Versiunea pentru tiparit a acestui topic

Trimis de: TriRegnum pe 19 Oct 2003, 11:59 AM

Care dintre dumnevoastra mergeti la Liturghie regulat (pentru neoprotestanti la rugaciune)?

Ce sentimente/trairi va trezeste muzica liturgica/liturghia in sine?

Ce alte rituri liturgice mai cunoasteti? la ce liturgii ati mai fost?(armeana, latina, bizantina, copta, siriana...).

Spre exemplu daca stiti cantul "Gloria in excelsis Deo", dar "Sanctus"? (sunt la liturgiile din toate riturile)

Va spovediti/impartasiti des?

Ce va convine si ce nu va convine la ritul vostru?
Pt. neoprotestanti: ce anume v-a determinat sa treceti de la confesiunea in care v-ati botezat la secta din care faceti parte(grupare - daca va simtiti jigniti)?

Trimis de: 1,618033 pe 20 Oct 2003, 08:52 AM

ca neoprotestant, merg cat se poate de regulat - de doua ori pe saptamana, seara. iar o data pe saptamana, se tine si un studiu biblic in grupe mai mici, in case particulare.

"Ce sentimente/trairi va trezeste muzica liturgica/liturghia in sine?"

cantarile religioase sunt poate unele dintre cele mai frumoase creatii produse de om. nu cred ca nu exista om care sa nu tremure la auzul lor.

nu am fost la bisericile armeana, copta, siriaca, dar am fost la destule liturghii ortodoxe, si de doua ori si la catolici.

"Pt. neoprotestanti: ce anume v-a determinat sa treceti de la confesiunea in care v-ati botezat la secta din care faceti parte(grupare - daca va simtiti jigniti)?"

personal, apelativul de 'secta' ma lasa rece si crestinii din primul secol erau numiti 'secta', si nu se suparau.
e adevarat, 'cult' sau 'confesiune' ar fi mai potrivit. nu de alta, dar trecerea timpului transforma aproape orice 'secta' intr-o 'confesiune'...

am facut trecerea in deplina cunostinta de cauza, stiind prea bine (familie mare de preoti) ce lasam in urma.
decizia s-a bazat pe argumente teologice, iar nu neaparat sentimentale. cu alte cuvinte, nu am plecat pentru ca nu-mi convenea cine stie ce preot, sau ca eram dezgustat de comportamentul unora.
consider ca cei care abandoneaza o religie impiedicandu-se de oameni, gresesc mult. caci daca ne gandim la Petru - cine a gresit mai mult ca el? si totusi, a fost acceptat.
mi-am axat intreaga viata pe credinta mea, si nu pot spune ca am ales gresit. ultimul deceniu si jumatate, petrecut in noua religie (sau, ma rog, in prima mea religie, caci desi eram dus la biserica, eram ateu convins), nu mi-a adus decat bucurii (per total, evident, hehe)

"Ce va convine si ce nu va convine la ritul vostru?"
primul lucru pe care il admir cel mai mult la coreligionarii mei este ca isi folosesc creierul. majoritatea dintre ei trec prin propria minte ceea ce cred, nu doar prin inima. se exprima cu propriile cuvinte, cauta sa inteleaga in amanunt orice principiu, nu doar sa execute ca niste roboti niste traditii umane.
al doilea lucru pe care il admir la ei este capacitatea de a se reforma. da, daca ne dam seama ca am gresit cu ceva, ca ceva trebuie indreptat la modul nostru de a fi, atunci schimbarea se produce destul de repede.
de exemplu, tonul virulent practicat in anii '50-80 la adresa altor religii a fost mult diminuat. in continuare ramanem separati de dialogul ecumenic, dar am inteles diferenta intre a ataca oamenii, si a ataca faptele lor. este una maaare de tot.

ce nu imi convine?
nu imi convine ca din pacate nu se foloseste intotdeauna principiul enuntat mai sus. adica filtrarea prin propria minte a lucrurilor invatate. astfel se ajunge la pastrarea unor doctrine evident gresite, doar din cauza temerii ca schimbarea lor ar putea afecta pozitia catorva oameni, deodata coboriti cu picioarele pe pamant..
si nu imi convine ca nu dedicam mai multa energie ajutorarii practice a oamenilor.
de exemplu, in ultimii 10 ani, martorii au dedicat cam 100 de milioane de dolari acestui tip de ajutorare (in caz de calamitati, donatii de alimente, renovari de case, samd). in tot acest timp, au fost cheltuite 10 miliarde de dolari cu tiparirea de publicatii religioase.
diferenta este mult prea mare.

dar daca vrei, vorbim pe PM, nu-mi place sa-mi spal rufele in fata cartierului

Trimis de: TriRegnum pe 20 Oct 2003, 12:48 PM

1,6...> Ai fost la greco-catolici sau la romano-catolici? Probabil daca ai fost la romano-catolici ti s-a parut destul de rece ritul fata de cel bizantin. Asa suntem noi latinii, parem mai reci in timpul liturghiei. Tin minte ca demult, eram licean, si a venit cu mine la liturghie un ortodox si era foarte mirat de ce nu dam cu tamaie(se da numai la anumite sarbatori mai importante, depinde...) si a spus ca de ce se fac plecaciunile la intrare si ale lucruri cum ar fi de ce nu vine popa sa le da sa sarute icoanele.... I-am explicat, dar tot pe a lui a tinut-o.... Mai afirma tipul ca el nu abandoneaza ortodoxia pentru nimic(i-am spus ca multi ortodocsi trec la catolicism), ca ar prefera sa moara pentru religia lui, ... si nu a mai trecut doua luni si l-am vazut penticostal "inrait"(habotnic).

Hai ca nu mai scriu mult azi ca am ochelarii la tehnician sa-mi schimb ramele si toate perechile care le mai am in casa au dioptrii mai mici si nu vad...

Trimis de: Figaro pe 20 Oct 2003, 01:16 PM

Interesanta e iconografia celor doua Biserici. Catolicismul practica pictura cu subiect religios, in care accentul cade pe directii verticale. Sentimentul general este de inaltare, desprindere de pamantesc. Dumnezeu este acolo, sus. Omul intinde bratele catre el si este rapit la ceruri.

In ortodoxie relatia nu este exterioara, ci interioara. Icoanele au o lumina care emana de undeva din adanc. O stralucire dulce, de parca ar fi fost pictate cu miere. Nimic inaltator, nimic declarativ.

Doua stari de spirit, doua conceptii interesante. Catolcii, ca Biserica luptatoare, sunt fascinanti si vizibili. Vocea divinitatii este sonora in catolicism. Conceptul hristologic este cel de Imitatio cristi (imitarea lui Hristos). In ortodoxie Biserica trece pe planul al doilea, in urma lui Hristos. Imitatio cristi e inlocuit de "imbracarea in Hristos". Aici Dumnezeu sopteste.

De aici si impresia exterioara. Catolicii sunt ordonati, plini de fast si lumina. Ortocsii prefera penumbra si micimea. Bisericile sunt familiare, calde, mai mult pe masura omului decat pe masura lui Dumnezeu.

Merg cu placere in Bisericile catolice. Merg sa-mi inalt sufletul. Dar ca sa mi-l cobor in adanc am nevoie de o biserica ortodoxa. Doua conceptii, doua moduri de a-L privi pe Dumnezeu. Ortodoxia si Catolicismul, cei doi plamani ai crestinismului. Nu mai tin minte cine a spus chestia asta, dar a avut dreptate.

Si daca adaugam masura critica si dimensiunea umana pe care o aduce protestantismul putem spune ca religia din care facem parte are lumina, umbra si contur.

Trimis de: TriRegnum pe 20 Oct 2003, 07:11 PM

Voi raspunde si eu:

"Care dintre dumnevoastra mergeti la Liturghie regulat ?"

Eu(norlmal) merg in fiecare zi la cel putin o liturghie pe langa Liturghia personala pe care o fac preotii catolici(la ortodocsi nu exista liturgie personala) dimineata dupa ce se trezesc si isi spun rugaciunile(breviarul).
Merg de tanar la biserica, atunci mergeam in fiecare duminica, iar acum in fiecare.

Ce sentimente/trairi va trezeste muzica liturgica/liturghia in sine?

Liturgia pentru mine este viata insasi, viata pe care o primesc, este Isus, comuniune deplina cu Dumnezeu.
Liturgia iti deschide sufletul si te face sa radiezi bunatate, dragose si bucurie, sentimente ce se desavarsesc cand iei Sfanta Impartasanie(E CEVA - NU POATE FI DESCRIS IN CUVINTE- MAGNIFIC SA-L TII IN MANA PE INSUSI DUMNEZEU, su chipul umil al Painii Euharistice).

Imi plac foarte mult psalmii, dar cel mai mult Glogia (la Magnificat) cand ii canti lui Dumnezeu marire (Ex: "Cat de marit e Domnul Sfant / In cer sus si pe Pamant / O spun astrii cerului....") si realizezi ca de fapt esti o simpla creatura fara posibilitatea de a trai/a te descurca singur si ai nevoie de atotputernicia Tatalui ca sa te calauzeasca... Este ceva minunat cand realizezi ca Dumnezeu este preamarit de toate fiintele pamantului, dar din pacat numai omul se incumeta sa-L supere, tocmai pe El, pe cel care l-a creat cu atata dragoste si care inca ii poarta de grija.
Atunci din toata fiinta mea ii cer iertare pentru mine si pentru toti oamenii de pe pamant.
La noi, la catolici, cand vezi totul(luminile, hainele liturgice, ordinea) asa de inaltator, ai impresia ca mai ai un singur pas si ajungi la Dumnezeu.(la fratii despartititi, este invers, dar la fel de frumos, trebuie sa te cobori tainic in suflet pentru a-l descoperi pe Creator).
Mai imi place si "Sanctus" (Sfant, Sfant e Domnul Sabaoth / Pamantul, ceru este plin / E plin de marirea Lui / Osana in inaltul cerului -bis / Bine este cuvatat / E binecuvantat, cel ce vine in numele Domnului / Osana in inaltul cerului -bis) cant tot ca mai sus, vezi cat de marit e Dumnezeu, cat de puternic e ca a creat o lume intraga.

Ce alte rituri liturgice mai cunoasteti? la ce liturgii ati mai fost?(armeana, latina, bizantina, copta, siriana...).

Cunosc teoretic aproape toate riturile, dar liturgii am fost numai la bizantine si armene.

Va spovediti/impartasiti des?
Cel putin o data pe saptamanta - spovada. Impartasanie zilnic. Numai asa poti rezista ispitelor si poti fin in comuniune deplina cu Dumnezeu.

Trimis de: cameron pe 20 Oct 2003, 10:57 PM

Nu stiu ce de prefer sa merg la biserica de la tara. In oras am o singura biserica unde ma simt bine cand merg.
Nu stiu foarte bine ce semnifica exact proscomidia, liturghia catehumenilor, liturghia euharistica,..stiu doar prin liturghie participi la jertfa lui Hristos. Poate mai invat..

Trimis de: TriRegnum pe 21 Oct 2003, 08:01 AM

Stiu persoane care intr-adevar se simt mai bine in biserica unde au fost botezati sau in cea de la tara.(de fapt situ o doamna ortodoxa care chiar asa mi-a si spus: ¨Ma simt mai linistita si ma pot concentra la slujba numai in biserica de la tara, unde sunt parintii mei.¨)

Proscomidia este numai in liturgia bizantina si din cate stiu eu este acea parte a liturgiei cand preotul(in spatele catapetesmei/iconostas) scoate bucati mici din paine pe care le aseaza pe disc pentru ca apoi sa fie prefacute in Paine Euharistica(Corpus Cristi).

Liturghia catehumenilor tine de la inceputul liturghiei pana dupa citirea Evangheliei(apoi zice preotul- ortodox- ¨cei ce sunt chemati iesiti!¨--forume din Biserica primara cand catehumenii-cei nebotezati- trebuiau sa iasa pentru a nu participa la Prefacere astfel sa nu profaneze in vreun fel Sf. Euharistie, ei fiind nebotezati aveau pacate de moarte pe suflet), deci liturgia catehumenilor este acea parte a liturghiei cand se citeste din Sf. Scriptura.

Liturghia Euharistica este partea din liturghie cand preotul preface painea si vinul in Trupul si Sangele lui Crisos. Si dureaza pana la sfarsitul liturghiei, la Impartasanie.

Trimis de: 1,618033 pe 21 Oct 2003, 09:15 AM

excelent thread! in sfarsit unul din care poti invata!

triregnum, ai scapat din vedere doua intrebari...

acelea cu "ce va place" si "ce nu va place"

Trimis de: Figaro pe 21 Oct 2003, 09:59 AM

Ar fi bine sa-l mutam pe Ecclesia, pana nu ne trezim cu tot felul de prieteni binevoitori pe aici.

Trimis de: 1,618033 pe 21 Oct 2003, 10:45 AM

done!

este interesanta semnificatia cuvantului liturghie la diferitele confesiuni...

la noi, "serviciul sacru" include chiar predicarea la altii... nu se limiteaza la cele ce se intampla sub acoperisul salii de intrunire. cuprinde practic intreaga viata dedicata lui Dumnezeu.

evident, unii au talente mai mari, si si le dedica in felul lor lui Dumnezeu.

vorbiram de muzica...
dau un link aici, care va va da pe spate

http://news.independent.co.uk/world/americas/story.jsp?story=453825

am ascultat o parte din albumul citat in link, si am ramas cascat cat de frumoasa poate fi muzica unui star cunoscut pentru imoralitatea sa, daca se intoarce de la ea, si incearca sa-i dedice lui Dumnezeu talentul sau geniul sau...

Trimis de: TriRegnum pe 21 Oct 2003, 07:05 PM

Trimis de: TriRegnum pe 21 Oct 2003, 07:16 PM

Trimis de: 1,618033 pe 22 Oct 2003, 08:37 AM

super interesant!

cred ca lumea ar fi intr-adevar mai buna daca oamenii s-ar considera chiar intr-o misiune crestina atunci cand ar pleca de la biserica sau sala de adunare, indiferent de confesiunea crestina din care fac parte...

din pacate, de cele mai multe ori, luam din nou pe noi haina problemelor lumii...

am o intrebare (la care n-am gasit un raspuns de mic) - de ce la ortodocsi sfintirea painii si vinului se face in spatele altarului, iar la catolici, la vedere? exista o baza teologica pentru aceasta diferenta, si daca da, care ar fi ea? (am fost in spatele unui altar ortodox, la tara, la unchii mei, pe cand eram copil, si imi amintesc si acum de sentimentul de jena incercat pentru ca patrunsesem fara voie in acel loc (eram copii, deh, si intrasem in biserica pe sus, pe la cor...).
dupa cate stiu, la catolici nu exista acel loc, separat special pentru preot? s-ar putea sa ma insel, nu am fost foarte atent cand am intrat in biserica catolica...

Trimis de: TriRegnum pe 22 Oct 2003, 05:08 PM

Ai dreptate, daca lumea nu ar imbraca haina cu probleme cea de toate zilele, ar fi mult mai aproape de Dumnezeu, iar problemele s-ar rezolva de la sine daca omul le-ar pune pe planul doi.

Este pacat sa intri pe Altar fara permisiunea preotului, dar avand in vedere ca erai copil, nu e nici o problema, este pacat lesne-iertator, pe care Dumnezeu il iarta usor.

La ortodocsi exista catapeteasma/iconostasul care separa Altarul(pa Isus) de resul lumii. (E ceva ca Dumnezeu e numai al meu-al preotului- iar eu il ofer oamenilor- asta e baza lor pentru care exista separeul).
Aceasta catapeteasma nu a existat in primele secole de crestinism, dar o data ce in Bizant si in intregul orient au fost acceptate icoanele(sec VII), oamenii au pictat icoane si le-au asezat inaintea Altarului si asa s-au suprapus formand mai pe urma catapeteasma de azi. EA NU A EXISTAT IANINTE.
Deoarece Biserica Romei respingea venerarea icoanelor pe vremea aceea, acceptarea partiala(se inchinau la ele) a lor facadu-se aproape dupa 50-100 de ani (la noi exista si statui, basoreliefuri), dar Papa a interzis prin conciliu ca icoanele sa vie sarutate sau adorate in vreun chip(la noi e pacat de moarte sa saruti o icoana-nuami pe Dumnezeu ai voie sa-L saruti-, pacat ce te trimite direct in iad--- icoana poate fi cinstita, deci sa-l rogi ca si cum ai fi un frate mai mic, pe sfantul respectiv sa mijloceasca pentru tine la Isus, el fiind mai aproape de Acesta).
Ortodocsii saruta icoanele, noi nu aprobam asta.
.....
Cineva spunea ¨ca nu suntem vrednici(se refera la ortodocsi) sa vedem cand are lor prefacerea¨, eu spun asemeni Sf. Ambroziu ¨Cine nu e vrednic sa vada prefacerea, nu e vrednici de Isus Cristos, nu e vrednici sa intre intr-o biserica si sa asiste la Sf. Liturghie¨.
Noi catolcii ne impartasim in fiecare saptamana, ortodocsii o data pe an, de Pasti.
Sf. Ambroziu spunea referitor la diferitele persoane care nu se considerau vrednice de Impartasanie in fiecare zi: ¨Cine nu e vrednic sa se impartaseasca in fiecare zi, nu e vrednic de Impartasanie nici o data pe an. Nu poti fi sloi de gheata in tot timpul anului si numai o data pe an jaratec aprins¨

Trimis de: Figaro pe 22 Oct 2003, 05:12 PM

Tri, v-am vizitat

Mi-a soptit mie cineva ca la o librarie catolica se gasesc niste carti de colorat cu subiect religios, pentru picii mei. Si am luat doua carticele foarte frumoase.

Trimis de: TriRegnum pe 22 Oct 2003, 06:28 PM

Ma bucur ca le inoculezi si copiilor dragostea pentru Dumnezeu. Sunt multe carti destinate copiilor in librariile catolice.
Si la parohie le dam la cei mici carti de colorat, bomboane(cand pleaca de la ore)....pentru a fi impulsionati sa invete. Iti e mai mare dragul cand il vezi bucuros(razand) si mai ales cu dorinta de a invata.
De multe ori zic...ca abea au asteptat ziua de luni pentru orele de la biserica.

E bine ca parintii sa inoculeze copiilor dragostea catre Dumnezeu si daca sunt destul de mari incat sa aiba destula rabdare,sa mearga cu ei la biserica(la noi e mai scurta slujba, la ortodocsi fiind mai lunga e mai dificil pentru un copil).
A propos de mersul la biserica cu copilul mic(2-3 ani): cineva, o femeie de la cor, s-a gandit sa ia si copilasul la biserica si cum trebuia sa cante, ce s-a gandit? sa ia copilul sus la orga; no! cand a inceput orga sa sune drept in urechile micutului, bietul copil a dat pe un plans, nu stia pe unde ¨s-apuce¨. I-am spus ca un copil asa mic nu trebuie dus asa aproape de cor si orga sau chiar adus la biserica(copilul pentru a primi binecuvatare, ar trebui adus, dar mai rar, nu saptamanal - totusi un copil trebuie sa aiba program fix); pe la 5-6 ani- ar fi destul de mare pentru a veni la liturghie (de fapt se poate lua ca ministrant).

Trimis de: RamonaV pe 9 Nov 2003, 03:17 AM

Trimis de: TriRegnum pe 9 Nov 2003, 12:57 PM

Poate in ultimul timp se impartasesc si fratii mai des, ca acum cativa ani degeaba spunea preotul "Cu firca de Dumnezeu, cu credinta si dragoste, apropiati-va" ca nu mergea nimeni (nici de spovedit, ei nu spovedesc la fiecare liturghie) - am asistat eu personal si am vazut.

Stiam si eu istoria Liturgiei, dar am o citesc sa vad cum o prezinta fratii ortodocsi.

Vorbeste acolo de sarutul pacii, este un obicei frumos care s-a pastrat pana astazi in traditia liturgica latina; si acum se aude la liturgie "Pacea Domnului sa fie pururea cu voi", apoi toti credinciosii isi daruiesc o stangere de mana cu o urare din inima: Pacea lui Christos [sa fie cu tine].
In fond Liturgia e aceiasi, la greco-catolici(au acelasi rit cu ortodocsii) chair daca e mai lunga datorita adaugarii de rugaciuni si imnuri la "cadrul"(forma primara care nu se schimba- nu stiu cum sa-i spun in romaneste acum - lapsus) al liturghiei, iar la romano-catolici e mai scurta(s-a liturgia mai apropiata de ca a Sf. Apostoli din ziua de Rusalii), oricum ar fi celebram cu toii tot Moastea si Invierea Fiului lui Dumnezeu.

Trimis de: RamonaV pe 9 Nov 2003, 02:27 PM

Ma bucur ca gasesc pe Internet capete luminate de preoti care poarta discutii pe teme religioase cu multa intelepciune. Ceea ce ma doare si ma supara e cand se discuta despre Ortodoxie in termeni ironici, duri, barfitori sau si acuzatori pe forumuri in care, chiar cu multi ortodocsi, tuturora li se pare normal sa fie asa.

Trimis de: TriRegnum pe 9 Nov 2003, 03:37 PM

RamonaV

Asa este: din pacate comunismul si-a pus o amprenta urata pe Biserica Ortodoxa. Am discutat cu o domana greco-catolica a carui bunic era preot ortodox si mi-a spus ca in Biserica Ortodoxa inainte de comunism era ordine, era frumos, preotii eru altfel, comunistii au reusit sa transforme intr-o oarecare masura Biserica sora, dar acum vad ca face eforturi pentru a ajunge la liman.

Multi au impresii de genul ca la manastiri slujbele sunt mai ascultate, dar Dumnezeu asculta pe fiecare om in parte fie el preot, fie om de rand.

Cat despre Curce care trebuie facuta cand treci prin fata bisericii pot sa spun ca acei oameni(mai ales crestinii) care nu o fac sunt ignoranti; e ca si cum ai trece pe lnga casa unui prieten(Isus) si te invita pe la el, ar fi bine sa intri sa-i adresezi cateva cuvinte din inima, iar daca nu poti sa mergi sa-l saluti, fa-i cu mana(semnul Crucii) in semn de prietenie si in asa fel ii raspunzi salutului sau(pentru ca El pe toti ne doreste si pe toti ne "saluta" cand trecem pe lnga el).

Trimis de: TriRegnum pe 9 Nov 2003, 03:41 PM

Am uitat ceva:
cu privire la preotii ortodocsi care opresc de la impartasanie nu pot sa spun decat ca aceia nu pot fi numiti preoti ai lui Isus Christos; nu ai voie ca om sa-l privezi pe alt de Dumnezeu, orice ar fi facut acesta care acum se caieste(din moment ce merge la spovada).
Eu daca observ ca nu se caieste sau il vad ca-si spovedeste pacate pe care vrea sa le faca(mai sunt si din astia) nu-i dau dezlegarea la Spovada, dar nicidecum nu-l opresc pe omul cait de la Sf. Impartasanie.(Oprirea de la Impartasanie in Biserica Catolica constituie un pacat de moarte pentru preot si nu e voie conform CIC -Codex Iuris Canonici )

Trimis de: bdl pe 9 Nov 2003, 04:46 PM

TriRegnum,
Mii de scuze ca ma bag si eu, o intrebare fulger, pt ca inca nu am citit tot topicul.
Am vazut liturgie si liturghie. Care e forma corecta si de ce?Sau merg amindoua?
Consider ca esti cel mai in masura sa ma lamuresti.

Trimis de: RamonaV pe 9 Nov 2003, 04:56 PM

Trimis de: TriRegnum pe 9 Nov 2003, 05:04 PM

Ambele forme sunt corecte.
Termenul de liturghie vine de la slavonescul liturgija.
Catolicii folosesc mai mult liturgie, dar si forma liturghie se foloseste

leturghie/liturghie/liturgia = ler+tur+ia (E). Cuvântul arhaic leturghia a provenit, probabil, din "lerturghia", care este compus din cuvintele etrusce ler (zeu), tur (a dărui) şi ia (acesta), alfabetul etrusc neavând litera g. Deci semnificaţia cuvintelor etrusce "ler+tur+ia" este "aceasta este ofranda zeului".
Ofranda era chiar semnificaţia principală a liturghiei, pe vremea dacilor, aceasta fiind turta înmuiată în vin.

Trimis de: RamonaV pe 9 Nov 2003, 09:13 PM

Trimis de: bdl pe 9 Nov 2003, 09:29 PM

Lamurit,
Mersi Triregnum si Ramona. Nu promit dar poate intru pe link-urile alea sa citesc pe acolo.

Trimis de: OMU'BUN pe 10 Nov 2003, 03:51 AM

Nu stiu de ce dar n-am prea intrat pe aici, poate si fiindca nu prea m-am considerat demn... De vreo 2-3 luni, n-am mai trecut pe la biserica
Altadata mergeam aproape duminica de duminica. Ma simteam bine acolo , dar poate am cazut in pacatul deznadejdii! Mi s-au intamplat multe intr-o perioada si nu gaseam justificate toate acele nenorociri! Veti spune, desigur, ca nu am dreptul sa judec dar nu-i usor sa accepti poveri peste poveri, unele cu totul absurde, fara sa te gandesti "de ce"? Spuneam ca am primit intotdeauna ceea ce am cerut... Oare am sa-L manii daca voi spune ca n-am primit niciodata nimic... gratuit??? De ce trebuie sa-I cer? Adica El nu ma vede? Pai daca nu ma vede in viata, nu ma vede nici la biserica!...
Nu sunt dintre cei care sa intre in biserica cu gandul aiurea. Stiu Sf. liturghie pe dinafara, iar daca nu sunt printre cei din strana, sunt pe primul rand din fata, si cant in acelasi timp cu corul bisericii. Sunt multe de spus...
Poate ar fi bine sa mai adaug niste aspecte legate de biserica ortodoxa, ca vad ca se fac presupuneri nicidecum fapte clare. Evident, sunt biserici si biserici. Ca peste tot, omul sfinteste locul. Pe unde am fost eu, preotul impartaseste in fiecare duminica, sau sarbatoare insemnata. Dar chiar si acolo unde aparent, dupa ritulalul binecunoscut, nu se apropie nimeni, este nedrept sa se creada ca in acea biserica, preotul impartaseste numai de Paste. Lumea se impartaseste de obicei la cele trei posturi insemnate din an, poate mai cu seama Craciun si Paste . Dar , oricum , stiu sigur ca sunt inca multe alte zile, in care preotul impartaseste credinciosii!
Despre legare sau dezlegare, am aceasta nedumerire de ff mult timp. Mie nu mi s-a dat dreptul la sf. impartasanie, pentru cativa ani! (Curios este faptul ca nu mi s-a specificat cati!) Totusi, ce poate sa faca pacatosul, cand i se spune ca "nu are acest drept!" Sa-l ia de piept pe staret sau preot? Accepta umil, desi poate are sufletul mai zbuciumat ca atunci cand a intrat sa-si descarce constiinta. Si nu ma refer la acea spovedanie de fatada, ci la regretul sincer, care se poate citi in ochi si in suflet! Si nu ma refer nici la pacatul fata de cineva pe care l-ai neindreptatit sau batjocorit, ci la altceva... Am spus alta data , n-o sa mai repet acum... Si inca ceva: te spovedesti si crezi cu tarie ca vei fi in stare sa nu mai repeti... Si totusi, dupa un timp, iar cazi in abatere... Nu pentru ca iti inchipui ca vei fi din nou iertat, ci fiindca ispita aia e atat de dulce incat nu te poti abtine!... Cum priveste preotul pe cel ce vine si spune "Imi pare rau, dar s-a intamplat din nou?" Ii da un avertisment? La biserica ortodoxa se dau canoane. Asa e si la catolici?
Cat despre cruce, nu stiu ce sa zic. In Romania, desi vedeam pe multi facand semnul crucii atunci cand treceau prin fata bisericii, eu continui s-o fac si astazi asa cum o faceam si pe timpul raposatului: in gand. Realizez intotdeauna cand trec prin fata unei biserici, si stiu ce-mi ramane de facut. Dar ideea de a fi vazut si judecat de bun sau rau, mi se pare putin ciudata. Ca sa nu mai vorbrsc de intimitate si discretie! In biserica sau in locuri speciale (botez, inmormantari, pomeni) este cu totul altceva!
Valoarea bisericilor (de fapt a preotilor care slujesc acolo) se poate vedea de obicei, din numarul celor care participa la Sf. liturghie. Oricum pot sa spun ca am ramas foarte placut impresionat de harul multor preoti, la biserici mai mici sau mai mari, in orase mai mici sau mai mari, preoti care dovedesc extrem de multa diplomatie si rabdare, pe langa acea calitate de a se exprima pe intelesul tuturor urechilor! Deci, nu trebuie sa mergi la manastiri indepartate pantru a asculta o slujba frumoasa, ci o gasesti destul de aproape de tine , daca doresti sa o cauti.
Dar, cred ca am vorbit deja prea mult... Probabil in ochii unora am mai acumulat o bulina neagra... Sunt bune si astea uneori! Doar ca incepe sa se faca intuneric datorita atator buline negre !...

Trimis de: TriRegnum pe 10 Nov 2003, 12:59 PM

Om Bun
Pot sa stiu si eu de ce te-a oprit de la Impartasanie(pe privat bineinteles)?
Din pacate omul prin natura sa este inclinat spre pacat(inclinarea spre pacat este amprenta lasata de pacatul stramosesc care s-a sters prin botez, pre ex: ai o foaie de hartie alba ca spuma, scri ceva apasat cu creionul si stergi cu guma, observi ca este totusi o urma unde a existat ecea insemnare, asa este si cu pacatul stramosesc, suntem insemnati). De reugula ca sa nu mai cazi in pacat(ma refer la viciu, pacat care il faci repetat) trebuie sa te spovedesti ori de cate ori ai facut acel pacat si astfel vei reusi sa scapi de el. De la spovada trebuie sa iesi intotdeauna cu constiinta impacata, cu o bucurie imensa in suflet, dar preotul este acela care poare sa-l faca pe om sa simta bucuria harului...nu poti sa-l faci pe om cu ou si cu otet ca atunci cand iese sa fie mai zbuciumat. Si noi avem canoane(CIC - Codul de Drept Canonic - lat: Codex Iuris Canonici) si in ceea ce priveste avortul nu dam dezlegarea la spovada, numai episcopul o face.
Noi la spovada nu avem reteta, daca faci cutare pacat, ai de facut atatea matanii...NU, penitenta(pocainta sau canonul de pocainta="pedeapsa" in rugaciuni) ramane la latitudinea preotului.
Asa este: "calitatea" preotului o vezi dupa numarul de credinciosi. Sf. Ioan Marie Vianney, patronul preotilor - sfant neputrezit de cateva secole, nu era foarte dotat intelectual asa ca la predici folosea cuvinte simple si din inima, de fapt sfintenia nu sta in dotarea intelectuala, ci in cea spirituala. Sf. Vianney avand initial o biserica mica(ca o capela) in cativa ani a facut o biserica mare si veneau ca sa-l asculte o multime de oameni din imprejurimi. DECI: poti fi un preot cu toate doctoratele, daca nu ai "doctoratul si in credinta din suflet", nu poti fi un preot desavarsit.

Totusi cauta sa mergi la biserica, chiar daca nu te simti mereu in largul tau, vei vedea in viitor ca nu mai poti sta duminica fara sa mergi la slujba.

Trimis de: sorin666 pe 10 Nov 2003, 02:16 PM

Cit de desprins puteti sa fiti voi preotii de realitite
Tara arde iar unii se gindesc ce canoane sa dea
OFF TOPIC
Ieri am vazut la TV o slujba la Lourdes, 50 de preoti seriosi si incruntati slujeau in fata unei pesteri in prezenta a vreo 2 duzini de babute pe scaune de plastic...
M-a socat aspectul suprarealist al scenei

Trimis de: RamonaV pe 10 Nov 2003, 02:22 PM

Trimis de: OMU'BUN pe 13 Nov 2003, 07:20 PM

Din pacate , "superioritatea" o afiseaza altii, draga Sorine. Cei acare cred ca inteleg totul pe lume si care nu se indoiesc de nimic, fiindca totul are o explicatie... Explicatie pe care o da Maria Sa, OMUL ! Un credincios care se vrea a fi credincios, nu se va considera niciodata superior celuilalt, nici macar din punct de vedere moral. Ba as zice ca chiar dimpotriva, intrucat el stie ca stie despre imoral, si totusi se mai complace in el din cand in cand. Diferenta este ca tu sau altcineva ca tine, puteti deveni si peste 20 de ani printre cei dintai... Iar in acesti 20 de ani sa nu aveti nici retineri, nici remuscari. In timp ce, pentru cei care cred, sunt destule probleme de frustrare!...

Trimis de: ASD pe 16 Nov 2003, 07:35 PM

Trimis de: TriRegnum pe 16 Nov 2003, 08:16 PM

Poti sa-mi dai detalii de calmonie, prigoana, minciuni...

Trimis de: OMU'BUN pe 16 Nov 2003, 08:50 PM

ASD

Trimis de: TriRegnum pe 16 Nov 2003, 09:16 PM

OM BUN

Lasa-l ca are sufletul prin de ura, degeaba invoca Biblia atata, din pacate se pare ca a citit-o superficial si a inteles ce a vrut si cum a vrut.
Sa ne rugam pentru sufletele pierdute, altceva nu avem de facut.

Trimis de: ASD pe 16 Nov 2003, 10:10 PM

Trimis de: TriRegnum pe 16 Nov 2003, 10:15 PM

Nu putem da vina pe Sf. Scriptura, dar mesajele tale mie si altora ni se pareau cu tente de ura.
Ma bucur din suflet ca nu urasti pe nimeni, asta e bine.

Trimis de: ASD pe 16 Nov 2003, 10:39 PM

Eu nu am nimic cu dumneavoastra ci doar cu religiile in general. Iar cu versetele care le-am scris nu am vrut sa fi pajignesc pe nimeni ci sa incercam sa ne argumentam pozitia in mod scriptural si neaparat logic. Da oricum tot timpul pareri contrare, dar doar cele argumentate corecte pot fi reale.

Trimis de: OMU'BUN pe 16 Nov 2003, 11:39 PM

Vrei neaparat logica zilelor noastre in credinta? Atunci ajungem iar la trufie si fatarnicie. Eu cred, nu fiindca toata Sfanta Scriptura mi s-a parut extrem de coerenta, ci fiindca e de-ajuns sa privesc in jurul meu. Existe un Adevar care nu poate fi contestat, iar atunci cand nu se tine cont de el si sunt incalcate legile Naturii, ghilotina Adevarului cade cu o deosebita... gratie!... Fara alta logica in afara de aceea ca nu Omul l-a creat pe Dumnezeu, ci Dumnezeu l-a creat pe Om! Asti toata logica la care Sf. Scriptura face aluzie. Asta-i concluzia finala! "Cine are urechi de auzit , sa auda ! Ca multi vor spune ca nu au vazut si nu au auzit, dar asta fiindca gandul nu incearca sa patrunda puterea Adevarului!"
Intr-o zi , soacra-mea vine acasa si-mi spune despre pilda data de preotul parohiei la biserica. N-o stiam si voi incerca s-o expun asa cum am auzit-o de la ea, sau cum a inteles-o ea de fapt! Cica undeva in pustietate traia un biet om, nestiutor de carte. Nu stia psalmi, nu citise si nu auzise mare lucru despre Sf. Scriptura, dar credinta lui era deosebit de eficienta. La el au poposit odata doua foarte inalte fetze bisericesti, care il intrebau cum il vede el pe Dumnezeu, si cum se roaga. El a raspuns simplu: "Doua mie, doua tie, cum ai zis, asa sa fie!" Prelatii s-au amuzat copios si au incercat sa-i explice ca rugaciunea este ceva mai adanca si muuult mai complexa. Dar pustnicul nostru nu prea intelegea mare lucru din teoriile celor doi. Intamplarea a facut ca asupra lor s-a abatut un adevarat potop, iar inaltele fetze bisericesti au inceput sa faca slujbe dupa credinta, si ritualul lor atat de bine cunoscut. Omul ii privea nedumerit si-i lasa sa-si faca treaba, fara sa li se alature intr-un fel. La un moment dat, unul dintre batranii prelati, i se adresa suparat sa spuna si el ceva, intrucat Dumnezeu nu prea parea sa le asculte rugaciunile. Si atunci, pustnicul s-a asezat in genunchi si a inceput ceea ce stia el mai bine sa spuna, dar cu mult mai multa convingere decat o facusera ceilalti doi: "Doua mie, doua tie, cum ai zis, asa sa fie!" Si cat ai clipi, cerul s-a luminat, ca si cum totul ar fi fost un cosmar din care tocmai se trezisera. Abia atunci a avut loc revelatia in mijlocul celor doi: puterea credintei conteaza mai mult decat toate vorbele imperechiate si spuse cu sau fara talc! "Bine, omule, continua sa te rogi cum stii tu, ca vedem ca pe tine te aude Dumnezeu mai lesne decat pe noi!"
Ce este logic in toata chestia asta, in care notiunea de Dumnezeu nici nu exista? Vrei sa crezi in El? Atunci nu-ti mai pune o mie de intrebari despre logica si coerenta, ca te abati de la ceea ce e mult mai important: credinta in sine! Crezi si atat!!!

Trimis de: ASD pe 17 Nov 2003, 12:03 AM

Asa este."...fara credinta este cu neputinta sa fim placuti Lui".

Ca si parere o respect. Insa asteptam ceva scriptural.Isus Cristos cand a fost ispitit s-a aparat cu scriptura, fiindca el cunostea la perfectie scriptura, si era de datoria SA. Astfel au facut si apostolii. Siasa incerc sa fac si Eu.
Iar treaba cu "crede si nu cerceta" nu merge; asta e credulitate.
Biblia spune " cercetati scripturile, caci socotiti ca ine ele gasiti viata vesnica.."
Deci nu zice citeste putin, nu mult si crede orice, ci spune CERCETATI.

Trimis de: 1,618033 pe 17 Nov 2003, 09:45 AM

ASD, te invit calduros sa continuam discutia pe forumul de Religie, iar nu pe cel 'ecclesia'.

in ecclesia se cauta apropieri spirituale, gasirea de puncte comune, si informatii care sa ne ajute sa-i intelegem pe ceilalti mai bine.

putem dezbate pe celelalt forum. aici intrevino doar daca ai intrebari specifice legate de un aspect sau altul al unei religii, ca informatie.

Trimis de: TriRegnum pe 19 Nov 2003, 03:03 PM

Unii neoprotestanti spun ca in LIturgie am adaugat rugaciuni Fecioarei Maria, priviti Liturghia Latina si veti vedea ca nu nici urma de rugaciune inchinata Sf. Fecioare:

http://www.profamilia.ro/liturgie.asp?ritlatin

Trimis de: TriRegnum pe 30 Nov 2003, 07:03 PM

Gloria in excelsis Deo

Gloria in excelsis Deo et in terra pax hominibus bonae voluntatis.
Laudamus te, benedicimus te, adoramus te, glorificamus te.
Gratias agimus propter magnam gloriam tuam,
Domine Deus, Rex caelestis, Deus Pater omnipotens.
Domine Fili unigenite, Iesu Christe, Domine Deus,
Agnus Dei, Filius Patris,
Qui tollis peccata mundi, miserere nobis;
Qui tollis peccata mundi, suscipe
deprecationem nostram.
Qui sedes ad dexteram Patris, miserere nobis.
Quoniam tu solus sanctus, tu solus Dominus,
Tu solus Altissimus, Iesu Christe, cum Sancto Spiritu,
In gloria Dei Patris.
Amen.

si in romana

Mărire în cer lui Dumnezeu şi pace pe pământ oamenilor de bunăvoinţă.
Te lăudăm, te binecuvântăm, te adorăm, te preamărim.
Doamne Dumnezeule, Împărate ceresc,
Dumnezeule, Părinte atotputernic,
Îţi mulţumim ţie, pentru slava ta cea mare.
Doamne, Fiule unul născut, Isuse Cristoase.
Doamne Dumnezeule, Mielul lui Dumnezeu, Fiul Tatălui,
Care iei asupra ta păcatele lumii, miluieşte-ne pe noi;
Tu, care iei asupra ta păcatele lumii,
primeşte rugăciunea noastră.
Tu, care şezi de-a dreapta Tatălui, miluieşte-ne pe noi.
Fiindcă tu singur eşti sfânt,
Tu singur Domn,
Tu singur preaînalt, Isuse Cristoase,
Împreună cu Duhul Sfânt,
întru mărirea lui Dumnezeu Tatăl.
Amin.

si cel care imi place cel maimult

Domnului fie marire si pace sa fie-ntre oameni,
Sa-l preamarim pe Domnul sfant,
Sa-i multumim cu al nostru cant,

Slava,
Slava intru cei de sus

Domnului fie marire si pace sa fie-ntre oameni,
Sa-i cerem dar Domnului,
Caci mare-i indurarea lui.

Slava,
Slava intru cei de sus

si la Adoremus Sacramentum

Să adorăm în veci preasfântul Sacrament!
Lăudaţi pe Domnul toate neamurile,
Lăudaţi-l toate popoarele,
Căci peste noi a revărsat Domnul
Veşnica lui milostivire.
Şi adevărul Domnului va rămâne întotdeauna.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh,
Precum era la început şi acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Amin.

si in latina

Adoremus in aeternum sanctissimum Sacramentum.
Laudate Dominum omnes gentes,
Laudate eum omnes populi,
Quoniam confirmata est super nos misericordia eius
Et veritas Domini manet in aeternum.
Gloria Patri et Filio et Spiritui Sancto
Sicut erat in principio et nunc et semper
et in saecula saeculorum. Amen.

Trimis de: TriRegnum pe 18 Feb 2004, 10:05 PM

Iata ce se intampla in timpul Liturghiei.
Pictura este facuta dupa o fotografie reala din anii '30 (as fi vrut si fotografia, dar nu o am din pacate, se poate sa se fi pierdut, dar a ramas pictura ce o reda exact). Interesant este ca Isus rastignit se vede numai pe fotografie, iar preotul(era prima lui Liturghie, iar cunoscuti au vrut sa-i faca o fotografie tanarului preot) si acolitul nu au vazut nimic iesit din comun.

Trimis de: TriRegnum pe 18 Feb 2004, 11:15 PM

Preasfantul Sacrament:

Trimis de: RamonaV pe 18 Feb 2004, 11:24 PM

Eu nu inteleg poza decat daca vrei sa spui ca esti unul dintre ei
Ne explici?

Trimis de: TriRegnum pe 18 Feb 2004, 11:49 PM

Mai pun o poza, vecernia dupa cum se vede aici nu se face in biserica.

Trimis de: TriRegnum pe 19 Feb 2004, 12:00 AM

Vecernia presupune o litanie in fata Preasfantului Sacrament dupa care umreaza niste rugaciuni si imnul Adoremus dupa care se da binecuvantarea euharistica cu ostensorul ce contine in centru Sfantul Trup al Mantuitorului, sub chipul umilei hostii de Impartasanie cum se vede mai sus.

Trimis de: Cipri pe 30 Apr 2004, 12:53 PM

Se vorbeste despre Adoratie euharistica sau despre Vecernie in rit latin?
Structura Vecerniei in ritul latin presupune Imnul,Antifoanele si psalmii, Magnificat, lectura, rugaciunea pentru diverse intentii si rugaciunea finala.Structura Vecerniei bizantine este putin mai complicata.

Trimis de: caa pe 30 Apr 2004, 01:58 PM

"care dintre voi mergeti la liturghie regulat?", mi se pare a intreba, cu alte cuvinte "care dintre voi respecta prima porunca a Bisericii?" sau "care dintre voi sfinteste porunca dumnezeiasca care spune sa ne amintim de ziua Domnului, ca sa o sfintim pe ea?"

pai, respectam aceste lucruri toti cei care spunem crezul la... liturghie si toti cei care... credem in ceea ce spunem ca credem!

mergem la liturghie regulat toti cei pentru care Dumnezeu nu este "hobby", toti cei care sintem nu doar cu numele "robi ai lui Dumnezeu"

asa sa ne ajute Dumnezeu!

Trimis de: TriRegnum pe 30 Apr 2004, 04:51 PM

Nu pot sta decat 8 minute maxim aici.
Cipri, te-as ruga daca poti sa explici putin Vecerniz bizantina, stii niciodata nu am vazut una si daca se poate si despre Liturghia bizantina, eventual cauta sa fie explicata cat mai aproape si in comparatie cu cea Liturghia Romana

Trimis de: Cipri pe 2 May 2004, 12:11 PM

Exista 3 Liturghii bizantine:a Sf.Ioan Crisostomul, a Sf.Vasile cel Mare si a Sf.Grigore.In Perioada Postului Mare se celebreaza peste saptamana cea a Sf.Grigore.Cea a Sf.Vasile se celebreaza in Duminicile din Postul Mare si de Sf.Vasile.In rest se celebreaza cea a Sf.Ioan Crisostomul.

Partile Liturghiei bizantine sunt aceleasi cu ale celei latine ( o parte introductiva, Liturghia cuvantului, Liturghia euharistica , Impartasania, ritualuri concluzive).Totusi existe diverse diferente(Trisaghion, Heruvicul, Iesirea cea Mare)fata de cea latina.Exista si ecteniile destul de repetitive in care episcopul/preotul/diaconul se roaga pentru Papa, mitropolit, preoti, laici si lume( spre deosebire de ritul latin unde rugaciunea credinciosilor o zic laicii si o singura data).

E dificil de facut aici un studiu comparat ale celor doua rituri liturgice catolice.

Trimis de: TriRegnum pe 21 May 2004, 02:35 PM

SFÂNTA CUMINECĂTURĂ

Momentul cel mai important din Sfânta Liturghie este Prefacerea, atunci când, la cuvintele preotului: "Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul Meu... Luaţi... şi beţi, acesta este sângele Meu..." (Matei 26, 26; Marcu 14, 22-24; Luca 22, 19-20), Isus se coboară pe altar în mod nevăzut, repetând întreaga dramă a Patimilor şi Răstignirii Sale. El se oferă Tatălui ceresc, jertfă pentru păcatele omenirii. Încă înainte de a întemeia această taină, Mântuitorul a promis-o. Citim în Evanghelia Sf. Ioan: "Pâinea care o voi da Eu, trupul Meu este, pe care-l voi da pentru viaţa lumii... Cel ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu are viaţa de veci..." (Ioan 6, 35-51); "Adevărat, adevărat zic vouă, dacă nu veţi mânca trupul Fiului Omului şi nu veţi bea sângele Lui, nu veţi avea viaţă în voi..." (Ioan 6, 53-58).

Isus s-a exprimat clar şi precis, împlinind întocmai ceea ce a promis prin instituirea tainei Sfintei Cuminecături la Cina cea de Taină, în Joia mare. Dar Isus i-a iubit atât de mult pe oameni, încât nu a rămas numai într-un singur loc, la Ierusalim sau în Antiohia, ci în toate bisericile din lumea întreagă, unde se săvârşeşte Sfânta Liturghie. Pe pământ se celebrează în 24 de ore aproape 400.000 de liturghii, ceea ce revine circa 280 de consacrări în fiecare minut. Astfel că, de la polul Nord până în insulele îndepărtate ale Pacificului, este un singur altar pe care "Mielul cel înjunghiat de la începutul lumii" (Apocalips 13, 8) se oferă Tatălui ceresc, jertfă pentru păcatele omenirii.

Deci, astăzi, la Sfânta Liturghie, preoţii nu fac altceva decât ce au făcut Apostolii la "Frângerea Pâinii" sau la "Cina Domnului". Să nu uităm, însă, că Sfânta Liturghie o pot săvârşi numai adevăraţii preoţi, care au primit acest sacrament de la Episcop, care au această putere primită, prin succesiune, chiar de la Apostoli.

Pentru ca să ne dovedească prezenţa sa în Sfânta Cuminecătură, Isus a făcut o mulţime de minuni, prin care se vede clar că El, fiind Stăpânul naturii şi legilor fizice, poate face excepţie de la ele, uimind oamenii de ştiinţă prin ingeniozitatea şi durata acestor fenomene.

Exemple: Istoricul Albert Kranz ne spune că, în timp ce împăratul Carol cel Mare (742-814) sărbătorea Paştile în Saxonia unde erau armatele sale, Ducele saxonilor, Wittchind, încă păgân, s-a furişat în biserica unde se celebra Sfânta Liturghie. La Consacrare, Wittchind a văzut în mâinile preotului un copilaş încântător şi plin de lumină... Viziunea îl fermeca şi îl converti. Ceru botezul şi, ducând cu sine misionari, încreştină întreaga Saxonie.

Miracolul din Lanciano. În secolul VIII, în micuţa biserică din Lanciano, localitate la sud de Pescara (Italia), s-a produs un fenomen extraordinar, care durează până în zilele noastre: la Sfânta Liturghie, preotul, în momentul consacrării, a avut o îndoială asupra prezenţei reale a lui Isus pe altar. Deodată, sub ochii preotului, ostia de pe patenă a devenit o bucată de carne proaspătă, iar în potir vinul s-a coagulat în cinci cheaguri de sânge. Minunea a fost văzută de toţi credincioşii care erau de faţă. Acest fenomen extraordinar s-a păstrat până în zilele noastre. La 18 noiembrie 1970, cu autorizaţia Romei, un grup de experţi au efectuat diferite analize de laborator. După trei luni de cercetări, profesorii Linoli şi Bertelli au dat în scris următoarele concluzii: bucata de carne provine din inima unei persoane vii; sângele coagulat este de la aceeaşi persoană, având aceeaşi grupă sanguină (AB); atât bucata de carne, care este un ţesut din miocard, cât şi sângele coagulat s-au conservat, expuse la acţiunea agenţilor fizici, biologici şi atmosferici, fără nici o îngrijire specială, timp de 12 secole, în mod inexplicabil, rămânând un fenomen extraordinar...

Încă un amănunt inexplicabil: dacă se cântăreşte o picătură din acel sânge coagulat, se constată că are aceeaşi greutate pe care o au toate cele cinci picături împreună. Se pare că Dumnezeu "se joacă", uneori, chiar şi cu greutatea normală a obiectelor... Pelerini din lumea întreagă vin aici să venereze ostia devenită carne şi vinul transformat în sânge acum 12 secole, care se păstrează deasupra altarului într-un relicvariu.

Un alt miracol al Sfintei Cuminecături este ajunul total, fără nici un fel de hrană sau băutură, ani îndelungaţi; astfel:

Sf. Ecaterina de Siena (1347-1380), de la jumătatea vieţii se hrănea numai cu Sfânta Cuminecătură. Dacă, din ascultare, era obligată să mănânce, i se făcea rău. Ea zicea: "Sfânta Ostie mă hrăneşte atât de bine, că nu am dorinţă pentru nici o altă hrană".

Sf. Nicolae de Flue (1417-1487), patron al Elveţiei, a trăit 19 ani numai cu Sfânta Cuminecătură, fiind spionat chiar de reprezentanţii guvernului de la Berna.

Tereza Neumann (1898-1962) a trăit timp de 36 de ani numai cu Sfânta Ostie pe care o primea zilnic. Întrebată cu ce trăieşte, zicea simplu: "Cu Isus!" A purtat rănile Mântuitorului şi a suferit de peste 700 de ori întreaga dramă a Patimilor, fiind urmărită şi ţinută sub observaţie chiar de medici atei, necredincioşi care, până la urmă, s-au convertit.

Marta Robin (1902-1981) a ajuns complet paralizată şi oarbă. Timp de 50 de ani, singurul aliment i-a fost Sfânta Cuminecătură. Ea zicea despre Isus din Sfânta Ostie: "Isus este prezent în ostie ca o fiinţă vie în trupul meu. Cristos este totul în toate! în clipa aceea simt că Isus este în toată fiinţa mea, mă simt detaşată de corp, sunt în afară de timp... plutesc în Dumnezeu!"

Sunt şi alte cazuri de ajun perpetuu. Toate acestea ne demonstrează puterea Sfintei Cuminecături şi dragostea lui Isus faţă de noi, oamenii. El a voit nu numai să se coboare la Sfânta Liturghie, ci să rămână în continuare, zi şi noapte, pe altarele noastre, ascuns în chivot. În cea mai mare parte a timpului, este singur...

Să ne apropiem cu "frică şi cutremur" de marea Taină a Sfintei Cuminecături. Să nu ni se pară că suntem nevrednici. Nu vom fi vrednici niciodată, dar Isus este Iubirea adevărată, este Păstorul cel Bun care ne aşteaptă; căci El a zis: "Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi!" (Matei 11, 28); "Eu sunt Pâinea vieţii, cel care vine la Mine nu va flămânzi!" (Ioan 6, 35); "Eu sunt Pâinea cea vie, care s-a coborât din cer. De va mânca cineva din pâinea aceasta, viu va fi în veci. Iar pâinea pe care Eu o voi da pentru viaţa lumii este Trupul Meu..."; "Cel care mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu, are viaţă veşnică, şi Eu îl voi învia în ziua cea de apoi..." (Ioan 6, 51-58).

Să avem toată convingerea că Isus este prezent în Sfânta Cuminecătură, aşa cum a fost în viaţa publică sau pe Calvar.

Exemplu: Padre Pio (1887-1968) a purtat în trupul său, timp de 50 de ani, rănile Mântuitorului. O scriitoare poloneză, Maria Winowska - mergând din curiozitate la San Giovani Rotondo, mănăstire în care locuia Padre Pio (Italia) -, descrie celebrarea Sfintei Liturghii de către acest călugăr capucin: "Abia rosteşte primele rugăciuni şi toată înfăţişarea i se schimbă... Padre Pio a trecut în altă lume... o lume ascunsă şi opacă pentru noi, cei din jurul său. Asistenţa este fascinată, subjugată de misterul ce învăluie întreaga fiinţă a preotului. Noi încercăm senzaţia unor orbi faţă de cei care văd... emoţia mă sufocă. Acest preot ne poartă într-o altă lume, într-o dimensiune nouă, unde timpul îşi schimbă sensul... privirea preotului este dincolo de prezent... Eram indiferentă înainte, dar, după această Liturghie, toată fiinţa mea s-a transformat. Acum cred!"

Trimis de: Cipri pe 22 May 2004, 09:14 AM

Azi noapte citeam noul Document/Instructiune al Congregatieie pentru cultul divin si disciplina Sacramentelor "Redemptionis Sacramentum" si vedeam pus accentul pe pericolul abuzurilor liturgice in ritul roman. Ce parere aveti de Document? Credeti ca a inceput sa fie cunoscut la nivelul Bisericilor locale?S-a tradus in romana?

Trimis de: TriRegnum pe 22 May 2004, 09:54 AM

Redemptionis Sacramentum
Ma bucur ca a venit acest document la timp deoarece in occident multi preoti catolici nu tin cont de anumite norme si nu cu rea intentie le incalca celebrand "Liturghii" sacrilege impreuna cu protestanti si mai rau impartasesc necatolicii. Din pacate unii au inteles gresit documentele Conciliului Ecumenic Vatican II si incalca anumite norme si uneori nu respecta Sfanta Traditie Apostolica. Acest document va reglementa problemele cu siguranta.

Mai mult ca sigur ca pana la sfarsitul anului toate diocezele il vor avea si il vor respecta, eu nu l-am avut in romana, dar oricum el vine in latina ca orice document oficial al Bisericii, sigur va fi tradus in limba romana si probabil ca in curand va fi pus pe site-ul catholica.ro la documente.

Trimis de: Cipri pe 22 May 2004, 02:39 PM

Regret ca am gresit din neatentie titlul...Care parti ti se par mau importante?Crezi ca sunt unele recomandari ce vor intampina dificultati la nivel local?

Trimis de: TriRegnum pe 23 May 2004, 08:17 PM

Trimis de: Cipri pe 24 May 2004, 11:41 AM

In Romania nu cred dar in Occident exista parohii unde anumite abuzuri liturgice au fost tolerate:"concelebrarea" unor pastori sau nerespectarea regulilor privind Sf. Euharistie...Nici CIC si nici "SC"( Vat. II) nu au fostr peste tot aplicate din pacate...Cat despre ministranti acceptarea unor fete ca atare este lasata la latitudinea Conferintelor episcopale.Personal cred ca ar trebui evitata situatia aceasta...cred ca ar trebui sa fie doar ministranti baieti.

Trimis de: caa pe 26 Jun 2004, 11:20 AM

Pentru, mine (romano-catolic) tot acest topic a fost deosebit de util datorită explicaţiilor foarte avizate ale lui TriRegnum. Din nefericire nu s-a găsit nimeni dintre ortodocşi care să ne spună mai multe despre liturghia bizantină. Evident că nu am s-o fac nici eu, că nu mă pricep. Vrea doar să spun că am fost, din cauze destul de... subiective, de multe ori la liturghiile ortodoxe, în diverse locuri. Şi pot să spun că sînt cu adevărat dumnezeieşti, nişte capodopere de spiritualitate şi nu numai. Sînt impresionante!

Mersul la biserică duminica nu este chiar aşa greu cum ar părea. Cum spunea cineva pe aici, începutul poate e mai greu dar, cu timpul ajunge o obişnuinţă, ba chiar o nevoie. E ca şi cum te duci la... slujbă (o slujbă bine plătită, evident!)!

Ce nu-mi place la ritul meu? Grea întrebare, dificil răspuns. Eu mă simt foarte mic faţă de măreţia evenimentului în sine, de "actorii" prezenţi, astfel încît încerc să desluşesc pe cît mă pricep tainele ritului, iar de părţile rele mă feresc a le judeca pentru a nu face greşeli de care să-mi pară rău mai tîrziu. Plec de la ideea că, ceea ce nu-mi convine, încă n-am priceput eu bine şi pentru asta vina îmi aparţine şi mă rog la Dumnezeu să mă lumineze. Amin!

Trimis de: TriRegnum pe 26 Jun 2004, 11:58 AM

In sfarsit am revenit dupa trei zile.

Trimis de: TriRegnum pe 27 Sep 2004, 08:46 PM

Sfanta Liturghie Romana, Liturghia Apostolica, care Sf. Ap. Petru o celebra la Roma.
Daca citim in Biblie, prima scrisoare a Sf. Paul catre Corinteni (cap 11), vom gasi modul in care se celebra Sf. Liturghie in primele decenii ale Bisericii, Apostolul spunandu-ne aici partile esentiale ale Sfintei Liturghii Euharistice.

22-25

Trimis de: edinide pe 8 Dec 2004, 06:31 PM

Trimis de: TriRegnum pe 8 Dec 2004, 08:52 PM

edinide

Bine ai venit pe Ecclesia. Ca moderator al acestui Forum, conform regulamentului, mai intai te invit la topicul Sa ne prezentam si sa spui exact carei confesiuni crestine apartii (prin botez), in caz contrar nu ai mai putea participa pe acest forum.

Trimis de: Inorog pe 9 Dec 2004, 08:25 AM

Trimis de: TriRegnum pe 9 Dec 2004, 10:08 AM

Trimis de: Inorog pe 9 Dec 2004, 11:21 AM

Trimis de: solipso pe 9 Dec 2004, 11:59 AM

E primul meu post pe Ecclesia si poate observatia pe care o voi face se va fi mai facut. Dar trebuie sa spun ca afirmatiile de genul

Trimis de: TriRegnum pe 9 Dec 2004, 12:19 PM

Biserica Catolica este concilianta, dar niciodata nu a renuntat la a spune mereu ca este adevarata Mireasa a lui Cristos, aceasta reiese si din Sfanta Traditie, mereu Biserica Romei era la mare cinste si foarte respectata, mult mai mult decat celelalte Biserici.

Deschidere este si inca mult mai mare decat in Evul Mediu, la nivel oficial mai ales, Biserica Catolica nu mai spune ca e singura ce detine mantuirea, ci spune ca Dumnezeu se milostiveste de toti, indiferent de religie (crestin sau necrestin) si il va mantui daca omul il va cauta pe El, prin mijloacele care le are (prin legea sa: islamica, budista etc).

Nu a spus nimeni ca "voi sunteti mai prosti", asta ai deprins-o tu si nicidecum nu a fost intentia mea.

Daca ai citi documentele Unitas Reintegratio si Ut unum sint, atunci ai vedea exact parerea Bisericii intregi, in Occident preotii sunt mai deschisi, aici in Romania sunt mai stricti(mai bine spus aici in Ardeal, ca la Bucuresti, preotii romano-catolici administreaza Sfintele Sacramente si ortodocsilor, caci e permis in Codul de Drept Canonic, insa in Transilvania, Episcopul nu da voie[in mai toate partile de eici]).

Trimis de: Clopotel pe 9 Dec 2004, 05:39 PM

Trimis de: edinide pe 9 Dec 2004, 06:06 PM

Trimis de: TriRegnum pe 9 Dec 2004, 07:31 PM

Clopotel

Parintele Cleopa nu cunostea deloc Patrologia, are multe greseli, iar ceea ce trateaza el e de suprafata, nu merge in profunzime.
Sfantul Ciprian de Cartagina, un sfant foarte respectat de ortodocsi(ba chiar in unele privinte mai mult decat catolicii, ex: validitatea sacramentelor conferite de eretici, mai cu seama Botezul), spunea clar "cine nu e in comuniune cu Biserica Romei, pastratoarea Traditiei, nu e in comuniune cu Biserica lui Cristos si astfel nu poate tine credinta cea adevarata(ortodoxa, dreapta credinta)" sau Sfantul Ignatiu din Antiohia, numeste Biserica Romei "cea care detine presedintia, Biserica plina de sfinteine, preaiubita de Dumnezeu, plina de har..." si multi alti Sfinti Parinti ai Bisericii sustin doctrina catolica, Parinti de care tot vorbeste Parintele Cleopa si pe care nici macar nu ii cunostea.

Romanii au fost la inceptu drept-credinciosi catolici, de rit latin, vedem din inscriptiile in limba latina, aveam si o Liturghie (cea daco-romana, nu cristalizata total, insa era a noastra si putea fi un rit superb si cu adevarat plin de har), iar Biserica Constantinopolului, avida de putere, ne-a distrus-o, ne-a luat Liturghia proprie si a "aruncat-o" la cosul de gunoi, a impus ritul bizantino-slav, iar asta o spun dovezile arheologice pe care nimeni nu le poate contesta, chiar daca clerul ortodox si-ar dori cu orice pret.

Parintele Cleopa nu stie nici macar istorie cum trebuie, iar de dogmele catolice nici macar o idee...habar nu are ce e indulgenta si vorbeste totusi despre ea, el mai intai trebuia sa invete, citind si intr-o parte si in alta si apoi sa vina cu pareri proprii.
Crezul ortodox il avem, le fal ca voi, bazat foarte puternic pe Sfanta Traditie, iar dupa cum vedem Sfintii Parinti au crezut in Papa, exemple fac Sf. Ciprian, Sf. Ioan Gura-De-Aur, Sf Maxim Marturisitorul, Sf. Ieronim etc, au crezut asa cum trebuie, au marturisit aceiasi credinta dreapta, catolica (Sf. Maxim Marturisitorul aparand pe langa primatul Romei si formularea Filioque si exemplele continua), astfel ca daca Parintele Cleopa ne numeste schismatici si eretici, atunci ii numeste si pe Sfintii Parinti tot schismatici si eretici; conform acestor Sfinti Parinti, ereticii si schismaticii sunt cei ce nu tin credinta propavaduita si lasata noua de ei insisi (ca Doctori ai Bisericii), credinta strambata e cea care nu e in concordanta cu Sfintii Parinti, ori accepti tot de la Traditie, ori nimic, iar daca Biserica Ortodoxa accepta numai ce ii convine, atunci e eretica si schismatica (imi pare rau, dar pe baza Traditiei o spun si o pot si dovedi, am mai dovedit prin citate de la Sfintii Parinti, cred ca a fost mai mult decat suficient).

Trimis de: TriRegnum pe 9 Dec 2004, 07:47 PM

Edinide, eu nu fac decat sa respect regulamentul.
Stiu ca si Paul a fost dat afara din Areopag, si Isus din sinagoga, ba chiar au aruncat cu pietre evreii asupra Lui, nu am spus sa iesi afara de pe forum, ci sa respecti regulamentul. Desigur ca vei putea participa in continuare pe acest forum, caci ti-ai facut publica aici identitatea ta confesionala. Sper sa avem un dialog sincer, bazat pe discutie, nu pe cearta.

Eu nu voi mai putea dialoga pe acest forum decat pana in februarie, cand voi pleca definitiv, caci imi voi schimba turma (dispozitie de sus ), pana atunci, il limita timpului si a puterilor mele vom dialoga.

Trimis de: edinide pe 10 Dec 2004, 12:12 AM

Trimis de: edinide pe 10 Dec 2004, 12:17 AM

Trimis de: TriRegnum pe 10 Dec 2004, 11:46 AM

Trimis de: edinide pe 10 Dec 2004, 05:56 PM

TriRegnum,
Foarte interesante pozele de mai sus, multumesc pentru tot, ai o Inima mare (cred ca ma repet). Citeva intrebari provenite din prezentarea ta, care sa ne ajute sa ne lamurim de nelamuririle noastre.
1. Nu disput aici daca Ciakra Spirituala este capturabila sau nu pe pelicula, desi cu Ochiul Spiritual se vede cind este prezenta, dar in poza apare Ciakra Spirituala MODELATA DOAR prin Soarele si Razele de deasupra capului Preotului. Intrebarea mea este, de ce Preotul recurge la UN MODEL SUBSTANTIAL, cind urmind pe Mintuitorul, ar trebui sa vedem asa: [Matei 13.43] "Atunci cei neprihaniti vor straluci ca soarele in Imparatia Tatalui lor", sau [Matei 17.2] "fatza Lui a stralucit ca soarele", sau [Apo 1.16] "fatza Lui era ca soarele, cand straluceste in toata puterea lui." sau [Toma.U. 21] "Cine este acela care care va face soarele sa straluceasca peste voi si sa imprastie intunecimea din voi" Mintuitorul vorbeste repetat de o STRALUCIRE, Omul cum a ajuns la o MODELARE SUBSTANTIALA?
2. Azima singereaza intotdeauna, sau numai uneori, s-a intimplat si in MINA TA, sau numai in mina altora? Daca cumva stii, ce gust are dupa ce singereaza? La Liturghia Ortodocsa nu se intimpla asa, nici la cea Baptista.
Edinide
Cauta ceea ce ai si vei gasi tot ceea ce nu ai!

Trimis de: TriRegnum pe 10 Dec 2004, 06:34 PM

1. Prin Sfanta Euharisite omul nu recurge la ceva substantial, material deloc. Nu trebuie sa vedem ca bogumilistii (erezie aparuta in Biserica Ortodoxa in Evul Mediu, dar si in cea Catolica cam in aceiasi perioada, fiind vorba de catari) ca materia e malefica si spiritule benefic. Omul este un intreg, trup si suflet, ambele sunt bune, au fost create de Dumnezeu cu toata Dragostea Sa, astfel ca ambele sunt bune, din nefericire omul si-a pervertit natura prin caderea in primul pacat: neascultarea de Dumnezeu.
Omul fiind limitat astfel de pacatul sau nu se poate ridica la Dumnezeu, iar, conform Traditiei rabinice, Dumnezeu datorita pacatului s-a indepartat de pamant, de oameni (e vorba de shekina, prezenta lui Dumnezeu printre oameni: la inceput, in Rai, Dumnezeu venea si le vorbea protoparintilor nostri Adam si Eva, apoi acestia au cazut in pacat si Dumnezeu i-a izgonit din Rai, totusi Dumnezeu a vorbit si cu Abel si Cain, cand ultimul si-a ucis fratele, Dumnezeu s-a indepartat tot mai mult), Dumnezeu nu a facut lumea pentru a sta departe de ea, astfel ca, vazand ca omul nu poate si stiind desigur acest lucru, El a dorit apropierea de acesta, asa ca l-a ales pe Moise ca intermediar intre El si om(desigur mai-nainte de acesta a fost Abraham si tot asa, dar Moise e mai reprezentativ); evreii au inceput sa fie tot mai ascultatori, Dumnezeu dandu-le preoti prin care poporul sa aduca cult, iar Dumnezeu s-a coborat la ei tot mai mult.

Insa deplinatatea revenirii lui Dumnezeu a avut loc la intruparea lui Isus Cristos(Om - Dumnezeu), prin Patima aducatoare de Mantuire, prin Invierea Sa ca garantie pentru salvarea omului si Inaltarea Sa glorioasa, astfel ca Shekina nu a mai fost ridicata, Isus a venit pentru a sta mereu cu oamenii si le-a promis o prezenta spirituala(in rugaciunea comuna "unde sunt doi sau mai multi"), dar si in Sf. Liturghie ("Eu sunt cu voi in toate timpurile...").

Acum ca poate m-am abatut, am facut-o voit sa arat ca Dumnezeu a ales sa contopeasca materia cu spiritualul, El a imbracat Trup material, desi era Fiinta Spirituala (cum Sf. Augustin spune: "a ramas ceea ce a fost[Dumnezeu] si si-a asumat ceea ce nu a fost [umanitatea]"), a aratat sanctificarea in totalitate a omului, a aratat ca totul este sfant si poate fi sfintit, iar ca materialul si spiritualul nu pot fi sanctificate separat, decat impreuna.

Sf. Impartasanie este Hrana Spirituala sub aspectul material (daca vrei asa, material numai pe dinafara, in chip si nu in profunzime) al Painii si Vinului, astfel ca putem spune ca aceasta hrana fortifica si trupul si sufletul, e ceva ce le uneste intr-un mod tainic, intr-un mod sfant. Asa isi arata Dumnezeu iubirea, delicatetea cu care ne mangaie...daca totul ar fi revelat numai spiritual, cu trupul ce s-ar intampla? oare am fi noi in stare sa vedem ceva strict spiritual??? fara ca mai intai sa il putem vedea cu trupul???
(Sfintii L-au vazut pe Isus Cristos aparand lor, au vazut cu spiritul, insa mai intai de toate L-au vazut si cu trupul in Sfanta Euharistie, pe care acesti sfinti au iubit-o atat de mult; Moise l-a vazut pe Dumnezeu sub chipul unui tufis ce ardea si nu se mistuia, daca i-ar fi aparut asa cum este El, fara a folosi mijloacele omenesti, cu siguranta nimeni nu L-ar fi observat).

Dumnezeu stie neputinta noastra si vine la noi si se dezvaluie noua asa dupa puterile noastre; El este slava absoluta si nu se mai poate slavi mai mult decat este, daca ar sta impasibil in planul spiritual, atunci nu s-ar mai fi coborat la noi, caci el nemaiputandu-se slavi, s-a umilit pe sine...venind aici la noi si declarandu-ne iubirea sa nemarginita de Tata.

2.

Trimis de: contraste pe 10 Dec 2004, 06:37 PM

TRI, schisma daca nu s-ar fi produs, ar fi continuat miracolele, nu crezi?

Trimis de: TriRegnum pe 10 Dec 2004, 07:03 PM

Trimis de: edinide pe 11 Dec 2004, 12:20 AM

Trimis de: TriRegnum pe 11 Dec 2004, 12:50 AM

Trimis de: contraste pe 11 Dec 2004, 04:19 PM

Ma bucur ca ai revenit, randurile tale aduc echilibru.

Trimis de: edinide pe 12 Dec 2004, 12:49 AM

Trimis de: edinide pe 12 Dec 2004, 01:50 AM

Trimis de: edinide pe 12 Dec 2004, 03:40 AM

Trimis de: TriRegnum pe 12 Dec 2004, 05:59 PM

EPISCOPATUL

1Tim 5.19-22
"Pâră împotriva preotului să nu primeşti, fără numai de la doi sau trei martori.
Pe cei ce păcătuiesc mustră-i de faţă cu toţi, ca şi ceilalţi să aibă teamă.
Te îndemn stăruitor înaintea lui Dumnezeu şi a lui Iisus Cristos şi a îngerilor aleşi, ca să păzeşti acestea, fără a lua o hotărâre dinainte, nefăcând nimic cu părtinire.
Nu-ţi pune mâinile degrabă pe nimeni, nici nu te face părtaş la păcatele altora. Păstrează-te curat."

Timotei era episcop, caci indemnul de a nu "pune mainile pe nimeni" se refera la hirotonisirea preotilor prin impunerea mainilor.

Tit 1.5: "Pentru aceasta te-am lăsat în Creta, ca să îndreptezi cele ce mai lipsesc şi să aşezi preoţi prin cetăţi, precum ţi-am rânduit:"

PREZBITERATUL

1Tim5.17 "Preoţii, care îşi ţin bine dregătoria, să se învrednicească de îndoită cinste, mai ales cei care se ostenesc cu cuvântul şi cu învăţătura"

Iacob 5.17 "Este cineva bolnav între voi? Să cheme preoţii Bisericii şi să se roage pentru el, ungându-l cu untdelemn, în numele Domnului"

DIACONATUL

Fapte 6.1-16: "În zilele acelea, înmulţindu-se ucenicii, eleniştii (iudei) murmurau împotriva evreilor, pentru că văduvele lor erau trecute cu vederea la slujirea cea de fiecare zi.
Şi chemând cei doisprezece mulţimea ucenicilor, au zis: Nu este drept ca noi, lăsând de-o parte cuvântul lui Dumnezeu, să slujim la mese.
Drept aceea, fraţilor, căutaţi şapte bărbaţi dintre voi, cu nume bun, plini de Duh Sfânt şi de înţelepciune, pe care noi să-i rânduim la această slujbă.
Iar noi vom stărui în rugăciune şi în slujirea cuvântului.
Şi a plăcut cuvântul înaintea întregii mulţimi, şi au ales pe Ştefan, bărbat plin de credinţă şi de Duh Sfânt, şi pe Filip, şi pe Prohor, şi pe Nicanor, şi pe Timon, şi pe Parmena, şi pe Nicolae, prozelit din Antiohia,
Pe care i-au pus înaintea apostolilor, şi ei, rugându-se şi-au pus mâinile peste ei."


De aici reiese clar ca Ordinele Sacre existau inca din timpuri biblice (diaconat, prezbiterat, episcopat).
(Iata un likn ce da mai multe explicatii: http://www.profamilia.ro/apologetica.asp?biblia=14)

Trimis de: edinide pe 13 Dec 2004, 11:19 PM

Trimis de: TriRegnum pe 14 Dec 2004, 12:42 AM

Trimis de: edinide pe 14 Dec 2004, 10:28 PM

Trimis de: edinide pe 14 Dec 2004, 11:05 PM

Trimis de: edinide pe 15 Dec 2004, 12:14 AM

Trimis de: TriRegnum pe 15 Dec 2004, 12:35 AM

Trimis de: edinide pe 16 Dec 2004, 06:32 PM

Trimis de: TriRegnum pe 3 Feb 2005, 12:03 AM

1. http://www2.cnet.ro/msa/numar200301.asp?id=9

2. http://www2.cnet.ro/msa/numar200303.asp?id=8


Cred ca e interesant si edificator.

Trimis de: Myryam pe 24 Jun 2006, 01:15 PM

... mergeti la Liturghie regulat (pentru neoprotestanti la rugaciune)?
Da,merg saptamanal duminica,cu rare exceptii,uneori si in timpul saptamanii la Liturghie ,daca e sarbatoare mare,sau la Sfantul Maslu,Vecernie,Acatist sau Paraclis(mai rar).



Ce sentimente/trairi va trezeste muzica liturgica/liturghia in sine?
Am senzatia ca cerul coboara pe pamant.



Ce alte rituri liturgice mai cunoasteti? la ce liturgii ati mai fost?(armeana, latina, bizantina, copta, siriana...).
Am participat la cateva liturgii catolice..Slujbele mi s-au parut foarte reci,la fel si atmosfera,mult prea ,,septica,, pentru gustul meu.



Va spovediti/impartasiti des?
Da,ma spovedesc la doua-trei saptamani,maxim o luna, iar impartasania -in functie de cum primesc dezlegare de la duhovnic.



Ce va convine si ce nu va convine la ritul vostru?
Nu am nimic de reprosat ortodoxiei,o gasesc perfecta.

Trimis de: TriRegnum pe 2 Jul 2006, 04:36 PM

Eu am participat la multe rituri: cel roman traditional, armean, maronit, ambrozian si mozarab.

Actualul rit roman e reformat si scurtat mult de aceea este mult mai rece, in trecut era mult mai greu si foarte elaborat, dar era cel mai frumos dintre toate. Cel ambrozian si mozarab seamana enorm cu cel roman traditional (de fapt este forma cea mai apropiata de Lituirghia apostolica celebrata la Roma de Apostolii Petru si Paul). Liturghia actuala catolica a fost reformata, adica s-au indepartat adaugirile facute in perioada Sfintilor Parinti pentru a ajunge la o forma mult mai apropiata de Liturghia Apostolica, asa simpla cum era ea.
La fel sunt frumoase si cele orientale: liturghia armeana, maronita.