topic in formatul original

HanuAncutei.com - ARTA de a conversa _ Enigme si Ghicitori _ E Frig Afara ...

Trimis de: RAIDER pe 11 Nov 2003, 08:47 AM

...gheata de pe geam si m am uitat in incapere. Am reusit sa vad criminalul cind tragea 2 gloante in capul victimei. Am inghetat de frica si nu m am miscat din fata geamului decit peste vreo 10 minute cind criminalul deja iesise din casa"
"Sinteti arestat!" zise inspectorul ...

De ce l aresteaza?


Trimis de: ypsilonalpha pe 11 Nov 2003, 11:30 PM

Pai gheatza (ca si aburul) se formeaza pe partea dinautru a ferestrei, unde-i mai cald, nu? Deci martorul n-avea cum se stearga de afara gheatza formata inauntru.

Trimis de: RAIDER pe 12 Nov 2003, 11:31 AM

`right:)

Trimis de: Zod pe 19 Nov 2003, 10:50 AM

continui cu o intrebare.
de ce se aburesc geamurile cind in casa este cald si afara este rece?

Trimis de: Catalin pe 19 Nov 2003, 03:42 PM

Fiindca suprafata geamurilor este mai rece decit interiorul camerei. Ca atare, o parte din apa care este in stare de vapori in aerul din camera, pierde suficienta energie la contactul cu geamul incit se lichefiaza. Acest fenomen se numeste condens... il poti observa si cind fierbi apa intr-o oala cu capac si ridici capacul la un moment dat. O sa observi picaturi de apa pe capac, picaturi datorate diferentei de temperatura dintre interiorul oalei si exteriorul ei.

Trimis de: Cain pe 19 Nov 2003, 05:08 PM

giii.. Cata, ai gasit explicatia... io unu zic sa o brevetezi tongue.gif

Trimis de: Zod pe 19 Nov 2003, 05:18 PM

@Cain, e corecta, dar foarte multi nu stiu asta.
Mai am si alte intrebari de genul asta.
De ex: De ce este situat congelatorul in partea de sus a frigiderului, si nu jos?

Daca si asta e simpla mai am una mai grea: De ce citeodata tramvaiul, in timp ce merge, scoate scintei intre cablul de inalta tensiune si conector? Scinteile se produc datorita arcului electric, lucru elementar de altfel, insa intrebarea cheie este de ce in timpul mersului?

Trimis de: ypsilonalpha pe 19 Nov 2003, 08:09 PM

La prima intrebare raspunsul e destul de limpede: congelatorul produce aer rece si acesta fiind mai greu decit aerul "normal" din frigider, are tendintza sa coboare.

Trimis de: axel pe 19 Nov 2003, 08:26 PM

Scanteile acelea nu se produc din cauza arcului electric.
Daca iei o baterie de masina (caracterizata printr-o tensiune la borne de doar 12 volti - distanta pentru producerea arcului electric este probabil de ordinul micronilor, si printr-o putere mare) si atingi cu un fir legat de una din borne cealalta borna, vei obtine niste scantei foarte puternice. Acele scantei se obtin deoarece la un moment dat contactul dintre fir si borna are sectiune mica, prin urmare are o rezistenta mare (dar nu infinita), si din cauza ca puterea debitata de baterie e mare, puterea transformata in caldura in acel loc de contact (foarte redus ca volum) face ca acel punct sa devina incandescent.
Aproximativ acelasi lucru se intampla si la tramvaie, pentru ca acea "inalta tensiune" este de sub 500 de volti: in timpul mersului suprafata de contact dintre conecto si cablu este variabila, catodata devenind foarte redusa

Trimis de: Zod pe 20 Nov 2003, 03:46 PM

@axel:
este practic acelasi lucru. arcul elecric se produce tot datorita rezistentei foarte mari a aerului dintre cele doua suprafete in contact, iar caldura foarte mare degajata duce la incandescenta metalului. acelasi lucru se petrece la locomotive, care au tensiuni foarte mari in liniile electrice. insa nu asta ma intereseaza pe mine.
cauza care produce scinteile/arcul electric e aceeasi: contactul imperfect dintre tramvai/locomotiva si linia de curent. ce ma intereseaza de fapt este fenomenul care duce la indepartearea tijei de contact (sau cum s-o numi) de linia de tensiune.

@calin, sa te vad si pe tine la problema asta cu locomotiva.

Trimis de: E.B.E. pe 22 Nov 2003, 11:48 AM

Nu cred ca ar fi bine sa deschid un nou topic pentru asta, ca se potriveste tare bine smile.gif nu stiu care e faza cu tramvaiu, da am si eu o chestie fainutza si care nu e prea cunoscuta... nu o stiam nici eu pana nu am auzit-o de curand pe undeva...

Pe duratele de timp in care trenurile vireaza (i.e. sinele sunt curbate), rotile din partea stanga a trenului parcurg o distanta diferita de distanta parcursa de cele din partea dreapta, datorita faptului ca razele pe care se curbeaza sinele sunt diferite, si asadar lungimile arcelor descrise de sine, la acelasi unghi subinscris, sunt diferite. Cum se poate asa ceva?

Cineva ar putea raspunde ca rotile "aluneca putin" si e suficient pentru a justifica diferenta in distanta parcursa. Ei bine, nu e asa. Greutatea trenului, presiunea pe roti si asadar frecarea e prea mare ca asa ceva sa se intample in functionarea normala a trenului(doar la franele foarte bruste se intampla).

Trimis de: axel pe 22 Nov 2003, 06:58 PM

Banui ca lungimea sinelor este totusi egala, din cauza ca terasamentul se inclina la curbe (interiorul curbei fiind mai jos decat exteriorul), in primul rand pentru a contracara forta centrifuga.

La masini in schimb se intampla cu totul altceva decat ce am descris mai sus: rotile care nu contribuie la tractiune se rotesc independent, iar rotile care contribuie au nu-stiu-ce diferential
Nu este exclus sa fie acelasi lucru si la trenuri totusi.

Trimis de: E.B.E. pe 22 Nov 2003, 07:11 PM

Sigur ca la masini exista mecanismul diferential smile.gif dar la trenuri nu exista asa ceva, rotile si axul formeaza corp comun. Si nu, sinele nu au lungime egala, si nu intotdeauna se ridica la curbe (de cele mai multe ori forta centrifuga este neglijabila), doar in curbele mai bruste.

Banuiesc ca teoretic s-ar fi putut face calea ferata in asa fel incat sinele sa aiba aceeasi lungime, dar ar fi fost o solutie muuuult mai scumpa si mai complicata decat cea care se foloseste efectiv.

So... think further... i await answers smile.gif

Trimis de: Zod pe 24 Nov 2003, 07:17 PM

@EBE, stii ce cred eu? eu cred ca totusi rotile se freaca, insa nu de-a lungul sinei. la curba ansamblul rotilor (osia) se roteste putin cite putin in jurul unei axe verticale care trece prin mijloc. in plus, locomotiva cu toate ca nu are diferential, are cu siguranta un ambreiaj, care banuiesc eu ca la curbe decupleaza putin motorul, lasind astfel rotile mai libere. nu sint sigur daca rationametul meu e corect, insa asa banuiesc ca stau lucrurile.

de probelema mea cu tramvaiul ce ziceti?

Trimis de: axel pe 24 Nov 2003, 08:36 PM

QUOTE (E.B.E. @ Nov 22 2003, 07:21 PM)
rotile si axul formeaza corp comun.

Esti 100% sigur? Ar putea avea rulmenti...

Trimis de: E.B.E. pe 25 Nov 2003, 10:29 AM

@axel: 100% sigur nu sunt decat de moarte pe lumea asta smile.gif dar sunt 99% sigur ca nu au rulmenti, desi nu stiu care este motivul tehnologic pentru care prezenta rulmentilor nu este fezabila - o fi unul bun, banuiesc. Formeaza corp comun...

@Zod: daca are ambreiaj sau nu, daca decupleaza rotile sau nu, nu conteaza, fiindca forta motoare nu intervine in problema. Este vorba pur si simplu de deplasare si forta de frecare, nu conteaza daca trenul merge pe panta in jos sau este tras de locomotiva smile.gif.

Nu cunosc daca este permis jocul radial al rotilor (ca un corp comun) in jurul unei axe verticale, sunt sigur doar de jocul vertical, pentru a realiza amortizarea socurilor. Totusi, nu sunt sigur ca jocul radial ar rezolva problema; daca forta de frecare e destul de mare, rotile stanga/dreapta tot se invart pe aceeasi distanta liniara, oricum ar fi orientate fata de axa sinelor.

Ca sa vezi ca solutia e nula, gandeste-te la diferentialul de la masini. Solutia pe care ai propus-o este sinonima cu virarea rotilor, dar atat. Problema care intervine si pe care la masini o rezolva mecanismul diferential, la tren tot nu este rezolvata.

Tin sa subliniez ca nu sunt 100% sigur nici de solutia pe care o stiu eu, totusi ce am spus mai sus ramane valabil, si solutia pe care o cunosc mi se pare cea mai logica.

Oricum, ar fi timpul sa dau un
Indiciu:
Ecartamentul extrem al rotilor de tren este ceva mai mare decat ecartamentul extrem al sinelor.

Trimis de: Zod pe 25 Nov 2003, 05:21 PM

@EBE, da ai dreptate, rotitul rotilor in jurul axei centrale de fapt nu rezolva problema.
mai am o idee, apropo si de ce ai zis, legata de profilul sinei. sina e bombata putin pe mijloc, iar roata banuiesc, ca e putin tesita la exterior. asta duce ca in curbe punctul de contact dintre roata si sina sa se deplaseze spre interior la roata din interiorul curbei, iar la roata din exterior punctul de contact sa se deplaseze putin mai in afara. din cauza asta probabil curbele sint asa line.

Trimis de: E.B.E. pe 25 Nov 2003, 06:24 PM

Ai intuit corect smile.gif.

Intr-adevar, sinele sunt tesite, iar rotile nu sunt cilindrice, ci (mai mult sau mai putin) tronconice, astfel:

CODE

|                 |
|\               /|
| |             | |
| |=============| |
| |             | |
|/               \|
|/^\           /^\|
_| |___________| |_


iar ecartamentul extern al rotilor depaseste ecartamentul extern al liniei, in asa fel incat, spre exemplu, la curba stanga, axul cu roti cu tot se deplaseaza in stanga fata de axa caii ferate, raza cu care roata din stanga calca sina de cale ferata devine mai mica in timp ce raza cu care calca sina roata din dreapta devine mai mare, si in acest fel distantele parcurse de cele doua roti se egalizeaza.

Trimis de: E.B.E. pe 10 Dec 2003, 01:28 PM

O intrebare (simpluta... dintr-un episod din X-Files se trage smile.gif )

De ce toate furtunile care se formeaza la nord de Ecuator se rotesc in sens trigonometric, iar cele de la sud de Ecuator invers?

Trimis de: Zod pe 10 Dec 2003, 02:41 PM

m-ai spart cu intrebarea asta! blink.gif
nu pot sa-mi explic de ce dar pot sa dau cu presupusu: sint influentate de pamint prin miscarea de rotatie sau de cimpul magnetic.

Trimis de: Zod pe 10 Dec 2003, 02:55 PM

revin cu explicatia la problema cu locomotiva si cu scinteile care se produc in timpul mersului intre bratul de contact si linia de inalta tensiune.

scinteile (sau arcul electric) se produc, firesc, datorita contactului imperfect. asta inseamna ca in timpul mersului contactul se slabeste. intrebarea mea merge mai departe: de ce se slabeste contactul? pt a explica asta trebuie sa ne aducem aminte de la fizica de oscilatii. bratul apasa foarte puternic pe linia de contact, deformind-o putin. in timp ce merge, acea deformare produce oscilatii care se transmit de-a lungul cablului. acele oscilatii in mod normal au o viteza care depinde direct proportional cu tensiunea din cablu dar si de viteza locomotivei. tensiunea din cablu si viteza locomotivei sint astfel calculate astfel incit viteza a oscilatiilor sa fie mai mare decit viteza locomotivei, locomotiva ar depasi unda oscilatorie si contactele ar fi compromise. buuun, daca oscilatiile merg mai repede decit locomotiva, de ce se produc totusi scintei? raspunsul e foarte simplu: oscilatiile odata ajunse la capatul firului (firul are totusi un capat) se intorc inapoi, iar cind se reintilnesc cu locomotiva se produc acele scintei. la locomotive e mai greu de observat lucrul asta, insa eu am observat asta foarte des la tramvaie, mai ales cind accelereaza (se schimba viteza tramvaiului fata de viteza oscilatiilor).

a fost cam lunga, insa intrebarea mea acum este daca ati priceput-o? nu mai cunosc exact termenii fizici de aceea am explicat-o mai mult cu cuvintele mele.

daca ati priceput-o, mai am o intrebare simpatica, de data asta nu din fizica.

Trimis de: E.B.E. pe 10 Dec 2003, 05:31 PM

Am priceput-o smile.gif

In mod evident, are de-a face cu rotatia pamantului. Si cum asta nu era o "enigma" ci mai degraba o intrebare, am sa explic mai pe larg.

Efectul se cheama "efect Coriolis", forta care ii da nastere "forta Coriolis". Efectul ia nastere in toate sistemele de referinta aflate in rotatie. Astfel, presupunem ca o particula de aer din furtuna aia se afla in miscare pe directia nord-sud, in emisfera nordica. Din cauza rotatiei Pamantului, de la est la vest, apare o deviere inspre dreapta (sistemul de referinta se deplaseaza inspre stanga relativ la axa noastra de deplasare).

Exista o credinta destul de comuna conform caruia acest efect determina si felul in care de exemplu se roteste apa in chiuveta inainte de a se scurge. Adevarul este ca ordinul de marime al influentei efectului in apa din chiuveta este extrem de mic; ca sa se simta, ar trebui ca toate vitezele moleculelor din apa sa nu depaseasca viteza liniara corespunzatoare unei rotatii pe zi...

Trimis de: E.B.E. pe 15 Dec 2003, 03:36 PM

Avand in vedere ca explicatia am citit-o pe un site acuma si nu am stiut-o eu din cultura mea generala (sau specifica tongue.gif), nu stiu daca e corect sa pun aici problema. Dar, atata vreme cat cineva invata ceva, tot e bine...

Asa ca, intrebare:
De ce au mingile de golf indentarile acelea sub forma de calote sferice pe suprafata, si nu sunt perfect rotunde?

Trimis de: ypsilonalpha pe 16 Dec 2003, 12:26 AM

unsure.gif Habar n-am ... pentru ca tot timpul sa se rostogoleasca pe iarba, si sa nu alunece?!? chiuar n-am idee ...

Trimis de: E.B.E. pe 16 Dec 2003, 01:40 AM

tztz smile.gif nu intereseaza asa mult ce se intampla pe iarba cat ce se intampla in aer

Trimis de: Tresty pe 16 Dec 2003, 10:00 AM

La problema cu tornadele: cred ca este vorba de rotatia pamantului...
La problema cu mingiile de golf: Aici cred ca este vorba de aerodinamicitate: o minge perfect rotunda intampina o rezitenta din partea aerului mult mai mare decat una cu "gaurele", care lasa aerul sa circule mai usor pe langa ea (de fapt depinde de sistemul de referinta ales: se poate spune ca "circula mai usor prin aer"), astfel distantele cresc foarte mult la o lovire corecta... Deasemenea gaurelele din bile folosesc foarte mult si la obtinerea unor efecte sporite, mingea descriind niste parabole care par ca sfideaza legile fizicii...





QUOTE (E.B.E. @ Nov 25 2003, 06:34 PM)
Ai intuit corect smile.gif.

Intr-adevar, sinele sunt tesite, iar rotile nu sunt cilindrice, ci (mai mult sau mai putin) tronconice, astfel:

CODE

|                 |
|\               /|
| |             | |
| |=============| |
| |             | |
|/               \|
|/^\           /^\|
_| |___________| |_


iar ecartamentul extern al rotilor depaseste ecartamentul extern al liniei, in asa fel incat, spre exemplu, la curba stanga, axul cu roti cu tot se deplaseaza in stanga fata de axa caii ferate, raza cu care roata din stanga calca sina de cale ferata devine mai mica in timp ce raza cu care calca sina roata din dreapta devine mai mare, si in acest fel distantele parcurse de cele doua roti se egalizeaza.


nu este cumva ceva de genul asta?:



CODE

      |           |
     /|           |\
    | |           | |
    | |===========| |
    | |           | |
     \|           |/
   /^\|           |/^\
  _| |_____________| |_

Trimis de: E.B.E. pe 16 Dec 2003, 11:50 PM

Faza cu rotile de tren... Habar nu am daca garda este inauntru sau in afara, dar promit ca, cu prima ocazie cu care sunt intr-o gara o sa ma uit si apoi o sa postez smile.gif. Totusi am impresia (nu stiu de ce) ca garda e in afara.

Revin cat de repede cu explicatia la mingea de golf. Oricum, ai dreptate.

Trimis de: E.B.E. pe 17 Dec 2003, 01:39 AM

Revin cu explicatia pentru mingea de golf.

Principalul scop pentru care ele sunt construite este, desigur, sa calatoreasca o distanta cat mai mare prin aer. Fenomenul pe care se bazeaza se cheama efect Magnus, si porneste de la faptul ca mingea se roteste in aer. Astfel, viteza mingii relativ la aer este mai mare pe partea in care ea se roteste in sens opus curgerii aerului si mai mica pe cealalta. Curgerea aerului este turbulenta iar zona de turbulenta este mai larga pe partea in care viteza relativa este mai mare (partea de jos). Se creeaza astfel o diferenta de presiune dinamica, diferenta care se traduce intr-o forta ce actioneaza asupra mingii in sus, creand portanta.

De unde rezulta niste proprietati interesante ale traiectoriei mingii de golf. Ea nu este parabolica, ci are o portiune aproape rectilinie, lunga, dupa care se curbeaza brusc si cade aproape vertical inspre pamant ("impetus trajectory"). Pe portiunea rectilinie actioneaza efectul Magnus, iar uneori (daca mingea este lovita bine) se intampla sa existe chiar o curbura in sus, convexa, a traiectoriei pe portiunea initiala. Asa se face ca o minge de golf calatoreste mai mult prin aer decat ar face-o in vid, pentru anumite seturi de conditii initiale.

Bun, si atunci de ce suprafata cu gaurele? Apare urmatoarea problema: initial, curgerea in jurul mingii este laminara, iar apoi devine turbulenta. In zona de tranzitie, curgerea deasupra bilei este laminara, in timp ce dedesubt incepe sa devina turbulenta. Curgerea turbulenta poate urmari mult mai bine suprafata neregulata a mingii decat cea laminara, si liniile de curgere de deasupra mingii tind sa se indeparteze de suprafata mai repede, si ca atare diferenta de presiune dinamica este pozitiva de sus in jos, creand un efect Magnus negativ ce impinge mingea in jos. Suprafata neregulata ajuta la trecerea mult mai repede si intr-o perioada de timp mult mai scurta la curgerea turbulenta pe toata suprafata mingii, si efectul Magnus pozitiv este apoi liber sa isi exercite influenta, "tragand" mingea in sus.

Pentru cine vrea explicatia in original (probabil e mult mai clara decat traducerea/interpretarea mea), ea este http://math.ucr.edu/home/baez/physics/General/golf.html.

Edit: A, Tresty, mi-am dat seama ca de fapt nu ai dreptate decat partial. Rezistenta intampinata din partea aerului este mai mare in cazul mingii cu gaurele, fiindca curgerea este mai turbulenta, dar efectul Magnus este mult sporit din aceeasi cauza si ca atare balanta generala este pozitiva, mingea ajungand mai departe.

Edit #2: Plus de asta, traiectoriile nu sunt parabole care "sfideaza legile fizicii", ci sunt niste curbe cu ecuatii mult mai complicate, dupa cum am explicat mai sus.

Aceste observatii nu sunt combative, ci sunt facute doar pentru o claritate mai mare. Daca tot am luat explicatia de pe site-ul ala profesional, apai atunci sa clarific si eu si sa explic calumea, ca daca nu m-am chinuit degeaba.

Apropos, hai sa deschidem un topic pe probleme interesante de fizica, care sa nu fie puse ca niste enigme smile.gif Numa asa, pentru cei interesati.

Trimis de: E.B.E. pe 17 Dec 2003, 01:54 AM

Si sa ma scuze cine trebuie ca pun un post in plus, da chiar merita unul nou ca nu are nici o legatura cu ce am scris mai inainte.

Problema:
Se cunoaste vechea intrebare (habar nu am daca este zen sau nu...): Daca un copac cade in padure, undeva unde nu sunt animale, nici oameni, nimic care aiba organele necesare pentru a auzi, face copacul zgomot sau nu?.
Interpretarea mea este urmatoarea: Din punctul de vedere al fizicii actuale, face sau nu copacul zgomot? Pun problema la modul principial... ceea ce inseamna ca nu vorbesc neparat despre un copac smile.gif

Evident, astept un anumit raspuns la intebarea asta... pe care daca nu va apare, il voi da eu... tongue.gif ca nu aveti de unde sti la ce ma gandesc eu cand pun intrebari stupide...

Trimis de: yuanescu pe 17 Dec 2003, 07:04 AM

QUOTE (E.B.E. @ Dec 17 2003, 02:04 AM)
Si sa ma scuze cine trebuie ca pun un post in plus, da chiar merita unul nou ca nu are nici o legatura cu ce am scris mai inainte.

Problema:
Se cunoaste vechea intrebare (habar nu am daca este zen sau nu...): Daca un copac cade in padure, undeva unde nu sunt animale, nici oameni, nimic care aiba organele necesare pentru a auzi, face copacul zgomot sau nu?.
Interpretarea mea este urmatoarea: Din punctul de vedere al fizicii actuale, face sau nu copacul zgomot? Pun problema la modul principial... ceea ce inseamna ca nu vorbesc neparat despre un copac smile.gif

Evident, astept un anumit raspuns la intebarea asta... pe care daca nu va apare, il voi da eu... tongue.gif ca nu aveti de unde sti la ce ma gandesc eu cand pun intrebari stupide...

daca exista surzi nu inseamna ca sunetele ar trebui sa dispara
faptul ca sunetele nu sunt receptzionate senzorial nu scimba legile fizice ale producerii sunetelor
pe calea aceasta gandind...copacul face zgomot
hh.gif hh.gif
vetzi spune ca nu...trebuie sa avetzi un argument interesant

Trimis de: calfa pe 17 Dec 2003, 11:32 AM

"Din punctul de vedere al fizicii actuale, face sau nu copacul zgomot?"

Ce rau imi pare ca nu stiu toata fizica actuala ... wink.gif

In lipsa, voi "abera" pe tema "zgomotului" smile.gif

Hm, "face ... zgomot ?". Care e definitia "zgomotului" de la care pornim ?

Conform psiho-acusticii, oamenii percep "zgomotele" prin intermediul variatiei presiunii aerului care e convertita de ureche, apoi transmisa la centrii nervosi auditivi, care o interpreteaza. Variatia presiunii aerului trebuie sa corespunda unor "vibratii" din spectrul audibil pentru a putea fi percepute de sistemul psiho-acustic. Gama de frecvente sonore percepute variaza de la om la om. Un om obisnuit aude frecvente de la cateva zeci de Hz pana la peste 15 kHz.

Caderea unui copac, de exemplu, produce de obicei vibratii si in spectrul zeci Hz ... zeci kHz. Daca un om sau o alta fiinta inzestrata cu auz e in preajma, va auzi "zgomotul". Dar se poate vorbi de "zgomot" in lipsa unei fiinte sau a unui aparat care sa "perceapa" vibratiile si sa le "interpreteze" ca fiind "zgomot" ?

Desigur, cand cade un copac exista vibratii in spectrul audibil, si daca definim "zgomotul" ca astfel de vibratii tragem concluzia ca exista "zgomot".

Astept raspunsul corect cu curiozitate.

Trimis de: E.B.E. pe 17 Dec 2003, 11:46 AM

Nu exista raspuns corect in afara de cel dat de tine smile.gif

QUOTE
Ce rau imi pare ca nu stiu toata fizica actuala ...  wink.gif

Am inteles si apreciat ironia smile.gif ai dreptate...

Raspunsul meu "corect" este mai mult de principiu si are de-a face cu mecanica cuantica... Astfel, conform principiului de incertitudine al lui Heisenberg,

dp* dx >= h_ unde "_" este "barat", iar d este delta si semnifica incertitudinea in determinarea respectivelor marimi: impuls si pozitie. Astfel, atunci cand cunoastem cu precizie arbitrara p, nu putem cunoaste deloc x, si invers, si toate nuantele dintre aceste cazuri extreme.

Acum, "incertitudinea" asta nu inseamna ca acele marimi nu pot fi masurate, cu aparatele noastre de acum, sau cu orice aparate care se vor naste vreodata. Ea inseamna pur si simplu ca acele marimi sunt nedefinite intre acele limite, ele nu exista (asta, desigur, cf. interpetarii Copenhaga a mecanicii cuantice - dar asta este alta poveste...)

Acum, ce inseamna ca pozitia este nedeterminata. Pai orice particula are o functie de unda data de Schrodinger, iar in momentele in care particula nu este observata, functia aceasta de unda se intinde in tot Universul (desigur de la o anumita distanta amplitudinea este atat de aproape de 0 incat devine neglijabila). In momentul in care i se examineaza pozitia, functia de unda se spune ca virgula "colapseaza", fixand pozitia particulei. Deci, pana in acel moment, in care noi am examinat pozitia, particula nu era in locul respectiv. Noi, uitandu-ne, am fortat-o sa isi precizeze pozitia.

Asadar, particula (oricat ar parea de incredibil dpdv al lumii de toate zilele) nu este acolo atunci cand nu ne uitam sa vedem daca este sau nu acolo. De unde raspunsul meu "corect": Copacul nu face zgomot daca nu il aude nimeni smile.gif

Trimis de: calfa pe 17 Dec 2003, 12:09 PM

@E.B.E. Mii de scuze pentru eventuala ironie ! Culmea e ca imi pare "efectiv" rau ca nu stiu "toata" fizica. In special "toata" fizica cuantica. Am pierdut destul timp pe Internet cautand mai intai pentru a intelege care sunt sursele cele mai competente, apoi cautand diferite teorii, citindu-le si incercand sa inteleg care e "state of art"-ul in domeniu.

Concluzia de atunci a fost o diversitate incredibila (ca volum dar si calitativ) de ipoteze si de noi teorii care pleaca de la teoriile (ca nu mi s-a parut a exista O Teorie) initiale. Cat priveste nenumaratele interpretari ale unor principii precum cel al incertitudinii (cu paradoxurile aferente) ... Si cel mai interesant mi s-a parut sa citesc o ipoteza/teorie incitanta, pentru ca apoi sa caut si sa citesc articole care combateau acea teorie. In final, desi cu capul "varza" wink.gif, am tras concluzia ca e un domeniu fascinant, care poate constitui in viitor "veriga lipsa" intre stiintele exacte si cele umane, intre stiinta si religie/misticism, etc. Parerea mea, desigur.

Asa ca, a fost si auto-ironie (haz de necaz), in acel wink.gif.
__________________

Cat priveste explicatia ta finala ... imi pare rau ca nu mi-am bookmark-at linkul catre articole "desfiinteaza" incredibil de frumos demonstratii de genul asta. Si "desfiintarea" nu consta in negare completa ! Ci doar "demonstreaza" ca e posibil ca "zgomotul" sa fie acolo sau nu. De aici si "frumusetea" demonstratiei respective ohyeah.gif

"Aberatia" mea pe tema zgomotului a incercat sa evite, asadar, teoriile cuantice. Intr-un fel si concluzia mea e ca poate sau nu sa fie zgomot, dar la mine "incertitudinea" provine din cum definesti "zgomotul". Depinde de ... "perspectiva" din care privesti problema. Asta e, incerc sa testez / exemplific teoria conform careia orice raspuns depinde de o "perspectiva".

Trimis de: E.B.E. pe 17 Dec 2003, 12:26 PM

Pai de ce scuze? Ca daca nu a fost o ironie, am creat-o eu generand astfel o auto-ironie... Ceea ce, fiind constructiv, e un lucru bun...

Sigur ca ce am scris acolo nu e adevarul absolut, si nu neaga orice nu se potriveste smile.gif Mai multa lume imi face observatii de genul asta (si nu te sesiza din nou cu "observatia" ca e implicita nu explicita smile.gif ). Poate ar trebui sa imi pun in semnatura... "Tot ce spun eu aici este o posibilitate/optiune/parere dintre atatea altele" sau ceva de genul asta...

Si sunt perfect constient ca lucrurile pe care le-am scris nu depasesc dpdv stiintific un articol de popularizare de mana a 2a (3a? smile.gif ) Dar oricum, ideea e interesanta... Poate foloseste la introducerea unui mod de gandire nou... Care sa accepte "paradoxurile" si "imposibilitatile" (a se observa ghilimelele) mecanicii cuantice...

Edit: Si chiar as vrea linkurile alea... Ca nu am vreme de cautat, da de citit poate ca mi-as face o juma de ora smile.gif

Trimis de: calfa pe 17 Dec 2003, 12:48 PM

Scuze pentru off topic.

Din pacate linkuri nu am. Pentru eficienta nu am pierdut timpul (si nu m-am intrerupt) pentru a salva calea pe care am navigat. Ce pot sa spun e ca se pot gasi foarte multe resurse pe Internet, dar trebuie timp pentru asta. In tot cazul, cele mai interesante controverse mi s-au parut cele legate de calculatoarele cuantice si de legatura fizica cuantica - (sub)constient.

Desigur ca tot pentru eficienta facem afirmatii fara a preciza permanent ca nu le consideram absolute. Cei care considera lucrurile pe care le stiu ei batute in cuie se tradeaza in general. Asa ca am banuit ca e vorba de opiniile / parerile tale, respectiv ipotezele / posibilitatile pe care le consideri in momentul de fata ca fiind plauzibile.

"Noul mod de gandire" aferent incertitudinii, relativitatii, paradoxurilor este ceea ce ar vrea sa obtina, sub forma unor masini, cei ce lucreaza la "calculatoarele cuantice". Masini care, se spera, vor reusi sa "reproduca" gandirea umana, dar chiar mai mult decat atat. Unii spera sa intre in "contact" cu partea "invizibila" a realitatii.

Trimis de: ypsilonalpha pe 17 Dec 2003, 01:04 PM

Dar din cite stiu eu principiul nedeterminarii al lui Heisenberg se aplica exclusiv la nivel cuantic, deci aplicabilitatea lui la nivel macro sta sub semnul intrebarii ...

Editare ulterioara: hai ca pina sa postez eu au aparut intre timp alte trei-patru posturi ... i'm a little bit off topic tongue.gif

Trimis de: Zod pe 17 Dec 2003, 01:29 PM

@EBE: prea complicat cu fizica cuantica ... cu toate ca am inteles, hai sa raminem undeva la nivelul clasei a zecea.

problema ta cu zgomotul seamana pe undeva cu problema oului si a gainei sau cu problema urmatoare:

Se dau doua propozitii A si B.
A: B este Falsa.
B: A este Adevarata.
Care este valoarea de adevar a celor 2 propozitii?

Trimis de: calfa pe 17 Dec 2003, 01:51 PM

QUOTE
Se dau doua propozitii A si B.
A: B este Falsa.
B: A este Adevarata.
Care este valoarea de adevar a celor 2 propozitii?


Luata individual, fiecare dintre cele doua propozitii e o afirmatie privind "valoarea de adevar a unei propozitii".

Luate in ansamblu, cele doua propozitii se "contrazic", sau mai bine zis conduc la o demonstratie "infinita" a faptului ca fiecare dintre propozitii este ba adevarata, ba falsa.

Privita "din exterior", problema e o "simpla imposibilitate". Adica, asa cum a fost enuntata ea nu permite stabilirea valorii de adevar a celor doua propozitii. E un fel de "barfa" pe marginea lor. ohyeah.gif

Trimis de: E.B.E. pe 17 Dec 2003, 02:39 PM

Intrebare: un calculator cuantic ar intra in ciclu infinit incercand sa rezolve problema cu A si B sau din cauza incertitudinii ar ajunge pana la urma la concluzia ca una dintre ele este adevarata in detrimentul celeilalte?

tongue.gif just pulling your leg(s)

Trimis de: E.B.E. pe 17 Dec 2003, 02:42 PM

@ypsilonalpha: desigur ca heisenberg se aplica doar la nivel microscopic, dar asta nu inseamna ca nu are efecte la nivel macro...

Poate un exemplu consta in procesele gandirii umane... si o eventuala explicatie "fizica" a liberului-arbitru... cand se stabileste sinapsa aia intre doi neuroni, poate ca virgula cu o nanosecunda inainte nu se stia daca se va stabili sau nu - datorita principiului incertitudinii...

Si am zis... nu e vorba neparat de copaci... asta inseamna ca nu poate fi deloc vorba de copaci, in caz ca nu-i clar smile.gif

Plus de asta, calfa a spus deja ca "paradoxul" enuntat de mine este nul, si eu am fost de acord cu el... asa ca... povestesc cam degeaba smile.gif

Trimis de: calfa pe 17 Dec 2003, 03:19 PM

Un "calculator cuantic" (asa cum il poate imagina un om care e obisnuit cu calculatoarele deterministe) probabil ca ar lua o decizie. De genul: "propozitia A e cea cu care se va lucra, fara a conta continutul propozitiei B". Adica e un fel de suprascriere a propozitiei B.
Consecinta ? Propozitia A ramane neschimbata, din propozitia B mai ramane doar o "urma", atasata propozitiei A.
Iar "calculatorul cuantic" trece la prelucrarea urmatoarei "sarcini" (task) laugh.gif

Multumit cu raspunsul meu ? Mai e nevoie sa "aberez" ? M-am salvat de "lovitura seceratoare" ?

Cat priveste "heisenberg", care "se aplica [...] la nivel microscopic", e logic ca are consecinte (desi nu poti spune ca "se aplica") si la nivel macro.

Trimis de: E.B.E. pe 17 Dec 2003, 03:25 PM

Asa ma gandeam si eu....

Da daca ar fi un calculator dashtept de-adevaratelea, ar zice-mi bag picioarele in nonsensu asta si nu il iau in considerare deloc in rationamentele mele ulterioare smile.gif

Si dupa aia si-ar posta concluziile pe HA.

Prin conexiunea de banda larga la Internet.

Trimis de: calfa pe 17 Dec 2003, 03:31 PM

"ar posta ... pe HA ... prin conexiunea de banda larga"

Sa inteleg ca asta e urmatorul "nonsens" pe care il propui spre dezbatere ? ohyeah.gif

Trimis de: E.B.E. pe 17 Dec 2003, 03:57 PM

Apropos... evident ca e evident ca Heisenberg are efecte doar indirect la nivel macroscopic. Da io tot am zis sa zic... Cred ca y.a. era nelamurit ca am bagat copacu pe fir smile.gif Si copacu e mare de tot... La scara microscopica... smile.gif

De ce "nonsens'?
Daca ar fi calc cuantic din ala dashtept...
Probabil ca ar trebui sa "traiasca" online...
Si pentru necesitatile sale de "trai" pe net, i-ar trebui o conexiune de banda larga...
De unde rezulta ca postul ar fi trimis prin aceeasi conexiune... ca doara nu si-o face una dedicata...

Klar? tongue.gif

Trimis de: Zod pe 17 Dec 2003, 04:11 PM

mie nu mi-e clar, dar ii dau inainte cu urmatoarea enigma.

de ce in limbile anglo-saxone pt numarele 11 si 12 se foloseste o denumire care nu are legatura cu numerele 1-10?
ex in engleza si germana:
11 = eleven = elf
12 = twelve = zwölf

in limba romana (si in celelelalte limbi latine) pt numerele 11, 12, 13, 14, 15, ... se foloseste o combinare (derivare) din numerele de la 1 la 10 (unsprezece = unu spre zece). aceeasi regula se aplica si in engleza si germana pt numerele 13, 14, 15, ... insa nu pt 11 si 12:
13 = thirteen = dreizehn (drei = 3 si zehn = 10)
14 = fourteen = vierzehn (vier = 4 si zehn = 10)
...

de ce oare e asa?
daca stiti raspunsul spune-ti-l pe PM, iar daca nu-l stiti dati-va cu presupusu.
explicatia e foarte simpatica.

Trimis de: E.B.E. pe 17 Dec 2003, 04:14 PM

Popoarele germanice au avut la un moment dat de-a lungul evolutiei lor 6 degete la o mana? biggrin.gif

Trimis de: ypsilonalpha pe 17 Dec 2003, 04:16 PM

Pare-mi-se ca nici la nivel microsopic nu se aplica principiul, ci strict la nivel cuantic (particule atomice s.a.m.d.). si in exemplul cu creierul si impulsul prin sinapse sint implicate molecule, chiar de dimensiuni destul de mari, deci principiul nu se aplica ... ma rog, trebe sa mai studiez problema, ca vorbesc din amintiri ... smile.gif Cu "consecintele la nivel macro" sint si eu de acird, desi nu-s riguros demonstrate...

Trimis de: Zod pe 17 Dec 2003, 04:17 PM

nope.
dar e buna intrebarea!
laugh.gif

Trimis de: E.B.E. pe 17 Dec 2003, 04:19 PM

of doamne! macro, micro, cuantic... nu ma mai descurc...

bine no la nivel cuantic...

dar eu cred ca scenariul in care o incertitudine de tip cuantic influenteaza sinapsa este valid

Trimis de: E.B.E. pe 17 Dec 2003, 06:34 PM

QUOTE (Zod)
de ce in limbile anglo-saxone pt numarele 11 si 12 se foloseste o denumire care nu are legatura cu numerele 1-10?


Dupa indelungi sapaturi pe net, am ajuns la urmatoarele rezultate:

In limba engleza cel putin, etimologia cuvintelor este urmatoarea:
eleven - one left
twelve - two left

Acuma pe topicul de lingvisti pe care l-am citit eu nu exista un consens. Mai exact consensul se opreste la acordul ca in vechime se foloseau alte baze de numeratie decat in prezent, baze ale caror urme dainuie si acum (20, 60, 5 etc.). Divergente exista la baza din care provin 11 si 12.

Unii spun ca din baza 12, asociata duzinilor (one dozen). Dar ceilalti argumenteaza ca exista un hiatus de la 10 la 11, 11 si 12 scriindu-se diferit fata de 1-10, si asadar opteaza pentru baza 2. Acuma, mie baza doi mi se pare un pic cam incomoda pentru a numara lucrurile (asta evident daca nu folosesti tranzistoare cu doua stari...) asa ca nu stiu ce sa cred.

Oricum, etimologia este clara din ce am vazut eu - one left, two left.

Edit: Si o intrebare simpla de tot dupa parerea mea. Paradoxul lui Zenon din Elea. Avem doua puncte A si B separate de distanta d. Un obiect porneste din A inspre B. Presupunem ca dupa un interval de timp ajunge la jumatatea distantei, deci la A + 0.5d. Dupa un alt interval de timp, ajunge la jumatatea distantei ramase, adica A + .75d, samd. Oricat de departe ar ajunge, tot mai are jumatate din distanta de parcurs, fiindca jumatatile nu se termina niciodata.

Cum mai este atunci posibila miscarea?

Trimis de: yuanescu pe 17 Dec 2003, 10:24 PM

se rezolva din cate shtiu cu analiza matematica
limita cand n-->oo din suma dupa k=1 pana la n din (1/2) la puterea k =1

ce legatura are mishcarea cu faptul ca A nu poate ajunge in B? obiectul din A se poate invarti shi intr-un cerc cu diametrul mai mic sau mai mare decat [AB] ... shi tot se mishca

mishcarea tzine de acceleratzie...fara acceleratzie nu se poate trece in alt sistem inertzial
cel puzin deocamdata

Trimis de: calfa pe 17 Dec 2003, 10:53 PM

QUOTE
mishcarea tzine de acceleratzie


Miscarea ?

As spune ca miscarea tine in primul rand de vitalitate. Miscarea tine de sport, care intretine vitalitatea. Miscarea tine de ceea ce e frumos, de ceea ce "te misca". Deci tot de vitalitate. Miscarea tine de masini, care ne ajuta sa ne prelungim viata. Nu e tot vitalitatea implicata ? Miscarea e ceea ce duce la revolutii, care sunt revitalizari ale popoarelor. In arta, orice noua miscare a inseamnat o revitalizare a artei in general. Miscarea in Univers e cea mai masura a vitalitatii Universului. Etc., etc., etc.

Hm, de ce ar tine miscarea mai degraba de acceleratie si nu de vitalitate, sport, frumos, masini, revolutii, arta, Univers, sau de cate si mai cate ?

De fapt, de ce tine miscarea ? E o enigma pentru mine.

Trimis de: E.B.E. pe 18 Dec 2003, 01:41 AM

Desigur, raspunsul se bazeaza pe analiza matematica.

Dar ca:

QUOTE (yuanescu)
ce legatura are mishcarea cu faptul ca A nu poate ajunge in B? obiectul din A se poate invarti shi intr-un cerc cu diametrul mai mic sau mai mare decat [AB] ... shi tot se mishca

...hmm... asta-i buna! smile.gif

Cum sa se invarta intr-un cerc? Pai ca sa se invarta "pe" cerc, trebuie sa fie pe initial pe circumferinta. Asadar, ca sa ajunga din punctul A in oricare altul, trebuie intai sa parcurga un arc A+da, unde da<<. Oricat de mic. Ca sa ajunga la A+da, trebuie intai sa ajunga la A+da/2. Paradoxul sta in picioare (evident, atata timp cat nu recurgem la notiunea de limita). Ca sa se invarta "in" cerc, tot ii trebuie un punct de plecare si unu de sosire... Cum sa parcurga distanta "fara legatura cu miscarea"? Fara sa recurga la miscare? Cum?...

De fapt, nu stiu exact la ce dracu am raspuns... ca afirmatia citata este atata de incurcata si de circulara ca daca incep sa o analizez mi se invarte capu... Ma rog... sper ca am raspuns smile.gif [si ne-combativ... cum am fost pe alt forum... ca vad ca intentia mea prin "combativitatea" afisata acolo a esuat...]

Cat despre "legatura miscarii cu acceleratia"... cred ca a raspuns calfa mai mult decat suficient... si intr-un mod mult mai adecvat decat tot ce am scris eu aici smile.gif

Dar imi place sa fiu clar. Asa ca am fost.

Edit: somn usor tuturor smile.gif

Trimis de: yuanescu pe 18 Dec 2003, 01:45 AM

QUOTE (calfa @ Dec 17 2003, 11:04 PM)
QUOTE
mishcarea tzine de acceleratzie


Miscarea ?

As spune ca miscarea tine in primul rand de vitalitate. Miscarea tine de sport, care intretine vitalitatea. Miscarea tine de ceea ce e frumos, de ceea ce "te misca". Deci tot de vitalitate. Miscarea tine de masini, care ne ajuta sa ne prelungim viata. Nu e tot vitalitatea implicata ? Miscarea e ceea ce duce la revolutii, care sunt revitalizari ale popoarelor. In arta, orice noua miscare a inseamnat o revitalizare a artei in general. Miscarea in Univers e cea mai masura a vitalitatii Universului. Etc., etc., etc.

Hm, de ce ar tine miscarea mai degraba de acceleratie si nu de vitalitate, sport, frumos, masini, revolutii, arta, Univers, sau de cate si mai cate ?

De fapt, de ce tine miscarea ?

e destul de ambigua ideea dumneavoastra despre mishcare
eu ma refeream la mishcare in sens fizic

dumneavoastra oferitzi o gama variata de surse care produc mishcarea...de la sentimente("ceea ce duce la revolutzii") pana la calitatzi ("ceea ce e frumos')
cred ca din graba atzi trecut sportul ca o sursa a mishcarii (va datzi seama cred de confuzia care atzi facut-o)

mishcarea are in spate o arie semantica shi etimologica destul cuprinzatoare...bineintzeles ca difera sensual de la domeniu la domeniu
fac shi eu diferentza intre mishcari cultural-artistice...mishcari revolutzionare...mishcari de spin sau alt gen de mishcari...insa in contextul de mai sus ma refeream la o mishcare in sens fizic

cred totushi ca daca foloseam termenul DEPLASARE nu mai ridicatzi nici o obiectzie
recunosc ca "deplasare" e nascator de confuzii uneori

tot vorbitzi de "mishcari in arta" cred ca ar fi interesant de dezbatut un astfel de subiect .... cu ... consecintze ... idei ce au generat mishcari ... nu credetzi ?

Trimis de: yuanescu pe 18 Dec 2003, 01:57 AM

QUOTE (E.B.E. @ Dec 18 2003, 01:51 AM)
Desigur, raspunsul se bazeaza pe analiza matematica.

Dar ca:
QUOTE (yuanescu)
ce legatura are mishcarea cu faptul ca A nu poate ajunge in B? obiectul din A se poate invarti shi intr-un cerc cu diametrul mai mic sau mai mare decat [AB] ... shi tot se mishca

...hmm... asta-i buna! smile.gif

Cum sa se invarta intr-un cerc? Pai ca sa se invarta "pe" cerc, trebuie sa fie pe initial pe circumferinta. Asadar, ca sa ajunga din punctul A in oricare altul, trebuie intai sa parcurga un arc A+da, unde da<<. Oricat de mic. Ca sa ajunga la A+da, trebuie intai sa ajunga la A+da/2. Paradoxul sta in picioare (evident, atata timp cat nu recurgem la notiunea de limita). Ca sa se invarta "in" cerc, tot ii trebuie un punct de plecare si unu de sosire... Cum sa parcurga distanta "fara legatura cu miscarea"? Fara sa recurga la miscare? Cum?...

De fapt, nu stiu exact la ce dracu am raspuns... ca afirmatia citata este atata de incurcata si de circulara ca daca incep sa o analizez mi se invarte capu... Ma rog... sper ca am raspuns smile.gif [si ne-combativ... cum am fost pe alt forum... ca vad ca intentia mea prin "combativitatea" afisata acolo a esuat...]

Cat despre "legatura miscarii cu acceleratia"... cred ca a raspuns calfa mai mult decat suficient... si intr-un mod mult mai adecvat decat tot ce am scris eu aici smile.gif

Dar imi place sa fiu clar. Asa ca am fost.

Edit: somn usor tuturor smile.gif

nu m-atzi intzeles...eu trecusem la a doua intrebare...cum e posibila mishcarea
shi ca sa nu spun ca obiectul din A se poate deplasa aiurea (in orice directzie shi pe orice traictorie) fara sa ajunga in B ca tot mishcare se chiama...mi s-a parut mai metaforic sa spun ca se poate mishca shi in cerc

Trimis de: yuanescu pe 18 Dec 2003, 02:04 AM

bineintzeles ca doar folosind notziunea de limita se poate rezolva asha zisul paradox

eu nu cred ca exista paradoxuri...exista doar incapacitate de a intelege shi de a rezolva unele situatzii shi probleme

Trimis de: E.B.E. pe 18 Dec 2003, 11:30 AM

QUOTE (yuanescu)
cum e posibila mishcarea
shi ca sa nu spun ca obiectul din A se poate deplasa aiurea (in orice directzie shi pe orice traictorie) fara sa ajunga in B ca tot mishcare se chiama...mi s-a parut mai metaforic sa spun ca se poate mishca shi in cerc


Ha? smile.gif

[din nou... ca sa nu postez monosilabic... explic:
ha? == ce-ai vrut sa spui? ca pe bune nu pricep nimic...]

Trimis de: calfa pe 18 Dec 2003, 11:54 AM

Si iata cum miscarea e o enigma nedezlegata ... biggrin.gif

Trimis de: icarus pe 14 Feb 2004, 08:22 PM

QUOTE (Zod @ Dec 17 2003, 04:11 PM)
de ce in limbile anglo-saxone pt numarele 11 si 12 se foloseste o denumire care nu are legatura cu numerele 1-10?
ex in engleza si germana:
11 = eleven = elf
12 = twelve = zwölf


Din Random House Webster's:

twelve (twelv) n.
1. a cardinal number, 10 plus 2. [...]
[bef. 900; ME twelve, inflected form of twelf, OE
twelfe lit., (ten and) two left, c. OFris twelef,
twelf, OHG zwelif, ON tolf, Go twalif; see TWO,
LEAVE 1, ELEVEN]

leave [1] (leev) v. <left, leav-ing>
v.t.
3. to let remain behind: The bear left
tracks in the snow. [...]
12. to have as a remainder after subtraction:
2 from 4 leaves 2. [...]
[bef. 900; ME leven, OE lćfan (causative formation
from base of laf remainder; see LAVE 2), c. OHG
leiban, ON leifa, Go bi-laibjan]

lave [2] (layv) n. Scot
1. the remainder; residue.
[bef. 1000; ME (Scots); OE laf; c. OHG leiba, ON
leif, Go laiba; akin to LEAVE 1]

Clar, nu? ohyeah.gif

Concluzia este si ea clara: vechii englezi stiau sa numere doar pana la zece (contrar unor opinii exprimate pe acest forum aveau totusi doar 10 degete laugh.gif ). Pusi in fata unei gramezi de, sa zicem, 11 pietricele, incepeau sa numere: an, twa, threo, feower, fif, seox, seofon, ahta, nigan, ten. Ajunsi aici, se scarpinau in cap precum proverbialul bace rostind cu naduf: "a mai ramas una". Acum daca se pune intrebarea de ce nu s-a intamplat la fel si cu numerele mai mari de 12, raspunsul este iar cat se poate de evident: avea si rabdarea lor o limita, nu? spoton.gif

QUOTE

de ce oare e asa?
daca stiti raspunsul spune-ti-l pe PM, iar daca nu-l stiti dati-va cu presupusu.
explicatia e foarte simpatica.


As vrea sa aud (citesc) raspunsul ala simpatic smile.gif Din cate vad subiectul a cam cazut in uitare, ultimul post e de pe 17 decembrie cry.gif


Trimis de: E.B.E. pe 14 Feb 2004, 08:25 PM

Clar si evident!

Inca o dovada ca o minte "culta" nu se opreste la explicatiile simple, lucrurile trebuie sa fie neaparat complicate ca sa fie adevarate...

Trimis de: E.B.E. pe 2 Apr 2004, 01:10 AM

O problema din seria Fizica imaginarului

Intr-un Univers cu aceleasi legi ale fizicii ca si Universul nostru, dar care este constituit in loc de vid din apa cu bule in interior, bulele se atrag, se resping, sau interactioneaza in alt fel? hmm.gif

Trimis de: axel pe 2 Apr 2004, 04:30 AM

Si bulele sint pline cu vid, care de fapt nu e vid, ci apa cu bule in interior care la randul lor au vid, care de fapt nu e vid...

Trimis de: Catalin pe 2 Apr 2004, 08:15 AM

QUOTE

dar care este constituit in loc de vid din apa cu bule in interior


Inseamna ca apa cu bulele din interior formeaza non-materia. Iar non-materia nu poate interactiona altfel ar fi materie. Deci bulele nu pot interactiona.

Trimis de: E.B.E. pe 3 Apr 2004, 11:02 AM

>axel: Keep it low on the weed, man! harhar.gif
>Catalin & restu'... Nu ma bateti, da ia' ce scrie acolo:

O bulă ar produce un câmp gravitaţional de aceeaşi valoare şi cu semn schimbat faţă de câmpul gravitaţional produs de un volum egal de apă într-un Univers dominat de vid. Acest lucru se întâmplă deoarece un punct din spaţiu ar fi afectat doar de apa aflată în zona corespunzătoare bulei simetrică în raport de acel punct. Efectul asupra altei bule în câmpul respectiv ar fi unul de atracţie, deoarece bula respectivă ar împinge apa din locul ocupat de ea în jur.

Aşadar, bulele ar trebui să se atragă.

[blink.gif - ramane de vazut...]

Mai vin eu cu o problema dintr-astea ciudate, intr-o vreme...

Trimis de: E.B.E. pe 3 Apr 2004, 06:42 PM

Se dau două bare paralelipipedice din fier, identice in toate proprietăţile lor cu excepţia faptului că una este magnetizată în lungime. Fără a folosi nici un fel de instrument, se cere să se afle care dintre bare este magnetizată.

Trimis de: E.B.E. pe 7 Apr 2004, 08:24 AM

Nimeni, nimic? unsure.gif Asta e chiar simpluta problema...

Trimis de: E.B.E. pe 20 Apr 2004, 06:12 PM

Se pare ca gradul de interes este zero... sad.gif Voi mai incerca cu inca o problema. Dar intai, solutia la cea dinainte.

Barele se aseaza una peste alta in felul urmator:

CODE
                      ___________________
        bara A --->  |___________________|
                              | |
                              | |
                              | |
                              | |
        bara B ------------>  | |
                              | |
                              | |
                              |_|


Forta magnetica in centrul magnetilor este nula. Ea creste inspre capete, spre a ajunge la extreme in poli. Asadar, daca A este magnetul, B nu va fi atrasa de centrul ei. Pe cand daca B este magnetul, atunci A se va lipi de ea.

Asadar, daca barele se lipesc, B este magnetul, daca nu, magnetul este A.

Trimis de: E.B.E. pe 20 Apr 2004, 06:15 PM

Una clasica...


Ghiuleaua de tun

Daca un marinar dintr-o corabie de razboi arunca o ghiulea de tun peste bord, se schimba nivelul apei?

Trimis de: Napoleon9th pe 28 May 2004, 04:00 PM

Din cate imi amintesc, parca scadea... Volumul de apa dizlocat de nava pe vremea cand era ghiuleaua la bord e mai mare decat suma volumelor dizlocate de nava si de ghiulea separat. hmm.gif (imi trebuie un smilie pt confused, cu pasarele zburand de jur imprejur!!)

QUOTE (E.B.E. @ 3 Apr 2004, 12:04 PM)
O bulă ar produce un câmp gravitaţional de aceeaşi valoare şi cu semn schimbat faţă de câmpul gravitaţional produs de un volum egal de apă într-un Univers dominat de vid. Acest lucru se întâmplă deoarece un punct din spaţiu ar fi afectat doar de apa aflată în zona corespunzătoare bulei simetrică în raport de acel punct. Efectul asupra altei bule în câmpul respectiv ar fi unul de atracţie, deoarece bula respectivă ar împinge apa din locul ocupat de ea în jur.

Aşadar, bulele ar trebui să se atragă.
pai stai putzin ca nu prea "faci sens"... Abia ziseshi ca semnul gravitatiei e schimbat, deci ar trebui sa se respinga. In plus, intrucat "bula ar împinge apa din locul ocupat de ea în jur", aceasta actiune tinde sa indeparteze restul universului, deci implicit toate celelalte 'colocatare'.

QUOTE (E.B.E. @ 10 Dec 2003, 06:33 PM)
Efectul se cheama "efect Coriolis", forta care ii da nastere "forta Coriolis". Efectul ia nastere in toate sistemele de referinta aflate in rotatie. Astfel, presupunem ca o particula de aer din furtuna aia se afla in miscare pe directia nord-sud, in emisfera nordica. Din cauza rotatiei Pamantului, de la est la vest, apare o deviere inspre dreapta (sistemul de referinta se deplaseaza inspre stanga relativ la axa noastra de deplasare).

Exista o credinta destul de comuna conform caruia acest efect determina si felul in care de exemplu se roteste apa in chiuveta inainte de a se scurge. Adevarul este ca ordinul de marime al influentei efectului in apa din chiuveta este extrem de mic; ca sa se simta, ar trebui ca toate vitezele moleculelor din apa sa nu depaseasca viteza liniara corespunzatoare unei rotatii pe zi...
Pentru a va face o idee mai amanuntita despre acest subiect, va recomand sa cititi (in special inceputul celei de-a doua jumatati din) http://www.straightdope.com/classics/a1_161.html...

Trimis de: E.B.E. pe 1 Jun 2004, 10:24 PM

QUOTE (Napoleon9th)
semnul gravitatiei e schimbat, deci ar trebui sa se respinga


hmm.gif... S-ar putea sa zici tu ceva acolo... S-ar putea ca rationamentul sa fie inconsistent fiindca isi schimba premisele la jumatate.

Nu stiu daca problema in sine "face" destul sens... Adica de oriunde ai lua-o ceva tot scartaie si la o solutie complet logica si corecta nu cred ca o sa se ajunga...

Ah, edit... Cu ghiuleaua de tun... E corect smile.gif

Trimis de: Predatoru pe 5 Jan 2005, 09:07 AM

Enuntz:
"Astazi, afara, sunt 0 grade Celsius.Insa la noapte se pare ca va fi de doua ori mai frig."
Intrebare:
"Cate grade vor fi afara la noapte?"


Se prea poate sa se mai fi vorbit de problema asta. Daca reusiti s-o rezolvati, sa imi spuneti si mie cum ati facut (silly me, normal ca o sa imi spuneti).

Trimis de: Vornicum pe 5 Jan 2005, 09:14 AM

- 7 grade celsius thumb_yello.gif

Trimis de: Catalin pe 5 Jan 2005, 12:00 PM

Sa revenim la bulele in universul de apa! Daca mi se permite o gluma tehnica, problema se invarte in jurul centrului de masa. Ea poate fi rezolvata mai simplu daca admitem pur si simplu ca bila de vid are o masa negativa si apa din jur este... vid. smile.gif Translatam un pic sistemul.

Un principiu simplu al mecanicii spune ca centrul de masa al sistemului considerat trebuie sa ramana in miscare rectilinie si uniforma indiferent ce se petrece daca nu apar influente exterioare. Daca admintem masa negativa, avem 3 tipuri de sisteme: ambele corpuri cu masa pozitiva (sistemul obisnuit), un corp cu masa negativa si unul cu masa pozitiva si ambele cu masa negativa. Cand sistemul e format din corpuri cu masa pozitiva, centrul de masa e undeva intre ele. La fel cand ambele au masa negativa. Cand unul are masa pozitiva si celalalt masa negativa, centrul de masa este in exterior, de partea celui cu masa mai mare in valoare absoluta. Daca cele doua corpuri au masa egala si de sens contrar, centrul de masa este punctul de la infinit (formula de calcul a centrului de masa este (m1*x1+m2*x2)/(m1+m2))

Ok, sa trecem la forte si la acceleratii. Nu mai discut cazul pozitiv-pozitiv ca e cunoscut.

Cazul negativ-pozitiv:

Corpul negativ actioneaza asupra celui pozitiv cu forta F=gama*(-m1)*m2/r^2. Acesta va accelera cu a=gama*(-m1)*/r^2 Implicit, cel pozitiv actioneaza asupra celui negativ cu aceeasi forta dar de sens contrar. F'=-gama*(-m1)*m2/r^2. Acceleratia corpului negativ va fi -gama*m2/r^2. Se observa un fenomen interesant: acceleratiile au acelasi sens desi fortele sunt opuse. Asta inseamna ca cele doua corpuri se vor misca in aceeasi directie (dinspre corpul negativ spre corpul pozitiv). Daca suntem in cazul in care corpul negativ are masa mai mare in valoare absoluta, miscarea va continua la infinit: corpul pozitiv, mai mic, va accelera mai repede. Daca suntem in situatia corpul negativ are masa mai mica, atunci corpul negativ il va prinde din urma pe cel pozitiv (se vor intalni in centrul de masa, evident). Cel mai neintuitiv, este, bineinteles, cazul cand masele sunt egale in valoare absoluta. Acum ambele corpuri vor accelera constant (pentru ca distanta dintre ele va ramane constanta) in directia negativ-pozitiv pana la infinit. blink.gif

Cazul negativ-negativ:

F=gama*(-m1)*(-m2)/r^2; F'=-gama*(-m1)*(-m2)/r^2; a=gama*(-m2)/r^2; a'=-gama*(-m2)/r^2 - observam ca forta e de atractie. Dar din cauza masei negative, acceleratiile sunt opuse fortelor si ca atare, bulele de vid se vor indeparta una de cealalta.

Deci, raspunsul pt E.B.E: bulele se atrag, dupa cum bine ai observat. Dar atractia dintre ele le este fatala pentru ca implica faptul ca ele se vor indeparta una de cealalalta... poetic, nu? rolleyes.gif

gama=constanta gravitationala
m1/2=masa in valoare absoluta
Am atasat o poza unde am desenat fortele si acceleratiile ca sa fie mai clar. Cu rosu sunt corpurile de masa negativa, cu albastru cele obisnuite:
http://www.hanuancutei.com/forum/index.php?act=Attach&type=post&id=255909

Trimis de: axel pe 5 Jan 2005, 12:17 PM

QUOTE (Catalin @ 5 Jan 2005, 01:00 PM)
Daca cele doua corpuri au masa egala si de sens contrar, centrul de masa este punctul de la infinit (formula de calcul a centrului de masa este (m1*x1+m2*x2)/(m1+m2))

Eroare. Nu este la nici un infinit, cel mult poti spune ca este oriunde.
Sistemul are masa totala 0 (dupa cum ai afirmat mai devreme), prin urmare n-are centru de masa devil.gif

QUOTE
Cel mai neintuitiv, este, bineinteles, cazul cand masele sunt egale in valoare absoluta. Acum ambele corpuri vor accelera constant (pentru ca distanta dintre ele va ramane constanta) in directia negativ-pozitiv pana la infinit. blink.gif

Cam neintuitiva afirmatia ta. Dar vezi si afirmatia de mai sus referitoare la centrul de masa biggrin.gif

Trimis de: Catalin pe 5 Jan 2005, 12:25 PM

QUOTE

Eroare. Nu este la nici un infinit, cel mult poti spune ca este oriunde.
Sistemul are masa totala 0 (dupa cum ai afirmat mai devreme), prin urmare n-are centru de masa


Mda, ai dreptate. Eu ma uitam doar la numitor. yikes.gif

Trimis de: Vornicum pe 5 Jan 2005, 12:40 PM

Bine ca aveti timp sa ganditi atata... Voi nu sunteti la servici, job? huh.gif

Trimis de: axel pe 5 Jan 2005, 01:53 PM

Noi gandim, nu muncim biggrin.gif

Trimis de: Vornicum pe 5 Jan 2005, 01:58 PM

Si va plateste ca doar ganditi si nu munciti ? huh.gif

Trimis de: Predatoru pe 6 Jan 2005, 10:24 AM

Bine bine, Vornicum...
-7 grade Celsius...da cum ai ajuns la rezultat ne spui ? Sa fiu albastru daca inteleg cum ti-a dat asa...

Cat despre Axel si Catalin...wow. spoton.gif Voi doi ganditi cam mult...hmmm... miroase a ars deja...Da tinet-o tot asa...sunt curios ce temperatura in grade Kelvin sau Fahrenheit poate suporta creierul uman (o sa presupunem ca e uman), bineinteles luand in considerare pierderea de caldura prin meninge, craniu si par, orificiul urechilor si va mai ganditi voi ce... spoton.gif

edit: greseli gramaticale GRAVE

Trimis de: axel pe 6 Jan 2005, 12:01 PM

Oare chiar meritam sa fim luati peste picior pentru ca am facut o gluma relativ la "Noi muncim, nu gandim"?

Trimis de: E.B.E. pe 6 Jan 2005, 01:39 PM

QUOTE (axel @ 5 Jan 2005, 12:17 PM)
QUOTE (Catalin @ 5 Jan 2005, 01:00 PM)
Daca cele doua corpuri au masa egala si de sens contrar, centrul de masa este punctul de la infinit (formula de calcul a centrului de masa este (m1*x1+m2*x2)/(m1+m2))

Eroare. Nu este la nici un infinit, cel mult poti spune ca este oriunde.
Sistemul are masa totala 0 (dupa cum ai afirmat mai devreme), prin urmare n-are centru de masa devil.gif

Nu sunt sigur... Ai incercat sa rezolvi limita? rolleyes.gif

lim[m1->0, m2->0] (m1*x1 + m2*x2) / (m1 + m2)

QUOTE (Predatoru)
sunt curios ce temperatura in grade Kelvin sau Fahrenheit poate suporta creierul uman (o sa presupunem ca e uman), bineinteles luand in considerare pierderea de caldura prin meninge, craniu si par, orificiul urechilor si va mai ganditi voi ce...


Pai eu zic ca depinde de creier. Daca, de exemplu, creierul contine numai doi neuroni, atunci lichidul ala, cefalorahidian sau cum ii zicea, formeaza o patura groasa in jurul lor cu rol de izolator termic. Ca atare, creierul respectiv suporta o temperatura mult mai joasa inainte de a fi afectat ireversibil decat, sa zicem, unul care contine un numar mai mare de neuroni.

Mai conteaza si numarul de circumvolutiuni (altfel spus, netezimea scoartei cerebrale); influenteaza si ea transferul de caldura prin forma si complexitatea ecuatiilor ce il descriu la nivelul suprafetei de separare intre lichidul cefalorahidian si scoarta cerebrala. rolleyes.gif spoton.gif


Back on topic now, pls.

Trimis de: axel pe 6 Jan 2005, 01:42 PM

QUOTE (E.B.E. @ 6 Jan 2005, 02:39 PM)
QUOTE (axel @ 5 Jan 2005, 12:17 PM)
QUOTE (Catalin @ 5 Jan 2005, 01:00 PM)
Daca cele doua corpuri au masa egala si de sens contrar, centrul de masa este punctul de la infinit (formula de calcul a centrului de masa este (m1*x1+m2*x2)/(m1+m2))

Eroare. Nu este la nici un infinit, cel mult poti spune ca este oriunde.
Sistemul are masa totala 0 (dupa cum ai afirmat mai devreme), prin urmare n-are centru de masa devil.gif

Nu sunt sigur... Ai incercat sa rezolvi limita? rolleyes.gif

lim[m1->0, m2->0] (m1*x1 + m2*x2) / (m1 + m2)

noi discutam despre m1 = -m2, nu despre m1->0 si m2->0 tongue.gif

Trimis de: E.B.E. pe 6 Jan 2005, 01:44 PM

Whoops! Intr-adevar. sorry.gif tongue.gif

Trimis de: Vornicum pe 7 Jan 2005, 11:56 AM

QUOTE (E.B.E. @ 6 Jan 2005, 01:39 PM)
Back on topic now, pls.

Ashea.. cum se zice pa la Cluj :

"No' bie ma, da' n-avem voie sa sugubim putan?"

Domnule alien vs. predator 3 ,sa-ti zic cum am ajuns la -7 grade: Poi am zis ca nu pot fi -5 grade ca nu-i numar par, asa ca trebuie musai sa fie -7!
PS: Ce cauta "Enigme,ghicitori si alte intrebari incuietoare" in/langa forumul Poiana lu Iocan? Cred ca ar trebui sa-l mute Mihai undeva langa/la filosofie spoton.gif

Trimis de: E.B.E. pe 7 Jan 2005, 01:39 PM

Chiar daca Enigme si Ghicitori este un subforum in Poiana lu' Iocan, este totusi un subforum separat, in care subiectele discutate tin de (previzibil) enigme, ghicitori si alte asemenea. Faptul ca pe E&G nu este permis offtopicul reiese si din faptul ca mesajele din acest subforum se contorizeaza, spre deosebire de cele din Poiana lu' Iocan

Iar de şuguit, aţi cam şuguitără destul. dry.gif

Asa ca, din nou, back on topic, va rog.

Later edit: ce e cu rosu si bold am adaugat ulterior, ca urmare a unui nou mesaj offtopic.

Trimis de: Eclectic pe 7 Jan 2005, 04:40 PM

Editat. Offtopic.

Trimis de: icarus pe 7 Jan 2005, 06:34 PM

QUOTE (Predatoru @ 5 Jan 2005, 09:07 AM)
Enuntz:
"Astazi, afara, sunt 0 grade Celsius.Insa la noapte se pare ca va fi de doua ori mai frig."
Intrebare:
"Cate grade vor fi afara la noapte?"

Foarte, foarte interesant. smile.gif

Eu am gasit doua raspunsuri posibilie:
1. "De doua ori mai frig" insemna de doua ori mai putina caldura, care este data de agitatia termica a moleculelor din aer. Agitatia termica este exprimata de temperatura absoluta. 0 grade C = 273,16 grade Kelvin. Asadar de doua ori mai frig = 136,58 K = -136.58 grade C ohmy.gif cold.gif (vezi si http://www.usatoday.com/weather/resources/askjack/twice-as-cold-as-zero.htm, ei vorbesc despre grade Fahrenheit, da' tot aia e smile.gif)
2. Pentru oameni, senzatia de frig incepe in jurul temperaturii de http://bo.expasy.org/sprot/relnotes/spwrnew.html (daca facem abstractie de haine, probabil tongue.gif) atunci, luand drept referinta temperatura asta, de doua ori mai frig inseamna -17 grade C (presupunand ca senzatia de frig variaza liniar cu temperatura).

P.S. Cu ocazia asta am descoperit doua articole interesante:
- http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6WSN-486WNCN-9&_coverDate=03%2F21%2F2003&_alid=234715576&_rdoc=1&_fmt=&_orig=search&_qd=1&_cdi=7051&_sort=d&view=c&_acct=C000050221&_version=1&_urlVersion=0&_userid=10&md5=752405499f8ab39e5c3ed63e1293a0d5
- http://web.sfn.org/content/Publications/BrainBriefings/sensing_cold.html tongue.gif

Trimis de: E.B.E. pe 7 Jan 2005, 07:03 PM

QUOTE (icarus)
[...]presupunand ca senzatia de frig variaza liniar cu temperatura[...]


Problema nu este deloc triviala. Senzatiile umane nu variaza aproape niciodata liniar cu variatia liniara a stimulului de intrare. Spre exemplu, senzatia auditiva variaza logaritmic cu intensitatea sonora (de unde si modalitatea preferata de masurare a acesteia in decibeli).

Cu temperatura lucrurile stau mai prost, probabil deoarece ecuatiile care guverneaza transferurile de caldura sunt puternic neliniare (depind de puterea a patra a diferentei de temperatura, din cate stiu eu). Senzatia de frig / cald depinde nu doar de temperatura mediului, ci si de rata de variatie a acesteia. Curbele experimentale pe care le-am gasit prin articole sunt (previzibil) puternic neliniare, si eu unul n-am incercat sa rezolv ecuatiile care le descriu, ca sa aflu exact cand e de doua ori mai frig decat la 0 grade Celsius smile.gif O sa dau linkurile, totusi:

http://www.pnas.org/cgi/reprint/101/43/15494
http://www.pubmedcentral.nih.gov/articlerender.fcgi?artid=18371

Edit: Corrected typos rolleyes.gif

Trimis de: Predatoru pe 11 Jan 2005, 02:05 PM

nu imi imaginam ca problema mea e asa de complicata...
credeti ca se poate referi si la diferenta de temperatura...adica ceva de genul:
"intre temperatura de azi si cea din noaptea care vine este de...x." si atunci daca e de doua ori mai frig, inmultim diferenta cu 2.
avem tendinta sa reactionam matematic.si sa inmultim, deci, 0 cu 2, in care caz ne da tot 0, rezultat care nu ne satisface.
iar solutia data de icarus mi se pare cam exagerata. Sa incercam sa lucram cu datele pe care le avem.
cat despre axel, nu incercam sa imi bat joc. In plus, explicatia data mai tarziu este buna.

Trimis de: E.B.E. pe 11 Jan 2005, 02:20 PM

Nu, Predatoru, nu cred ca viteza de variatie a temperaturii este sesizata de catre senzorii termici umani pe intervale de timp asa de lungi... Sunt aproape sigur ca ea conteaza pe durate de ordinul secundelor - maximum de ordinul minutelor, apropiate de constanta de timp a senzorului termic respectiv, care nu poate fi prea mare ca altfel am pune degetul pe soba acum si ne-am da seama ca ne parlim peste cinci minute cand... ar fi cam tarziu smile.gif

Trimis de: Lucifer pe 21 Aug 2005, 04:45 AM

QUOTE (E.B.E. @ 10 Dec 2003, 06:31 PM)
Efectul se cheama "efect Coriolis", forta care ii da nastere "forta Coriolis". Efectul ia nastere in toate sistemele de referinta aflate in rotatie. Astfel, presupunem ca o particula de aer din furtuna aia se afla in miscare pe directia nord-sud, in emisfera nordica. Din cauza rotatiei Pamantului, de la est la vest, apare o deviere inspre dreapta (sistemul de referinta se deplaseaza inspre stanga relativ la axa noastra de deplasare).


Eu nu cred ca poate fi adevarat ce zici tu. Pamintul are totusi o forta gravitationala care duce dupa sine tot ce este pe el, dar si in aer, deci inclusiv curentii de aer. Asa ca nu poate rezulta vreo interactiune intre acesti curenti si miscarea Pamintului. Daca ar fi valabil ce zici tu atunci ar fi avut dreptate si oamenii ce in vechime combateau teoria rotatiei Pamintului cu argumentul: Pamintul nu se poate roti, pentru ca daca s-ar roti ar insemna ca daca sarim in aer nu vom mai cadea in acelasi loc pentru ca intre timp Pamintul s-a miscat sub noi ! Dar iata, noi sarim si cadem in acelasi loc, deci Pamintul evident sta pe loc !
Virtejurile se produc din cu totul alte motive.

Trimis de: bdl pe 21 Aug 2005, 05:45 AM

Da, asa e. am vazut eu la televizor...... rofl.gif lasa ca vine el thunder si va explica cum e cu vibratiile subtile si cu virtejurile......tot masonii e de vina..... rofl.gif

Trimis de: E.B.E. pe 21 Aug 2005, 04:45 PM

Draga Lucifer, forta Coriolis nu am inventat-o eu smile.gif. Si nici fizica.

In fizica, fortele nu se exclud una pe cealalta, ci se aduna una la cealalta (vectorial). Intr-adevar, forta gravitationala are un efect covarsitor mai mare decat forta Coriolis, dar asta nu inseamna o anuleaza pe aceasta din urma. La scara foarte mare, http://en.wikipedia.org/wiki/Coriolis_effect, prin acumulare, devine vizibil. Daca noi nu il vedem cu "ochiul liber" (i.e. la scara noastra), nu inseamna ca el nu exista. Asta este si motivul pentru care efectul Coriolis nu se manifesta (asa cum afirma un mit popular) in chiuvete si cismele.

In mod similar, argumentul "cadem in acelasi loc, deci pamantul nu se invarte" este invalid. De fapt, oamenii respectivi nu cadeau in acelasi loc, ci se deplasau o distanta foarte mica datorita rotatiei Pamantului. Doar ca efectul nu era masurabil (si era depasit cu mult de erori). Asta nu inseamna ca el nu exista. Vezi http://en.wikipedia.org/wiki/Foucault_pendulum.

Apropos, daca gravitatia e asa un fel de "mama a tuturor lucrurilor", te-ai gandit ce s-ar intampla daca Pamantul s-ar opri brusc din rotatie? Ca doar efectul fortei centrifuge datorate rotatiei Pamantului e in conditii normale (aproximativ) la fel de putin evident ca si cel Coriolis. Cand ai decola cu 1.4 Mach laolalta cu toata atmosfera si o buna parte din scoarta, nu cred ca ai mai pune la indoiala interactiunile intre toate lucrurile din natura. smile.gif

[PS: argumentul din ultimul paragraf e putin tras de par. Bear with me, please.]

Trimis de: Tzadde pe 3 Jan 2006, 06:04 AM

QUOTE ("E.B.E.")
te-ai gandit ce s-ar intampla daca Pamantul s-ar opri brusc din rotatie?


ohmy.gif Eu chiar am incercat sa-mi imaginez... Si e greu de imaginat, mai ales ca nu s-a intamplat asa ceva niciodata in viata noastra...

Trimis de: Hashaspire pe 8 Aug 2006, 02:40 PM

Si daca toti oamenii de pe Pamant incep sa fuga in acelasi timp spre vest?

Tehnic:Invision Power Board (http://www.invisionboard.com)
© Invision Power Services (http://www.invisionpower.com)