Versiunea pentru tiparit a acestui topic

Trimis de: Mihai pe 31 Dec 2006, 04:51 PM

Scrieri, ganduri, amintiri din viata lui leirn veti putea citi in cadrul acestui Jurnal.

Lectura placuta!

Trimis de: leirn pe 2 Jan 2007, 01:27 AM

in sfarsit!.....ma mai gandesc.din 2 trebuie sa pastrez unul . cred ca o sa raman, desi am inceput sa am indoieli. poate nu ar trebui sa mai scriu. as vrea sa am vechiul meu jurnal....scrisesem chestii importante acolo

Trimis de: leirn pe 2 Jan 2007, 01:35 AM

.Ma indispune.....vreau sa se termine o data....niciodata nu mi-a palcut craciunul. Nici revelionul. Shituri.....Am treaba....multa. Atatea de facut incat mi-a pierit cheful.Si nimeni nu vrea sa discute. asta ma enerveaza.

Face doar ce vrea el, nu ma asculta si nu vrea sa inteleaga ca lenea inseamna stagnare si ca face rau din multe puncte de vedere.....nu pot face nimic. si tot io sunt aia cicalitoare. Abia astept sa ma duc la tara.....inca nu stiu ce e...trebuie sa invat si eu diferenta intre starea de veghe si cealalta. Sau o stiu deja? Atunci cum ramane cu visele "live"? De fapt, stiu ca eu le-am creat(sau nu), dar asta inseamna ca stiu diferenta? Probabil ca nu trebuie sa ma mai gandesc....Mi-e dor, imi lipseste ceva....nu stiu ce, dar o sa aflu. Durere....prea multa durere. Nu e a mea, dar e necesara. Am vazut atat de multe, am simtit atat de multe si totusi nimic nu era legat de mine.....nu vreau sa am o asemenea responsabilitate. Refuz sa simt lucruri dinainte.Nu-mi place. Mie imi palc surprizele.Visul....care s-a repetat si s-a terminat unde a inceput....am stiut, am stiut de atunci, dar nu am dat atentie. intr-un fel e bine, dar in multe altele nu e. Nu o sa uit senzatia de mucigai, de moarte si de singuratate pe acre mi-a inspirat-o Nea' Mielu' si cainele lui mort...desi nu tin minte sa fi avut vreun caine. M-a durut durerea lui.....A trecut.

Trimis de: leirn pe 16 Jan 2007, 07:16 PM

Trec tigani pe drum
Drumu-i plin de fum
Fumu-i plin de scrum
Foc ardea


Raiul meu beteag, de pe alt meleag,cat imi esti de drag, nu stiu cum

Ca mult timp s-a scurs
De cand el s-a dus
Cu un pui de urs
Pe un drum.


Phoenix - "Mica tiganiada"

Trimis de: leirn pe 17 Jan 2007, 01:31 PM

Cereale cu lapte. Superbe

Mai bine as invata pt ex de maine. Sunt mandra de mine...in anul intai aveam restante, acum iau bursa de studiu; ma rog, daca nu invat pt maine, s-ar putea sa....De multa vointa e nevoie sa inveti toate chestiile alea..multa vointa mi-a trebuit sa nu ma joc oblivion atunci cand aveam de invatat...dar a meritat.Acum am mai multa putere ca inainte. pot ridica rauri, pot darama munti, pot sa trec dincolo de timp. Ma simt invincibila. de ce? pentru ca sunt

Trimis de: leirn pe 17 Jan 2007, 01:42 PM

Mi-a zis cineva o data ca nu e bine sa ma expun.Ca e periculos sa trimit ganduri in vand, sa le vada oricine. Are dreptate... Nu supot minciuna. nu ii mint pe altii si nu ma mint nici pe mine....io scriu aici tot ce imi trece prin cap, tot ce simt sau gandesc in momentul respectiv....dar asta nu e bine din unele puncte de vedere. Mi-am facut jurnal din nevoia de a descarca undeva energii ce se aduna in mine.Chestia asta nu o pot realiza scriind acasa, in word sau mai stiu io unde...trebuie sa stiu ca cineva citeste, oricine, ca sa ma simt io relaxata. Nu-mi pasa cine citeste, sau ce crede despre ceea ce sciu io...ideea e sa citeasca. Partea nasoala e ca sunt lucruri pe care ar trebui sa le tin pentru mine, pentru ca sunt periculoase pentru altii....las' ca merge si asa....o sa continui sa scriu. ce vreau, cand vreau.

Trimis de: leirn pe 17 Jan 2007, 01:56 PM

hm....citeam pe aici...imi place sa citesc pe aici...imi palce sa ma uit in mintile oamenilor. Dar ei nu stiu ca eu vad, ei nu stiu ca eu aud...pacat. mare pacat....si ei ar putea sa vada si sa auda, dar nu vor, nu are cine sa-i invete sau s-au pierdut pe ei.
am gasit un jurnal foarte...pe gustul meu. o s-l citesc mereu....si vreu cartile alea. imi plac. parca eu le-as fi scris....ma gandeam sa scriu o carte. Da' sa mor daca imi pun numele pe ea. parca aud "ia uite, inca o carte scrisa de ingineri"....o sa scriu o carte despre el, despre cum m-a ajutat sa ma descopar, despre cum nu ma lasa sa dorm cand eram mica si nu am alsa nici acum. dar cartea aia nu o sa fie despre mine....o sa fie despre zona aia, despre cum era ea acum 5000 de ani, despre cum unicornii si dragonii umblau pe acolo, despre vraci si druizi...despre...ma mai gandesc. MA cheama, mereu m-a chemat si ma doare de cate ori plec de acolo. Muntii aia sunt responsabilitatea mea...am primit in vis cheia de aur si trebuie sa am grija de cetate si de munti. nu o sa las pe nimeni sa strice frumusetea de acolo....si imi pare bine ca acum e parc national....desi io preferam sa fie un loc de care nu a auzit nimeni, un loc de unde oamenii nu taie copaci si nu pun dinamita in munte....pe mine ma doare de cate ori taie copaci, de cate ori imi strica muntele...si acum plang....plang de nervi ca nu pot face nimic...

Trimis de: leirn pe 18 Jan 2007, 03:29 PM

Promit sa invat cursurile asa ucm trebuie, cum trebuie, promit sa fac ce mi-am propus si promit sa nu ma mai las cuprinsa de lene si delasare, asa cum am facut ieri...si alaltaieri. Nu-i asa ca daca promit, ca daca invat de acum ce rtebuie, o sa trec ?
Bine ca am avut noroc...prost sa fii.. ....sper sa nu fi fost doar subiectele cu noroc. daca iau 5 o sa fiu cel mai fericit om....las' ca imi iese media....da' 5 sa fie.
Lenea nu mai face parte demult sin viata mea. imi pare rau ca nu am afcut de am vrut....pentru ca "ce vrei, nu e ce-ti doresti" cateodata...

ma simt bine. am facut dus si mananc ciocolata cu alune...si o sa ma uit la saylor moon.....am tot ce vreau....absolut tot. eu trebuie doar sa construiesc...pesele exista...unele facute de mine, altele imprumutate, altele de baza.....

mi-ar fi palcut sa traiesc acum multe mii de ani, sa nu am nici o grija...sa vanez, sa adun fructe, sa fac provizii...sa imi construiesc singura casa , sa nu deranjez pe nimeni, sa nu ma deranjeze nimeni si ... sa mananc gandacei
evergreen

Trimis de: leirn pe 19 Jan 2007, 12:17 AM

Laptele e bun. In ultima vreme mananc cam mult....nu e bine...trebuie sa ma apuc iar de sport....ca doar nu ma apuc sa tin regim!
Foarte misto ocazie...ar fi pacat sa o ratez pentru ca nu am mai lucrat pana acum si mi se pare ca nu as sti ca ma descurc. asta nu se poate. eu ma descurc cu orice si ma adaptez repede....si invat usor.....mai trebuie doar sa fiu extrem de atenta...si sa muncesc mult. i can do that.

Trimis de: leirn pe 19 Jan 2007, 12:51 AM

Uitasem sa-mi spun despre vis....Nu-mi palce si nu inteleg.....la inceput au fost sori, acum sunt luni. GAura din cer, neagra, care se rotea....apoi a aparut luna plina si parca mai avea un cerc subtire de lumina. Nu-mi place.....si visele astea le au mai multi...ce i fi cu ele? le am de cand ma stiu, dar acum e rau....rau pentru lume....impropriu spus rau. nu exista rau sau bine...exista.....mai bine ma duc in padurice

Trimis de: leirn pe 19 Jan 2007, 01:00 AM

Trimis de: leirn pe 19 Jan 2007, 02:25 PM

8. nu 5. . mare noroc. am cerut, mi s-a dat . acum trebuie sa ma tin de pomisiune.....

Trimis de: leirn pe 19 Jan 2007, 06:37 PM

cred ac sunt dependenta de ciocolata...de maine nu mai mananc. ala acre a zis ca ciocolata provoaca acnee, minte. de 1 luna mananc cel putin 1 ciocolata pe zi si nu am nici un cos....si nici nu m-am ingrasat....dar prea vreau mereu ciocolata. de maine....mmmmm asta e cu alune!

Trimis de: leirn pe 20 Jan 2007, 12:21 PM

Dau orice pentru o ciocolataaaa! Dar nu o sa mai mananc....
Nu sunt genul care sa fie dependent de ceva....am fost o data dependenta de un lucru...a durat un timp, dar cand am zis stop, stop a fost. eram mica, dar am putut. si de atunci nimic nu ma face sa depind. ce draq! e doar ciocolata....dar am cam intrecut masura.....si mananc cam mult......o sa mananc orice, ca si pana acum, dar cu 1/2 mai putin decat as vrea.....


Visam toate prostiile....ca e profu la mine acasa si sta pe net si io ii fac ceai d'ala solubil, si zice ca nu trec decat daca scriu cursul cuvant cu cuvant. M'am tampit!


nu am chef sa ies din casa. vreau carti, culori si parfumuri.....imi doresc sa am un sac plin cu pietricele colorate si stralucitoare si sa ma joc cu ele. daca as avea un sac cu pietre pretioase, sa mor daca le-as vinde...m'as juca cu ele.....poate doar 2,3, sa-mi iau casa mea

o sa imi cumpar o data si o data apartament, si il colorez si imi fac toate alea din lemn, sticla si culori

Trimis de: leirn pe 21 Jan 2007, 12:36 AM

Aveam de scris...si mi-a trecut cheful. Ele fac, pas cu pas, ce-si imagineaza oamenii ca ar trebui sa faca...dar frica amplifica si de aia totul devine real. plm, chiar aveam chef sa scriu si era important, dar nu mai pot....mai astept. ma enerveaza. nimic nu-mi zice, nimic nu ma lasa sa vad. cine plm isi pune scuturi negre sa acopere lucruri albe?! dar shadowcat poate trece prin rice scut, poate vedea in orice minte, dar nu vreau sa experimentes pe el. de obicei, cotrobai si unde nu trebuie, dar secretele luate cu forta nu-mi plac. deloc. am nervi. io trebuie sa le fac pe toate....de ce nu intelege ca lenea duce la stagnare, iar el nu e facut sa stagneze? ce bine ar fi sa citesti ce scriu, pate asa ma asculti........dar tu nu asculti, sau te faci ca nu auzi. de ce? de ce nu accepti ce esti si nu pricepi ca io te iubesc oricum? de ce nu accepti ca face parte din tine, dat tu poti controla totul? asa cum si eu pot?



sunt healer...dar nu de ala care da restore life, ci din ala care curata, care trensforma, care neutralizeaza...acum mi-am dat seama....nu dustrugerea e specialitatea mea, ci creatia. pot crea orice...am creat lumi, universuri, am fost in viitor si o sa ma duc in trecut, totul e peste tot......si toata lumea ar putea sa faca ce pot eu sa fac.....oare daca as trezi oamenii as face ceea ce trebuie? nu vreau. nu vreau sa deschid ceva ce nu pot inchide.....uneori imi doresc sa fiu ignoranta, la fel ca multi altii, sa nu stiu de mine....uneori imi doresc sa nu ma fi trezit.....dar intre minciuna binefacatoare si adevarul crud, prefer adevarul...si nici macar nu-mi doresc cu adevarat chestia asta, doar am asa ganduri cand nu am voie sa dorm, la tara

Trimis de: leirn pe 21 Jan 2007, 01:03 AM

Vroiam sa scriu mai demult ceva, dar nu am putut...si am tinut in mine pana acum. e timpul sa dau refresh:

Am vazut cum se stinge un om, am vazut cum se ingroapa in lume, cum se lasa cuprins in ghearele lucrurilor marunte....mediul in care cresti e important. daca e un mediu rau si te desprinzi, devii puternic. daca nu, esti prins. u faci decat sa te invarti in cerc.....cercul ala despre care vorbesc unele credinte orientale, cercul ala care nu e ceva divin, cum cred toti. nu. cercul e finit(unii matematicieni contrazic chestia asta, da' las' ca nici tata Euclid nu spunea tot adevarul in postulatele sale). Nu-mi place finitul. Te nasti la tara, intr-o familie de oameni nici saraci, nici bogati....nu cauti nimic anume la inceput , apoi iti pui intrebari, apoi te apuci sa traiesti sentimentele altora. asa a facut ea. am vazut lumina stingandu-se in ochii ei. nu mai vad nimic pur la suprafata, nu mai vad nimic feeric in ochii ei. ochii ei sunt mati. mare pacat. nu cred ca o mai pot ajuta. traieste dupa tipare, traieste viata altora. stie ca atunci cand iubesti, trebuie sa suferi, asa ca isi imagineaza ca iubeste si isi imagineaza ca sufera......mare pacat



E foarte usor sa cazi in capcana lumii.....nu am avut ce manca timp de o luna...mancam ce gaseam, o data am mancat din mancarea pisicii. si imi era frica. imi era frica, la propriu, sa nu mor de foame. Nu aveam coli sa scriu la scoala....practic, ajunsesem sa imi plang de mila. Imi pare bine ca am trecut prin perioada aia...am invatat multe. Nici atunci nu as fi facut orice pentru, sa zicem, bunuri lumesti, dar eram foarte aproape sa cad.....inainte ii dezagream pe cei care sunt materialisti. acum imi pare rau pentru ei. e foarte greu sa nu devii materialist cand treci prin chestii d'astea. e foarte greu sa nu crezi chestii de genul "dragostea trece prin stomac". daca eu, care fac ce vreau si sunt cine vreau, am fost ca o trestie in vant, cum sa am pretentia de la altii, care nu cunosc, sa reziste?

Ma tot gandesc cateodata, cum pot trai cersetorii, cei care se uita la copii lor si se gandesc ca daca mai stau 2 zile faca mancare , mor? e adevarat ca
"Binele si rau-n jurul tau se vor lega,
Lumea asta moarta va-ncerca
Sa iti fure dragostea"

Niciodata, sa nu uiti de inima ta.

Nu vreau sa ii mai vad niciodata pe nea mielu si catelul lui. a suferit cand traia. m-a invatat cand a murit. sa-i fie de bine.... a trecut

De fapt, dragostes nu moare sau se naste...ea doar...e.

Trimis de: leirn pe 21 Jan 2007, 01:08 AM

Ce am scris uitat sa fie. neutru. nu mai vreau sa stiu de alea...tot ce am nevoie acum e ceea ce am deja....parfum, ordine, curat, haine lejere....sailor moon si pisoi dormind, ca maine pleaca la lucru.....nimeni, nimic, totul, nicaieri, infinit, trecut, viitor, pamant......lumea din jur nu e ceea ce pare, "toate-s reale si toate sunt imaginare"

Trimis de: leirn pe 21 Jan 2007, 02:46 AM

Putere Mercur!



Putere Marte!



Putere Jupiter!



Putere Venus!



Putere MOON!

Trimis de: leirn pe 21 Jan 2007, 10:06 AM

Acum chiar m-am enervat! fututa aia de mata miauna ca disperata si imi darama jucariile si io stau dupa ea, ca re ea chef sa alerge prin toata casa. suna interfonu' si normal ca nu deschid. de unde plm sa chicesc io ca e vizita de familie? io daca nu aud nume concret, nu deschid. nu ma interezeaza chestii de genul: sunt 'pilu', sunt fratele, sunt mama. mie sa imi spui in plm numele. atat cer. altfel nu deschid. sa moara. ce atat aagitatie? eo nu mai zic nik cand ma bombone cateodata ca deschid fara sa intreb cine e. deschid pentru ca eu stiu atunci cine trebuie sa vina si de ce. dar vizitele care nu sunt pentru mine, nu le cunosc. asa ca mi se pare normal sa intreb. plm, poate ar fi mai bine sa astept...mi s-a cam luat si mie de atatea figuri. io nu deranjez pe nimeni intentionat. am si eu defectele mele, dar ma chinui sa nu deranjez pe nimeni. in urma mea nu da nimeni cu matura, nu dau muzica prea tare....si tot io sunt a dracu'. e corect?
As fi nedreapta sa ma gandesc acum "ce bine ar fi sa am casa mea", pentru ca am convenit sa o sa am casa mea peste 3 ani. tot ce vreau e respect reciproc. nu mai mult. NU mai putin!

Trimis de: leirn pe 21 Jan 2007, 10:22 AM

Ce placere au unii sa se bage singuri in seama....

io nu inteleg conceptul de jurnal deschis. ori e jurnal, ori e opera literara(ma rog, poate fi si asta, in acelasi timp)...s-a cam pierdut semnificatia cuvantului "jurnal" p'aci. Cum sa numesti jurnal ceva in care scrii pentru a-i incanta pe altii? cum sa fie jurnal ceva in care scrii ce asteapta altii sa vada? nu am nimic cu nimeni, fiecare face ceeea ce ii place, dar ar trebui sa se numeasca altfel, nu "jurnal"...


ce cuvant ciudat, jurnal

Daca ma gandesc mai bine, nici sa ai jurnal pe net nu e o idee tocmai buna....cica jurnalul ar trebui sa fie o treaba de care sa stie doar proprietarul....traim in era schimbarilor

Poate mi se par toate alea cu fundul in sus si pentru ca am nervi....

Trimis de: leirn pe 21 Jan 2007, 09:36 PM

Phoenix
Invocaţie
Text: Şerban Foarţă / Andrei Ujică; Recită: Florian Pitiş

Vouă, celor din hronici, pecetii şi herburi,
fiarelor nepăscătoare de ierburi,
nepăsătoare de carne de fiară, neumbrite de nour,
nearse de soare: Pajură, Bour,
cu schiptru şi tiară, -
mă rog, să vă iviţi!

Pre voi, fiare heralde:
alde Pardosu', alde
Irog-inorogu', vă rog, să vă iviţi!

Fiarelor de bună şi de rea priinţă,
pe cari vânătorul dac-o să le prindză,
n-o să mi-se-aleagă cu pleavă şi abure,
cu niscai sfarog: Fiarelor din fabule,
din eticeşti şi de zăbavă cărţi,
mă rog, să se ivească!

Vouă, cinstitelor, ţie, sperjure,
şarpe sân-pomului jur-împrejure,
fiarelor omului semiasemine:
alde Sirenei, celui Chentaur
cu gură de aur, ca a Hrisostomului,
mă rog, să se ivească!

Fiare cuminţi, cu-o mie de dinţi,
cu coadă de peşte, cu gheare la deşte,
cu unghie de ţap, cu cap, făr-de-cap,
cu blana ca sfecla, cu ochii ca stecla,
cu ochii de vâlc, fiare cu tâlc,
cu duhori suave, fiare filozoafe... Ave!

...A psevdofiarelor cânt viaţa-neviaţa
care nu se trece ca topită gheaţa,
nu se risipeşte în văzduh ca ceaţa,
nice nu se rumpe ca subţire aţa,
au se ovileşte ca bătrână faţa;
căci de zboară-mi zboară altfel decât raţa,
se ivesc pe lume nu din ou ca raţa,
nici nu-mi pasc fâneaţa-n toată dimineaţa,
ci-şi păstrează pururi harul şi verdeaţa,
taina şi dulceaţa,-
fiindcă nici viaţă nu le e viaţa!

Eu vă cânt şi vă descânt,
vă invoc şi vă evoc,
de noroc, de nenoroc,
Vasilisc şi Inorog,
Aspidă şi Zgripţor-Roc.

Eu vă agrăiesc, vă isc,
Inorog şi Vasilisc,
frate Dulf cu ochi de sulf,
dimpreună cu Adelfă,
soru-ta, eu v-aduc jertfă.

Şi tot eu îi ţin ison,
Păsării Calandrinon,
Păsării de da sau ba,
ca şi ţie, dumneata,
Scarabee, scara mea...

Eu vă cânt,
eu vă trec pragul,
eu vă strig la ceasul fix
şi tot eu vă uit de dragul
împăratului Finics!

Fie să renască numai cel ce har
are de-a renaşte, curăţit prin jar,
din cenuşa-i proprie şi din propriu-i scrum,
astăzi, ca şi mâine, pururi şi acum.

Trimis de: leirn pe 21 Jan 2007, 10:33 PM

Ma simt...implinita. nu credeam sa mai simt muzica asa...mai sunt aia....care canta la ocarina. nush de ce draq, dar nu-i pot asculta. plang ca tampita cand ii aud. foarte tari.


Ce voce are omu' asta.....mh....am si io niste tendinte...sa fac fixatii la vocile oamenilor. imi plac vocile profunde, cu modulatii si nuante, voci d'alea care declanseaza avalanse, fara insa a te surzi....voci cum are Nicu Cov.atch, cum avea Kemp.es, cum are solistul de la ram.mstein....o mai fi, nu-mi amintesc....imi pare bine ca exista phoenix.

Trimis de: leirn pe 23 Jan 2007, 11:53 AM

Nu-mi place sa ma mut.....vreau sa am c.asa mea, din care sa plec cand vreau, unde vreau. Nu stiu daca e o idee buna sa stau tot asa....poate as gasi ceva mai bun. Oricum, acum nu mai sunt la rascrucea la care eram acum 2 ani. ma gandesc io ca poate ar fi mai bine sa astept, poate ar fi mai bine sa am un pic de rabdare....sunt confuza. Io as putea sa gasesc ceva mai bun, in alta parte, dar cu altcineva sa fim....nu vreau sa stau inca 2 ani ca pana acum. a fost bine, dar mie imi place linistea. mie imi place sa nu ma deranjeze nimeni, iar eu sa nu deranjez pe nimeni. nu-s absurda, nimeni nu e perfect, nimeni nu poate sa nu deranjeze macar un pic, asta e situatia, dar sunt oameni mai senibili, si oameni mai putin sensibili. ca sa nu zic nesimtiti
Sunt o gramada de lucruri care s-ar putea face altfel. nu-mi place comoditatea, nici atitudinea "las-o, ba, ca merge-asa!"

Trimis de: leirn pe 24 Jan 2007, 04:47 PM

A avea animal de casa e un privilegiu. Oamenii ar trebui sa-si aminteasca ce reprezinta animalele pentru ei. A avea un "pet" nu inseamna a ii deveni stapan, ci a avea grija de el, dar lasandu-l liber. Mamiferele pot fi "pet", dar fiintele carora le trebuie libertate nu trebuie sa stea pe langa om. de ce sa tii pesti? sa ii vezi cat de colorati sunt? mie imi plac pestii, dar locul lor e in mare. de ce sa fie delfinarii? oare ei nu au vazut cat de nefericiti sunt delfinii acolo? Urasc gradinile zoologice. urasc vanatorii si braconierii. urasc pe cei care omoara din placere. e adevarat, consumam carne pentru ca asta e felul nostru. astea sunt legile naturii, iar omul se supune. crestem vite, porci , gaini...le taiem si le mancam. e natural. insa a vana din placere, pentru trofee, fildesi sau mai stiu io ce mi se pare cel mai stupid si degradant lucru.
Ce vina au maidanezii ca sunt maidanezi? ce vina au ei ca tre' sa se inmulteasca? nici una. imi vine sa palng de cate ori vad un caine cersind o bucata de paine oamenilor, din a caror cauza a ajuns in halul ala. Orice fiinta are dreptul sa fie LIBERA si nimeni nu ar trebui sa-i ia acest drept. nimeni. Si urasc si hainele din blana naturala. si pe cei care le poarta si fitele lor. snobi.
Nu cred prostiile alea despre stilul de viata vegetarian, dar prea de tot am ajuns, noi oamenii.
Nu o sa mai am matza....am hotarat sa nu mai tin animale pe langa mine dacat daca ma mut la o casa cu o curte mare. imi ia matza, se invatase ea la bloc, da' o sa raman fara ea....de fapt, nu e a mea. da' io mereu am avut pisici. si am dormit cu ele, si le-am pupat, si ne jucam in gradina...asta stia sa se pitule de mine....si plang ca nu o sa mai am matza fluffy sa ma joc cu ea si sa faca miorlau si sa ma linga pe fata.....si c.as.tr.atu.l e o prostie.

Trimis de: leirn pe 24 Jan 2007, 04:50 PM

I'm so sad! ce ma fac fara ea??? si imi pare rau ca am caine care sta legat la tara si pentru care nu am putut face niciodata nimic.....si care are privirea aia..d.a'inca nu e stinsa....

Trimis de: leirn pe 26 Jan 2007, 10:53 AM

De azi. gata cu uitatul la desene, gata cu statul degeaba....azi sunt lucruri serioase. da' pentru ele imi trebuie ciocolata!
Nici o ciocolata, glumeam si io cu mine...o sa invat porcaria aia de materie si daca nu imi da...9, ca pt 10 imi trebuiau prezente, il spurc.
iar ascult invocatie....


....sa va iviti!...AVE!

Trimis de: leirn pe 26 Jan 2007, 11:09 AM

"fiindca nici viata nu le e viata."

Mergea prin padure aiurea. ii placea cum se aude cerul, ii placea cum respira pamantul. se simtea una cu toate. stia ca intre ea si pamant exista o legatura puternica...era fiica pamantului si dormea in raze de soare. de cate ori rasarea soarele, se simtea reincarcata, simtea ca energia riripita prin stihii se regenereaza. mergea tot mai adanc prin padure, nici ea nu stia de ce...apoi a vazut-o. casa din vis era acolo, facuta din lemn si inconjurata de brazi. mirosea cetina a parfumuri dulci, care se impleteau cu lumina.....verde inchis, verde crud, verde smarald, toate erau acolo. si erau ale ei. trebuia sa stea si sa astepte. deocamdata asta ii era soarta: sa stea ascunsa si sa invete, sa se antreneze. ea, care pana nu demult nu stia decat sa ingrijeasca de plante si sa faca leacuri, ea care stia care sunt locurile "bolnave"....acum aflase ca era mai mult de atat. o durea, nu vroia sa aiba asa o responsabilitate asupra ei...ar fi vrut sa fie o fata obisnuita, dar totodata nu-i venea tocmai bine sa stea si sa priveasca. era facuta sa schimbe destine, sa ridice ape ingropate, sa-i trezeasca pe cei ce dorm.
Acum se aseza in iarba si ii veni in minte imaginea .....

Trimis de: leirn pe 26 Jan 2007, 11:19 AM

Am trimis focul acolo. ea sta cu staff ul in mana si-i goneste pe tori. eu am rugat-o. oa sa o chem inapoi cand o sa vindec locul...ma doare si ma cheama, o sa ma duc. si o sa dorm pe intuneric de data asta. focul arde, focul purifica....focul se intinde...iar eu nu l-am putut trimite prea departe. acum ea e acolo si are grija pentru mine. singura, neutralizeaza si alunga...nimeni nu mai intra acolo fara voia mea...iar cine intra nu poate face nimic. acolo e teren neutru. am atabilit. nimeni nu are nici o putere, in afara de mine. nu-l mai alung, las' sa ma cheme. imi place. dar EU comand acolo. ce pleaca de la tine la tine sa se intoarca. iar sabia mea are 2 taisuri.

Trimis de: leirn pe 27 Jan 2007, 12:34 AM

Tocmai am creat un phoenix...l-am trimis in lume sa ajute pe cine are nevoie...

Si il duse acolo unde nimeni nu intra prea des. ii dadu o nuia, cam de 1.5 metri, necojita de scoarta, din lemn de inima de brad.
-Acum de tine depinde cum o sa fie si ce vei fi capabil sa faci cu el....stii, staff-ul nu e doar un par pe care-l ti dupa tine si cu care lovesti in stanga-dreapta. trebuie sa fii te extinzi in el, trebuie sa devina a 3-a ta mana. doar atunci iti va putea canaliza energia. Pleca si il lasa singur. stia ca nu ar fi facut nimic in prezenta lui....avea tendinta sa incerce sa-l impresioneze cu talentele nou invatate, iar acum era nevoie de concentrare.
Ramas singur, incepu sa analizeze bucata de lemn. ceea ce demult isi dorise, acum putea sa aiba. stia cum. mereu stia totul, sau asa credea, numai ca nu se faceau toate cum gandea....obisnuia sa-si ia putere din brazi. ii iubea. lua de la ei ce le prisosea, niciodata din energia vitala, lua doar ce trimiteau ei in neant. acum inima de brad parca batea langa a lui. se gandea la pamant, ii simtea seva curgand prin el...lua bucata de lemn in mana si incepu sa-i transmita seva care curgea deopotriva prin pamant si prin el.....

Trimis de: leirn pe 27 Jan 2007, 04:05 PM

mirific. cipsurile sunt mirifice. si sunt singura acasa si asa de bine e. vreau sa stau doar io cu pisoiul aici. atat. cand suntem numai noi e curat si liniste si cald peste tot...eu am grija sa fie asa....nu am mai mancat ciocolata de 5 zile...asa ca azi am voie sa mananc
vroiam sa gatesc chestii exotice, sa inventez mancaruri...da' nu mai ies din casa azi...si am invatat si am facut toate alea....cate mai am de facut...
mirodenii.imi plac. imi plac aromele; ceapa, oregano, busuioc, tarhon, chimen, toate. si vreau blender, sa-mi fac io suc de capsune si banane. m-am apucat de sport. imi fac exercitiile si ma simt bine. si ni ci nu ma ingras...si asa, am 2-3 kg in +. ce daca nu se vad? stiu io ca sunt acolo, iar io ma respect.

Trimis de: leirn pe 27 Jan 2007, 04:32 PM

Imi place respectul reciproc. imi palc oamenii ce respecta spatiul intim al celorlalti, care au bun simt... mai sunt si d'astia
cata frigu' sufla pe la geamuri...e timpul sa-mi fabric termopane cu silicon....deh, astea coasta, ce daca chiria s-a scumpit? doar nu o sa imi ofere avantaje pentru asta, nu?

Trimis de: leirn pe 27 Jan 2007, 08:57 PM

Hehe
...stiam io ca merge.
acum
pot sa colorez cum vreau io....imi plac culorile
sa vad daca merg codurile hex... imi place. uneori imi vine dor sa programez, sa scriu randuri intregi de coduri si ta.g-uri...codurile hex nu merg aici


Foarte tare. acum stiu si PH.P...si io doar cautam ta.g uri de culori....imi place...iar m-a apucat dorul.daca as mai afce o facultate, la calculat.oare m-as duce. tampita sa fiu sa fac 2 politehnici! da' as mai face. imi place sa inventez, sa improvizez...

Trimis de: leirn pe 27 Jan 2007, 11:14 PM

Ce colorati sunt oamenii...fiecare cu aroma lui, fiecare cu mirosul lui...imi plac oameni ordonati pentru ca le pot vedea toate culorile. imi palce cand oamenilor li se implinesc dorinte si imi place sa fac cadouri. imi place si sa primesc, dar numai cadouri surpriza!
Oamenii....ce creaturi atat de slabe si atat de puternice....cand ma gandesc ca un singur om, orice om, ar putea distruge lumi numai cu puterea gandului....dar multi nu stiu ce pot...fiecare are indrumatorul lui..de fapt, io cred ca sunt mai multi, dar unul vorbeste cel mai tare.

sunt oameni care imi inspira tot felul de sentimente. nici acum nu l-am uitat pe ala...parca mi-am mai scris undeva de el...kre ka in jurnalul de cand eram mica. avea nasul fin si ascutit si era rece si alb si traia intr-o casa verde, singuratica, cu ma-sa, parca. atat am priceput io din el in 2 sec cat l-am vazut...a, si se droga.

ma fascineaza oamenii...atat de diferiti, atat de...de toate. imi place sa ma uit in mintile lor, da' nu in toate.....sunt minti in care vad descompunere, vad un fel de de.ad end sau, mai rau, vad CERCUL! nu pot sa cred! s-a stins de tot. acum are ochii stinsi. inainte parca mai avea un pic de lumina. si nici nu am vazut-o. doar am vb la telefon. eu am cerut sa stea langa mine. au am vrut, in speranta ca o pot ajuta. nu am reusit. nu a depins numai de mine. wo w.....stop it! se adun in mine niste alea....ce draq sunt? niste d'alea care arata cum e in alti oameni...eu le-am chemat, acum sa plece, nu mai vreau. ...gata! draq m-a pus? am mai facut o data asa, cu calatorii. le-am trimis raze si unul dintre ei s-a uiat la mine. si nu mai pleca. nu am mai scapat de el(sau era altcineva, ca ei se plimba incontinuu si nu-i deosebesc) 2 zile.de atunci nu m-am mai aratat la calatori. las' sa stea in lumea lor...sau a noastra, io stiu pe unde umbla si de ce? poate altadata cand nu o sa mai fiu singura o sa ma uit iar la ei, sa vad ce mai fac...da' acum mai bine ma uit la desene. cu pisica. poate nu mi-o ia...da' nu cred. vreau sa fie dimineata. maine dimineata!

Trimis de: leirn pe 28 Jan 2007, 03:05 AM

Am gasit jurnalul meu ala vechi....nu am intorc acolo, nu il recitesc....desi m-am gandit uneori....ce e scris, uitat sa fie. sau pus ca piesa de constructie. aici e mai cald. acolo parca era cam frig. nu mai vreau pe forumul ala....nu pot scrie 2 jurnale in acelasi timp. nici nu as avea de ce...sa dau un cpoy-paste si sa mi-l pun undeva? nu. e ca si cum as face poze si le-as pastra. nu-mi place sa am poze, imi place doar sa le fac.

Trimis de: leirn pe 28 Jan 2007, 01:12 PM

Foarte frumoase povesti....si io-s pretentioasa de fel....imi amintesc de cartile alea....trebuie neaparat sa mi le iau si pe celelalte 2. Si o sa-mi cumpar toata colectia....si vreau o biblioteca maaaare....si cu intrari secrete. mi-e dor de copaci, mi-e dor de zane si spiridusi... o sa ma duc iar, ca m-a chemat

Trimis de: leirn pe 28 Jan 2007, 02:49 PM

sunt fericita....am aattea lucruri de facut....muuulte. de fapt, nu am cuvinte. si mi se implinesc dorinte. nu cand vreau, ci cand trebuie
tre sa invat...ca sa stau maine degeaba si mor dupa ele! si dupa culori si supa pisica si dupa toate alea!


mi-a venti subit un dor sa ma dau cu sania....

Trimis de: leirn pe 29 Jan 2007, 10:03 AM

Sa plece. Mi s-a luat de atatea figuri. Practic, eu platesc gazele si tot io dorm in frig. M-am trezit cu dureri de spate pentru ca era centrala data pe mic. La mine in camera sufla vantul, dar la ei nu, asa ca la se sa fie cald peste tot cand acolo e deja? Urasc nesimtirea. Eu am subv.entie, eu acopar plata facturii si a venit in plus cu 10 ron si mi-a cerut sa platesc partea mea din ei, adiq 5. Ce draq, e corect? e corect ca eu sa fac curat si nimeni sa nu tina cont de asta? nu doar ca eu fac curat, da' nimeni nu vrea sa pastreze. ma gandesc cu groaza ca o sa plec cateva zile si o sa gasesc casa vraiste la intoarcere. Eu nu am voie sa vad un film si sa se auda in partea cealalta, cu asta sunt de acord, dar nu sunt de acord ca la mine sa se auda mereu ba tv, ba galagie de la prieteni zgomotosi, ba nush ce film etc. Bataie de joc. E drept , si eu deranjez, ca nu e ap decomandat, dar nu am de ales. pe unde sa circul? pe geam? nu pot, ca nu stau la parter! Nu mai suport. Nu plec de aici. sa se duca unde o sti, ca mi s-a luat sa fac pe femeia de serviciu 1 an jumatate. Si am zis, da' nu am cu cine, iar daca nu fac curat e mizerie; nu suport mizeria! :angry:Pana cand? Las' ca imi caut alti colegi si le zic de la inceput ca aici nu se dau chefuri si se pastreaza curatenia. daca le convine, bine, daca nu, sa ma lase dracului in pace, ca io nu mai ranesc dupa nimeni. Jumatate de congelator e al meu, ca asa mi se pare corect, ei jumatate, noi jumatate. Vin intr-o zi de la tara si gasesc tot congelatorul plin. Io unde sa-mi pun carnea? M-am gandit sa eliberez jumatatea mea si carnea lor sa o pun sub congelator, ca daca e deja congelata nu se dezgheata. Am scos carnea, mi-am pus-o pe a mea si ce aud? "De ce nu o duci pe balcon? tu ai scos carnea din congelator?" "Da." A plecat trantind usa si injurand. E frumos? Normal ca nu e.

Trimis de: leirn pe 31 Jan 2007, 01:22 AM

Mare descoperire am facut azi. Iar trebuie sa fac pe psihologul cu mine. Sa incep:
Toata ziua am fost intoarsa pe dos nush de ce....am descoperit o hiba d'a mea. constat ca am devenit cam scortoasa. nu prea sunt toleranta in ce priveste mizeria si galagia...si alte maruntisuri...asta ar fi una. Am mai descoperit ca nu am incredere in oameni. deloc. vorbim, ne ajutam, dar nimeni nu stie de fapt nimic despre mine. si imi e greu sa accept ajutor. nu stiu sa primesc, cu alte cuvinte. cand am facut testele alea, am raspuns la multe intrebari si am vazut ca io nu am probleme in a sta izolata(nu ma gandisem pana acum). bineinteles, nu ma gandesc la pisoi, fara el nimic nu are sens. eu fara iubire traiesc din inertie. asa...nu simt lipsa altor oameni in afara de el. imi place mai degraba sa stau sa citesc decat sa ies in oras. totusi, ma inteleg bine cu lumea, nu am dusmani(din cate stiu io), nu supar pe nimeni, nu ma supara nimeni(ma refer la lucruri importante). De fapt, sunt sociabila, nu sunt timida, stiu sa ascult...dar am retinerea asta...nu am incredere si nu imi prea place sa fiu deranjata....azi , pentru prima data am simtit nevoia sa vb pe mes senger. cu oricine. si am vorbit 3 ore...si la telefon am vorbit. in exterior, totul e bine si frumos, dar constat ca interiorul ascunde ceva....ma gandesc, sa ma analizez aici,( ca io daca scriu, atunci scriu exact ce imi trece prin cap, fara sa gandesc) sau ma duc in pat si ma relaxez?

hm...hai sa scriu, desi ma gandesc serios sa nu mai tin jurnal online...

Problema e ca am pareri diferite de ale altora despre ce inseamna distractie, despre ce inseamna a trai. nu suport cluburile cu muzica ce da dureri in piept, discotecile...imi plac locurile linistite, unde poti purta o conversatie fara a tipa. imi plac iesirile la iarba verde...orice, da' sa fie in aer liber. pentru mine a trai inseamna a face exact ce imi place mie. eu sunt fericita daca am ce citi, daca am lucruri de rezolvat, daca ma uit la filme, daca desenez, daca mananc, daca ascult muzica...cand iubesc. pentru mine asta inseamna viata. nu stiu pe unde am auzit ca oamenii au o stare esentiala care nu se schimba. de exemplu, un cersetor devenit miliardar peste noapte va fi extaziat o vreme, apoi in interior se va calma si nu va fi nici mai fericit, nici mai trist ca inainte....unde vroiam sa ajung? a, da. oamenii nu inteleg lucrurile astea la mine. vorbeam azi cu un coleg. si-i explicam ca fumatul e interzis in facultate. ii ziceam ca fapt divers, ca vorbeam despre fumat, nu aveam de gand sa incerc sa-l conving de ce nu e bine sau sa-i zic sa nu fumeze. pur si simplu ii ziceam asta ca si cum i-as fi zis "in california ploua". asta s-a agitat, zicea ca unde scrie, ca ce daca nu se fumeaza...l-am lasat sa vorbeasca, nu obisnuiesc duc munca de convingere cu oamenii. fiecare crede ce vrea. apoi vorbeam despre sex. normal ca nu o sa ii povestesc detalii din viata mea intima. a zis o chestie si eu am zis ca mi se pare nasol. el a zis ca tre sa fiu open mind, ca deschideri spre nou si alte aberatii. eu zisesem ca nu mi-ar placea mie, nu ca ar fi ceva gresit. in fine, incep sa cred ca el e ala cu probleme, nu eu. Ma gandeam ca problema mea e ca mi se pare ca nu am o problema grava...cum de suporta psihologii sa auda atatea prostii in fiecare zi de la atatia oameni? ca io ma uit ce am scris si ma minunez. da' nu sterg, ca tre sa lamuresc

Ideea e ca eu am o problema cu oamenii. Imi place sa am locul meu bine definit,imi place sa imi fie respectat spatiul intim pentru ca si eu fac la fel. cred ca am cam exagerat cu chestia asta pentru ca....Io vreau sa le fie bine la toti, vreau sa ajut,
dar am nevoie de singuratate. pisoi are voie sa vina cand vrea, dar alti oameni nu.
Ma enervez din lucruri marunte.


ce draq am tot scris? nu am lamurit nimic cu mine....ma duc sa dorm

Trimis de: leirn pe 31 Jan 2007, 01:45 AM

Sunt o vaca. Una maaaare. Nu sti sa apreciez ce am si daca nu exista probleme, nu-i nimic, inventez. Am ce mi-am dorit dintotdeauna: iubire. Apoi: am ce manca, am unde sta, cat de cat am si intimitate, am net, am cam tot ce mi-am dorit ....si am puterea de a construi... iar eu nu apreciez nimic din toate astea
Sunt fericita ca am ceea ce am si imi vine sa plang cand ma gandesc ca altii n-au...si asta ma enerveaza. da' sunt fericita(asta e starea mea esentiala)

Bogat nu e acela care are cel mai mult, ci acela care are nevoie e cel mai putin

Trimis de: leirn pe 31 Jan 2007, 02:13 AM

Si totusi....am nevoie de o a 2 a parere. chiar am. mi-ar placea sa ascult parerea lui, dar nu vorbeste cu mine d'astea. se face ca nu ma aude. acum plang. de aia plang, ca e melodia frumoasa si ma adoarme. sa fie. sa fie si tipare, sa fie de toate si orice, ca pe mine demult nu ma mai afecteaza. le vad si gata...sau inchid ochii. dar am nevoie sa vorbesc. si singura persoana cu care as ptea vorbi nu am asculta, nu se dechide spre mine, nu ma lasa sa vad in el si de aia nici eu nu-l pot lasa sa in mine...ca daca as vorbi cu el nu as mai scrie aici si nu ar trebui sa facpe psihologul cu mine. ma simt singura....ma simt bine ca plang....

sa nu uit ca, de fapt, io sunt fericita in esenta. am mancat d'alea de care vroiam io demult. si au fost bune. serios, trebuie sa fac sport mai des.

Trimis de: leirn pe 1 Feb 2007, 08:50 PM

Multe peste toate....as vrea sa pot oferi fiecarui om, timp de o ora pe zi, uitarea. io pot sa uit ce vreau si-mi pot aminti orice, dar asa bine e sa uiti...imi pare bine ca nu mai stiu cine am fost acum 1000 ani, imi pare bine ca sunt ceea ce sunt...am ales alta cale decat aia pe care o vedeam inca de cand eram mica...aia ducea in jos, asta e drmul de aur, pe care pun obstacole din cand in cand, ca sa ma antrenez...am ales...as vrea sa ii fac pe tori oamenii sa stie ca pot alege...dar chiar daca as putea, nu m-as amesteca in vietile lor, dar as fi vrut....
Ce-mi veni sa scriu toate prostiile? de fapt, mie imi e foame si ma enerveaza ca...nu ma enerveaza nimic . hm....parca as fi beata. nu am mai patit asa ceva. sper ca munca pe care am depus-o io azi in fata calculatorului sa fie cu noroc. ca doar nu am facut bataturi la degete degeaba!
Am atatea de facut...da' mi place
Iar mi-am pierdur o zi de invatat, de data asta in scopuri constructive, asa ca maine o sa stau legata de foile alea despre...hm....ce mai conteaza? io sunt fericita. nu stiu de ce, da' sunt. si ieri iar am vazut s.m. si am plans cand plangea luna si dup'aia mi-a placut ca....si acum m-as uita la un film. unu' de step hen k ing, ca nu am mai vazut demult...sau o comedie? sa fie orice, numa sa nu invat!
Totusi, io cred ca sunt beata. nu am baut nimic, da'....sau am baut si am uitat?

Trimis de: leirn pe 1 Feb 2007, 08:56 PM

De aia venisem aici! sa scriu ceva important. am visat ca am omorat un lup. l-am omorat pentru ca vroia sa muste pisoiu'. si-mi parea rau de lup, da' trebuia sa-l omor. asta am visat alaltaieri, ca azinoapte eram intr-o pestera si ma bateam cu nu mai situ cine,...si am mai visat ca scap de ceva rau...
Visele sunt in 2 limbaje: unul pe care il intelege toata lumea, de exemplu visele despre sfarsitul unei ere, vise despre razboaie sau altele...si vise pe care numai persoana respectiva le poate descifra. se zice ca daca visezi caini, ai dusmani. la mine nu e asa, eu cand visez caini patesc ceva frumos, daca e cainele alb, sau ceva nasol daca e cainele ala... ...nu vreua sa mai situ de el...visele pot arata variante de viitor...astea nu-mi plac, ca io iubesc surprizele..

Trimis de: leirn pe 3 Feb 2007, 02:50 AM

Astia de la nas a au studiat undele magnetice emise de soare, le-au prelucrat si au descoperit ca soarele canta....asa simteam si io inainte sa masoare ei cu aparatele alea...universul respira, pulseaza, e plin de viata si iubire, iar eu sunt parte din el, sunt peste tot si nicaieri....o data am fost pe la.... cred ca am nimerit intr-o adunare...m-au trimis inapoi si nici nu m-au lasat sa-i vad...as vrea sa pot calatori intr-o secunda intr-un miliard de lumi, sa ma scald in culori si sunete...as vrea sa cunosc, dar cunoasterea e periculoasa....caci un raspuns naste inca o mie de intrebari...nu am voie sa cercetez ce ma gandeam...e peste puterea mea de intelegere deocamdata...galaxii si stele...planete...toate vii, toate cu povestile lor...la noapte o sa visez frumos... ma simt...infinita.

Trimis de: leirn pe 5 Feb 2007, 03:29 PM

Imi place senzatia pe care o am dupa ce fac baie si ma parfumez, apoi ma bag intr-un pat cald, colorat si curat...si dorm adanc si linistit cat vreau io. de la o vreme insa am senzatia ca asta nu o sa mai dureze mult...mi se pare ca nimeni nu o sa mai aiba parte se un somn bun peste catva timp...se apropie ceva...ceva rau(asa zic oamenii).
Ma bucur cat pot de momentele astea fiindca simt ca o sa vina vremea cand .....nu vreau sa ma gandesc. mai bine ignor, pentru ca nu pot schimba....deocamdata

Trimis de: leirn pe 5 Feb 2007, 06:52 PM

Ma relaxeaza sa ascult muzica si sa lucrez in programe....da' autoc.adu nu-mi mai place...mi se pare simplist. de fapt, am nervi. multi. adica nu asa multi, da' multi. nimic nu convine daca e in dezavantaj, numai ca asa e corect. asta e viata...si eu sunt dezavantajata din multe puncte de vedere, pe nedrept, dar.....mai am speranta. eu trec cu vererea, desi am dreptate, dar cand am eu dreptate si ei nu vad, nimic nu se trece cu vederea....astia sunt oamenii....uita ce faci pentru ei. normal ca nu duc gunoiul si nu cumpar....de ce e normal? pentru ca in ultima luna numai eu am dus gunoiul si am cumparat!!!!!numai eu! si pentru ca timp de 3 luni cineva nu a platit chirie, am platit tot noi. m-am saturat. nu imi place sa ii strig omului "ti-am facut, am dus etc.", dar am pretentia ca macar sa isi aminteasca. in fine, o sa am casa mea si o sa setermine cu toate pretentiile si nedreptatile. am si eu partile mele rele, da' ma chinui sa le indrept si nu ii acuz pe altii pentu greselile mele! ce dracu', chiar asa s-a ajuns?
Eu fac in locul pisicului, dar asta nu ma deranjaza. fac in locul lui pentru ca nu are timp si penteru ca vreau. insa in locul altora de ce sa fac? ce, io-s ma-sa? cred ca nici ma-sa nu a curatat atat! e nasol sa nu iti placa mizeria....ca o vezi la tot pasul. numai ca de cata asta nu sunt eu exagerata, chiar e...ca nu-i tot una sa mananci intr-o bucatarie cu sticle goale pe jos si cu pungi de gunoi puse p'acolo. io inteleg ca nu se poate curatenie exemplara, da' nici chiar asa! Si tot ei se supara. acum problema nu e ordinea, ci fac tura aia, care mi e pare normal sa se imparta cum am zis eu, pentru ca 2 oameni intr-un an consuma cat consuma 1 om in 2 ani...ma rog, asa ar trebui. mai ales ca io nici macar nu stateam aici in perioada aia...cu urmatorii colegi o sa stabilesc reguli de la inceput, sa nu existe nemultumiri nici de o parte, nici de cealalta, ca asa e frumos. se pare insa ca unii vor sa fie numai ei multumiti...am tot incercat sa le fac pe toate, dar am obosit. si adica de ce sa ma duc tot io pana acolo sa platesc? io ma duc mereu peste tot, mai putin acolo, pentru ca nici ei nu vor sa se duc ain partea cealalta, asaca mi se pare corect sa se echilibreze. + ca io decate ori am timp ma duc si cand nu e randul meu....da' ori memoria e scurta, ori bunul simt s-a mucegait intr-un colt de unde nu l-au mai scos demult.....


Mare vaca sunt io iar....mai bine nu ma mai consum, ca oricum nu am ce face, si-i las in durerea lor sa creada si sa zica ce o vrea....nu ma mai intereseaza....fiecare cu p***a ma-sii! daca se oftica, sa se oftice! ce daca nu au dreptate? problema lor.
Io am to ce-mi trebe...am ramas fara bani, da' am pe card....totusi asta mi-a amintit de perioada aia in care nu aveam ce manca si mi-a amintit ca e bine sa apreciez ce am. nu vreau sa mai traiesc asa ceva...nu se uita usor frica de anu muri de foame "la propriu". acum ma pot descurca, am o gramada de porti deschise, insa mi-e frica pentru ca nimic nu e sigur...din punctul meu de vedere, ca exista acte. asta e, nu am incredere nici in mama. si bine fac. Orice ar fi, eu am ales drumul de aur...dar ala trebuie ingrijit, ca altfel cad in prapastia aia... ...trebuie sa-mi amintesc ca la mine totul e posibil. imi place viata mea, chiar daca sunt o gramada de rahaturi peste care dau...macar acum nu mai calc in ele

Trimis de: leirn pe 5 Feb 2007, 11:25 PM

am sters tot. de aia am sters, ca incepusem sa nu mai imi spun mie. incepusem sa povestesc ceva ce nu vreaui sa stiu deocamdata, ceva ce nu vreau sa trezesc...si sper sa nu fie nevoie vreodata...asta nu e bine.

Trimis de: leirn pe 11 Feb 2007, 12:51 AM

Ceva nu e in regula...nu mai are putere. nu am mai simtit frica, dar tot nu am dormit singura...am rupt orice legaturi intre el si casa , intre mine si el....dar G nu ma primeste. nu stiu de ce. cu ce i-am gresit? sau asa mi se pare mie? sau e vreun test? Oricum, am o responsabilitate si mi-o asum. o sa o apar si o sa....vorbe. Locul ala....ma prinsese si nu imi mai dadea drumul. cat p'aci sa nu plec azi. ma tinea acolo. nu stiu ce mai vrea de la mine, doar am lasat acolo o parte din mine, pe care o sa o iau inapoi candva, ca e periculos sa ma insir in lumea larga...
sper sa nu pierd bursa. o sa invat si o sa reusesc imposibilul. asta e talentul meu. pot face imposibilul sa devina posibil
"Multe sunt foarte putin probabile, dar nimic nu e imposibil"...nici eu nu as fi zis mai bine ........am nevoie de o pauza.hehe...nu pauza de viata, pauza da idei....am impresia ca nu vad padurea din cauza copacilor. trec cu vederea ceva important. sper sa nu fie chiar asa de important, totusi .
Ma gandeam la steaua aia care se face rosie, vrede si albastra...si galbena. nu stiu cum ii zice. poate nici nu e stea, poate e galaxie. si ma gandeam ca nu au ochi. teoretic, nici nu ar avea nevoie ....

Sunt pe cale sa imi recapat echilibrul ala pierdut din cauza mea. eu l-am stricat, eu il repar. mi-am indus cand eram mica o idee si acum nu mai scap de ea. pana acum cativa ani, mi-a facut bine. acum nu imi mai foloseste si o sa ascp de ea ca ma incomodeaza....in sfarsit, o sa dorm in patul meu, cald si curat...de maine....

Trimis de: leirn pe 11 Feb 2007, 01:21 PM

Mintea omului...atat de frumoasa, cu bune si cu rele. ma gandeam ieri cum traiesc furnicile. nu le comanda nimeni, sunt multe si traiesc in armonie....poate ele asa se distreaza, facand provizii....poate la ele munca nu e pierdere de timp, cum credem noi oamenii(eu! )....frumos. elementalii.

Sunt cu capu' . acum o sa dau 2 ex intr-o zi. si o sa iau 10. ca totul e posibil.
Vreau.....imie dor de munte, de copaci, de Brazi si pini. de mirosul de rasina. dupa sesiune io plec pe munte. Culori.....multe
CER IARBA FRUCTE PADURE FLORI APA

Trimis de: leirn pe 11 Feb 2007, 09:22 PM

ENYA Adiemus Superba. am rezolvat cu examenele. o sa las unul pe mai incolo si o sa iau 10. si nu pierd bursa. Vreau sa ma joc oblivion. vreau sa ma uit la filme si la desene. si sa ascult muzica....si....
Simt vara. E nefiresc. e ca in visele mele si asta ma nelinisteste. Se intampla exact cum visam cand eram mica. aceeasi atmosfera, aceleasi schimbari....poate si de aia ma cheama muntii...de acolo pot controla. Sunt speriata...nu sunt inca pregatita pentru asa ceva...nu vreau sa renunt la viata mea de acum....imi place linistea dinaintea furtunii in cazul asta. Ce ma fac? am inceout sa ne adunam, sa ne recunoastem, dar oare vom face ceea ce trebuie? uneori imi doresc cu disperare sa nu vina, alteori stiu ca de asta am venit. vreau sa spun cuiva, sa vorbesc, dar nu am cui pentru ca putini inteleg, mai putini vor sa auda. Doar el ar putea sa ma auda, dar nu asculta si fuge de mine. nu ma lasa a-i aminti. nu inteleg de ce fuge. ce o vrea sa uite? are atata putere...si nu vrea sa-mi arate, dar eu stiu. si sper sa citeasca ce am scris aici. dacav citeste, il rog sa vina sa ma intrebe si sa-si deschida mintea in fata mea, ca sa-l las si eu in mintea mea.nu pot sa-i zic direct. pur si simplu nu pot. dar trebuie. vii?

Trimis de: leirn pe 11 Feb 2007, 09:32 PM

Ceata de nomazi
Dinspre munti coboara azi
Ceterele suna, ei in cerc se-aduna
Si pornesc nebuna Batacanda.
Sangele-i in clocot, chiote si hohot
Insotesc salbatic Batacanda
Drumu-i volbura de praf
Canta cel vestit taraf
Focul arde si miros de fum
Noaptea cade, dar ei
Danseaza Batacanda
Ursul umbla dezlegat
Caii din copita bat
Tiganci cu ghiocul, iti ghicesc norocul
Si-ti alina focul chiar de nu vrei
Ochii negrii-nteapa, se bea vinul, apa
Iar pamantul crapa sub pasii grei
Focul arde si miros de fum
Noaptea cade, dar ei
Danseaza Batacanda

CARGO - "Batacanda"

Trimis de: leirn pe 11 Feb 2007, 10:04 PM

Se lasase seara si simteau placut racoarea mangaindu-i....Ceaunul era pus pe foc si apa fierbea. Puse legumele si carnea de vanat sa fiarba. Aromele umpleau aerul de miresme. Ii placea sa miroasa a fum si a iarba. Jarul ii incalzea fata, iar ochii ii straluceau. Iubea satra si tot ce tinea de ea. Ce s-ar fi facut daca l-ar fi zgornit?Ursii...de ei i parea rau. Adevarat, ei hraneau satra, dar parca mai bine ii vedea liberi. "Bine ca sunt doi, sa nu fie singuri", sopti.
Se intinse in iarba si lasa visarea sa-l cuprinda...Stelele aparusera. Cand era mic se intreba de ce nu le poat atinge, ca erau aproape. se urcase intr-un copac, apoi fugise pe un deal dupa ele, dar ele mai departe erau. Se simtea ca atunci..
Gramada de lemne era deja facuta. Lemne uscate, noduroase, numai bune de ars. Acum erau stransi in jurul focului si povesteau. Traiau in aceeasi lume, respirau acelasi aer...erau toti ca unul. Fetele incepura sa danseze....nu erau la ei fete strambe. ochii negri si dintii albi, parul matasos si lucios, trup de nimfa...asa erau ele. Maini delicate impleteau fire colorate si margele, apoi si le prindeau la gat. Svilte de par biciuiau aerul, iar fuste pestrite sa infoiau in vartejul ametitor care ii trimisese pe toti intr-o dulce transa. Aveau priviri de diavolite si zambeau strengareste. Bratele mladioase chemau...

Trimis de: leirn pe 12 Feb 2007, 01:48 AM

.....


.....

............

............ ............

]

............

ERA - "Sacral nirvana"

Atat de frumos....atat de....a beautiful mind...infinit...eu


http://www.geerts.com/jpeg/jpeg-cosmos.htm

Trimis de: leirn pe 12 Feb 2007, 02:59 PM

Vreau sa adun multe culori....Tone de filme si desene de vazut...tone de cursuri de invatat. imi place.
Sunt un pic ingrijorata, dar degeaba. ideea aia e stupida si nu e interpretata bine. Urechile alea cu smocuri in varfuri so ochii mari....toarce. o sa-mi fie dor de ea...Astept. Nu mai e mult si o sa vina. asta e, asa e sa fie....cred ca am stiut dintotdeauna, dar ma simt impacata. fac tot ce pot, iar eu pot orice. absolut orice. Miroase a vara....acum e bine, dar...ce mai conteaza?

Trimis de: leirn pe 14 Feb 2007, 02:41 PM

Trebuie sa scriu acum pentru altcineva, pentru oricine are nevoie. Scriu pentru ca multi nu stiu cum sa se poarte intr-o relatie. Majoritatea adopta modelul vazut in propria familie...
Vorbesc despre relatia intr-un cuplu, casatorit sau nu, in care exista, bineinteles, dragoste.
In primul rand, a fi implicat intr-o relatie nu inseamna a ii lua libertatea celuilalt sau a ti-o pierde pe a ta. In al doilea rand, relatia de cuplu presupune incredere reciproca si respect reciproc.
Ce inseamna libertate? Libertate inseamna sa fii tu insuti, sa poti merge unde vrei fara sa ai parte de scandal acasa, sa iti exprimi parerile, sa te imbraci cum iti place. Intalnesc cupluri care se cearta din cauza vestimentatiei. Preferintele vestimentare sunt specifice fiecaruia. a-i impune cuiva cum sa se imbrace presupune a incerca sa-i schimbi gusturile, ori astea nu se discuta. Ce daca nu-ti place cum e imbracat prietenul tau? Cat timp el se simte bine, totul e OK. Asta e el, asta e ceea ce-i place. accepta-l asa cum e. Desigur, anumite sugestii sunt binevenite si constructive, dar daca nu sunt urmate nu trebuie sa constituie motiv de cearta.
"Trebuie sa iesim doar impreuna" Afirmatia asta mi se pare falsa. Fiecare are dreptul la intimitate, la momente de singuratate. Daca vrei sa iesi singur/a prin parc, du-te. daca el/ea vrea sa mearga fara tien la un suc/bere, foarte bine. Nu inseamna ca dorinta de a pleca fara tine e totuna cu faptul ca te inseala, ca nu te mai doreste, ca ceva nu e in regula.
Oricat de aprinsa ar fi o cearta, oricat de mult simtiti nevoia, evitati sa va jigniti partenerul/a. Invective ca nesimtit, prost, "femeie usoara" etc. nu rezolva nimic, in schimb dor, sunt tinute in minte si nu fac decat sa stirbeasca respectul reciproc ce ar trebui sa existe. De asemenea, barfirea partenerului/ei este un lucru urat, chiar daca acesta nu are cum sa afle...

Cea mai mare problema e uneori intelegerea faptului ca cel de langa tine e DIFERIT. El/ea are pareri diferite, moduri proprii de a percepe lucrurile. Incercarea de a-l face pe cel de langa tine sa fie intru totul de acord cu tine echivaleaza cu incercarea de a-l schimba si cu neacceptarea. Nimeni nu e perfect, fiecare are defectele sale, iar DIFERIT nu inseamna mereu GRESIT.

Increderea. Ce inseamna ea? Oare sa insemne faptul ca esti convins/a ca timp de 50 de ani nu te va insela? nicidecum. Increderea vine din convingerea ca intre voi exista dragoste. Existand dragoste, cel de langa tine nu va simti nevoia sa te insele, dar daca totusi se intampla este din gauza unor rataciri de moment, dar dragostea pentru tine nu dispare. Se urmeza foarte des modelul asta : "m-a inselat, nu vreau sa mai fim impreuna". De unde atat de drastica viziunea asta? Oameni suntem, toti gresim. e in natura noastra. Sexul este cateodata doar...sex. Suna dur, dar este un adevar(valabil nu numai la barbati ) Dorinta sexuala are muuulte "butoane". Uneori se intampla intre oameni reactii pur chimice. suna urat, dar se intampla....Hm, oricum as da-o, unui bolnav de gelozie nu cred ca ii ofer prea mare ajutor...




Am scris din dorinta de a-i face pe oamenii care se iubesc cu adevarat sa inteleaga ca nimic nu e mai important ca dragostea lor, numai ca ea, dragostea, trebuie ingrijita, caci nu piere si nu se naste, ea doar...e. Insa daca e improscata cu noroi se ascunde adanc in suflet si atunci credem ca s-a dus....si totul devine gri...totul din cauza refractaritatii pe care o avem unii mai mult, altii mai putin, fata de nou si fata de ceea ce e diferit de noi....

Trimis de: leirn pe 15 Feb 2007, 01:27 AM

Superba. pur si simplu superba. combinatia de culori perfecta, contrastele potrivite....descrie linistea dinaintea furtunii....sau dupa....nu mi-am dat seama.
Nu mai pot ignora, nu mai e doar imaginatia mea. acum e pe bune si se intampla chiar acum. nu opresc nimic,asa e cel mai bine.

Mie imi place pamantul. respira, e plin de viata si culoare....imi e greu sa vad...dar se poate. mi-a pierit tot cheful. nu mai vreau. imi place asa cum e acum si ma sperie gandul ca nu o sa mai fie.

am vazut un videoclip de la rammstein. mai bine nu ma uitam, ca ala moare si aia traieste, iar pe mine chestia asta ma dispera. ori mor am2, ori traiesc am2!

Macar sa pot vedea cum se termina. adica ce, io ma chinui degeaba ca sa nu prind partea cea mai interesanta? ori ma lasa de la inceput pana la sfarsit, ori deloc. "ai grija ce-ti doresti..." Ce o sa fac? unde o sa mergem? nu avem unde, asta e toata faza. inchisoare. iar am visat camera aia, ca veni vorba. mereu visez camere si coridoare ascunse in casa aia. imi plac, da' e creepy si spooky. labirinturi. mereu gasesc iesiri. ma enervam in max pa in ca io gaseam iesirea prea repede. mai era o parte in KOT OR si disperam cand vedeam ca in 30 sec io ajungeam unde trebuie.hm....Nu se mai poate. trebuie sa fac ceva. o solutie ar fi sa ignor, pentru ca nu pot schimba. alta ar fi sa ma pregatesc, ceea ce presupune sa pierd timp si energie pentru lucruri ce s-ar putea sa nu-mi foloseasca. MAcar de as avea cu cine vorbi despre asta. adica, am cu cine vorbi, dar e un subiect tabu. din reflex. de ce atata mister, de ce tacere? asta e.

Poate de aia nu vad finalul, poentru ca nu vreau. Trebuie sa o chem mai repede inapoi. da' fara ea, se duce naibii toata munca mea de 2 ani incoace. cime mai are grija acolo? nimeni. eu am primit cheia, eu ingrijesc. vreau carti. maine imi cumpar. sper sa aiba volumele care-mi lipsesc.

Trimis de: freeman pe 16 Feb 2007, 06:15 PM

cum faci tu de iti apare verde?

Trimis de: leirn pe 16 Feb 2007, 09:34 PM

vad ca ai reusit si tu sa faci verde
.[.color=lightgreen .] text [. /color .]
.[.color=darkgreen.] text [/color.]
.[.color=green.] text [/color.]
.[.color=cyan] text [./color.]

ignora punctele!


P.S. Data viitoare as prefera sa imi pui intrebari folosind PM. multumesc.

Trimis de: leirn pe 16 Feb 2007, 11:02 PM

Azi-dimineata am reusit sa fac ceva extraordinar. si a mers. hm...ce face omu' cand vrea... Totusi, mi se pare cam periculos, mai ales ca nu stiu toate datele....mai bine apelez doar in cazuri de urgenta. mi se pare insa ciudat sa visez de 2 ori aceeasi chestie si sa se si intample. parca nu-mi plac chestiile astea, dar parca sunt....folositoare. daca ar fi sa aleg, as prefera sa nu mi se mai intample. oare mint? nu-mi dau seama...de obicei realizez imediat cand incerc sa ma mint si remediez...se intampla rar sa vreau sa ma mint, iar acum chiar nu stiu ce ar fi mai bine...si nici nu conteaza Ce a fost, uitat sa fie....

Mi-am luat cartea. superb. absolut mirific. chiar trebuie sa ma apuc de scris...dar e la fel ca si cu desenatul....nu pot decat atunci cand simt, altfel nu are rost...io cred ca asta e adevarata arta: poriectarea sentimentelor, de orice fel, in lumea reala. Cele mai frumoase desene sunt alea care exprima sentimente. la fel si melodiile, si poeziile ....toate alea. de ce? pentru ca....ma mai gandesc. ce-mi veni sa discut despre arta? si totusi...Dali ala stia el ce stia .
Arta nu se critica...de unde si vorba "nu te poti **** in gusturile omului!"

Altceva vroiam io sa scriu acum ,dar nu mai pot....o sa-mi zic altadata....tot vaca raman. cand imi e bine, ma apuca frica sa nu fie iar rau. deh, cine se arde cu ciorba, sufla si-n iaurt. o sa inventez iaurtul fierbinte! Mai bine ciorba rece. parca aia deja exista....hm, iar mi-a luat-o tehnica inainte

Acum totul depinde de mine...asa ca mai bine nu imi fac griji. "Nu te gandi la trecut si nu visa la viitor"

Trimis de: freeman pe 16 Feb 2007, 11:43 PM

scuzati

Trimis de: leirn pe 17 Feb 2007, 10:36 AM

Oare unde e limita? Mai aveam un pic si treceam, dar m-am oprit. probabil ca stiu eu ce stiu daca nu m-am lasat sa trec pana acum...Inca ma mai gandesc daca e bine. mai bine sa vina cate putin, asa cum a fost ieri. si a fost foarte bine. totusi, am ramas fara energie atunci. nu stiu daca de aia sau de la stress..Am vazut ceva ce m-a eranjat, de aia am si oprit. O sa inteleg, o sa invat, apoi o sa controlez, ca doar face parte din mine. Deocamdata o sa reflectez la ce am descoperit...

Iar ma cheama. sau pur si simplu vreau io sa ma duc? radacinile sunt adanci si sunt acolo...Catacombe. Trebuie sa fie pe undeva. o sa le gasesc. sunt sigura ca sunt si acolo, sunt si povesti despre ele....chiar vreau sa ma duc. nu mai vreau la nici un munte pentru ca acolo unde tre sa mergem suntem prea multi si e.....nu e ce trebuie. nu e munte propriu-zis, e mai mult amagire. nu-mi place. mi se pare ca as pierde timpul daca as merge...da' omu' a rezervat locuri si nu-mi place sa incurc. da' pur si simplu nu vreau. nu acolo si nu... Eh, sunt io cu capu', de aia Vreau sa am vacanta, nu batai de cap...vreau sa citesc si sa stau cateva zile fara sa am ceva domestic de facut, cu toate ca daca ma duc unde vreau io stiu ca o sa ma deprime, ca o sa-mi para rau si cand ma duc, si cand plec. Daca nu ma duc la "munte" o sa se supere pe mine. daca nu ma duc la tara, iar o sa se supere ai mei. ce sa fac io? ia sa nu ma mai duc nicaieri Nununu....tre sa ma duc la tara. am hotarat. la munte? ma mai gandesc....poate cu alta ocazie. De fapt, e mai mult munte la mine la tara decat acolo....copacii....Si o sa ma plimbe dupa ghiocei, iar eu o sa astept sa ma intorc...si o sa-mi placa sa stau langa soba cu pisica dupa ce vin de la frig. m-am convins! ma duc la tara, unde e muntele, si G, si.....ma duc.

Trimis de: leirn pe 17 Feb 2007, 03:39 PM

http://www.kepguru.hu/hatterkep.php?id=6718&res=s

http://www.kepguru.hu/hatterkep.php?id=6177&res=s


Am stabilit. nu am duc la nici o cabana ma duc la mine la tara, unde e munte si are curat....si...


ERA - "Angel" fara cuvinte.....

Trimis de: leirn pe 17 Feb 2007, 04:16 PM

Make the moove, cast the spell

Marea era casa ei. Iubea senzatia de infinit data de apele adanci, peisajele multicolore....insa nu mai putea ignora singuratatea ce venea dinspre...nu stia de unde. Ceva nu era bine. Parca nu mai apartinea apelor. Merse pe pamant sa se regaseasca. Putea sa curga inapoi in mare cand vroia, nuami sa gaseasca un loc cu apa in care sa intre....Dupa cateva ore de plimbat prin paduri, intra intr-un rau. De acolo ajunse inapoi acasa. Apa o adormea, nu o lasa sa strige, o ingradea. Pustiul....el o oprea. Nu mai vedea frumusetea marii pentru ca nu mai ajungea in adancuri. tot ce reusea sa faca era sa se scufunde la doar cateva zeci de metri. Rece. Totul era rece si intunecat. Deodata se trezi din vis. Nu era fiica marii iar aerul proaspat o izbi in fata..uitase geamul deschis si adormise. Rar visa marea, dar mereu apa ii aducea prevestiri. Prevestiri despre trecutul indepartat, asa le zicea. In visele astea vedea trecutul. Acum stiu de ce nu ma atrage marea. Imi da o senzatie puternica, deja-vu. Am fost candva langa mare, intr-un far. Oribil.
Ce-mi veni cu marea? Ca mie imi place apa. oricum, visul ala m-a facut sa inteleg...iubesc adancurile marii, insa gasesc respingatoare starea data de suprafata lina si cerul innorat impreuna.

Pan' la urma, merg codurile HEX

Trimis de: leirn pe 17 Feb 2007, 04:22 PM

Soare. Imi place soarele. si cerul senin...si brazii. Pietre fierbinti de soare dorm langa rau. Iarba multa si deasa....ce creste perpendicular in poiana
Ma duc sa citesc....

Trimis de: leirn pe 18 Feb 2007, 01:29 PM

Provocarea secolului: am de invatat o carte in 2 zile....cu desene, demonstratii, alea alea. Imi promit ca o sa fac imposibilul si o sa iau 10...e bun si 8, ca-mi iese media, da' io's experta in a realiza imposibilul...totusi, ma duc io aucm la scoala sa vad exact pe ce data e ex...poate am noroc is se da peste 3 zile, nu peste 2...Si dup'aia plec. dup'aia ma intorc si ma joc pana in sesiunea urmatoare
Vreau alte carti, ca p'aia de o cumparasem am citit-o...Hm, trebuie sa ma duc la biblioteca aia ca acolo mereu aduc "prospaturi", pe cand aici abia daca gasesti cartile legate de facultati....nu-mi place. Am platit o gramada sa-mi fac permis si nu gasesc nik...urat din partea lor. Ce mai conteaza? io oricum fac rost....Imi pare rau ca am lenevit 2 zile....puteam sa invat in timpul ala...si acum nu mai aveam probleme. Nu-mi place sa lucrez contra timp, dar e curios ca atunci cand se intampla, io-s prima ...o fi de la ciocolata.

Trimis de: leirn pe 19 Feb 2007, 10:39 PM

Ma uit si ma minunez...oamenii de acolo chiar nu vor sa inteleaga. Nu situ de ce im bat capul. Am auzit cea mai mare aberatie: "Cand fac rau, ma simt important". Chiar atat de mare sa fie nevoia omului de a fi bagat in seama? chiar atat de putina incredere au unii in ei incat simt nevoia sa faca astfel de lucruri? Damn, io am vazut si auzit multe, inteleg orice, dar asa oameni ingusti la minte, mai rar...
Am invatat cartea aia nenorocita, dar mi se pare ca nu mai stiu nimic. acum imi doresc sa mi se intample ce nu mai vroiam: vreau sa visez subiectele. pana aucm, metoda nu a dat gres ....si uite asa cad in propria-mi plasa. promit ca e ultima data, promit ca nu mai fac asa ceva, dar chiar trebuie. In =, nu fac la nimeni rau. unii copiaza, eu visez subiecte ....si asa, nu mi s-a intamplat de rpea multe ori pana acum....macar atat. Io zic ca merit. Am inteles materia aia nefolositoare, stiu in mare ce se intampla pe acolo, dar vreau sa stiu exact ce o sa-mi pice, ca sa ma pot trezi sa repet chiar partea aia, nu toata cartea. Nu-mi place de mine acum. In loc sa repet, scriu aici. si nici macar nu-mi place sa vad in viitor. e cel mai mare blestem pentru mine. de aia uit ce visez in legatura cu asta, dar acum....e altceva. e ceva inofensiv, nu? Oare ar fi bine sa-mi inhib capaciateta asta, care oricum nu e exacta si se intampla din an in paste? Poate...dar dupa examenul de maine Hm, am descoperit noi metode de a invata....si asta folosind memoria de lunga durata. Pot memora orice, in scurt timp, dar inca mai lucrez la asta....iar ma joc cu ce nu cunosc...Sunt obosita. vreau sa vina ziua de maine, ora 13:00, cand io o sa fiu acasa si o sa fac o baie fierbinte, mananc, apoi o sa dorm, si dup'aia ma joc. Exact in ordinea asta. Pana la urma, daca pierd bursa nu e sfarsitul lumii, dar...de ce sa renunt inainte de lupta? O sa fac tot ce pot si nu o sa pierd nici o bursa! am zis! Treci sa inveti, ca noaptea e lunga

Trimis de: leirn pe 20 Feb 2007, 01:05 PM

Am dat cel mai greu examen din viata mea. Si am luat 9 . Acum ma simt libera...nu stiam ce importanta e bursa asta pentru mine, da' o merit!
Maine plec....ma duc...si vrea sa mergem dupa ghiocei.poate cu masina
Azi e ziua mea in care ma odihnesc si ma joc pana nu mai pot...Sunt fericita. Imi pare bine ca am ceea ce am, chiar daca e vorba si de lucruri simple...mai bine ca acum n-am mai dus-o niciodata.
Sunt o genie Aberez. nu am ce scrie ca nu am cuvinte...da' sunt fericita.

Trimis de: leirn pe 25 Feb 2007, 08:44 PM

Sunt racita. Acum stau in cuva mea verde care fierbe si astept sa ma fac bine. M-am intors. Am finalizat ce trebuia sa fac demult...a plecat. Nu se mai cearta nimeni cu nimeni, le merge bine...aia mici nu se mai trezesc plangand. A plecat. Nu l-am distrus. l-am schimbat, i-am pus interdictie si mi se pare ca e in casa aia...nu mai conteaza. din partea mea, e liber, dar are area interdiction. EU sunt stapana acolo. locul ala e al meu si e responsabilitatea mea. Faca-se voia mea. Si s-a facut.
Unchi-meu....a zis niste chestii....nu stiu de unde stie, ca e cam dobitoc de felul lui...a zis ca sunt constructiva, nu distructiva...tocmai descoperisem si eu chestia asta...si ca eu o sa fiu fericita, ...ca sunt rafinata....de unde stie? o fi adevarat ca betivii si nebunii spun adevarul? Hm, cred ca era atasat de el...dar el a plecat. poate de la el stia. Inca mai am indoieli daca am facut bine sau nu ca l-am trimis de acolo. Eu m-am format cu el, m-a invatat multe. In casa aia mai sunt 2 copii care ar avea ce invata de la el, dar fara el e mai bine. Acum e liniste. Imi pare rau de el si nu stiu unde sa-l trimit...o sa-l las o perioada in casa aia singura. oricum, am fost o doamna si nu l-am trimis de unde a venit. mi se pare ca l-am facut sa uite chestia asta... Nu o sa mai dorm singura acolo, pot sa-l aduc inapoi daca imi mai e frica. Am lasat banshee sa pazeasca locul. ea, cu sceptrul ei, loveste in pamant, iar pamantul o asculta si flacarile cresc din el acolo unde candva era intuneric si tristete. acum e....pace. Pax. EU. Am facut ce am crezut mai bine pentru ei si pentru el. nu regret nimic si accept consecintele.
Am visat ca inot. Eu in vis nu stiam sa inot, ca nici asa nu stiu, dar pluteam. de data asta ma inotat. mai mult, m-am scufundat in apa aia adanca sa vad daca pot iesi la suprafata. stiam ca pot, ca io pot orice. si am iesit fara greutate. Asta a fost inainte sa-l pot dezradacina de acolo. asta e cuvantul. l-am dezradacinat...da' erau pseudoradacini...totul e bine in lume
M-am trezit azi-noapte in discoteca. Mie mi-au zis ca mergem la un suc, nu in dugheana aia unde vroiau sa stea toata noaptea...am vrut acasa si m-am dus. Nu-mi plac discotecile. mai ales aia. Drogati, curve, betivi, figuranti, manele, fum de tigara, zgomot si mizerie. In 2 cuvinte: "La dolar". Ce bine a fost dup'aia cand am ajuns acasa.
Ma simt bie. acum trebuie sa am grija acolo. sa ma duc periodic. G. e un "jmecher". A stricat o camera de filmat, ca nu vroia sa fie filmat. si cred ca m-a vindecat de o chestie... Si el are grija de locul ala. Toti o sa avem.


Fie să renască numai cel ce har
are de-a renaşte, curăţit prin jar,
din cenuşa-i proprie şi din propriu-i scrum,
astăzi, ca şi mâine, pururi şï acum.

Trimis de: leirn pe 1 Mar 2007, 10:46 AM

Ce o fi asta? SPERANTA. Ea tine in viata oamenii cand dau de greu....atunci cand totul pare pierdut, ea, speranta, ii ajuta pe oameni sa continue. Intr-un fel, speranta e legata de faptul ca nimic nu e imposibil...Ia-i omului sperantele, pe toate, si se va pierde.Curios lucru. Ciudata capacitate a oamenilor, de a spera...O face parte din natura umana? o fi vreo adaptare ce a durat mii de ani? hm....cred ca e un talent al oamenilor.
Iar io am atatea speranteeeee ...

Mi-am gasit cartea aia. nu prea-mi place sa citesc la calculator, da' avand in vedere ca visam si noaptea ca am gasit-o, o sa o citesc....sau sa ma uit la desene? sau sa vad filmu'?

Trimis de: leirn pe 1 Mar 2007, 08:04 PM

Poi da, fac si io un ban cinstit si meditez copii. Io stiu, sa mai iau 2-3 pe langa aia, sa meditez si la engleza? nee...mai bine doar la mate. Da' daca ii meditez p'aia si ma duc si la scoala, io cand mai traiesc? las ca e bine asa cum e acum, ca nu-mi lipseste nimic...doar chef sa ma apuc de proiectele alea(alti bani cinstiti! )
Cand imi merge bine, ma apuca frica sa nu pierd tot ce am....dar frica pazeste pepenii, nu?
Imi place patura mea albastra si pufoasa. Si filmu'. Si desenele.

Trimis de: leirn pe 2 Mar 2007, 01:07 PM

Aşteaptă, tremurând, palid ca cenuşa veche de o zi dintr o sobă, aşteaptă trei ore în faţa acelei debarale blestemate, te¬mându se să mai intre, temându se de mâna verde şi de ochii galbeni, din ce în ce mai sigur că tata a murit. Iar când tata revine în cameră, spre împlinirea celei de a patra ore, nu din debara, ci pe uşa dintre dormitor şi holul de la etaj – uşa DIN SPATELE lui Richard –, când se întâmplă asta, Richard alungă fantezia odată pentru totdeauna; Richard neagă fantezia; Richard refuză să aibă de a face cu fantezia, sau să trateze cu ea, sau măcar să ajungă la vreun compromis. În mod foarte simplu, s a săturat definitiv. Sare n picioare, fuge la taică său, la iubitul Morgan Sloat, şi îl îmbrăţişează atât de strâns, încât îl vor durea braţele toată săptă¬mâna. Morgan îl ridică în aer, râde şi l întreabă de ce i aşa de palid. Richard zâmbeşte şi i spune că probabil nu i a priit ceva la micul dejun, dar acum se simte mai bine şi îşi sărută tatăl pe obraz, şi i simte mirosul drag, de sudoare, amestecată cu colonie Raj. Şi, mai târziu, în aceeaşi zi, îşi ia toate cărţile de poveşti – Cărticelele Aurii, albumele cu decoruri pliante, cărţile Ştiu Să Citesc, co¬lecţia avându l ca autor pe Dr. Seuss, Cartea Zânei Verzi pentru Tineret –, le pune într o cutie, coboară cu cutia în pivniţă şi îşi spune: „Puţin mi ar păsa dac ar veni acum un cutremur, ar căsca o crăpătură în pământ şi ar înghiţi toate cărţile astea până la ultima. De fapt, ar fi o asemenea uşurare încât probabil aş râde toată ziua şi probabil aproape tot weekendul." Acest lucru nu se întâmplă, dar Richard simte o mare alinare când cărţile sunt închise în dubla beznă – bezna cutiei şi bezna pivniţei. Nu se mai uită la ele niciodată, la fel cum niciodată nu mai intră în debaraua cu uşa pliantă a tatălui său. Şi chiar dacă uneori visează că e ceva sub patul sau în debaraua lui, ceva cu ochi nătângi şi galbeni, nu se mai gândeşte nicicând la mâna aceea verde, acoperită cu ventuze, până când soseşte straniul soroc la Thayer School şi izbucneşte în lacrimi cu care nu e deprins, în braţele prietenului său Jack Sawyer.
S a săturat defînitiv.

Stephen King - "The Talisman"

Trimis de: leirn pe 2 Mar 2007, 07:06 PM

Trecu un timp până ca Jack să şi dea seama că hotelul „Agincourt" se zgâlţâia, făcându se bucăţi în jurul lui – lucru deloc surprinzător. Era uluit, fascinat. Într un anume sens, nici nu se afla în „Agincourt", nici în Point Venuti, nici în Mendocino, nici în California, nici în Teritoriile americane, nici în celelalte Teritorii; dar era în ele, precum şi într un număr infinit de lumi diferite, în acelaşi timp. Nici nu se afla doar într un singur loc, în toate acele lumi; exista în ele pretutindeni, pentru că el era acele lumi. Talismanul, după cât se părea, reprezenta mult mai mult decât crezuse până şi tatăl lui. Nu era doar „axa tuturor lumilor posibile", ci chiar lumile însele – lumile şi spaţiile dintre aceste lumi.
Exista aici destul transcendentalism pentru a l scoate din minţi până şi pe un pustnic sfânt din cavernele Tibetului. Jack Sawyer se afla pretutindeni. Un fir de iarbă, dintr o lume si¬tuată la distanţă de cincizeci de mii de lumi pe acelaşi lanţ cu Pământul, muri de sete pe o câmpie oarecare, undeva în centrul unui continent ce corespundea aproximativ poziţiei Africii; Jack muri o dată cu firul acela de iarbă. Într o altă lume, doi dragoni se împerecheau în mijlocul unui nor, sus, deasupra planetei, iar răsuflarea aprigă a extazului lor, amestecându se cu aerul rece, făcea să se precipite ploi torenţiale jos, pe pământ; Jack era dra¬gonul mascul; Jack era dragonul femelă; Jack era sperma; Jack era oul. Departe, în eter, la un milion de universuri distanţă, trei fire de praf pluteau unul lângă altul prin spaţiul interstelar. Jack era pragul şi Jack era spaţiul dintre galaxii,

Stephen King - "Talismanul"

Trimis de: leirn pe 5 Mar 2007, 08:47 AM

Urat din partea mea. Nu m-am dus azi la scoala. Da' merit si io o vacanta, nu? Am mai gasit o carte pe care vroiam sa o citesc...ca de aia nu m-am dus. Stephen King, Frank Herbert si Tolkien, genii. Mari oameni. Visuri...Nu mai stiam de ele, dar am o infinitate...unu' dintre ele e sa mananc punga de bake rolls care e langa mine
Cred ca am devenit un pic prea sensibila... "weakness to magika". De aia, ca are slabiciune pentru ea cine intelege, da' asta e doar in mintea omului, care se poate proteja, poate face scuturi.... Uneori, ce nu stii nu-ti face rau...Hm, frica chiar pazeste pepenii, da' cateodata impiedica sporirea recoltei.


"Cu cât matematicile sunt mai exacte, cu atât se desprind de realitate."

"Singura modalitate sigura de a nu gresi este sa nu ai idei noi."

"Imaginaţia este mai importantă decât cunoaşterea."

"Viaţa este un mister, nu o problemă care trebuie rezolvată."

A.Einstein
Imi place de nenea asta.

Trimis de: leirn pe 6 Mar 2007, 01:34 AM

Damn...sunt oameni care au voce sexy....hehe...cred ca am io un obicei sa reactionez "chimic" cu unele persoane. Mi se intampla rar si ma tine putin . Ce o fi asta? . Neah, ce e frumos si lu' d-zeu ii place. In alta ordine de idei, la pomul laudat sa nu te duci cu sacu' ...
Si as mai scrie io ceva acum, da' n-am voie....o sa dezvolt in vis. Ciudati suntem noi, oamenii...Mi s-a mai intamplat de 2-3 ori sa am atractia asta fata de cineva. Nu e erotica, nu e dragoste, nu e de alt gen cunoscut. Nici nu sunt sigura daca se incadreaza intr-un gen de sentimente. E o chestie. Una benefica. Ceva gen simpatie din aia pe care o poti manifesta si fata de un copac, in sensul ca te fascineaza pur si simplu....ce-mi scriu io aici? Nici macar nu-mi scriu ce trebuie. sa sterg? nu....las asa, ca poate o sa vreau vreodata sa vad pana unde se intind limitele ideilor fara sens

Trimis de: leirn pe 7 Mar 2007, 11:05 PM

Oglinda. Ne arata asa cum suntem. Ce ar fi ca orice om sa se uite in el insusi si sa se vada asa cum e: cu bune, cu rele? Fiecare are in el o parte buna si una rea. Raul, pe langa faptul ca e relativ, la fel ca si binele, e constructiv. Acceptarea ambelor, intelegerea a ceea ce esti, e un pas spre evolutie. Cum ar fi daca oamenii ar fi sinceri unii cu altii si, cel mai important, cu ei insisi? Sa nu isi ascunda defectele, greselile, ideile...sa fie ei insisi si sa aiba curajul de se vedea pe ei si pe cei din jur asa cum sunt. Nu-mi e rusine de ce am facut in trecut, nici de ceea ce sunt in prezent. Nu mint pe nimeni...nici macar pe mine.....si mi-e bine cu mine. Minciuni marunte, aparent nevinovate, provoaca fisuri.....fisurile duc la rupturi, iar ele la distrugere.
Falsitatea a cauzat cam multe probleme in lumea asta...

"Viata trebuie traita privind inainte, dar trebuie inteleasa privind inapoi..."

Trimis de: leirn pe 8 Mar 2007, 10:43 PM

Trec printr-o faza.... Nu inteleg cum de a aparut abia acum? Tocmai acum? Cum de apare scanteia aia care da tot felul de idei, ca mai apoi sa se stinga brusc, iar toate ideile sa para stupide? Probabil ca eu interpretez intr-un mod eronat. Putea fi si mai rau...ultima m-a tinut 1 an si abia am scapat....probabil ca nu am inteles ce trebuie, asa ca o iau de la capat....numai ca acum e diferit. Hm, stiu foarte bine cum stau lucrurile, dar tot aia e...Ultima data a fost mai usor si a trecut mai repede...sunt curioasa ce o sa invat eu din asta? Poate o sa inteleg canva cum functioneaza mecanismul si....aiurea...a intelege ceva de genul asta presupune a nu fi om....poate tocmai asta e. O sa las intelesul pe alta data, momentan ma chinui sa invat. Eu am provocat totul, eu o sa rezolv. Mai intrigant e faptul ca si omul ala ciudat trece prin aceeasi chestie, dar saracu' probabil nu stie ce e aia si nici nu stie ca stiu. Ciudata persoana...sau poate judec io gresit. Ochii aia de sobolan stiu cam multe si nu o sa-i las sa vada nimic. Prima impresie trebuie ascultata in cazul asta, iar prima impresie mi-a zis sa stau departe. Numai ca ma fascineaza. Asta e de fapt, sufar de curiozitate excesiva si vreau sa stiu ce ascund ochii de sobolan. E greu a descifra si nu-mi vine sa ma uit direct, pentru ca si sobolanul stie sa vada...asta poate fi periculos pentru mine. Imi place sa ma uit in mintile oamenilor puternici, siguri pe ei, inteligenti...numai ca am un prost obicei sa incerc sa aflu secrete...partea nasoala e ca le aflu pan' la urma daca vreau neaparat. Asta ma deranjaza. Care era problema mea? A, da....mi-am facut-o cu mana mea Cam stiu io undee hiba, da' nu imi prea place sa recunosc...da' trebuie, ca io mie imi spun totul. De ce nu? De aia, ca sunt pareri preconcepute, false..care ma atrag asa cume atras fluturele spre bec. Trebuie sa le pun in ordine si apoi sa le analizez cum trebuie...dup'aia o sa-mi gasesc linistea iar. O sa dureze cam 2-3 zile

Trimis de: leirn pe 8 Mar 2007, 10:55 PM

Dupa ce am citit ce mi-am scris mi-am dat seama ce problema am: imi place sa analizez oamenii aia de care ziceam si peste care dau cam rar. Numai ca lucrul asta ma face sa imi leg mintea de a celui pe care-l studiez...Ma oftic ca nu pot sa-mi leg mintea asa cum trebuie de cine vreau( pisoi!). Pentru ca NU MA LASI! Poate o sa citesti intr-o zi ce am scris, poate o sa vii la mine si o sa ma intrebi, io o sa-ti raspund, apoi vine randul meu sa intreb. Nu, nu vreau sa aflu ce-mi ascunzi, doar vreau sa ai incredere...si sa ma lasi sa-ti arat. Eu nu as mai avea atunci ce sa tin doar pentru mine, dar pana nu vii tu, eu nu pot sa-ti arat...Te-ai gandit vreodata ca imi faci rau daca pui tot felul de bariere intre noi? Ce ai avea de pierdut?Nimic. Ce ai castiga? INFINITUL!

Trimis de: leirn pe 9 Mar 2007, 02:03 AM

Ma simt debusolata...un pic pierduta, parca. Imi revin eo. Nu am nimic, nu sunt trista, nu ma plictisesc, dar e ceva....nerezolvat...care ma duce la o rascruce de drum....O sa rezolv. Cred in mine si imi pare bine ca trec prin asta....
Nula die sine linea

Trimis de: leirn pe 14 Mar 2007, 04:20 PM

Cata nevoie sa scriu aveam si nu am putut....nici macar nu pot scrie exact aici, da' tre sa ma descarc cumva, ca ard... Am ramas fara cuvinte. Ascult michael jackson de cateva zile...si am fost sa alerg...am atat pe net mai mult ca atunci cand ma joc wow. de ce? de aia! Si a fost bine....sunt praf! Mi s-a daramat un intreg sistem de valori.....norisori in paradis. Imi mergea asa bine....si ma loveste cate o chestie d'asta, care exista doar in mintea mea, ce-i drept, dar ma deranjeaza. Sunt foc...

Trimis de: leirn pe 20 Mar 2007, 11:53 AM

Am visat ca era eclipasa totala de soare apoi a fost inca una, am2 in 24 de ore. Si apele fierbeau, iar oamenii aveau rani pe piele de la arsuri....nu aveai unde sa mergi, unde sa fugi....Cel mai acut vis din ultima vreme...ma simt debusolata....si totusi, stiu ca pot face lucrurile sa mearga asa cum vreau. Observ ca-mi pun singura bete-n roare cateodata.... Nici chef sa imi scriu aici nu am. de ce? Pentru ca sunt confuza si nu stiu ce vreau de la mine... + ca ma simt ca o bitch. Toc ce vreau esa ma lasi sa vad...da' tu fugi mereu! Si mai zici ca de ce nu te cunosc....

Trimis de: leirn pe 23 Mar 2007, 02:39 PM

Ma doare inima. Nici nu stiu daca la propriu sau la figurat, da' ma doare. Si am enerveaza ca nu vad solutia. Pur si simplu nu-mi dau seama sau nu vreau sa stiu....O sa treaca, asa cum trec toate. Nu mai am chef de nimic.o sa-mi revin.

Trimis de: leirn pe 31 Mar 2007, 08:17 AM

Am visat ca-i dadusem inelul lu' vara-mea. Imi placea inelul ala si avusesem 3 ocazii sa-l iau inapoi, sa nu i-l mai dau....si totusi i l-am dat...si'mi parea asa rau.. Asta e un vis din ala care e facut in limajul meu propriu..daca l-am interpretat corect inseamna ca am gasit naibii solutia aia pe care o caut...Acum lucrurile revin la normal cat de cat. M-am linistit, dar intrebarea ramane. Mai mult pseudointrebare, da' nu conteaza. O sa plec in exil,,,iar . Imi prinde bine si am nevoie de asta, dar o sa-mi fie dor...asta e! nu ma pot *** contra vantului , dar e in natura mea sa schimb. Pot sa trezesc oamenii , dar mai bine nu...Cum ziceam, nu deschid porti pe care nu le pot inchide....doar daca....Oricum, oamenii ma fascineaza din ce in ce mai mult si pretuiesc la ei ceea ce conteaza cu adevarat: ce au mai bun...

Trimis de: leirn pe 15 Apr 2007, 09:14 AM

Pauza. Am avut pauza...asa as lua cateodata pauza de viata...nu sa mor, doar sa iau pauza si sa privesc din exterior o perioada pentru ca lucrurile se vad altfel dinafara. S-a terminat exilul. Nimic rau in casa aia...acum sunt doar eu, iar lucrurile devin normale acolo...asta face ca fascinatia mea pentru casa aia sa scada...ciudata mai sunt! )
Ma tot gandeam...pur si simplu am creat ceva ce nu exista si care ma atrage mai mult decat as vrea, iar eu ma complac in situatia asta.

Am avut tot felul de vise...nici unul normal, toate in limbajul lumii, dar incep sa cred ca e si ceva personal... Intr-unul dintre ele vedeam cum o planeta intra in atmosfera incet...e rotunda(normal! ), maro, cu cratere....cumva vie...si vine, vine, apoi are loc impactul si toata lumea moare...si eu mor. Nu am mai patit sa mor in vis.Pan' la urma cred ca am fost exact la limita, caci se facu totul alb si se auzea o muzica....nu o pot descrie...perfecta. Si se desprindeau bucati de peste tot...iar eu, brusc, priveam din alta parte. In alt vis luna se departa de pamant foarte rpede...si de apropia o alta luna, de gheata, care trebuia sa echilibreze. Nu mi le mai amintesc pe toate sa mi le scriu...o fi fost vreo 5-6 in ultima saptamana. As vrea sa pot face ceva, dar nu stiu cum... Si singura nu prea are rost sa ma apuc pentru ca cu o floare nu se face primavara...

Imi plac oamenii care ma inconjoara...am fost ieri cu o parte din ei la cafea...si ma gandeam ce norocoasa sunt sa am prietenii pe care ii am. Diseara e concert...imi plac concertele in aer liber pentru ca oamenii de acolo se acorda cu muzica si se leaga intre ei...si vibreaza devenind toti ca unul. Se transforma intr-un organism si se hranesc unul pe altul cu energie....misto. Am facut greseli...am indepartat de langa mine pe cine nu trebuie. Fara replica. Pur si simplu. Nu stiu daca a fost o alegere buna, dar...

E greu sa fii rege. Pentru ca un rege nu trebu sa conduca. El trebuie sa aiba grija de tot. El nu are supusi, ci parteneri, ajutoare. Un rege trebuie sa stie ce sa faca si cand. Inspira respenct nu prin frica, ci prin faptul ca el da putere celor din jur...el e punctul de echilibru. Curajul nu inseamna lipsa fricii, inseamna puterea de a o infrunta.


Simt lumea, muzica, frorile, cerul, pamantul, oamenii...si ma doare.

Trimis de: leirn pe 17 Apr 2007, 10:23 PM

Pana in gat. Pana acolo m-a bagat propria-mi imaginatie. Nu-mipare rau, dar ceva nu e in regula...tot spun asta, dar chiar nu e! Ce sa fac io sa treaca? Sa astept? Sa meditez? Ambele? Intutil. Trebuie facut ceva repede, altfel se incurca toate treburile....Cum mama drak tocmai acum s-a gasit? De parca nici nu ar fi existat inainte. Spun cam multe cui nu trebuie... Mai bine tac...
Dupa ce o sa treaca si asta, ca o sa treaca, sunt curioasa ce o sa invat...care e scopul adevarat, ca io vad mai multe... Nu vreau sa sufere nimeni din cauza mea. Ar trebui sa fiu mai atenta, dar e ceva care ma tot impinge sa fac cum nu trebuie, iar mie imi place, ca asta ma ingrijoreaza! Ca-mi place, mai bine zis, ma complac... Cate as scrie acum de-as avea cuvinte....

Trimis de: leirn pe 25 Apr 2007, 12:59 PM

Viata e simpla, da' oamenii o fac sa para asa complicata.... Ma simt de parca io car in spate 5 galaxii si un sistem solar. ma fascineaza centrul ala. Ce o fi acolo? Io nu-i cred p'astia, ca numai abertatii spun... In fine, logica e corecta, dar variabilele sunt incorecte si incomplete.
Asa am un chef sa...zbor...Nu m-am mai ocupat de Eu, nu am mai facut nimic din cate aveam de facut. Imi ocup tot timpul gandindu-ma la chestii inutile si inexistente aici. Ce e cu mine? Nu am voie sa spun, nu am voie sa scriu...nu am voie nimic, da' asa as striga in gura mare, poate imi ofera cineva 2-3 raspunsuri.
Si era asa bine inainte...desi intrebarile au existat MEREU. Asta ma nelinisteste, ca au fost acolo inca de la inceput si acum au aparut mai multe. Si iar o dau in diverse...
Mare prostie am facut ca am scris aici... Si ca o sa mai scriu...

Trimis de: leirn pe 5 May 2007, 12:11 AM

In sfarsit, totul incepe sa se indrepte. Ma simt de parca as fi atis piatra filozofala. Am inteles intr-o secunda ce ma chinui sa vad de cateva luni incoace. Si e bine. Acum sunt pe lace sa-mi regasesc linistea. Imi pare bine ca am trecut prin ce am trecut, nu regret nimic. Daca nu era asta, eu nu as fi avut cum sa invat ce stiu acum...si mai am de invatat din chestia asta. Ma simt din nou in echilibru...Am cam stricat eu niste rteburi, dar se repara cu timpul...timpul le repara pe toate, desi ma simt atemporala de al o vreme'ncoa...Eh, macar acum pot sa-mi vad de ale mele.

Trimis de: leirn pe 5 May 2007, 12:56 AM

Neah, ca mi-am pus o dorinta...si s-a indeplinit. Ma sperie faptul ca nu mi-am pus dorinta aia pentru mine, dar totusi s-a indeplinit. Asta e...bine Pentru toata lumea. Hm, mare prostie era sa fac, noroc ca m-am trezit la timp . ... Of, si totusi...ce ar fi fost daca? Eh, era DEAD END, ca am studiat io problema pe aproape toate partile. Bucla infinita si neconstructiva...Totul e bine cand continua cu bine. Gata cu prostiile, mi-am revenit, m-am intors mai 'ntelejenta decat eram. Intr-un coltisor o sa ramana pentru multa vreme ideea, da' asa e bine, sa fie...
Mi-am dat seama ca simteam totul, eram peste tot, dar nu vedeam VIATA...nu gasesc termen mai potrivit. Asta trebuie sa reglementez, ca de aia imi dadeau toate alea cu rest. Tocmai am descoperit din ce e formata o mica parte din gramada de lucruri pe care le am de invatat...si-mi place. O sa invat sa simt viata, o sa incerc sa am incredere...sa cred si in ceilalti, nu doar in mine...da' e greu. Cu cat e mai greu, cu atat imi place mai mult

Trimis de: leirn pe 5 May 2007, 06:58 PM

Nu conteaza. Acum ma refac...E bine sa te refaci dupa ce ai fost in deriva o perioada mai lunga de timp.
I'm a gamble in the wind
E greu sa fi om. Sa simti, sa stii, sa vezi...si , mai ales, sa crezi.

Trimis de: leirn pe 7 May 2007, 11:43 AM

Problema se pune in felul urmator: ma fascineaza si confund lucrurile. Trebuie sa vad cu cel putin 5-6 mutari inainte ca sa iasa ce trebuie. Jocul ala...m-a captivat...de mult timp il vad peste tot, cred ca e de la grafica ) . Tre sa trag o linie intre ce vreau si ce-mi doresc de fapt. Simt nevoia sa ascult Enigma...asa ca asta fac....si-mi pun ordine in idei ca acum sunt asezate cu furca
Da...trebuie sa vina sesiunea, sa ma mobilizez un pic. Multe mai au de invatat oamenii, iar eu mai multe ca toti la un loc...Acum chiar ar fi indicat sa vorbesc cu cineva cu experienta, cineva care a trecut prin ce inca trec io, dar nu cunosc pe nimeni care sa stie. Am nevoie de o a 2-a parere, ca sa-mi pot io construi o parere proprie despre lucruri ce nu le stiam pana acum. Chestia asta nu o pot lamuri doar eu cu my voice, nu. Trebuie discutata cu altcineva...Da' nu am cu cine, ca e problema speciala....Ma descurc io cumva, ca de obicei. As putea...da' e cam periculos ce vreau io... Ce vaca sunt! Trebuia sa ma gandesc la asta mai dinainte! Acum mi-a picat fisa!
RETURN TO INOCENCE, asta e solutia! BIne, nu chiar solutia, ci calea spre ea...E periculos ce vreau io sa fac, dar...imi place sa risc

Trimis de: leirn pe 13 May 2007, 12:26 PM

(intelectul + IQ + imaginatia)/ 3 ...c e chestie. Asa e. Nu e de ajuns sa fii inteligent...tre sa ai imaginatie, dar mai trebuie sa ai si piese, ca sa poti construi.
Cica oamenii nu cred faptele atunci cand sunt dovedite, ci atunci cand le inteleg. Pai, da, ca asta e problema. Din inertie, vezi ce vrei sa vezi sau ce crezi ca ar trebui sa vezi, uitand de adevarata imagine. Aici se potriveste: "Nu vad pana nu cred"
Nu am facut bine deloc ca am neglizat unele chestii. Era sa scot o caramida tocmai de la temelie. Am visat ca inot, 2 nopti la rand...ape limpezi si adanci, in care ma simteam bine. Incerc sa-mi spun ceva, as vrea sa stiu ce
Iar o sa se petreaca o schimbare....un nou level up.
Bai, viata-i vasta! Am vazut io! Asa ma incurc singura in ideile proprii si asa m-am ametit ca am uitat scopul. Mai grav, pun la indoiala ceva in care cred instinctiv...


What is love?

Trimis de: leirn pe 14 May 2007, 06:22 PM

Si asa e bine. eu am tot ascultat pana cum, a venit timpul sa ma asculte si pe mine cineva... Am sfaturi pentru oricine, mai putin pentru mine in perioada asta... Nu stiu daca e bine sa vorbesc despre ce vreau io cu oricine. Intr-un fel, stiu ca nu e bine, da' e relaxant. Si tre sa mergem in oras... nush daca e bine....A, am uitat sa imi mentionez fenomenul * , ca asta e: un fenomen. Tin la el ca la un frate, da, nimic mai mult. Vreau sa-l ajut, ca are nevoie, dar ar fi mai bine sa stau de-o parte. E mai complicat decat ma gandeam io.Are potential si e pacat sa se iroseasca, de aia tot incerc. As putea sa-l invat multe, dar e posibil sa fiu inteleasa gresit. Si pisoi m'a inteles gresit...mai ales el. Si nici macar nu vrea sa discutam...nici io n'am deschis subiectul, dar...A fost binevenita perioada asta de "ratacire" a mea.... m'a ajutat mult. Am aflat chestii esentiale, dar cu fiecare raspuns gasit au aparut alte 10 intrebari. Ma simt...de parca totul se rezolva cum vreau eu ..asta e bine...imi era dor sa ma simt nemuritoare...

Trimis de: leirn pe 17 May 2007, 06:49 PM

Hm...interesant. Io cred ca stie foarte bine sa citeasca in mintile oamenilor...poate nu-si da seama. Am avut un vis ciudat. Iar. Nu mi-l scriu, nu mi-l amintesc, a ramsa doar senzatia. As putea cere ajurorul LOR, asa cum l-am mai cerut de 2 ori pana acum. M-ar ajuta, stiu sigur, dar nu-mi prea vine. Imi pare rau. Sincer. Nu stiu ce sa mai cred. iar trebuie sa uit...si sa ma aconcentrez acolo unde e nevoie. Nightwish - "Ghost love score" . Ma inspira melodia asta...Ma dadeam azi-noapte in leagan si ma simteam una cu brazii si cu cerul...si cu pamantul. Dup-aia miroseam a padure, nu stiu de ce... Imi vine sa plang...ma simt...infinita.
Vine sesiunea. Am si io o hiba: pot orice..ma intreb: o sa reusesc sa iau 10 la toate examenele? Numai asa, sa vad daca mi-am exersat bine vointa. Pot sa o fac si pe asta, dar de la a putea pana la a reusi sunt cativa pasi de trecut...cum ar fi sa rtec peste nevoia de a juca pe calculator . Poate si de data asta o sa vina la mine "Lady in gold", cum a venit cand eram mica, sa ma invete lucruri. Ar fi cazul. Incep sa cred ca trebuie sa actionez EU, ca sa ma pot dezvolta. Cum de nu m-am gandit? EU trebuie sa descurc toate astea, ca sa pot creste. Ce tampenie!

Trimis de: leirn pe 21 May 2007, 04:41 PM

Nu credeam ca o sa fie asa simplu. A inceput sa se trezeasca. Aste urmaream. E pacat sa nu se trezeasca, are potential. I-am zic ca pot vedea... ca si el poate, de fapt, oricine ar putea daca ar fi atent Ma bucur ca a dat dovada de receptivitate. Asta e bine, dar mie ceva nu mi se leaga. De data asta, EU am nevoie de indrumare si nush de pe unde sa o adun...e grele! Ma macina toate gandurile si trebuie sa stau sa le sortez...se tara dilemele pe mine...Scopul principal a fost atins...nu indeplinit, dar atins. Pentru el trebuie timp. Mai mult sau mai putin, depinde. Tre sa ma organizez.
Iar vine sesiunea. presimt ca o sa vina o vara luuunga. Si ca o sa ma doara inima...asa cum m-a durut ieri, cand ma simteam de parca mi-a cazut cerul in cap...de 2 ori! Si doar eu mi-am provocat starile astea. Al naiba de greu e sa nu ma complac in situatia asta. A draq padure, iar nu se vede din cazua copacilor. But I have the power!

Trimis de: leirn pe 24 May 2007, 07:14 PM

Totul e bine in lume Acum toate se leaga, iar eu m-am linistit....dar ma intreb: am ingropat problemele undeva sau am rezolvat din ele?
Incet, incet, se aduna si iese ce rtebuie...asta e bine...pentru ca eu primesc ce merit

Trimis de: leirn pe 25 May 2007, 06:52 PM

Ma uitam aseara la artificii...si pentru prima oara in viata mi-au placut cu adevarat. Parca eu le cream. Multe si colorate, cum imi plac mie. Multimea de oameni privea hipnotizata la ele, fiecare cu gandurile lui, dar formand un singur organism. Japonezii aia pareau asa impacati cu lumea...
Mirodenii. Tot felul de culori, gusturi, mirosuri, adunate din lumea intreaga. Munti, ape, cer, viata. Pe toate le-am simtit ca fiind ale mele. Incep si eu sa simt viata de peste tot...infinitul incape in mine. Sa mor, iar nu am cuvinte. E o stare...cum sa-mi explic...de bine, de impacare. Hm...nu chiar de impacare, mai degraba de "trezire".
E ciudat sa ma simt asa dupa ce am lucrat ore in sir la proiectul ala Nici mancare nu mi-a trebuit...parca eram in transa. Eu am vrut sa realizez imposibilul: sa fac chestia aia azi. Si am reusit

Trimis de: leirn pe 2 Jun 2007, 01:01 AM

Iar stau pe net in loc sa invat...da' imi place. Acum ma simt bine...iar. Tre sa fac terapie de shoping, ca sunt in covalescenta. Vreau sa citesc, sa ma uit la filme, sa ascult muzica...sa dorm. Da, ar fi cazul sa dorm...sa-mi pun ordine in idei. Ma bucur ca nu am pus capat ideilor acelora atunci cand as fi putut. Daca faceam asa, nu mai aflam multe lucruri pe care tre sa le stiu. Ma mobilizez. Gata. Ce tampenie!

In alta ordine de idei, nu mai vreau la tara. Nu-mi trebe. Sa nu aud. Am rezolvat ce era de rezolvat si gata...ma gandeam, nu cumva e un fel de "capcana" sa ma tina departe? O sa trec, da' nu stau acolo, nununu!

Mi-am gasit un videoclip si o melodie misto....superba imbinarea.

Asa sa ramana...nu mai vreau complicatii deocamdata. E perfect ca nimic nu e perfect

Trimis de: Eclectic pe 3 Jun 2007, 11:37 PM

Deci perfectiunea reprezinta o suma de imperfectiuni ?

Trimis de: leirn pe 9 Jun 2007, 01:04 PM

Eh...daca incep sa despic firul in 4 pe tema asta...stam de povesti mult si bine . Ma refeream la faptul ca un lucru nu trebuie sa fie perfect pentru a fi frumos, la faptul ca daca multe lucruri merg rau nu inseamna ca asta e ceva...rau. Ideea e ca si raul, si binele, isi au rostul lor si asa trebuie sa fie. De aia imperfectiunea e ...perfecta, pentru ca lucrurile nu se impart , de fapt, in bune si rele....asta in viziunea mea

Trimis de: leirn pe 9 Jun 2007, 01:19 PM

Iar am fost vaca . Iar nu am apreciat ce am, iar am vazut ce nu e....si iar am exagerat. Da' acum stiu ce e de facut in privinta asta...am avut toane, ce, n'am voie?! Mai gresesc si io...mai ales io . Si acum in loc sa invat stau pe net...si joc tampenia aia de joc, care m'a invatat multe. M'a invatat sa privesc lucrurile si din alte unghiuri si am experimentat chestia aia cu 90% transpiratie, 10% inspiratie...E adevarata. Exersati, exersati, exersati! Ce tampenie!
L-am speriat pe G. ...i-am zis ce numar de subiect o sa-i vina...si ala i-a venit...i-am zis niste chestii despre el pe care doar el credea ca le stie. Oare fac bine ca ma bag? Io asa simt...deci asa fac. E pacat sa se iroseasca...talentele ale atrebuie folosite, mai ales in cazul lui...
Am o stare...de bine...atat de bine ca nu-mi vine sa ma apuc sa invat azi alea 200 de pag. pe care tre sa le stiu pentru poimaine. Da' daca vreau, pot. Tre sa experimentez treaba aia pe care o descoperisem...da' inca nu o stapanesc prea bine. Incerc..poate iese. Ar fi recomandat sa iasa, altfel ma duc si la toamna la examenul asta .
Trebuie sa repar ce am stricat. Nu...nu repar nimic. Inlocuiesc. E cel mai bine asa. Pentru ca "viata trebuie traita privind inainte, dar inteleasa privind inapoi"
Am uitat de casa de la tara. Si nu ma mai simt decat vagi conexiuni cu locul ala...mai mult, nu vreau sa ma duc la vara acolo. Daca totu' a fost o "ambuscada"? Ce naiba! Nici chiar asa! Iar scriu tampenii...mai bine ma duc sa invat. Mi-am aberat destul pentru azi.




"Vrem de toate si orice, vrem sa fie ce nu e"

Trimis de: leirn pe 12 Jun 2007, 09:23 AM

Mi-era dor...asta mai lipsea iar. Iar am o stare d'aia fiindca iar nu ma pricep. Asa si trebuie, ca nu rezolvasem cum trebuie problema asa ca s-a intors. Bine a facut. De azi ma apuc sa invat pe ex urmator...mi-am cam fortat norocu' la examenul de ieri....am vrut sa vad daca ghicesc ce subiecte imi vin,,,,fara sa le visez.....si am ghicit. Exact alea au venit Mi-am permis, e materie usoara, da' la ex urmator invat TOT. Bullshit! Imi atrag singura atentia de la probleme prin invatat...am gasit pe cineva cu care sa vorbesc despre "chestie"...si m'a linistit....dar "ceea ce cauti in altii sau in afara ta se afla, pe masura intelegerii tale, in tine, ratacitorule." Doar eu am raspunsurile. De ce? Pentru ca tot eu am cauzat problemele.
Ma sperie cateodata cum se implinesc dorintele...o fi normal? sau asa e peste tot? Nu conteaza prea mult...
Am dormit 13 ore si am visat numa' porcarii...am avut iar vise d'alea "cu probleme". Printre altele, un fel de monstru din lock ness era intr-o piscina in care vroiam io sa intru si ma gandem cum sa-i tai capul...si zburau unii cu avioanele foarte jos si trageau in oameni cu nush ce ser care nush ce le facea...si am luat un ac d'ala sa-l duc la cineva sa-mi zica ce e. O sa interpretez mai tarziu. Ideea generala era ca ma simteam mai bine inainte...stiam ca ce se intampla asa trebuia sa fie si ca io sunt "part of the process"...si mai stiam ca....era din cauza mea oarecum. Mda....I got a problem

Trimis de: leirn pe 15 Jun 2007, 09:11 AM

"Mai vars o lacrima pentru Pamant..."
Ce vreau de fapt? Sa mor daca stiu...am invatat azi-noapte toata ziua . Chiar am invatat ieri toata ziua, ca deh, alaltaieri imi trebui sa stau pe net toata ziua...Merge metoda aia a mea...retin orice dupa ce citesc de 2-3 ori, bineinteles, presupunand ca am si inteles in timpul asta ce citesc, altfel nu merge.
Cum sa scap io de hiba asta care nu vrea sa treaca? Nici nu vreau sa scap, daca ma gandesc mai bine, da' cum sa ma impac cu ea? Mi-a cam cazut in cap sistemul de valori..revin...What is love? De ce simt fiintele, toate fiintele, nevoia sa primeasca si sa ofere afectiune? Si de ce tanjesc oamenii dupa scantei? Si de ce dragostea poate lasa loc si la "focuri de paie"? Si de ce...o gramada de lucruri...o sa ma lamuresc io candva...ca imi pun intrebari fara sens si mai bine m-as duce sa invat

Trimis de: leirn pe 21 Jun 2007, 06:06 AM

Forta fie cu mine! Am ex' de la 8 si nu mai am stare. Vreau NEAPARAT sa-l trec...ma teri multa si grea...vreau sa fie seara si sa-mi scriu aici ca am trecut....mie de obicei mi se implinesc dorintele, da' daca acu' nu se implineste din oaresce motive, cum ar fi ca nu trebuie sa ma culc pe o ureche si sa astept sa-mi vina toate de-a gata, ci sa muncesc pentru ele...DA' io am muncit...de mai bine de 1 sapt' invat..si stiu cursurile alea din scoarta-n scoarta...si n'am mai visat subiectele...tocmai acum, cand aveam nevoie...da' am visat ca-mi daduse profu' 6. Sunt stresata. Stresata rau, nu oricum...nici la bac nu am avut emotii asa mari...N-ar fi un capat de tara daca pic, da' io vreau sa trec...si atunci cand un om isi pune o dorinta intreg universul comploteaza sa i se indeplineasca; acu' s aici depinde de o gramada de coeficienti, cum ar fi cat de mult ii afecteaza dorinta pe altii si in ce mod. Probleme, probleme...am visat numai suruburi, asamblari cu pre/stran/gere, conuri nush de care si alte tampenii...Mda, traiesc periculos!
Si dupa ce trece examenul o sa revina problema cealalta...da' nu conteaza...acum ma intereseaza viitorul apropiat...apropiat de ora 8, care nu mai vine o data. Pacat ca nu am buton de skip, ca l-as folosi...sau nu, ca mie imi plac senzatiile tari. Nimic nu e mai misto ca momentul in care trag biletul cu subiecte. Mi se pare cea mai tare faza dintr-un examen. Merit sa trec. Am muncit mult...pacat ca nu cat trebuie incat sa stiu perfect...si toate alea. O gramada de coeficienti si desene si demonstratii...si ba, bla...AM mai descoperit o metoda. Sa vad io azi cat de buna e.....E momentul sa intru in panica.

Trimis de: leirn pe 21 Jun 2007, 03:08 PM

10. atat am luat. Acu' ma dreg...sirealizez ca n'am mancat si n'am dormit bine de 2 zile....imi revin

Trimis de: leirn pe 28 Jun 2007, 10:54 AM

Visam ca sunt un pui de dragon albastru care zboara fara aripi, ca tocmai cresetau. Superbe melodiile alea doo . Sistemu' de valori trebe revizuit...poteca de aur a fost upgradata si integrata langa celelalte...acum nu mai e solitara, e inconjurata de viata. Curios lucru...Am atat de multa treabaaa...si nu fac nimic Am vrut sa vad daca pot lua 10 la toate examenele...pot, da' si cat am muncit...Bine, ala de ieri nu a prea fost pe merit, da' acu' ce sa zic?! Nu conteaza...important e ca mi-am dovedit mie ca pot...
Asa. as sta acum sa fac revizia aia la sistemu' de valori, da' ar insemna sa scriu aici niste trebi...pe care chiar nu le pot zice la nimeni. O sa ma duc in exil la tara cateva zile., acolo am timp sa reflectez...si o sa scriu pe foi, ca sa ma pricep...dup'aia, dupa ce pricep, o sa le ard. Ah, mi-am amintit de casa de la tara. Am cam neglijat-o...sper ca nu s-a intors cine nu trebuia acolo. Poa' sa vina, cum apare, cum dispare , ma ocup io!
Maine. promit ca maine fac revizia....nu mai astept. Macar sa stabilesc pasii. Am vazut ca m'a cam bulversat "chestia". Cred ca am avut un mic soc.
Forta aia cre macina piertele instantaneu...si care se hranea singura si se dezvolta multiplicandu-se...mda, tre sa vad...

Trimis de: leirn pe 2 Jul 2007, 11:44 PM

Mari prostii mai fac si io...visam ca ma bat cu nush ce si a facut ceata..iar eu am gasit un cristal care ma conducea prin ceata aia...da' eram atat de obositaaa...si asa ma simt. obosita. Am facut o gramada de tampenii....nu regret nimic, dar trebe sa la inteleg. Ma simt naspa...nu stiu exact de ce, da' daca am starea asta oi avea io vreun motiv bine intemeiat. Si iar am vorbit prea mult...am uitat sa tac atunci cand nu am, de fapt, nimic sa spun...Vreau...nu stiu ce vreau, aici e problema. Nu stiu ce vreau, nu stiu de unde vin, nici unde ma duc...but i like it. Io cred ca sufar de un mic complex, acum mi-am dat seama. Imediat scap de el...nu mai avusesem demult complexe ))
Ma duc sa ma uit la videoclipurile alea si sa ascult muzica..Am o perioada descendenta...da' io dau inapoi doar ca sa-mi iau avant si dup'aia ma tot duc

Trimis de: leirn pe 5 Jul 2007, 10:28 AM

'Mnezei! Iar trebuie sa aleg...imi place sa aleg, imi place ca stiu cand trebuie sa aleg, da' asa ma enerveaza cand vad un durm care nu duce nicaieri...In cazul asta, mi-ar placea sa stiu exact care drum nu duce nicaieri, ca sa nu merg pe el. La draq! Tre sa fiu rationala. Acu' e cazu', stiu io. Nu pot sa aleg pana nu mi-e clar...si exagerez si aberez prea mult. Ia sa plec io in exil, ca acolo ma lamuresc.
Am sunat o nebuna...ma certasem cu ea, da' imi era dor de ea...din vina ei ne-am certat, da' am sunat eu. De aia. Si acum imi pare bine...poate pot sa o repar, da' ea se afunda si se tot duce, pentru ca nu stie cand sa aleaga...Imi e frica. Frica sa nu ma afund si io...desi as putea sa imi revin. Ce porcarie! Eu sunt puternica, eu pot sa rezist la orice si...tot universul comploteaza cu mine...asa ca, sa nu-mi fac griji, rezolv io cumva
Si am un chef de invatat, ceva de speriat...acum chiar am luat-o razna ))

Trimis de: leirn pe 7 Jul 2007, 08:38 AM

Ce tare! Am visat azi-noapte ca a creeat un univers. Murise soarele asta si io am ajutat sa se fac altu' si am facut planete...misto. Inainte visasem ca eram bolnava si ca mi-a facut unu' injectii cu sange sa-mi revin...si imi reveneam..scosesem din mine, parca, o umbra care nu avea ce cauta acolo. Dup'aia umbra aia incepuse sa creasca si sa ia forma umana...nu stiam cum sa scap de ea, da' am gasit io o solutie si...nu am distrus-o, am dus-o departe de mine. Oricum, tare chestia cu universu'. Ma simt bine...inseamna ca problemele mele sunt pe cale sa se rezolve , iar eu o sa renasc...o sa evoluez. Me like it!
Cred ca o sa transform juranlu' asta in jurnal de vise...si o sa mi le interpretez aici.
Maine am ultimu' examen...nu prea vreau io sa se termine sesiunea, ca m'am invatat asa si imi palce sa invat toate tampeniile alea. Imi place atmosfera de sesiune ...da' daca am facut azi-noapte un univers, oi fi io in stare sa traiesc si fara "sesiune"

Trimis de: leirn pe 10 Jul 2007, 11:25 PM

Problema e urmatoarea: io nu pot vedea infinitu' in mine deocamdata....nu mai vad universul care exista in mine...adica, il vad...Tocmai mi-am dat seama: incercam sa vad limitele infinitului, de aia nu mai vedeam...Sa recapitulez: unii au mintea un castel, altii un loc in subteran, altii mai stiu io ce...io mi-am facut un univers, sa ma incapa, ca doar sunt infinta...numa' ca imaginie pe care le cunosc io au limite, de aia unele imagini din mintea mea sunt neclare. Neah, e greu sa-mi explic, da' macar am lamurit o chestie scriind...tre sa meditez mult si bine.
Mai ne ma duc cu bicicleta...sper sa nu ploua.
Ce misto e in vacantaaa

Trimis de: leirn pe 11 Jul 2007, 12:23 PM

N'am avut parte de plimbare. Da' ma simt asa binee...nush ce am, da' e misto. Viata e frumoasa daca o privesti din unghiul care trebe...si daca nu e frumoasa, nu'i nimic, dezvoltam estetica uratului

In mijlocul desertului un om canta dumnezeieste din vioara. Un leu se apropie ii da tarcoale cantaretului si se aseaza la cati-va pasi de el miscandu-si capul in ritmul muzicii. Mai vin doi lei si se aseaza si ei langa cantaret. Dupa inca ceva timp vine un al patrulea leu care il mananca pe cantaretul nostru. Pe o craca in apropiere doi vulturi fac conversatie:
- Ti-am spus eu ca daca vine surdul s-a zis cu muzica....


Ion mergea intr-o zi pe camp cu caruta, in spatele carutei mergea si cainele lui. Se supara Ion ca, calul mergea prea incet si incepe sa dea cu biciul in el. Da o data, da de 2 ori, a treia oara se intoarce calul la el si zice "Ba Ioane da esti chiar asa..." Ion se sperie cand il aude si o ia la fuga, si fuge si fuge, si cainele dupa el, si fuge prin padure , cainele dupa el. La un moment dat oboseste si se aseaza langa un copac gafaind, cainele vine si el tot obosit si zice "Ba Ioane...ce m-a speriat calul ala cand a inceput sa vorbeasca"


Maria Magdalena e urmarita de multimea infuriata de desfraul ei...
Se intrevede o bataie cu pietre, cum era la moda.
Isus:
- Stati! Cine n-a pacatuit niciodata sa arunce primul!
Liniste in multime. Totusi, de undeva din spate o femeie imbracata in negru lanseaza o caramida fix in teasta Magdalenei.
Isus (uitandu-se in multime):
- Mai, mama, ma disperi!

Trimis de: leirn pe 18 Jul 2007, 10:13 AM

Duminica am fost cu bicicleta...si am cazut ca fulga in m***e la intoarcere Acum arat ca rocky...da' mult mai bine ca acu' 2 zile. Nu regret nik, ca m'am distrat. Si...a meritat cazatura, stiu io de ce Vineri tre sa plec in alta excursie da' nu-mi prea vina, ca unde ma duc io nu prea pot face baie si stau 5 zile...acu' oi vedea io...Azi am reusit sa fac baie cum trebe, ca nu mai facusem de sambata, deh, aveam plagi deschise...am turnat apa oxigenata pe ele dupa ce am terminat, timp in care injuram in toate limbile pe care le stiu. Io nu vreau sa ajung batrana si fara puteri...asa naspa e...mai bine ma'mpusc ...mda, e rau sa fii tinut la pat...s'au mirat doctorii cum draq de ma vindec asa repede, da' ei nu stiu ca io am "secretul din gradina", care vindeca orice daca crezi... .
Si ce misto se vedeau brazii aia...muuulti brazi si mirosea a rasina

Trimis de: leirn pe 4 Aug 2007, 01:39 PM

Am facut, in sfarsit, ce trebuie. Inca am o strangere de inima, dar...asta e. Am fost "in exil" si am stat fo saptamana. Am citit cartile alea doua pe care le cautam si...am rezolvat problema...sau asa cred. Din cate-mi amintesc io, am mai rezolvat-o de 2-3 ori, dar nu prea bine, de vreme ce revenise.
Imi pleaca colegii de apartament...si tre sa gasesc altii. Imi ia si pisica........... Mi-e un pic frica: am visat 2 nopti la rand serpi. Nu-mi e frica de serpi. POate e un vis provocat de temertile mele, sper eu, nu unul care ma avertizeaza cu privire la viitor. M-oi descurca eu intr-un fel sau altul.
Maine ar trebui sa ies in oras cu g si a, da' nu prea vreau sa ma duc. O sa ma imbolnavesc subit. Cam vreau sa tai legaturile, sa las omul in pace...nu are rost sa ma joc cu el. Am fost egoista...rea...debusolata. Probabil ca si el s-a prins ca nu are nici o sansa. Asta sau a zis ca e mai bine nici sa nu incerce. Ma duc sa dorm...cu pisica . O sa mi se mai aseze din idei in ordine, ca parca tot cu furca sunt puse

Trimis de: leirn pe 6 Aug 2007, 04:47 PM

Reflectam io azi la ideea de "cel mai bun", zis si "the best" sau "the great motherfucker". . Ma gandeam ca io devin din ce in ce mai buna...pana la urma, o sa fiu cea mai buna daca vreau neaparat. Am observat insa ca cei mai buni au o perioada cand raman acolo in varf si dup'aia ori stagneaza, ori regreseaza. In ambele cazuri, apare unu' mai bun. Am constatat ca mereu am avut in cap ideea asta: sa aleg pana raman cu ce e mai bun, eficient etc. Imi place perioada asta a mea de ascendenta...sunt printre cei mai buni, dar nu cea mai buna. De fapt...ma gandeam ca e mai bine sa fiu pe lucul 2, sa urc mereu, decat sa ajung sus si sa cad...cat timp continui sa urc inseamna ca inca nu am ajuns la limite. Imi place sa cred ca nu am limite. Cat timp cred asta, asa e, pentru ca limitele exista doar pentru cei care cred in ele. Oare ma deranjeaza ideea de stagnare sau ideea de a fi depasita de cineva? Hm...ambele. Asa e aici: mereu e un peste mai mare . Imi place sa lupt, pentru ca...pot, pentru ca stiu sa inving, dar si sa pierd...Acum ma simt ca si cum as fi gasit si pierdut ceva in acelasi timp.
Ma gandeam io asa in timp ce ma uitam la cai verzi pe pereti ca metaforele, comparatiile si alte alea numite figuri de stil nu-s facute doar pentru a incanta cititorul...scopul lor initial, zic io, a fost sa exprime cat mai bine ceea ce cuvintele, in general, nu pot sa faca: starile de spirit. Nu poti sa "povestesti" o stare de spirit, asa ca incepi sa asociezi cu ce ti se pare mai portivit...si asa apar figurile de stil. Sa iau ca exemplu personificarea:
-Mama, zice alinuta cea blonda, ce e aia personificare?
- Personificare, draga mea, e atunci cand o vaca, asa ca tine, vorbeste.
"Pomul care face ciori cum se numeste?"

Trimis de: leirn pe 17 Aug 2007, 12:41 AM

Iar sunt singura acasa si mi-e un sooomn...da' nu dorm, ca mi-e urat . Copil tembel. Vreau si io...sa ma simt iubita, sa aiba cineva grija de mine...ar avea cine, da' nush ce e cu el. S-o fi plictisit? Vrea altceva? nu-mi dau seama, nu intreb, nu mai fac nimic. Am obosit. Ma simt trista, singura...impresii, ca nu sunt singura, da' io asa ma simt. Asa sunt eu, mereu nemultumita. Mereu vreau mai mult, mereu caut altceva, mereu mi se pare ca se poate si mai bine...Acum aberez, ca as dormi si nu am cum, da' ideea de baza tot aia e.
La naiba...ma gandeam sa-i zic tot si gata. daca vrea pricepe, daca nu, asta e...nu cred ca o sa mai pot tacea prea mult. Vreau sa spun in gura mare ce problema am, sa stie toata lumea si gata. Sa nu ma mai tot feresc. Numai ca ar fi o tampenie, o imprudenta si ceva nefolositor sa fac asa ceva. Nu toata lumea trebuie sa stie, doar anumite persoane...carora imi e imposibil sa le zic. Si fac prea mult caz din nimic. Totul e cauzat de imaginatia mea bolnava . Am cerut si mi s-a dat...acu' tre sa ma descurc.
Asa e problema asta a mea: cum dispare, cum apare! Ori o rezolv, ori ma obisnuiesc, ori...tre sa mai fie o cale, mereu e
Scrisesem pe niste foi ce reflectam io la tara...si mi se pare logic. Numai ca....logica mea e fazica.

Trimis de: leirn pe 21 Aug 2007, 12:38 PM

Asa ma enerveaza muierile astea...cand zici ca ajungi la mine in 10 min, poi vino-n ****a ma-tii la cat ai zis, sau anunta. Mda, imi caut colege sau ce o fi, de apartament...2 cotoharle sau cuplu(hetero ). Io cuplu as prefera si as mai prefera sa fie format din persoane cu IQ peste medie, ca sa am si io cu cine sa ma intelege, eventual sa ne imprietenim...sa nu mai stam ca strainii cum am patit cu ceilalti. De data asta, io fac regulile: NO chefuri! si curatenia se pastreaza/face/intretine cu aprticiparea tuturor.
Ma enerveaza agitatia asta...sper sa-mi aleg bine colocatarii. Iar tre sa ma duc la tara...m-oi duce o saptamana, am nevoie. Sunt curioasa ce-mi aduce din Nemt/ia copilu' ala Ete asa fuge gandu' de la una la alta si uitam ce vreau sa scriu: tre sa fiu foarte atenta, ca am capatat tendinte depresive. Ce draq, io nu-s asa...ma duc la tara, reflectez si imi revin. M-am consumat degeaba pan' acum. Am mai vazut cat de fragil e pragul dintre normal si ceea ce e considerat anromal....totul tine de perceptii...nebunia nu e obiectiva, e pur subiectiva.

Trimis de: leirn pe 23 Aug 2007, 10:50 AM

Mi-am gasit cu cin' sa stau. Unu' cu una, de care mi-a placut mie. Am vb cu ea la tel si am stiut ca cu ei o sa stau...e exact ce-mi doream (as usual ). Ma apucase un pic doru' de vechii colegi, neah, am stat 2 ani impreuna....dar cel mai dor imi e de pisica . O vreau inapoi, dar nu se poate...
Sambata plec iar in exil . Ma simt puternica. Am fo chiar si la oftalmolog sa vad daca nu cumva ma holbez miop la lumea din jur. A zis ca n'am nici pe draq, da' stau prea mult la calc...si mi-a dat sa-mi pun ochelari de protectie. Mi-oi pune...orice imi prelungeste timpul de jucat la calculator e binevenit )
"You got the fredom to choose"

Trimis de: leirn pe 24 Aug 2007, 04:37 PM

M-am tzapit acu' cateva ore. In cel mai simplu si previzibil mod. Am stiut instinctual ca ceva nu e in regula, ca e o pacaleala, da' ratiunea mea, mai bine zis lipsa ei, nu a ascultat de instinct. Asta e. Am comis-o Nimic ireparabil, dar.... Oricum, regretele n'au rost;da, trebuia sa sun inainte, nu dupa aia, da, trebuia sa ascult ce mi-a zis instinctul. Asa trebuia procedat, da' io am facut pe dos. Stiam io ca am oaresce urme de naivitate in mine si ca, desi pot manipula usor, am si io punctele mele slabe in privinta asta. Acum chiar nu mai am incredere in nimeni, in nici un serviciu sau promisiune. Daca inainte priveam cu suspiciune atotstiutoare, dar superficiala, acum stiu ca nu era suficient. Trebuie vazut totul repede, in ansamblu. Nu, nu am avut ghinion, mi-am facut-o cu mana mea. Am vrut sa scap de o slabiciune de-a mea, acum am reusit. Am cerut, dar nu mi s-a dat ce am cerut, ci ocazia de a ajunge la acel ceva. O lectie cam dura, dar care trebuie invatata. Ceva ala pe care il vroiam io nu se obtine din regrete sau pareri de rau, ci din puterea de a depasi problema si de a invata din ea. De rezolvat nu poate fi vorba pentru ca e genul de problema "consumata".
Sa invatam deci:
1. Oamenii stiu instinctual atunci cand ceva nu e in regula. Mi-am incalcat propria regula neascultandu-mi instinctele. De acum incolo o sa fiu mai atenta si nu o sa ma mai arunc cu capu'-nainte, cum am obiceiul ca, deh, imi place sa risc.
2. Evident, e rau sa fi pacalit, dar asta o afli cel mai bine din experienta. Desi ma gandeam cum sa aburesc diverse persoane ca sa-mi fie mie bine, ba chiar mi se pare ca am si facut asa de cateva ori, acu' mi-a trecut. Nu o sa insel pe nimeni("never say never", dar, cel putin, nu mai am idei d'alea ) si o sa fiu atenta la chestii d'astea si nu numai, ca sa nu mai fiu la randul meu inselata.
3. La faze de astea, la care cel "suferind" este vinovatul, e necesara puterea de a accepta ce ai facut, de a te ierta pe tine insuti si de a merge inainte invatand din cele intamplate.
4. Nu doresc raul persoanei respective, desi primul meu gand a fost cum sa ma razbun. Razbunarea nu aduce nimic bun, nici macar banii mei inapoi. Daca banii mei l-au facut fericit, sa-i fie de bine. Ma gandeam la karma, la cum fiecare primeste ce merita si la faptul ca daca io nu-s suparata pe ala, karma poate nu functioneaza in cazul asta. Adica, io tot la razbunare ma gandeam, da' mai subtil. Simt un gust amar la gandul ca ramane nepedepsit, dar asta trebuie depasita. E inutila pedeapsa lui pentru mine. Nu ma ajuta cu nimic. Hm e nevoie sa lucrez la chestia asta. De ce oamenii simt nevoia sa se razbune? Nu stiu, dar io nu sunt de acord cu asta. Nici cu principiul "Intoarce celalalt obraz" nu sunt de acord...si totusi simt ca m-as simti io bine daca ala ar fi pedepsit.
5. Nimic nu e ireparabil, nimic material nu e irecuperabil. Totul se vindeca in timp, iar ranile se inchid si nu lasa urme daca sunt "tratate" asa cum trebuie. Ce facem cu ranile adanci, ca alea tot lasa un semn, cat de mic? Le acordam atentia necesara astfel incat sa se vindece si lasam semnul in pace...e bun pentru a aminti de experientele trecute, de invatamintele capatate din ele si...personalizeaza, Unele cicatrici sunt fascinante. E darevarat, nimic nu mai e cum a fost, dar asta nu inseamna neaparat ca e mai urat

Trimis de: leirn pe 1 Sep 2007, 08:36 AM

Me back from the exile Si ma dusei pe coclauri...si m-am gandit, am citit fo 2 carti ale caror autori sunt dezaxati. Io nush ce au hindusii astia: ca lumea e doar iluzie doar durere, ca mintea nu se poate gandi decat la un singur lucru, ca e bine sa o golesti si sa renunti la imaginatie....si alte prostii. Au pornit bine, dar au ajuns la concluziile astea eronate. Nu sunt de acord cu ei. Totusi, au dreptate in ceea ce priveste dualitatea: aia trebuie indepartata din minte, mai trebe inlaturate ideile preconcepute si atasamentul. In rest, o varza totala ce zic ei. Mneah, fiecare cu stolu' sau...nu ma mai apuc sa-mi comentez ce am citit ca ma dor tastele.
Am avut la tara un vis, de fapt 2 la fel, d'alea despre "cum ar fi daca..." si unu' in care mi s-a aratat o faza pe care am trait-o a 2-a zi, asa, sa se confirme primele 2. Vroiam in disperare sa aflu un raspuns...si am aflat. Mai trebuie doar sa urmez ce stiu...e grele
Speranta, credinta, puterea de decizie....ele sunt in toate, nu exista ghinion. Pe de alta parte, mintea omului e un instrument foarte puternic....de aia se tin necazurile lant uneori, pentru ca apare ideea de "bad luck" de nesansa...si omul care gandeste asa, actioneaza ca atare...si astea e grele, da' ideea de baza e: nici o dorinta nu ramane neimplinita daca omul crede, lupta si...asteapta

Trimis de: leirn pe 6 Sep 2007, 10:42 AM

"Sunt atatea stele si cand te uiti prin geam...il vezi pe el in ele; de-ar fi in fata ta, iar v-ati privi prin ochii mintii"

Iar visele alea....Ar fi cazul sa le ascult. Sunt inconstanta, dar nu asta e problrma. Problema e ca...nu ma ascult. Daca eu nu ascult de mine ce pretentie sa mai am de la restu'?!


Esti frumoasa ca o stele, tu mi-ai rupt inima`n doi… toate sufletele mele bate pentru tu si noi…
Vand Rotweiller. Mananca orice si ii plac foarte mult copiii…
Daca va este frica sa nu va ingrasati, incercati sa beti inainte de fiecare masa 50 g de cognac. Cognac-ul, precum se stie din batrani, atenueaza teama.

Trece lebedele-n zare, io ma uit, ele dispare...

Trimis de: leirn pe 7 Sep 2007, 09:44 AM

Am învăţat că nu poţi face pe cineva să te iubească. Tot ce poţi face este să fii o persoană iubită. Restul… depinde de ceilalţi.
Am învăţat că oricât mi-ar păsa mie, altora s-ar putea să nu le pese.
Am învăţat că durează ani să câştigi încrederea şi că doar în câteva secunde poţi să o pierzi.
Am învăţat că nu contează CE ai în viaţă CI PE CINE AI.
Am învăţat că te descurci şi ţi-e folosit farmecul circa 15 minute. După accea, însă, ar fii bine să ştii ceva.
Am învăţat că nu trebiue să să te compari cu ceea ce pot alţii să facă mai bine, ci contează ceea ce poţi să faci tu. Am învăţat că nu contează ce li se întâmplă oamenilor, ci contează ce pot să fac eu pentru a rezolva.
Am învăţat că oricum ai tăia, orice lucru are două feţe.
Am învăţat că trebiue să te desparţi de cei dragi cu cuvinte calde; s-ar putea să fie ultima oară când îi vezi.
Am învăţat că poţi continua încă mult timp după ce ai spus că nu mai poţi.
Am învăţat că eroi sunt cei care fac ce trebuie, când trebuie, indiferent de consecinţe.
Am învăţat că sunt oameni care te iubesc, dar nu ştiu s-o arate.
Am învăţat că atunci când sunt supărat am DREPTUL să fiu supărat, dar nu am dreptul să fiu şi rău.
Am învăţat că prietenia adevărată continua să existe chiar şi la distanţă. Iar asta este valabil şi pentru iubirea adevarată.
Am învăţat că, dacă cineva nu te iubeşte cum ai vrea tu, nu înseamnă că nu te iubeşte din tot sufletul.
Am învăţat că indiferent cât de bun iţi este un prieten oricum te va răni din când în când, iar tu trebiue să-l ierţi pentru asta.
Am învăţat că nu este întotdeauna de ajuns să fii iertat de alţii ; câteodată trebuie să înveţi să te ierţi pe tine însuţi.
Am învăţat că indiferent cât de mult suferi, lumea nu se va opri în loc pentru durerea ta.
Am învăţat că trecutul şi circumstanţele ţi-ar putea influenţa personalitatea, dar că TU eşti responsabil pentru ceea ce devii.
Am învăţat că dacă doi oameni se ceartă, nu înseamnă că nu se iubesc. Şi nici faptul că nu se ceartă nu dovedeşte că se iubesc.
Am învăţat că uneori trebuie să pui persoana pe primul loc şi nu faptele sale.
Am învăţat că doi oameni pot privi acelaşi lucru şi pot vedea ceva total diferit.
Am învăţat că indiferent de consecinţe cei care sunt cinstiţi cu ei înşişi ajung departe în viaţă.
Am învăţat că viaţa îţi poate fi schimbată în câteva ore de către oameni care nici nu te cunosc.
Am învăţat că şi atunci când crezi că nu mai ai nimic de dat, când te strigă un prieten vei putea găsi puterea de a-l ajuta.
Am învăţat că scrisul ca şi vorbitul, pot linişti durerile sufleteşti.
Am învăţat că oamenii la care ţii cel mai mult îţi sunt luaţi prea repede…
Am învaţat că este prea greu să-ţi dai seama unde să tragi linie între a fi amabil, a nu răni oamenii şi a-ţi susţine părerile.
Am învăţat să iubesc ca să pot să fiu iubit..."




Curses!!!

Trimis de: leirn pe 16 Sep 2007, 11:18 AM

Citeam pe aici si...mi-a venit sa plang. Jurnalul lui sterjan parca... Curios, mai frumoase sunt creatiile provocate de suferinta, decat alea care vin din bucurii. Ciudata mai e fiinta umana.
Ma gandeam ieri la notiunea de "poteca de aur", conectata la Tot. Hm, vreau sa-mi scriu ceva si nu nimeresc, mai bine o las pe mai tarziu.
Imi e dor de pisica mea. vreau sa am catei si pisici cu care sa ma joc. Sunt atat de calzi, de inocenti, cautand in permanenta afectiune. Se uita cu ochi mari si colorati peste tot, vin si se lipesc de mine si se simt fericiti....Vreau sa interzic practica de a pune animale in custi/lanturi sau alte asemenea.



Realizezi ca traiesti in anul 2007 fiindca.....
1. tastezi numarul PIN, fara sa vrei, la cuptorul cu microunde.
2. de ani de zile nu ai mai jucat solitaire cu carti reale
3. ai o lista cu 15 numere de telefon ca sa iti suni familia formata din 3 persoane
4. trimiti un mail colegului care sta linga tine
5. ai pierdut contactul cu prietenii fiindca nu ai adresele lor de e-mail
6. te intorci dupa o zi lunga de lucru acasa si raspunzi la telefon cu numele firmei
7. formezi 0 la telefon ca sa primesti informatii
8. esti de 4 ani la locul tau de munca, dar pentru 3 firme diferite
10. toate reclamele de la TV arata si o adresa de web
11. intri in panica cind realizezi ca ai plecat de acasa fara mobil si te intorci din drum ca sa-l iei
12. te trezesti de dimineata si deschizi outlook-ul inainte sa bei cafeaua
13. inclini capul, ca sa zimbesti ;-)
14. citesti textul asta si rinjesti
15. mai rau, stii deja ca vei trimite mailul acesta mai departe
16. esti prea ocupat ca sa iti dai seama ca din lista lipseste punctul 9
17. te mai uiti o data pe lista, ca sa vezi daca intr-adevar punctul 9 lipseste .... si acum rizi.... Hai, trimite mai departe .... : -) asa e, nu? Apropo: Un om de stiinta sud-american a descoperit, dupa cercetari indelungate si complicate, ca persoanele care nu sint sexual active isi citesc e-mail-urile cu mina pe mouse. Acum nu mai are sens sa iei mina de pe mouse, e prea tirziu......

Trimis de: leirn pe 29 Sep 2007, 01:18 PM

Totul se uita si se pastreaza doar esenta. Natura protejeaza in privinta asta. Esenta e sursa din care se invata, mecanismul ce transforma fiinta umana. Durere, anxietate, tristete, lipsuri - ele se pun intre om si el insusi facandu-l sa nu se mai vada pe sine. Uita sa creeze, sa se construiasca pe el insusi, gandindu-se doar la neajunsurile din viata lui. le lasa a-i acapara fiinta devenind incet-incet precum un paianjen sugrumat de propria-i panza.
Orice stare negativa de spriit care nu este inteleasa, transformata si integrata, dar care e hranita si dezvoltata, duce la regres. Fiinta stralucitoare, puternica, fara limite, se incatuseaza pe sine in necazuri si suferinte de tot felul si astfel se...stinge. Nimic nu e de nereparat, dar nimeni nu incearca sa repare ceva despre care nu stie ca e stricat...

Oamenii nu vor sa traiasca singuri. sunt fiinte sociale si, fie ca recunosc, fie ca nu, fac parte din acelasi organism. Ce se intampla cu cineva care tocmai si-a pierdut iubitul/a? Se intampla multe, dar, in principiu, sufera. Atunci cand se intampla asta, se lasa cuprins de durere, macinat de ea, simte ca totul s-a sfarsit etc. Daca are puterea sa treaca mai departe, va fi mai liber si mai intelept ca inainte. Din nefericire, a continua devine pentru unii sinonim cu a se resemna. Ajungi la concluzia ca nu mai exista iubire pentru tine, ca ai si alte lucruri spre care sa-ti reversi energia, ca ar fi mai bine sa gasesti pe cineva "acceptabil" cu care sa imparti singuratatea. Calea asta mi se pare un drum infundat, o amorteala a sufletului. e ca si cum ai trai, sa zicem, pentru a fi un om de succes care are parte si de mancare calda atunci cand ajunge acasa. Ce sec! Nu condamn, nu judec si inteleg...doar reflectez la genul asta de situatii; ar face bine sa relfecteze si cei care trec prin ele. Chiar si durerea il poate impinge pe om mai departe, spre un nou inceput unde poate fi cu adevarat fericit. Stagnarea, amorteala, nu fac decat sa stinga sufletul, sa reduca fiinta la o creatura care lupta pentru a avea hrana, adapost, urmasi si...ATAT.

Trimis de: leirn pe 29 Sep 2007, 01:33 PM

Am fo sa ma tund si m'a cioplit aia in ultimul hal. M-a tuns mai scurt decat am vrut...but when life gives you limes, make a limonade .
Mi se pare ca nu-s tocmai in regula. Simt teama cand ma gandesc la lucrurile bune pe care le am si mi-e frica sa nu le pierd. Ma simt confuza...mi-am schimbat esenta, imi construiesc spiritul, dar am nevoie de indrumare mai ales acum. Ma surprind eu pe mine, dar acum pot sa analizez tot ce-mi trece prin cap si sa pun la locul lui. Vechile obiceiuri si crezuri s-au dus...a ramas esenta cu care trebuie sa construiesc noul, dar sunt prea sensibila in eprioada asta si ma simt un pic dta peste cap.
Am nevoie sa gasesc in mine noua putere si sa o folosesc. Am nevoie sa ma simt puternica, pentru ca sunt. vreau energie noua, care sa ma inspire....tocmai am gasit.
Cum am putut sa uit ce e mai important? Am crezut o vreme ca iubirea adevarata moare, desi undeva, in mine, stiam ca nu e asa. Nimic mai presus ca iubirea, nimic mai bun, nimic care sa implineasca, s aprevina si sa alunge...
Compromisuri...nu se fac atunci cand e vorba de iubire. Nu se renunta pentru nimic. Nici pentru valori lumesti, nici pentru sine(care trebuie totusi insingurat uneori, dar niciodata lasat fara dragoste).
Mi s-a oferit cunoastere in schimbul iubirii. Am refuzat.
O lupta poate fi castigata doar de cei care participa la ea.

Trimis de: leirn pe 30 Sep 2007, 01:11 PM

Ma gandeam io ce pixu' meu am de sunt in halul in care eram ieri, ca eram in ultimu' hal. Am constatat ca am urmatoarele probleme:
1. Ma enerveaza ca am parul un pic mai scurt decat trebe si nu-mi place cum sta.
2. Ma streseaza neshte facturi care sper sa nu vina.
3. Ce am facut io in ultimele luni a fost un pic pe langa felul meu de a fi. Hm, de fapt, pentru felul meu de a fi de ACUM.
4. Io mi-s in constructie ca fiinta si ma simt un pic confuza...se creaza un nou sistem de valori, iar asta cere concentrare si atentie.
Problema 1. pare cea mai nesemnificativa, insa e la fel de importanta ca problema 4, cu care se si leaga. Sa-mi explic: io sunt invatata sa se uite lumea dupa mine pe strada, sa ma admire. Nu-mi plac taranii care se baga in seama, nu-mi place sa mi se faca complimente gratuite, nici n-am nevoie de priviri insistente pentru a mi se confirma feminitatea, dar e placut sa stiu ca impresionez. Daca nu-mi sta parul bine nu ma mai sunt la fel de atragatoare. Acum realizez ca invat o chestie la care ma gandeam cu cateva zile un urma. Visam asa cu ochii deschisi cum descopar io neshte treburi la mine si le folosesc, numai ca vroiam sa stie si altii de ele, cu alte cuvinte, "sa ma dau mare" . Mie asta nu mi se pare un lucru bun. Adica de ce sa stie si altii despre realizarile mele? Bineinteles, daca ii ajuta, daca ii face si pe ei sa evolueze alaturi de mine, atunci sa afle, dar asa, doar de dragul se a se uita la mine ca la soare, n'are rost... So, chestia asta cu freza ma trimite la a invata sa tin multe pentru mine, sa invat sa nu mai iau in seama "admiratia". Cam ca in bancul ala in care un evreu ii minte pe toti ca e bolnav, ca sa nu se duca la slujba de duminica si sa joace golf. D-zeu cu Petre se uitau la el, iar d-zeu il face sa dea o lovitura extraordinara. Petre zice: "Doamne, pai ce faci, nu-l pedepsesti?" "Lasa-l, mah, nu vezi ca nu poate sa spuna la nimeni?"
De ce simt oamenii satisfactie atunci cand afla si altii de succesele lor? O sa aflu io . Pan' la urma, las paru' sa stea in durerea lui cum o vrea, ca pot fi frumoasa si fara sa fiu admirata. Imi pare bine ca am ocazia sa invat ce vreau/am nevoie sa invat. Deh, perele pica, da' nu se pun singure in sac.
Problemei 2 n-am ce sa-i fac, nu depinde de mine. Ce o fi, o fi. M-oi descurca, as usual
Problema 3, ca si problema 4, cer timp si intelegere. Treptat, o sa ramana din problema 3 doar esenta, doar ce trebe pentru a constru io...cat despre 4...hihi, imi plac genul asta de probleme.

Trimis de: leirn pe 4 Oct 2007, 12:43 AM

Am visat azi-noapte ca aveam o sosie si ca era bolnava de cancer. In fine, eram cu ea un fel de sora geamana...Nu e prima oara cand visez ca sunt 2 eu si asta imi da de gandit. Nu am dubla personalitate, ce naiba! Oricum, sunt putin speriata...Sa fie vorba ca dispare EU vechi si ramane asta nou? Ca de schimbat, m'am schimbat...chiar si esenta s'a schimbat. Am facut ce am crezut a fi potrivit. Trebuie sa analizez mai atent. E un vis a carui descifrare nu o vad acum.

Trimis de: leirn pe 5 Oct 2007, 10:30 AM

Ma simt ca o bitch...Nu am taiat raul din radacina si am facut oameni sa sufere. Mai mult, vad defecte si le consider trasaturi principale. Big mistake. Am fost egoista, nu m'am gandit la altii, am neglijat...Acum o sa repar.
Am fost ieri pe la un prieten sa jucam wist. Acolo mai era lume, rockeri toti...cred. Ma uitam la ei si vedeam cat de special se crede fiecare. Fiecare e special in felul lui, noah, dar...! Era o tipa care cica se da "dura", genul de persoana care e mandra ca spune lucrurilor pe nume, nepasandu-i daca raneste, care se ia de oameni incercand sa se impuna . Mai era unu' care ii judeca pe toti...cum sa explic...ca un om care se uita printr-o sticla verde si crede ca toate sunt verzi. Mi-au lasat o senzatie neplacuta oamenii aia, nush de ce.
Nici sa ascult muzica nu am chef...bine, am ascultat la casti cu vol. la max si poate de aia. Ma simt ca un nou-nascut...liber si...nestiutor. Simt ca, intr-un fel, am renascut, doar ca acum sunt diferita....am ajuns sa ma speriu io pe mine
Iar tre sa ma iau la analizat, da' mai bine m'as juca linii....

Trimis de: leirn pe 15 Oct 2007, 11:59 PM

Mor de somn, da' tre sa-mi scriu aici, sa-mi organizez ideile. Am prea multe de invatat si nu ma pot concentra la toate in acelasi timp.
1. Tre sa rezolv chestia aia cu admiratia. Ma gandeam ca vreau sa-mi perfectionez stilul de joc...dar de ce? Ca sa fiu admirata? Si asta la ce-mi trebe mie? Nici macar nu e sanatos...
2. De vazut cum se pastreaza "stralucirea", cum se evita viata de robotel care nu stie decat serviciu, casa, masa. Vorbeam cu un coleg si-i ziceam ca-mi place nush ce masina...El nu se gandea care-i place, el se gandea pe care ar putea sa o aiba si o alegea pe cea mai accesibila la momentul respectiv, zicand ca aia -i place... "Adevaratele infrangeri sunt renuntarile la vis". Asta a fost un exemplu al faptului ca se afunda tot mai mult, renunta la vise pentru ca nu are speranta reusitei. Hm...complicat.
3. Cum vine asta ca atunci cand te atrag 2 oameni nu stai sa vezi pe care il iubesti mai mult, ci pe care l-ai putea avea alaturi intr-o casnicie? De unde ideea ca siguranta e mai importanta ca dragostea? Am vazut multi oameni facand asta...Prefera confortul sigurantei in locul furtunii dargostei...Nu inteleg...

Trimis de: leirn pe 21 Oct 2007, 12:17 PM

Intrebare:
-De cati politisti e nevoie pentru a schimba un bec?
Raspuns:
-De 5: unul se urca pe masa, iar ceilalti invart masa.
Intrebare:
-De cati forumisti este nevoie pentru a se schimba un bec?






1 pentru a schimba becul

1 pentru a posta si anunta ca becul a fost schimbat

14 pentru a impartasi experiente similare si a arata noi modalitati de
schimbare a becului

7 pentru a avertiza asupra pericolelor ce apar la schimbarea becurilor

27 pentru a corecta greseli gramaticale aparute in posturile despre schimbarea becurilor

53 pentru a lua la misto pe cei ce au corectat greselile gramaticale

2 profesionisti in domeniu care sa atraga atentia ca termenul corect este ''lampa''

15 care sa pretinda ca au lucrat in domeniu si termenul ''bec''este la fel de corect

109 care spun ca forumul nu este despre becuri si discutia trebuie mutata pe un forum despre becuri

111 care sustin ca atata timp cat toti folosim becuri, discutia este utila
pe forum

306 pentru a discuta care sunt cele mai bune metode de a schimba becuri, care sunt cele mai bune, de unde se pot cumpara si cat costa

27 pentru a posta linkuri catre siteuri unde pot fi vazute diverse modele de becuri

14 pentru a spune ca linkurile nu sunt corecte si a posta pe cele corecte

33 pentru a cita tot ce s-a postat pana in momentu respectiv si a raspunde ''si eu''

6 pentru a atrage atentia sa se foloseasca functia ''cautare''

12 pentru a posta ca ei renunta definitiv la forum din cauza divergentelor aparute pe marginea subiectului

143 pentru a spune ''cauta intai pe gugal si daca nu gasesti nimic despre becuri atunci intreaba pe forum''

16 posturi unde doi membri poarta o discutie total paralela cu subiectul

24 posturi in care li se atrage atentia sa foloseasca mesajele private sau e-mailul

1 moderator care sa avertizeze ca daca nu se inceteaza cu mesajele aiurea va inchide topicul (

1 membru nou al forumului care raspunde la 6 luni dupa ultimul post si totul o ia de la inceput...

Trimis de: leirn pe 23 Oct 2007, 10:38 AM

Incepusem sa am vise "realizabile". Eu visez orice, fac orice la mine in vise, de aceea imi permit sa ma corectez atunci cand am vise conditionate. Exemplu banal: in loc sa visez ca am o casa, visam ca am un apartament, pentru ca e un visa mai apropiat de realitate. Nu-mi place asa...visele trebuie sa tinda cat de sus isi poate imagina cineva, transpunerea in realitate e o alta treaba...probabil imi era frica de esecul de a nu-mi vedea visele implinite. Am uitat cam multe despre mine in ultima vreme...trebuie sa fiu atenta, sa ma corectez mereu. A, si nu as putea trai cu un om care renunta la vise, care are doar vise realizabile, caruia ii e frica sa vada dincolo...Oamenii astia se sting repede.
Inca nu am rezolvat chestia cu admiratia. De ce vor oamenii sa fie admirati? Daca aflu originea sentimentelor de genul asta, o sa gasesc rezolvare, daca nu, caut o alta cale...si gasesc rezolvare . Observ ca am inceput sa scriu ca si cand mi-ar pasa intr-o oarecare masura de parerea celorlalti.Trebuie sa remediez si asta.


Adevaratele infrangeri sunt renuntarile la vis.

Trimis de: leirn pe 31 Oct 2007, 06:40 PM

Oamenii au tendinta sa se indragosteasca de cei care ii admira. Asta ce o mai fi? In cazul unora, nu complexele ii fac sa simta nevoia de a fi ridicati in slavi...dar ce alte nevoi genereaza asta?
Ma simt obosita. Am visat un cal care era furat si pe care eram io...si a inceput sa sara si cand sa cad, m'am trezit. Nu e bine...trebuia sa imi fi continuat vizul in as afel incat sa intorc lucrurile in favoarea mea. Da, imi e frica de esec...dar asta nu ma opreste, am eu grija. Accept infrangerile, dar nu accept renuntarea. Anyway, I'm a winner
Eu nu vreau sa ma sting, vreau sa stralucesc mereu, sa cred mereu ca nik nu e imposibil. Asa o sa fie, pentru ca asa vreau io!

Trimis de: leirn pe 2 Nov 2007, 04:02 PM

M-am simtit iubita de univers...de planete, de culori, de muzica...de tot. Eu le iubesc...si m'am simtit la randul meu iubita. Am nevoie de...nici eu nu stiu. Iar sunt in covalescenta A trecut o etapa, acum ma refac, inteleg, trec mai departe. Mi se pare ca am invatat multe si nu mai stiu ce sa aprofundez mai intai...imi pare bine ca am mai scris p'aci, ca pot sa dau "previous"
Io am o problema nerezolvata demult....dar o trec in plan secundar, ca o exagerez...si nici macar nu e cum cred io.

Trimis de: leirn pe 8 Nov 2007, 12:00 AM

Se-ntampla neshte treburi care ma ...fac sa fiu confuza. Iar am lucruri de invatat si inca nu le stapanesc ep alea invatate deja. Ma supara oraru' ala ca e prea incarcat. Cu unii oameni trebuie atitudine tactica...sa faci in asa fel incat sa te pui in pozitie strategica..sa-i lasi sa-ti dea sah, lasandu-se descoperiti pentru a putea tu sa le dai sah mat. Nu ma leg de nimeni...cat timp sunt lasata in pace. Omuletul ala mic, increzit, cu pretentii de destept, are si el un rol: sa-i faca pe cei ca mine sa evolueze. Sa invete sa renunte la impulsivitate in favoarea strategiei despre care vorbeam....
Vreau mai mult...jocul ala face prea mult parte din gandurile mele. Vreau sa ma joc iar oblivion IV, dar asta ar insemna sa nu ma mai ocup de jocu' ala => as evolua greu...e legat cumva de urcarea mea ca fiinta, da' nu pricep de ce.
Oamenii trebuie priviti cu atentie. Mimica se schimba atunci cand sunt relaxati...si apar asa cum sunt ei de fapt.
Pot sa urmaresc mersul a ceea ce unii numesc "destin". dezavantajul e ca fiecare gand influenteaza, duce la suferinta, din care ramane doar cunoasterea, ceea ce e bine, dar cine vrea sa sufere?! "Ce vrei nu e ce-ti doresti"..si asa apar tensiunile. Ma uitam la film, la clona. Telenovela, da E bine realizata. Prezinta omul asa cum e el, ncii bun , nici rau, fiecare cu problemele si motivele lui. Jade a ales sa lpece, sa lase in urma casa, familia, sa renunte la toate, ca sa poata trai asa cum vrea ea, avand nimic, dar castigand totul.Stralucirea e sufocata de conformare, de s Oamenii nu trebuie judecati dupa standardele mele, ci in contextul in acre traiesc, prin prisma sistemului lor de valori...e grele
So, ce vroiam sa-mi scriu de fapt? .... A,da...sa imi amintesc de mine indiferent de probleme...ele nu trebuie sa durifice....ca la metale: cu cat sunt mai dure, cu atat sunt mai fragile. E de preferat varianta i care stratul de suprafata e durificat, iar miezul tenace....astfel piesa rezista...m-am tampit! In curand o sa-mi povestesc despre grauntii de austenita si ce fericiti sunt ei la tratamentul termic de detensionare.
A, da, problema iar exista in mintea mea...uneori am senzatia ca ma pun in situatii utopice pentru a scoate din ele ce as scoate daca ar fi live...cu consum minim de efort. Tre' sa reflecatez, ca io nu inteleg nik din ce vreau sa-mi zic...pentru ca sunt confuza, pentru ca am cam abuzat de legaturile mele si pentru ca iar am o imagine distorsionata a mea si a altor lucruri...
M-oi gandi maine...sau mai bine s aiau o pauza de gandire si sa ma relaxez, sa las totul sa vina de la sine? Adica sa incetez io sa controlez unele treburi, sa nu mai fiu vigilenta....oi face si asa

Trimis de: leirn pe 16 Nov 2007, 04:37 PM

Nu ma pot vedea cum sunt. Ma percep, simt acel EU, dar nu-mi dau seama ce insusiri are, ce puteri, ce culoare...pur si simplu nu ma pot cuprinde cu mintea...sunt prea complexa si-mi dau forma simpla, dar nu ma multumeste...apare intrebarea pe care si=o pune mintea omului: "Da' dincolo de infinit ce e?" Io-s infinita, dar asta ce inseamna? Cine sunt eu de fapt, ca esenta? Cum sa fac sa ma percep asa cum trebuie? Stiu ca pot...impossible is NOTHING! Cum sa fac sa devin mai puternica? Sa am eu control deplin asupra mea? My voice cine mai e? Si ce e cu sosia aia pe care am visat-o? Oare iar am plecat de la date gresite? Poi da, cum apare un raspuns, iote cum se nasc 1000 intrebari!!! Damn...mi-ar placea sa cunosc pe careva care isi pune aceleasi intrebari, ca doua minti lucreaza mai bine ca una isngura...Eh, m-oi descurca , oricum

Trimis de: leirn pe 20 Nov 2007, 05:10 PM

Ma roade o chestie...alta chestie. Ma gandeam io la oamenii aia cer isi pierd stralucirea cu grijile zilnice. Ma mai gandesc si la o metoda de a reusi pe plan profesional fara a deveni o persoana blazata, insipida...Ma uit la ai mei colegi si vad cam ce o sa devina fiecare. Unul o sa ajunga director sau asa ceva....numai ca o sa fie un tip gras care o sa munceasca mult, o sa faca 2 copii si o sa-si insele nevasta...nu va avea parte de iubire, nici nu va fi fericit cu adevarat....dar va fi bogat, ca asta isi doreste. Beton, nu?! Ce draq! Nu vreau sa ajung asa....Atitudinea e totul...daca vrei neaparat sa faci bani,daca lupti pentru asta ii faci, numai ca in general se duc draq lucrurile cu adevarat importante. Trebuie sa ma chinui de acum sa gasesc un job bun, unde sa pot evolua, care sa ma solicite dpdv intelectual, dar in acelasi timp trebuie sa am grja de mine, sa am grija sa nu ma afund in munca, sa nu am in prim plan producerea de bunuri materiale. totusi, trebuie sa sdopt o atitudine potrivita pentru asta....de-as sti care, bine ar fi
Hm, eu niciodata nu am luat locul I la olimpiade, niciodata nu am fost cea mai buna la karate, niciodata nu am fost cea mai buna la romana(hm, de fapt...am cam fost...intr-un fel), la mate sau la altceva legat de activitatile scolare, insa mereu am avut sclipiri, mereu am avut idei, mereu am iesit din situatiile criza, mereu am stiut ce-i de facut atunci cand era cazul. De ce nu am fost, totusi, prima la ceva? pentru ca nu mi-am dorit, pentru ca nu am facut un scop din nimic, pentru ca mi-a placut mereu sa fac ce vreau, sa nu am obligatii. Nu potentialul mi -a lipsit, ci motivatia. Ma intreb, oare am facut bine ca am procedat asa? Oare as fi fost aceeasi persoana daca, sa zicem, lucram non-stop la probleme de amte? Hm, ma bucur ca am procedat in felul in care am procedat, pentru ca asa am avut timp sa ma joc, sa vad desene, sa citesc, sa meditez. Dar oare nu e momentul sa-mi aleg si io un scop d'asta si sa-l upgradez pana iese cea mai buna chestie? Oare nu ar fi cazul sa ma folosesc de faptul ca am imaginatie nelimitata si idei cu caru'? Ar trebui sa caut ceva care sa....? De fapt, cam ce vreau io sa obtin cu asta? O casa a mea, fo 2 masini, 2 caini si 2 matze si...posibilitatea sa ma plimb prin lumea larga(Egipt, Kenya... ). Nu vreau sa ajung la 40 ani platind inca chirie si traind de pe azi pe maine...as regreta mereu ca nu mi-am folosit darurile, ca doar am destule Da, vreau sa ma realizaz in plan material, dar nu vreau sa involuez sin cauza asta, nu vreau sa ajung un om care doarme, mananca, munceste, eventual face sex, si ala ca trebuie...si cam atat. Nu vreau sa am o viata....normala. Vreau sa fac ceva atat pentru mine cat si pentru ceilalti. Pfoaa, ce-am obosit gandindu-ma...
Io cred ca sunt speriata ca termin facultatea peste 2 ani si nush sa fac nik in domeniu(ma rog, asa mi se pare), nu am experienta, chiar daca am bursa. Dom'le, pe mine ma macina ideea de a avea post de sef, ca deh, el e cel mai bine platit si cu cel mai mult timp liber...si-i poate ajuta pe altii...daca vrea. Hm, eu mereu am fost oportunista, ce-mi fac atatea probleme?! O sa fac exact ce trebuie, exact cand trebuie

Trimis de: leirn pe 26 Nov 2007, 01:04 PM

Cate chestii pot invata dintr-un joc... Am vazut ca io am facut lucrurile pe 3 sfertuti, mai rau, pe jumatate, uneori...am vazut ca lucrurile simple nu le fac decat de mantuiala, pe motiv ca nu ma colplic io cu nimicuri. De mica am facut asa...problemele de mate: daca vedeam solutia, schitam pasii de plecare si nu mai continuam, era chestie de rutina; la fizica: faceam probleme, da' nu mai rezolvam numeric...tot chestie de rutina. Acum , la facultate...desenez vine doar daca trebuie, in rest, cum o fi. Si cand am invatat, tot asa am facut: chestile grele invatate bine, alea usoare aburite. Acum mi-am dat seama ca trebuie sa fac totul cum trebuie de prima data, ca o schita nu-i totuna cu desenul terminat si bine realizat. Si de asta nu am fost io pe primul loc la olimpiade, de ex, pentru ca am fost delasatoare, am lasat lucrurile neterminate. De ce ma gandesc io acum la asta? O fi frustrari din trecut ?) Oare io vreau subconstient sa fiu admirata? Posibil, dar si la asta lucrez: a intelege ca a fi admirata nu-mi aduce nici o realizare. Nu ma hranesc cu priviri admirative, chiar daca, de ce sa nu recunosc, sunt destule, insa anumite lucruri sunt facute doar de asta: sa vada altii ca pot, in al doilea rand, pentru ca in primul rand le fac sa-mi demonstrez mie ca pot, sa-mi depasesc limitele.
So, ce am invatat io in ultima vreme? Ca trebuie sa fac lucrurile bine de prima data, nu e buna tehnica "lasa, ba, ca merge si -asa" sau "Nu lasa pe maine ce puteai face ieri ".
Iar ma leg de jocul ala...cand joc, joc exact asa cum fac si in realitate: pun piesele, dar nu insist prea mult, pentru ca "e treaba usoara, nu?"....nu gandesc toate mutarile. A inceput turneul, io nu am studiat scheme, ca io mi-s tare, dom'le! Oare de ce ma agat io de jocul asta? De ce vreau sa fiu prima? Ca sa-mi dovedesc mie ca pot? Ca sa dovedesc cuiva(?) ca pot? Totusi, a putea face un lucru nu e totuna cu a-l face. Ca se poate orice, da' nu se face orice. Deh, perele nu se pun singure in sac.
Imi urmez drumul pe care mi l-am ales. Pentru asta trebuie sa elimin modul asta de a face lucrurile: "de mantuiala".

Trimis de: leirn pe 8 Dec 2007, 11:51 AM

Iubesc cerul senin. Si copacii Ma simt bine...si iubesc..tot Mi-a luat bluze colorate si un fular colorat, si manusi colorate..si am primit o cutie ce culori.
Am visat ca pamantul era luat de o rasa de alieni acer ii tineau pe oameni sclavi...si rasa aia se razboia cu alta rasa si se hraneau cu energia vitala a pamantului, PAmantul urma sa ajunga precum luna, fara vegetatie, fara cer senin...Cand totul parea pierdut, a venit unu' si a salvat situatia ...si s-a facut iarba verde, cerul senin, iar allienii , toti, au disparut.

Trimis de: leirn pe 15 Dec 2007, 01:14 AM

Cine este EU? Si cu ce simturi se percepe? Asta o sa vorbesc io mai tarziu cu mine. Scris sa nu uit
In alta gramada de idei se gasesta aia legata de idioti. Prosti, da' multi. Vorbesc de ei, ca ma mai apuca si pe mine furiile...mai ales cand vad nesimtire. Muuulta nesimtire...si lipsa de onoare, de fair-play. Trebuie sa-mi amintesc mereu ca unii se comporta dupa algoritmi, fara a-i gandi. Un coleg intrase pe site. Si-a cedat puncte si se dadea mare. Si am intrat si io, cu un nick cu puncte putine..si a vorbit urat cu mine, ca nu stia ca-s io. Am ramas dezamagita...nu asa se face, nickurile alea au niste oameni in spatele lor, da' multi nu pricep, n-au cei 7 ani de pe net, deh. Am trecut de faza in care pun la suflet toat prostiile, dar ma simt profund dezamagita. OOOf, greu e sa-i intelegi pe neintelesi )
Ma simt trista...nush ce e cu mine, nu inteleg multe.... nici macar nush ce vreau. Hihi, ca de obicei, le rezolv io...

Trimis de: leirn pe 18 Dec 2007, 07:38 PM

Azi nu am avut chef sa vorbesc cu nimeni...M-au dezamagit, poate si eu am prea multe pretentii...nici chef sa scriu aici nu prea am, da' tre-sa-mi notez una-alta
Am descoperit ca exista mai multe feluri de inteligenta...nu in sensul "inteligenta matematica, inteligenta emotionala" sau mai stiu io de care. MA refer la inteligenta aia care permite sa iti imaginezi infinitul, care permite sa-ti imaginezi un spatiu 4D, 5D etc... Ma fascineaza creaturile din ocean. Eu nu cred ca acolo nu exista fiinte inteligente...altela in afara de delfini, ca nu au si ei o civilizatie a lor...poate sunt atat de destepti incat se ascund prea bine de oameni. Bine fac, caci oamenii distrug ce nu cunosc, de multe ori. Omul asociaza inteligenta cu puterea de a discerne, de a memora, de a crea si folosi tehnologie, dar asta e inteligenta NOASTRA, a oamenilor. Comparand un om cu altul, da, merge sa folosim criterii d'astea, dar a compara un animal cu un om folosind aceleasi criterii mi se pare eronat. Vreau sa descopar si io alta forma de inteligenta..am avuit o sclipire in care am vazut... Eu pot orice, o sa fac io in as afel sa aflu si cum stau treburile astea
E nah, acum tre sa-mi exlic statusurile...fac ce vreau, pun ce poze vreau, ce statusuri vreau...hm, incep sa ma enerveze astia pe mess. Sau sunt eu intr-o pasa mai nasoala...A trebuit sa ma port "rece " cu cineva, ca sa ma uite, dar se pare ca am facut asa toata ziua cu toata lumea. Mah, acum sa fim seriosi: io mi-s preot? Tre sa ascult toate prostiile, sa le inteleg...da' pe mine nu ma prea asculta nimeni. Io tre sa iert si sa inteleg, da' daca gresesc e foc si para...mda, sunt prost dispusa...tre sa ma relaxez. Baie facut, imi pun cereale cu lapte, ma uit la un film si mi-o trece

Trimis de: leirn pe 18 Dec 2007, 07:49 PM

De fapt ma deranjeaza ca am avzut cat de obsedat e ela...si totul pleaca de la o idee aparent nevinovata. Imi tot pun tot felul de intrebari si ca sa gasesc un raspuns, tre sa am si o intrebare care-l cere, numa' ca la mine intrebarile tot vin si nu stau cu carnetelu' sa le notez. Mda, scriu sa ma descarc. Simt nevoia. Cred ca problema mea e sentimentala...io inca nu am aflat de ce si cum iubesc oamenii. De ce ma intreb? Ete-asa, ca mie nu-mi e clar si pace! Vreau sa stau undeva prin munti fo cateva saptamani. Singura. Vreau si io un mentor. C am-am saturat sa fiu eu mentoru', da' pe mine sa nu ma inteleaga nimeni. Vreau pe cineva ca mine care sa inteleaga ce-i zic, care sa stie sa-mi dea un sfat in probleme mai..delicate. Si...CARE SA STIE SA INTREBE!!! Mi-ar palcea sa gasesc...nci io nu stiu...oof, n-am reusit decat sa ma supar mai rau. Astia cu prostiile lor...iar eu ii bag in seama si pun la suflet toate problemele lor!!
De-as avea o pisica, bine mi-ar fi Ma apuc sa am joc, sa ma linistesc...Azi-noapte am visat furtuna, apa, rape...se apropie ceva rau, dar nu pentru mine, pentru cineva apropiat...sper sa ma insel.

Trimis de: leirn pe 20 Dec 2007, 01:55 PM

Iar am avut un vis d'ala...in care fugeam de cineva, de ceva, ma ascundeam prin paduri... Mi-e asa ciuda cateodata pe unii oameni. ei vor sa fiu cum se asteapta ei sa fiu, numa' ca io-s in felul meu. Nu-mi e rusine de ceea ce sunt. Ascult rock gotic si o gramada de alte alea, nu cred in dogmele crestine, catolice sau mai stiu eu care, ma uit la Sailor Moon, folosesc cuvantul P**a si altele aferente, fac ce vreau si nu ma intereseaza pareri. Asta sunt si multe altele. Nu e greu de inteles. Cui ii place, ok, cui nu, la fel de ok. Asa cum io-i accept pe altii, sa faca bine sa ma accepte si ei pe mine. Daca vor. Daca nu, sa nu mai incerce sa ma schimbe. Asa. M-am racorit.
Mi-am luat o bataie la joc acu' 30m min si nu'nteleg de ce continui sa joc asa neatent. Observ ca m-am demoralizat...tre sa remediez, pentru ca in competitii asta e lucru rau . Eu pot orice, sunt puternica si nik nu-mi sta in cale atunci cand vreau. Pot fi cea mai buna. Mi-am dovedit io la runda trecuta.
Mi-am dorit cand eram mica sa fiu Sailor Moon...cumva, dorinta mi s-a indeplinit...nu in modul fizic, in care ma transform in fetita cu codite si uniforma, ci intr-un mod mai subtil. Sunt ca ea in multe privinte: nu renunt niciodata, nimic nu-mi sta in cale atunci cand vreau, sunt puternica si...iubesc oamenii...si planeta...si soarele, si luna si toate alea. Ma gandeam acum la cei care imi citesc jurnalul...poate m-o crede puerila, dezaxata, sau mai stiu eu cum...si ce daca? Problema lor Cui nu-i place, nu citeste. Sunt ce gandesc, sunt ceea ce sunt. Am calitati, defecte, ca orice om. Numa' ca nu-mi ascund defectele...nici calitatile.
Ce mi-o fi venit mie sa scriu despre parerile celorlati? Eh, oricum ma simt mult mai bine acum. Probabil am adunat in mine unele lucruri nespuse si le-am varsat aici. Maine sau poimaine plec. Oi mai veni dupa revelion. Nu prea-mi vine sa a duc, mi-e bine aici...si acolo mi-e bine, dar...vreau aici. Si nuvreau sa vina vara-mea acolo. Sunt egoista, ei i-ar face bine sa stea cateva zile...da' io nu vreau. Vreau sa stau singura, sa meditez, sa studiez scheme, sa invat pentru examene si sa ma joc cu matzele. Si sa ma duc pe la Grigore. El le stie pe toate . Ma duc, vorbesc cu el, ma lamuresc si meditez...hm, acum realizez ce nevoie am de asta...Si vreau sa trec prin oras sa cumpar chestii multe si coloate. Si cadouri . Ii iau la pisic o carte si dulciuri...multe dulciuri...ingrop cartea in ele, sa caute dupa ea printre ciocolatee Hihi. Imiplace sa fac cadouri..si sa primesc, evident.
Sunt mofturoasa...am cunoscut o fata, ei ii place de mine,si mie de ea, dar...nu e genul care sa-mi devina cea mai buna prietena. Diferente de conceptii, neah...oare nu fac si eu la fel? oare nu triez si eu oameni cand se apropie de mine prea mult? Oare nu-i resping din cauza credintelor lor? Ba da. Incerc sa indrept si asta...da' mai uit si io
Ce de lucruri am de corectat la mine Imi place...Simt ca cresc, ca evoluez....dar tot nu pot sa vad EU, sa-l inteleg...si drumul de aur deviase acum cateva zile. Sa-l indrept? Hm...o sa-l tin drept, sa vedem cum merge
I do believe in fairies.

Trimis de: leirn pe 21 Dec 2007, 12:55 AM

Am fost rea..am judecat, am acuzat, m-am enervat> am uitat ca fiecare om e diferit, ca fiecare are modul lui de a gandi, propriul sau sistem de valori, are dreptul sa creada in ce vrea, are dreptul sa fie cum vrea, are defectele lui.
Azi am primit cadou de la 2 prieteni..si io nici macar nu m-am gandit sa le iau ceva...Pe copilu' ala cu obsesia l-am acuzat degeaba...i-a trecut si acum se comporta si el cum trebe. Era singur, avea nevoie de afectiune si intelegere...io am fost rea cu el. Sunt trista...nu-mi place sa fac oamenii sa sufere...Am uitat sa vad magia din oameni, am uitat sa vad stralucirea din ei...am uitat pentru moment sa-i iubesc...bine ca mi-am amintit
Oricum, ma simt aiurea...cum am putut sa uit?! Eh, acum ce a fost, a fost... Repar eu cumva. Mda...de fo 2 zile am fost rea...si nervoasa...si egoista. O sa invat sa nu mai fiu asa. Nu tre sa reptim, nutre sa controlez...ar insemna sa ma mint...tre sa inteleg...si sa transform. Mesajul ala a fost super. M-a facut sa-mi fie frica...frica sa nu fac sa sufere pe cineva la care tin...nu vreau sa se indragosteasca demine...pentru ca eu nu-l iubesc...adica, ba da, dar nu in felul ala...

Trimis de: leirn pe 8 Jan 2008, 01:48 AM

De cand nu mi-am mai scris io aici a trecut ceva timp...Am io pe foi neshte scrisi, da' nu-i pot pune aici. Ascult "Wish you were here" - Bliss si ma gandesc. Ma gandesc si ma doare. Io ce sa fac? Daca as sti...hm, daca as sti ar fi prea simplu . Mi-am recitit ce-am scris p'aci de un an...am observat ca in perioada de liniste eram mai mica decat acum. de cand s-au tulburat apele, am crescut intr-una. Si mai cresc . E asa greu sa merg pe drumul meu, ciudat, dar o sa merg. Pentru ca vreau, pentru ca pot face orice. Acum ar fi bine sa uit iar? nup, trebuie sa aprofundez. Ar trebui sa ma detasez si sa ma inteleg, pentru ca cin' sa stie mai bine ca mine de ce am nevoie? Dupa cum imi ziceam io anu' trecut, mi-ar prinde bine o a doua parere, numai ca nu prea am cui sa-i zic pentru ca, in general, cei care asculta tind sa ma convinga sa gandesc ca ei. Natura umana, deh. Io ce vroiam sa-mi scriu? Poi, printre altele ca o sa apelez la "forta" . Trebe. Gata. Am hotarat. Aia are si ea rolul ei...Constat ca am nevoia sa fiu eu cu mine si sa discutam. E ca atunci cand ai o problema d'aia de mate in fata si langa ea o foaie cu formule. Asa si la mine acum. Trebe doar sa caut prin formule sa vad care se potrivesc, apoi sa aplic.
Joi am examen si n'am invatat nik. De ce? pentru ca...am avut treburi mai importante . Da' de maine o sa stau si o sa invat. Nici nu ma ating de calculator. Am zis. Si o sa ma educ sa ma concentrez mai bine, ca-mi zboara mintea spre diverse treburi. Numa' ca bine ar fi fost sa fi facut treaba asta cu fo 2 zile in urma. No panic .
Am asa o dorinta sa...fac ceva, nush ce, da' ceva. Simt cum cresc, cum ma extind. Devin mai infinita decat eram. Si mai colorata . Vreau sa mai vad o data forma aia diferita de inteligenta. Era superba. Ascult Crimson Tide si ma simt ca un mag ce a gasit piatra filosofala...da' nu stie ce sa faca cu ea. Va invata

Un lucru se compara doar cu el insusi.

Trimis de: leirn pe 13 Jan 2008, 04:40 PM

Nu am mai stat demult io cu mine aici de vorba. Iar nu-s in stare de om happy. Oricum, ma bucur ca am puncte de reper...io le-am facut . Maine am examen...mai am un pic de invatat, terminat proiectu' si io sa iau 10, ca pot. La ala de joi m'am picat singura, ca daca luam 5 imi strica media. Ma gandeam sa incerc sa iau bursa d'aia de merit, da' as pierde o prietena...si nu vreau. Las' ca e buna si asta de studiu. Poate-mi iese draq media din greseala! Eh, am io grija...
Iar sunt confuza. Imi lipseste ceva. Nu, nu o doaga ), bine, si aia, da' la altceva ma refer. Am ajuns la concluzia ca am gandit prea mult in unele cazuti..si eu am cazut in capcana cliseelor. Deh, om sunt si io. Acum ce fac? Nu stiu sa-mi raspund...Pacat ca nu-mi pot scrie aici cu detalii prin ce trec, m-as simti mai bine. bine mi-ar mai prinde sa am cui spune, care sa si inteleaga. Asa, degeaba vorbesc, ca am ami zis io, da' nik nu am rezolvat. Vreau sa am tina cineva in brate ca pe copii si sa ma asculte mult si bine. Pana obosesc io sa vorbesc. Eventual sa ma mai intrebe una-alta din cand in cand. A, si mai vreau si sa inteleaga. OAre fac bine ca selectez oamenii in functie de asemanarea lor cu mine? What is love?

Trimis de: leirn pe 16 Jan 2008, 03:25 PM

Nu mai mersesem demult cu ei in oras.Am fost azi si m-am simtit bine. Am citit poezii, am desenat si...mi-a facut masaj . Mor dupa masaj. Sunt prietenii mei, chiar daca niciodata nu o sa pot sa fiu apropiata de ei asa mult incat sa le spun orice, pentru ca nu ar intelege. Oricum, sunt colegii mei, prieteni cu mine si tin la ei. Era sa uit ca sunt prietenii mei, ca tin la ei, chiar daca nu sunt perfecti si nu semanam.
Acum ascult Ovidiu Lipan Tandarica. Zuperb mai canta . Nu-nteleg io ce zice, da' imi place. Noraml, doar e de la Phoenix. Niste genii muzicale . Multa suferinta mai e in muzica lui...Multi oameni sufera de dor, din cauza iubirilor neimplinite...dar e...necesar.
O sa citesc io cartea aia. Nush cum o fi reusit sa scrie ceva care se otriveste 90% cu ce gandesc io. Mi-a amintit ca nu-s chiar asa "speciala" cum ma cred...ca incepusem sa ma cred...eh, mai cad si io in pacatul mandriei, da' incerc sa remediez Inca lucrez la a corecta impulsul ala existent in mod constient sau nu, existent in om, de a i se recunoaste meritele. Meritele, nu drepturile, ca e diferenta. Succesele personale trebuie facute publice doar daca ajuta pe altii, altfel, nu prea are rost. Asa. Am stabilit. Acum trebe sa aplic .
Am un drum lung de parcurs. Un drum de aur, legat la Viata, la toate alea, un drum cu obstacole care intaresc. nu mai e drumul initial. L-am schimbat. Am ales.
Iar m-am lasat cuprinsa de delasare...si am luat un 6 la un examen. Io vroiam sa-l pic, sa iau 10 in februarie, cand il dadeam iar. N-am reusit ) . Acum trebe sa lupt sa iau note cat mai mari, sa iasa media. Daca s-ar vinde menta gata frecata, m-as imbogati , ca am cam frecat menta. Eu nu mai sunt lenesa , delasatoare. Eu lupt pewntru ce vreau, actionez. Nu o sa mai las inertia sa ma duca unde o fi. Mai stau 2 ore pe net si dup'aia ma apuc de invatat

Doamne, da-mi rabdare..chiar ACUM!!!

Trimis de: leirn pe 16 Jan 2008, 07:53 PM

Acum un an, parca, eram la tara. Am gasit o vrabie si am luat-o in casa, vroiam sa-i dau apa, manare...era avra, ea era ranita cred. Nu mai tin minte. Stiu doar ca am pus-o pe masa de pe sala. Ma mai uitam al ea din cand in cand. Am luat-o in mana si incercam sa-i alin cumva suferinta...stateam cu ea asa...deodata, s-a incordat, s-a intins si a murit. In mana mea. Am simtit cand sufletul ei s-a dus, dar am simtit si ceva rau de la ea. Am avut un set de senzatii stranii, mi-a fost frica fo cateva secunde. Desprinderea ei de corpul ala a produs si un ecou negativ...sau nu? Ce-mi veni sa scriu despre vrabii? A, cartea aia...

Trimis de: leirn pe 18 Jan 2008, 09:26 PM

Vreau dovezi concrete, dar poate asta e miracolul, ca nu le am si...sa cred in ele. Eu cred. cred ca orice e posibil, ca orice om poate face orice. totusi, unde au luat-o oamenii pe aratura? Ce i-a facut sa-si uite originile, sa uite cine sunt si sa ajunga...asa cum sunt azi? Am gasit mai multi care merg mai departe, care au invatata despre ei, care si-au dat seama ce puteri au. Toti au responsabilitatea de a-i ajuta pe ceilalti. Oare asa o fi planul? Sa evolueze cativa, apoi ei sa-i ajute pe altii, si tot asa, din ce in ce mai repede? Nu sunt in masura sa ma gandesc la asta, inca nu sunt pregatita sa-mi raspund la asemenea intrebari. Am citit in cartea aia despre unul care vedea ce gandesc oamenii si aparea un fel de karma instant, ii pedepsea el fara sa vrea pentru ce gandeau, daca gandeau rau. Am vazut si eu chestia asta. La mine. Am vazut cum se declanseaza mecanismul, numai ca ce am vazut eu se petrece la nivel mult mai subtil decat cele descrise, nu am observat nici o manifestare in plan fizic. Nu imi e frica de gandurile mele. Evit sa mint, indiferent de situatie; nu reusesc mereu, dar, in mare parte, sunt sincera. Asta e necesar pentru ca a nu fi sincer e una dintre cauzele ce au dus la coborare. Ascunderea, deformarea...au scricat echilibrul.
Nu stiu de ce mi-oi dori eu sa mut muntii. La propriu. Sa vad ca pot? Nu e asta, stiu ca se poate, oricine ar putea...Constat ca scriind asta am cateva milisecunde de indoieli. Trebuie sa recunosc ca si eu cred 99,9%ca totul e posibil. Nu e de ajuns. Trebuie sa cred 100%, mai bine zis, e nevoie sa ma educ in sensul asta. Mi-a fost greu sa-mi recunosc chestia asta. Ce conteaza 0,1%, nu? Conteaza, ca de aici apar toate incuracturile.
Am mai constatat ca sufar de un mic complex pentru ca nu pot materializa unele lucruri. Vreau sa indoi si io o lingurita, in puii mei, ca pot! Nu as spune la nimeni, nu as vrea sa vada nimeni, numa' eu. De ce oi vrea io sa fac chestia asta? Am nevoie de confirmari, incep si io ca Toma, vreau semne , dar eu cred, cred si fara ele, numai ca....nu ar strica Eu sunt ca ala care vrea rabdare...chiar ACUM! Simt ca ma indrept spre ceva...toate se leaga si se duc spre acel ceva. Invat multe...poate astea sunt fazele necesare prin care sa trec ca sa stiu ce sa fac cu puterea, ca sa stiu sa o folosesc, ca sa stiu sa ajut prin ea. De ce vreau eu putere? Nu vreau sa controlez pe nimeni, nu vreau sa fac rau, nu vreau sa conduc lumea. Atunci de ce? Si asta imi e greu sa recunosc: ca vreau sa am putere. Ete-asa. Trebe grija cu sinceritatea asta, ca pot sa apara idei care nu sunt ale mele si sa mi le insusesc, din exces de zel...parca mai observasem asta candva.
Important e sa cred. Si sa lupt. Si o sa reusesc, pentru ca vreau. Drumul e lung, e cu obstacole...eu l-am construit, il construiec pas cu pas. Si totusi, am ajutoare. Mereu am avut atunci cand aproape am pierdut speranta. Mereu a fost "cineva" care m-a ajutat sa continui, care m-a sfatuit. Sa scriu aici despre ei? Hm, nee. Las' ca stiu io la ce ma refer. Ideea e ca..nu-s chiar de capu' meu, am ajutoare, da' am tendinta sa apelez la ei de cate ori ajung in impas. Nu asa se face...singura trebuie sa gasesc, ca numa' asa cresc.
Ma apuca teama cateodata...teama sa nu ma impotmolesc si sa raman suspendata, teama sa nu ajung precum q, care nu mai stie care ii e drumul. L-am ajutat eu cum am stiut, dar e refractar la unele lucruri. Ma gandesc ca io pot sa ajung ca ala cu podu' daca o sa am vreodata perioada de declin asa abrupta cum si-a descris-o el pe a lui ....ma gandesc la multe, dar orice ar fi, o sa inteleg si o sa depasesc. Frica nu duce la nimic..eventual mai pazeste pepenii, dar asta rareori. Hihi, si mai am si ajutoare, ce naiba! Indiferent ce si cum, sunt invincibila. Si una dintre treburile mele, probabil, e sa fac pe cat mai multi sa inteleaga ca si ei sunt....

Trimis de: leirn pe 23 Jan 2008, 04:55 PM

Mda, am reusit sa ma educ, am dus munca de convingere cu mine, stat 3 ore pe zi sa invat si luat 10 la ultimele doua examene. Poi era cazu', ca ma lenevisem.
Mi-s trista. Vreau si io...ceva ce nush daca am avut sau daca am deja, bine ar fi de -as sti macar atat, ca sa am habar daca sa mai caut sau daca sa ma uit in jur. Da' nu e numa' dupa mine, depinde de multe...si iese cum vreu eu, da' io vreau acum . Sa astrpt...asta trebuie sa fac, dar nu asteptare pasiva, fac io ceva care sa ma conduca unde trebuie. Iar m-am jucat cu focul, iar am ranit pe cineva...sau o sa ranesc. Noah, io cum sa ma impart?!

Trimis de: Afrodita pe 23 Jan 2008, 10:23 PM

Bravo pentru 10-le la examene Dar asta iara ma face sa ma rusinez ca am invatat pe naiba pana acu am invatat sa ma fofilez de la invatat

Trimis de: leirn pe 25 Jan 2008, 02:15 AM

Afro
Poi trebuie sa-nvat, ca am dat-o n bara la primul,aproape striat mediile...la naiba Nu am vrut sa-nvat, iac-asa, si acum recuperez. Lenea e treaba urata, nu-mi place de ea...evit sa alimentez starea de lene.
Asa...io vroiam sa-mi scriu ceva p'aci, da' uitai ce, m-au ametit retelele policristaline si tehnologiile de presare. Ma simt ca fermecata, sa mor io...o fi fost fun deja-vu. Nici io nush ce vreau, si asta e rau, ca ar cam trebui. Tre sa stau sa astept, da' cum sa astept asa, fara sa fac nik? E cazu' sa fac si io ceva, ca nu vin toate alea singure la mine...ma duc sa ma culc, sper ca nu mai visez iar trenuri si alte alea, si la oameni care sunt in pericol de nush ce. Macar mi-am facut norma pe ziua de azi..aproape, ca nu am invatat cum ar trebui...damn, io tot cer, da' nu merge asa...tre sa iau singura.

Trimis de: leirn pe 30 Jan 2008, 06:26 PM

Am invatat in ultimele zile. Mult. Am stat dimineata, dupa-amiaza..daca trebuia, chiar si seara. E adevarat ca oamenii care invata intens, daca stiu cum sa invete, isi pot creste randamentul/IQ creierului.Materie multa si grea, aproape imposibil de retinut...aproape. Am vrut sa stiu, sa iau 10 si la asta, sa vad io cat de posibil e...si e! Am vrut sa-mi dovedesc mie ca sunt in stare sa rezist pornirilor de a sta la calculator, de a lenevi de a face orice altceva decat ce trebe. Am stat o zi si nu am facut nimic...e genul de examen la care chestia asta conteaza. In urmatoarele zile a trebuit sa recuperez...simteam ca nu mai pot retine nimic, ca nu mai rezist...dar nimic nu e imposibil. Si am facut in asa fel incat toata oboseala mentala, tot stresul, sa se transforme in energie, care sa fie apoi canalizata spre acele parti ale creierului nefolosite inca. Deh, aproape toti oamenii folosesc in medie cam 6% din capacitatea creierului si m-am gandit io ca se poate si mai mult. Dupa ce am facut chestia asta, nu am mai obosit asa repede invatand si...am inteles si retinut o demonstratie nasoala, care a luat 4-5 ore din timpul colegilor mei, in fo 2 ore. Si iar am visat cum o sa fie la examen, dar am invatat tot...sa vad io ca sunt capabila. Asa ca o sa iau 10...de data asta il merit din plin. Unde vroiam sa ajung? A, da. Simt ca sunt pe un teren periculos. Ma joc cu lucruri pe care nu le cunosc, nu le inteleg. M-am trezit ca ma gandeam cum se desfasoara procesul de invatare sau ce mecanisme sunt folosite ca sa adorm. Eu nu gandesc in ecuatii, mecanisme si variabile. Nu gandesc in formule matematice, desi as putea. Refuz sa ma limitez la a gandi ca un inginer. Eu sunt mai mult decat parte fizica, formule si legi. Imi e un pic teama...Imi e teama din nou sa nu ma pierd pe drum. Am vazut un film cu un tip care era un geniu...numai ca, in genialitatea lui, era si nebun. Nebunia nu inseamna incapacitatea de a distinge binele de rau sau lipsa logicii...Mie mi se pare ca nebunia e mai degraba o pierdere de sine, o incurcare in propriile idei ca-ntr-o panza de paianjen din care nu se iese dacat mergand in spirala.
Fiinta trece prin diverse stari care dor...mai ales atunci cand trece de la o etapa la alta. M-a durut sa trec la un alt nivel...cred ca am fortat un pic lucrurile. Asa sunt eu, daca am atins un nivel, vreau la urmatorul. Trebe sa am mare grija. Nu vreau sa-mi pierd stralucirea si...logica. Logica e si ea relativa, nu explica totul, e pentru partile mai ...lumesti. Ce zic io n-are nici o logica acum Ideea e ca nu vreau sa-mi pierd controlul asupra mea, vreau sa observ ce se intampla cu mine ca sa pot evolua. Ce am facut eu a fost periculos...a dat rezultate, ce-i drept, dar...imie frica sa nu ajung ca q; nu stiu exact ce a patit, dar nu e mai regaseste, pur si simplu. Nu stie ce e cu el. E coerent, e destept, e de toate, dar/....ceva nu e in regula. Nu vreau sa ma suprasolicit si nuvreau sa ma mai gandesc la cum functioneaza una-alta. Nu stiu cum sa actionez. Am vazut ca pot sa-mi fac creierul sa lucreze cum vreau eu, cat vreau eu, pas cu pas, dar nu stiu daca fac bine. Nu vreau sa inebunesc la propriu, pentru ca sunt destul de periculoase treburile astea daca nu sunt cunoscute. Cred ca nu o sa-mi mai pun intrebari stupide, voi lasa pentru o vreme totul la nivelul asta si o sa adaptez. Apoi o sa inteleg...dup'aia nush, dar asa mi se pare cel mai potrivit. E deajuns un pas gresit pentru a strica multe. pentru o secunda m-am simtit de parca as merge pe o sarma. E, si ce-are?! Trec io dincolo cu bine. Am nevoie de o pauza.
Bine mi-ar mai prinde o pisica. Acum plang...pentru ca ma simt singura, pentru ca nu am cui sa-i povestesc despre chestiile astea si multe altele. Nu ar intelege. Mai am 2 examene si nu mai am chef sa invat si la alea. Am nevoie de o pauza la propriu. Am facut prea mult efort in ultimele zile. Am invatat multe, nu ma refer doar la cursuri, si imi trebuie timp sa inteleg.
Azi-dimineata am constatat ca de cate ori imi doream ceva, amestecam dorinta cu teama de esec. Mereu ma gandesc si la varianta rea, chiar daca o iau in calcul pe cea buna. Cumva, imi e frica sa nu fiu dezamagita. Insa azi a fost ca si cum as fi rupt niste lanturi. Nu mai era nici un obstacol intre mine si vointa mea. Nu am mai gandit "ce o sa fie daca nu.." . Pur si simplu mi-am vazut o dorinta implinita, fara sa ma gandesc la temeri, la esec.
Nu examenele sunt importante pentru mine, nu notele, ci modul in care ma autoeduc prin ele, ce invat eu de la ele, si iar nu ma refer la notitele de curs.
Toutsi, eu cred ca totul o sa fie bine, ca o sa inteleg unele chestii si ca o sa ma descurc in continuare. Si nu o sa inebunesc. O sa iau totul pas cu pas, unde nu o sa reusesc o sa trec mai departe si ramane ca "tema pentru mai tarziu". Am tot ce trebuie, numa' sa vreau...

Trimis de: leirn pe 31 Jan 2008, 01:36 PM

Mi-au trecut toanele de ieri. Am fo prin oras dupa ce mi-am luat carnetul de note , si am cumparat toate tampeniile, ca daca e mult, colorat si miroase misto, e bun! Ma simt bine si...am chef sa invat. Am inteles unele trebi, am acceptat si...merg mai departe...dincolo de limite, pentru ca limitele exista doar pentru cei care cred in ele. Eu nu cred Ma simt infinita si nemuritoare...si chiar sunt. Acum imi indic sa stationez si sa analizez ce am descoperit...mai bine zis sa fructific, ca analizele strica daca sunt prea multe. Ma apuc draq si de gatit, mare lucru la mine! M-as juca da' tre sa si invat....eh, am timp. O sa ma bag la cateva jocuri, totusi
Ascult muzica si ma gansesc...nici io nush prea bine la ce, important e ca ma simt bine, nu mai am starea aia nasoala de ieri. Inca mai simt nevoia unui schimb de opinii...Aseara am spus un pic mai mult cuiva, parea dornic sa sculte. L-am lasat sa ma traga de limba, i-am zis neshte treburi si zicea ca de ce nu i-am zis pana atunci. Daca am vazut ca e deschis spre subiect, am continuat. El nu. A trecut cu vederea si nu am mai insistat. Stiu instinctiv daca cineva intelege sau nu anumite lucruri...el parea sa inteleaga, dar...ori nu a vrut sa continue discutia ori...nu a inteles. Eh, a trecut... Oricum, imi pare bine ca exista multi care sunt, in anumite puncte de vedere, ca mine. Inca nu ma pot obisnui cu conceptul de picatura intr-un ocean. Nu-mi place sa fiu doar un pion, nu-mi place sa fiu controlata sau sa ma aflu la baza unei piramide. De fapt, nu e nici o piramida, nu-s sefi sau subalterni, dar eu am crescut in lumea asta, asta e sistemul pe care il vad in jurul meu si ...cu greu imi imaginez alte sisteme. Sunt si alte moduri de a armoniza, sunt si alte feluri de sisteme, numai ca noi, pamantenii, p'asta il stim, p'asta il aplicam. Chiar si scriitorii de SF, oricat de departe ar merge cu gandul, nu fac decat sa schimbe rasele si locul actiunii, in rest..acelasi sistem, aceleasi razboaie, aceleasi conflicte. E si asa, dar nu e numai asa. Se poate si altfel, numa' ca noi nu stim cum, ca daca am sti probabil civilizatia noastra ar fi fost la un alt stadiu, s-ar dezvolta altfel. Nu neaparat mai bine sau mai rau, dar altfel(eu inclin sa cred ca spre mai bine).
I'm pathfinder, observer, healer, messenger... So, treburile nu-s cum tind io sa le vad, mai ales ca atunci cand ma simt in armonie cu toate alea nu ma simt sub sau deasupra. Atunci de ce ma deranjeaza conceptul de picatura in ocean? Poate pentru ca eu, ca sa fiu puternica, trebuie sa ma simt deasupra? Hm, imi e greu sa-mi recunosc lucurrile astea, pentru ca mi se pare un pic urat sa vrei sa fii deasupra celorlalti(nu neaparat pentru a conduce!), sa vrei sa fii unic in unele puncte de vedere(stiu io care). Numai ca...eu ca sa fac unele chestii trebuie sa imprumut din anumite locuri si...pentru asta trebuie sa ma simt, nush sa-mi explic nici eu prea bine. Sau imi e greu sa recunosc? Da, imi e greu sa-mi recunosc, nu observasem chestia asta. Sa dezvolt, deci.
Sa plec de la sursa. Dupa cum ziceam , sursa lu' problemele care-s legate de aspectul asta e o imagine deformata despre cum stau lucrurile. Eu nu am cum sa-mi explic ce ordine si legatura e intre elementele din universul nostru, nu stiu legile, principiile de baza(care si asa, cica nu-s constante, nici uniforme). Si nici nu am voie sa ma gandesc al ele, sunt prea mica pentru ele. Cum sa fac io atunci? Cum sa stralucesc fara sa ma rup de neshte legaturi? Hm...oi vedea io Ieri am simtit(curios ca am scris "simtit" in loc de "inteles") de ce oamenii invata treptat, de ce nu-si folosesc toate resursele. Pentru ca, daca s-ar trezi intr-o dimineata ca stiu de 3 ori mai multe decat stiau cu o zi in urma, s-ar simti coplesiti. Nu ar mai sti de un' sa le descurce, cum sa aranjeze daca e nevoie. Ar avea prea multe date noi si, cum ei oricum le au p'ale lor de descurcat, daca ar mai aparea si alea, probabil nu le-ar putea duce. Asa m-am simtit io ieri. Coplesita de...propria-mi evolutie. O sa invat sa folosesc ce am aflat, dar...cu masura, treptat, ca sa sunt facuta, sa avansez pas cu pas, inca nu am teleport .
Acum am inteles de ce am tendinta sa ma repet...e ca atunci cand te roade o chestie si iti tot vine sa vorbesti despre ea...si te descarci. Asa si io cu repetatu' meu, numa' ca nu e estetic, neah.

Trimis de: leirn pe 1 Feb 2008, 11:58 AM

Here I am, rockin' like a hurricane! Pentru o clipa m-am simtit ca un vas care se mareste ori de cate ori adaugi ceva in el.
Sub pasii care urca, treptele se inmultesc la nesfarsit. Intotdeauna m-au enervat jocurile prea scurte. Imi plac jocurile complicate, grele, incurcate si...lungi (femeie, deh ). Am alungat neshte omini de pe net care venisera pe la mine...nu am chef sa vorbesc cu ei. Nu ma simt bine vorbind cu ei, asa ca le-am zis ca am treaba. Chiar am treaba, de fapt, ca sunt la joc. Unu' vrea sa ma agate, celalalt vrea sa ma convinga ca e ca el...si unul, si celelalt, ma exaspereaza dupa un timp. Poate ca ar trebui sa-i ascult si pe ei, sa discut, dar...nu am chef. Le am io p'ale mele. Momentan am problemele mele de rezolvat. Ma simt egosita. Oi fi, neah, om sunt si io. Hm..ce scuza! Si cu 24 ce fac? Sunt intre ciocan si nicovala(sa mor de-am vazut vreodata cum arata o nicovala, da' io asa ma simt ) ). As usual, o scot io la capat...Asa mare nevoie am de liniste, de stat sa meditez singura...As mai avea io nevoie si de dragoste, dar...nu ma mai baga in seama. Al draq joc, pica-le-ar serverele!
Ieri am dormit fo 4 ore ziua...si am stat eu cu mine, aproape goala in patul meu cald si moale si ma simteam bine asa, dormind. Era de parca dormeam in iarba verde si soarele ma acoperea. Misto. Cred ca o sa plec la tara dupa sesiune...sa-mi pun ordine in idei...iar. Si sa ma joc cu pisicile. Pacat...mare pacat. Tocmai el sa nu ma bage in seama! Tocmai el sa nu ma asculte! Si se mira ca de ce ma departez de el..de aia. Ca se joaca toata ziua, ca evita sa vorbim despre ce trebuie, ca e lenes si delasator. Ce-i drept, si io ma joc cam mult, da' pot sa iau si pauze, daca vreau. Numai ca...nu prea am de ce sa iau pauze. Ma duc sa ma joc )

Trimis de: leirn pe 4 Feb 2008, 04:45 PM

Reusit termin de invatat...lucru mare .Acu' ma uit la filmulete pe youtube, la ada milea si la fara zahar. Vroiam sa zic:

Ruginesc albinele,
Ceru-i ca faina
Fluturii ramasi omizi
Rontaie gradina.

http://uk.youtube.com/watch?v=exWw21WjYvA&NR=1

Trimis de: leirn pe 5 Feb 2008, 01:48 PM

Azi-noapte am visat ca eram in scoala,nush ce faceam. Si o fetita blonda avea un pisoi foarte misto, corcitura intre mao egiptean si nu mai stiu ce. Deosebit, oricum. Am rugat-o s ami-l dea si mei un pic sa ma joc...si cum ma jucam io cu pisicu', aia nush un' se duce. Am inceput sa o caut...nu-i retinusem fata. Stiam doar ca e blonda. O cautam, nu dadeam de ea pe nicaieri.Am facut o greseala: am dat pisicul uneia care semana cu fata aia, dup'aia am realizat ca nu era ea, apoi am inceput sa plang de suparare ca am fost iresponsabila si neatenta si am lasat saraca fata fara matza... Nush exact ce inseamna, da' simt ca inseamna ceva. Mi-am scris ca sa analizez mai incolo, acum n'am timp, tre sa invat , la naiba, am "uitat" sa citesc unele treburi. Si maine am examen. Dupa maine, ora 11, o sa fie bine Am o senzatie ciudata ca dupa ce se termina sesiunea o sa fiu mai nelinistita ca acum. A trecut un an...eu m-am schimbat. Fix pe 6 martie se face un an . Da, si mie imi e frica. Stiu ca daca o sa cer ce vreau, o sa am...dar inainte de asta o sa fie nevoie sa sufar...poate mai rau ca acum 5 ani. Si mai rau ca atunci nu prea concep io cum e. Mi se pare un pret cam mare...Ce sa fac? Sa merg spre ce tind instinctiv sa merg, sa merg unde imi doresc, dar sa sufar, sau sa-mi continui viata mea linistita si normala, dar...neimplinita? Adica...io asa cred, poate ma insel. Uneori cred ca ma insel, de aia ezit sa cer. Probabil ca o sa aleg prima varianta. Prefer sa regret ce am facut, decat ce n-am facut...
Poate imi imaginez eu totul, poate am deformat imagini si acum ma impiedic de ele...sau poate nu. What IF?

Trimis de: leirn pe 5 Feb 2008, 02:39 PM

Deci de aia nu e bine sa-i dau forma...Nu stiu sa disting unele treburi si e posibil sa ascult la dine nu trebuie. Acum ce ma fac? Nu stiu care al cui e. Si asa, la inceput au fost 2...eu am ales sa ramana doar unul, acum s-a intors..pentru ca eu am chemat. Si a mai aparut si lizardu', cu ochii lui albastri si..reci? Mi-am imaginat totul. Dau reset si se rezolva. Si de acolo pleaca totul, de la ideile mele un pic cam fixe cu pionii si lucruri facute degeaba. Nu trebuie sa uit cine sunt(atat cat stiu), nu tre sa uit ca imaginea pe care am creat-o e gresta. De unde idelie alea cu pionii si cu lumea care e ostila? Aste nu-s ale mele, dar sunt periculoase. Mda...tre sa invat sa nu las influente...sau macar sa le deosebesc. Sa mor daca stiu...Greu mai e sa fiu Eu, cateodata.
EU si numai eu hotarasc...nimeni alticeva nu are voie. Mai devreme sau mai tarziu, gasesc solutie. Cel putin 2...si poate ma supar si gasesc si verificarea solutiei(de preferat) Ntz, ntz, cate probleme..inexistente!

Trimis de: Data'q pe 5 Feb 2008, 09:21 PM

Se mai spune ca la orice problemă se pot găsi întotdeauna măcar cinci soluţii... Dintre care una poate fi şi "nu ştiu"...

Uşurare grabnică a EU-ului!...

Trimis de: leirn pe 9 Feb 2008, 06:32 PM

Crearea si intretinerea unei iluzii cu scopul de a face bine e...OK? Nu tot minciuna se numeste? Oare fac ce trebe daca alimentez vise si iluzii care nu o sa se implineasca? Hm...poate e tot minciuna, dar...simt eu ca face bine, ca e ce-i trebe. Totusi..adevarul, crud insa, nu e preferabil unei realitati care nu exista? Nush...am facut ce am crezut io ca se potriveste, dar...ma gandesc daca am facut bine. Eu n-am nici o treaba, dar sunt "pierderi colaterale". Mai astept...si oi vedea io cum e cu iluziile create pentru alinare de suferinte... Pe de alta parte, daca ajut un fluture sa iasa din coconul lui, el nu o sa poata zbura...fiindca numa' daca iese singur i se intaresc aripile.

Trimis de: leirn pe 12 Feb 2008, 07:47 PM

Am vazut...m-a durut. Pentru ca am inteles ca nu e locul meu acolo. Oricum, nici nu vroiam sa fie, dar...neah, eu credeam ca mi se cuvine totul, ceea ce e fals. Am momente in care sunt egosita, rea si...nush, alte calitati d'astea defectuoase. Nu-s perfecta. Imi recunosc defectele...dar si calitatile, ca am si d'alea. Imi prinde bine "starea" asta...nu intelesesem bine unele lucruri. Si ma bucur ca am sistelul de referinta din an 3, sem 2 , ca nush ce s-ar fi ales de capu' meu acum ) . A fost o experienta din care am invatat mult si...care ma ajuta aucm sa fac diferente intre lucruri. Hm...cred ca trebuie sa merg la tara...iar. Poimaine dau ultimul ex. Am avut de invatat 2 carti, terminat azi dupa ce frecat menta, as usual . Am vrut io sa vad cat de repede merge...si merge. O sa perfectionez procesul. De data asta nu am mai simtit cumulul ala de informatie, apasarea.,...totul se lega, totul se fixa rapid...
Ma gandeam... cum ar fi sa nu iau 10 la ex asta? Nu nota ma intereseaza, pot sa iau la fel de bine si alta nota(de trecere! ) ca sa-mi ating scopurile, dar sunt curioasa ce as simti daca nu mi-ar reusi ceva ce am vrut sa am, pentru care am luptat cum trebe si care nu face rau la nimeni(conditii esentiale pentru a obtine ceva, desi merge si altfel). Ce 'mnezei oi fi vrand sa-mi zic? Am vb cu Q azi-dim. L-am visat azi-noapte...murea si eu l-am sarutat, apoi asteptam mesaj de la el sa-mi spuna ca e bine. Si s-a facut bine. Imi pare bine ca stiu cat de cat sa-l ajut si ca a inteles ca eu am viata mea si el pe a lui... Nu ar trebui sa mai scriu despre alticneva pe aici. M-am ferit io cum am stiut, dar...neah.
Uneori ma speriu eu de mine. Stiu ca atunci cand vreau ceva, obtin, dar de multe ori doare. Si ce vreau eu o sa doara al draq de rau cand o sa vina vremea. Era sa scriu ca nu mi-e frica, sunt pregatita. Nu e asa, imi e si frica, nu sunt nici pe deparet asa pregatita cum ar trebui , dar o sa lupt si o sa reusesc. Nu ma intereseaza cat de greu e sau cat timp dureaza. O sa cad probabil...dar o sa ma ridic si o sa merg mai departe. Nee, io nu prea cad...decat rareori, da' bine.
Nu ar fi trebuit sa ma las prinsa. Nu am stiut, nu mi-am dat seama...acum stiu ce si cum sa fac, iar asta e bine, pentru ca situatii d'astea o sa tot fie.
Uneori cred ca sunt prea mofturoasa. Oi fi. Si..nu sunt rea, sunt doar a draq(bine, am si io doza mea de rautate, da' o folosesc in scopuri benefice. Sau nu... )) ).
Ce o sa fie? Voi vedea cand o sa fie. Cum o sa fie? O sa descopar.
Mereu am simtit ce am nevoie si m-am dus spre directia buna...intr-un final. Am vrut sa vad pozele alea si bine am facut. Mi-au confirmat ceva ce stiam deja. Lumea mea e alta. Vrajitoare cu nevoi diferite. Vreau ce am cautat de cand ma stiu. Si nu accept compromisuri si conformare. Nu vreau plafonare si renuntare.
Stronger, better, harder.

Mama m'a invatat LOGICA: "Pen' ca am zis io, d'aia!"

Trimis de: leirn pe 12 Feb 2008, 07:56 PM

Imi pare bine ca exista locu' asta unde pot scrie toate prostiile si le pot citi dup'aia. Nu trebuia sa zic la nimeni de el. Un search bine dat pe google si gata, il gaseste oricine ma cunoaste. Eh, si ce daca? De fapt, ma deranjeaza ca nu pot io scrie concret ce si cum. N'are nik, am descurc si asa.
Cand mai intru aici sa-mi amintesc sa caut foile alea sa le transcriu, ca sa le arunc naiba, ca cine stie cin' le gaseste

Trimis de: leirn pe 17 Feb 2008, 11:28 AM

Pfoaaa, ce de treaba am! Am scapat de sesiune si io daca am vazut ca nu am ce sa mai invat, mi-am dat singura teme: m'am apucat de bridge. Misto joc. Ma simt asa bineee Am de invatat o chestie esentiala: tre sa vad io cum trebe facute rapoartele intre oameni. Io nu cred ca se rezuma totul la a fi mereu in competitie unii cu altii, desi asta duce spre progres. Cred ca e mult mai mult de atat. De ex, invidia e o prostie...ca si gelozia. Ca oamenii gelosi mereu invidiaza, li se pare ca rivalul e mai bun ca el, incep sa-l urasca doar pentru ca exista. Am mai constatat ca gelozia se naste din complexe. Asta e o treaba despre care nu stiu io prea bine cum functioneaza, ca io nu-s geloasa de fel.
So, tre sa gasesc rezolvare la problema asta...hihi, mie-mi plac problemele, deci daca n'am , imi fac. De ce a murit cartea de matematica? Avea prea multe probleme. Eh, e o chestie care mie mi se pare critica. Daca reusesc sa trec peste ea(si o sa reusesc!), o sa urmeze alt nivel... Tre sa meditez mult si bine pana gasesc solutia. Numa' ca apar niste probleme(altele!): una dintre probleme este formularea problemei, cealalta e ca tre sa vad cam unde vreau sa ajung(asta e si solutie in acelasi timp). M-am incurcat, da' descurc io imediat. Ma duc sa ma joc! )

Trimis de: leirn pe 25 Feb 2008, 06:59 PM

Am fost la tara pe la G. si mi=a pus o intrebare de mi-a stricat buna duspozitie pe ziua aia. Ceva de genul: "Ce-ti pasa tie, chip de lut, dac'-oi fi eu sau calul...ahm..altul?" Avea dreptate, m-as fi atasat de oricine ar fi fost in situatia aia, ca el...numa' ca s-a nimerit sa fie el acolo, atunci. Ce puii mei sa fac?! Asa si cu pisicile, si cu cainii. As fi iubit orice pisica sau caine care ar fi fost pe langa mine. Io ce sa inteleg de aici? Probabil ca nici nu conteaza prea mult...Tot ce ofer , ofer neconditionat sau, cel putin, asa incerc.
Mi-am luat parfum de frezii si mor dupa el. M-am dat de 4 ori in ultimele 4 ore

Trimis de: leirn pe 29 Feb 2008, 07:45 PM

As scrie, da' nu am cuvinte...Am multe de invatat acum...trebuie sa invat...hm..nu are rost. pur si simplu nu am cuvinte sa descriu. Mai bine ma duc sa dorm, sa-mi revin. De fapt, sa-mi revin nu e corect spus...ar fi mai bine zis : sa ma transform. Da, asta fac, ma transform, asa cum samanta devine lastar.

Trimis de: leirn pe 5 Mar 2008, 06:44 PM

Maine se face un an de cand am descoperit jovu' ala, maine se face un an de cand indoielile au devenit si mai indoite, maine se face un an de cand...continui sa ma schimb. E bine asa.
Ma intreb si io: oare ma iubeste? Zice ca nu-i trebe altceva, ca are la mine tot ce are nevoie. Da' oare asa tre sa fie? Stam cu cineva doar pentru ca reprezinta cea mai buna optiune pe care am gasit-o? E adevarat, ne potrivim, de intelegem bine, totul e perfect, dar....e suficient?? Nu vreau sa ma conformez. Nu vreau sa stau cu cineva doar pentru ca exista portivire foarte mare, doar ca sa nu stau singura. Mda, nu mi-a placut ce mi-a zis. Si nu-mi place ca lui i se pare OK asa. Trebuia sa zica si el de iubire, alea alea, nu de potriveala... Sunt sanse foarte mari ca el sa nu ma iubeasca, de fapt, ci doar sa stea cu mine pentru ca sunt "o partida buna". Io cum sa afclu cum e de fapt? N'am decat sa astept...mai devreme sau mai tarziu, o sa aflu eu ce si cum, nu stiu sa trec la nimi cconcret. O discutie nu ar duce la nimic...el ar tine-o p'a lui, io p'a mea si nu s'ar ajunge la nici o intelegere. Daca citeste p'aci, cu atat mai bine, poate pricepe ce vreau sa zic. Ma simt singura. Da, prieteni, falilie, tin ei la mine, bla, bla, bla. Degeaba, nu ma ajuta...
Na, ca m-a intrerupt si instalatoru' ala, de nici nu mai stiu ce vrpoiam sa-mi zic...mi-oi scrie io maine. Azi am dormit si cand m-am trezit ma durea sufletul...O sa o rezolv io si p'asta

Trimis de: leirn pe 6 Mar 2008, 12:51 PM

Trebuie facut echilibru intre vointa si iubire, intre ganduri si sentimente. Si nu are rost sa treci la niveluri mai profunde cdaca nu stii cum sa proiectezi asta in viata cotidiana... Am mult de munca

Trimis de: Albrech pe 8 Mar 2008, 11:21 AM

Iti sugerez sa incepi cu planul mental si sa te extinzi spre material, in final. Acolo incepe creatia!

Trimis de: leirn pe 8 Mar 2008, 11:30 AM

Azi noapte am visat ceva cel putin ciudat. Tre sa descifrez ce inseamna, ca sigur inseamna ceva.
Se facea ca ma racolasera aia de la NA.SA si ma trimiteau in spatiu. PEntru asta trebuia sa semnez niste hartii,iar eu am semnat. a doua zi era lansarea navei. Dupa ce am semnat actele, am aflat ca tre sa stau in spatiu 5 ani, intr-un loc mic, eventual fara sa ma ridic de pe un scaun in care ma fixau ei. M-am speriat. Puteam sa si mor in conditiile alea. Nu mai vroiam sa plec. Ce naiba?! 5 ani? Fara sa misc? Fara sa citesc, fara net, fara nimic, da' nimic, de facut? Nu stiam cum sa fac sa mi se anuleze semnatura aia. In fine, aproape gasisem o solutie si m-am trezit. Ma simteam asa bine realizand ca a fost doar un vit...Adorm si visul se contunua. Plec cu nava in spatiu, intru pe orbita Pamantului si , de fapt, nava se atasase la o baza pe care era un oras. Aveam voie sa cobor acolo, da' nu prea aveam voie sa ating nimic pentru ca interiorul navei mele era steril si ardea microbii(asa era visu', ce daca e aberatie! ). Nu era ce-mi inchipuisem eu. Cand am vazut ca nu trebuie sa stau 5 ani nemiscata, ca pot sa comunic cu alte persoane si ca spatiul in care umblu e mult mai mare de 5 m2, m-am linistit, dar...totusi...5 ani... Mergand io prin oras am gasit o pisica si i-am dat sa bea lapte. Apoi am intrat in casa unui batran si sistemul de securitate de acolo a zis ca nu e voie, daduse un fel de alarma, da' pan' la urma s-a linistit. A trebuit sa platesc o mica amenda. Aia care ma trimisesera in spatiu ma platisera foarte bine, imi permiteam sa platesc amenda pentru fiecare casa in acre as fi intrat. A, si aveam un frate, parca, rocker adolescent, care se imprietenise cu o gasca de p'acolo. De fapt, el mi-a zis de oras. Nu-mi amintesc mai multe, dara fost un vis ciudat, cu multe detalii.
Acum sa descifrez:
Plecarea in spatiu pe o nava reprezinta o dorinta de-a mea de cand eram copil(inca mai vreau asta). Faptul ca am semnat confirma ca s-a facut cum am vrut eu initial. Aflarea conditiilor plecarii mi-a facut rau...Mda, ai grija ce-ti doresti, se poate implini. So, ce-mi doresc eu(de data asta nu plecarea in spatiu, ci dorinta mea aia care ma macina acum) nu cunosc. Si nu e chiar asa complicat cum pare. Faptul ca o data ajunsa pe nava lucrurile mergeau spre bine imi confirma ca totul o sa se rezolve....Nu mai stiu io cum sa descifrez mai bine, abia m-am trezit...da' o sa ma gandesc sa vad ce vroiam sa-mi zic in visu' asta.

Trimis de: Albrech pe 8 Mar 2008, 11:49 AM

Ce-ar fi sa incerci tehnici de dedublare sau de deplasare a simturilor la distanta? In jumatate de ani te deplasezi unde doresti fara probleme!

Trimis de: leirn pe 8 Mar 2008, 12:26 PM

Ehee, e poveste lunga cu tehnicile de dedublare...alea nu se fac numa' asa, de distractie. Nu e de gluma, se pot intampla multe prostii...Dedublarea se face daca ai un scop pentru ea, nu doar ca sa-ti demnstrezi ca stii cum sa faci sau ca sa ai mai multa putere. A te dedubla, a-ti deschide al 3-lea ochi, a citi ganduri fara a sti semnificatia acestor lucruri se aseamana cu a da unui nebun o grenada...

Trimis de: leirn pe 8 Mar 2008, 12:50 PM

Albrech,nu prea nimeresc sa-ti trimit mesaje, tre sa incerc de fo 5-6 ori pana se trimite, eventual o sa-ti raspund aici.


This member has chosen not to be contactable by the board Messenger

This personal message has not been sent

Trimis de: Albrech pe 8 Mar 2008, 12:50 PM

Daca i s-ar intampla unui ateu un asemenea fenomen sau unui incuiat care recita mereu versete biblice marar o data sa se dedubleze constient, iti imaginezi cate ar schimba in viata lui?

Cand are cineva scopuri egoiste, nu prea reuseste. Ex. sa-si vada iubita care e departe!

Dedublarea nu tine neaparat de Ajna(al treilea ochi). Se dedubleaza deseori cei de pe nivel afectiv sa sexual.
In momentl mortii, parasirea corpului fizic se face printr-n singur orificiu, corespunzator unui anme centru principal sau secndar de forta. Daca il parasesti prin Ajna corpul, s-ar putea sa stai in perioada de tranzitie in lumea zeilor!

Trimis de: leirn pe 8 Mar 2008, 12:56 PM

Am dat un exemplu facand referile la ajna. Bineinteles ca dedublarea se poate face si fara a se folosi in principal aceasta chakra .
S-ar schimba multe in viata unui ateu care ar trece prin experiente inimaginabile pentru el pana atunci, dar...nu ar intelege prea bine fenomenul, nu ar sti sa faca fata. E coplesitor sa cunosti cat cunosti in secunda asta, iar peste o secunda sa stii dublu, de ex.... Noi, oamenii, nu prea avem rabdare...Vrem sa trecem la nivel superior, vrem sa stim mult, vrem sa fim puternici...vrem...dar astea se fac pas cu pas pentru ca e necesara o baza, o educatie corespunzatoare.

Trimis de: Albrech pe 8 Mar 2008, 02:12 PM

Nu am fost niciodata prea rabdator. Rabdarea nu ma caracterizeaza! Prefer saltul calitativ peste etape intermediare... Accelerarea karmei, trecerea directa la nivelele de sus, cu intoarcere spre cele de jos...(Ex. lucru pe Sahasrara cu legatura pe Muladhara) Fuga de rau, de oameni care imi dovedesc de 2 ori la rand ca nu merita...

Trimis de: leirn pe 8 Mar 2008, 02:28 PM

Accelerarea karmei...Asta e o treaba delicata. E nevoie de intelegere, dupa cum ziceam, ca degeaba accelerezi daca nu stii sa vezi ce s-a intamplat, daca nu intelegi mecanismele si unde duc ele. Si...vrei sa treci la nivel superior pentru...? Eu zic sa inveti mai intai cum sa-i accepti pe cei mai slabi si sa nu-i invidiezi pe cei puternici. Orice om merita, indiferent de stadiul in care se afla el. Renuntarea la mandrie, la nevoia de a fi admirat, la egoism, la invidie, duce la nivele superioare. Imagineaza-ti un om care a ajuns intr-un stadiu superior, dar care nu stie cum sa se comporte cu ceilalti, nu stie sa-i inteleaga, sa-i invete. El, cu puterea lui nelimitata, nu intelege de ce omul rau e rau sau de ce prostul e prost, de ex. E de ajuns sa-l supere cineva care ii e mult inferior, ca se si gandeste cum sa-l distruga. Cum isi permite un "nimic" sa-l supere pe "marele om"?! Oare asa sa mearga lucurrile? Hm..nu cred.

Trimis de: Albrech pe 8 Mar 2008, 03:02 PM

Sunt cai si cai de evolutie. Cai individuale care te duc uneori mai rapid la tinta. Ce este bn pentru mine, poate fi rau sau lent pentru tine.

Trimis de: leirn pe 8 Mar 2008, 03:41 PM

Asta asa e. La mine merge pas cu pas, nu sar etape..am mai facut io asa si nu mi-a placut. Nu-mi place sa ma intorc din drum.

Trimis de: Albrech pe 8 Mar 2008, 04:29 PM

Nu prea imi dau seama cam la ce te referi... Uite, cand se lucreaza pe centri de forta, spre exemplu. Unii lucreaza gradat cate 2 luni numai pe cate un centru(asane, meditatii, cromoterapie, respiratii etc), mergand din centru in centru.
Se sustine, in acest sens, ca daca n ai energie vitala nu poti sa sa ti-o sublimezi in procesl alchimic si fara vitalitate nu poti practica nici meditatia.
Altii incep cu centri de sus- Ajna si Sahasrara. Dupa ce obtin rezultate aici, se intorc pe nivelele de jos si merg din chackra in chackra. Daca ai Ajna, poti sa controlezi ceilalti centri.

Apoi, nu toti suntem egali. Unii avem mai multa inima, altii mai mlta energie sexuala, in functie de stadiul in care ne gasim. Nu are rost sa lucram pe ce avem, ci sa luam energia de acolo si sa o directionam spre locul unde e lipsa.
De cate ori am incercat metoda pas cu pas, ma intorceam la punctul initial mereu.

La ce etape te referi? Daca sunt cele din yoga - Yama, Nyiama....... etc E OK!

Trimis de: leirn pe 8 Mar 2008, 05:43 PM

Eu am ales alta cale...de cele mai multe ori, nu lucrez direct cu caile energetice si cu chakrele. Eu vad unde sunt carente si gasesc cauzele acelor carente, apoi corectez...Exercitii yoga sau d'alea recomandate in cabala fac doar in cazuri speciale, cand nu gasesc singura o solutie. In rest, am propriile metode. Nu incerc sa-mi deschid chakre fara sa stiu ce o sa fac dup'aia si fara sa-mi fie clar de ce se deschid. La mine se deschid de la sine, fara sa depun efort deosebit, daca fac corectiile necesate asupra Mea, eliminand astfel blocaje din diverse zone. De exemplu, am lucrat la dezvoltarea vointei. in paralel, la a invata sa iubesc...ma refer la iubirea spirituala. Cand o sa aprofundez ce am invatat, ajna se va deschide de la sine, insa scopul meu nu e sa deschid ajna neaparat, ci sa invat ce inseamna a vrea si a iubi, la nivel profund.
Prin asane, meditatii etc. pot fi stumulati centrii de energie corespunzatori, pot chiar fi deschisi, dar ar fi o deschidere fortata si de scurta durata daca nu exista echilibru si cunoastere. Corpul astral poate fi upgradat, dar prefer sa lucrez mai in interior, ca de acolo sa se reflecte in corpul astral si in final in corpul fizic.

Trimis de: leirn pe 9 Mar 2008, 11:11 AM

Ma duc la tara iar. Nush cand, da' ma duc. Sa meditez in liniste, ca trebe. Ma duc si pe la G, sa stam de vorba, ca data trecuta mi-a pus el intrebarea cheie de mai aveam un pic si-l intrebam de ma-sa. Iar sunt in stari confuze. Io cu ideile mele. Sfera sentimentelor si aia a gandurilor, care ele sunt parte din fiinta, da' nu-s toata fiinta. Era o faza ca tre sa te detasezi de am2...si acum ma detasez prea repede, de ma gandesc sa nu ma rup naiba de tot de ele. Si eu gandesc prea mult cateodata, uneori si eu ma las prinsa de conceptul de "mecanism". Hm...cum sa remediez? Mai nou, beau ceai cu Voice, il las la mine in biblioteca...unde am descoperit pasaju' ala in care e cristalu' cu verde si portocaliu, cu care habar n-am ce sa fac. You're not your mind more than you are your body. Poi da, da' io cum sa unesc toate alea? Ca separ lucuruile. Vreau sa stau singura sa ma gandesc... da' mai bine ma duc sa ma joc, mai exact, sa invat sa ma joc. Hm, oare de ce vreau io asa mult sa invat jocu' ala? Nu mai stiu daca mi-am scris aici...Visam ca sunt intr-un anticariat unde vroiam sa-mi cumpar o carte de bridge. Si a intrat unu' inalt, carunt, cu barba, cu o basca pe cap si o haina verde. Vroia si el cartea aia, era un jucator experimentat, dar m-a lasat pe mine sa o cumpar. La cateva zile dupa ce am visat asta, m-am intalnit cu 'nea ala pe strada. L-am urmarit io un pic sa vad unde se duce...dar sunt sceptica. Nu mai am incredere in nimeni, nu ma mai agat de nimic de genul asta. E usor sa faci pe cineva sa te viseze, e usor sa atragi oameni in plasa, sa-i fascinezi cu puterea ta. Multi se indragostesc de puterea pe care o are o persoana, nu de persoana respectiva. Hm..cumva astept urmatorul atac...de data asta stiu ce sa fac. Pentru o secunda nu mi-a trecut prin minte "ce sa fac", ci "cum sa distrug". Eu nu distrug, eu transform.
Durerea de acum cateva zile...m-am ridicat deasupra ei. Nu am lasat-o sa ma doboare, dar am avut tendinta sa ma detasez de sentimente, sa le vad in alt plan. Eram eu deasupra lor, deasupra gandurilor. Damn, ma duc darq intr-o biblioteca sa-mi caut carti, imi trebe mai multe informatii. Hm, iar interpretez gresit. Si pe G tot gresit il vad si e foarte probabil ca si pe mine sa ma pergep tot asa. O data mi s-a parut ca ar fi (.....). Si ce, e posibil. Si chiar daca e asa, poate nici aia nu-s cum ii vad io. De fapt, sigur nu-s, mai alec ca unul dintre ei a avut intentia sa ma invete. E si asta o forma de manipulare, sa oferi invataturi ca sa vina recunostinta.
Mda, am inceput sa aberez....observ ca scriu doar ca sa am ce scrie, doar ca sa vorbesc io cu mine. Sa dau delete? Nee, las' sa intru si sa vad mai tarziu ce am debitat p'aci.

Trimis de: leirn pe 9 Mar 2008, 12:04 PM

Ale darq de reclame! Ce cauta ele in spatiul meu intim? Nu mi se pare corect sa aiba voie sa se infiltreze in jurnale. Cer sa fie sterse. Prea se exagereaza cu chestia asta.


Evrikaa! Am gasit solutia la problema aia veche, am vazut in urma cu 2 zile, da' fix acum am constientizat. Macar aia sa se rezolve . So, n-am nici pe darq in directia aia, da' factorii externi cu care alimentam starile alea mi-au cazuat numa' rele. Am eliminat, am corectat, acu' e numa' bine. In sfarsit, credeam ca nu mai apare o data solutia. Asta mi-a intarit convingerea ca trebuie sa merg mai departe din zona aia, dar cum? De atati ani imi dau semne, imi spun ca am ales gresit, iar io tocmai acum vad...si tot nu sunt convinsa. Sa apelez la metoda de asta toamna? Nee, prea usor, ma mai chinui un pic.

Nah, ca incep sa se lege toate...ca nu e dupa ele, e dupa Mine.

Trimis de: leirn pe 9 Mar 2008, 12:53 PM

Alberh, nush de ce nu te lasa, io nu am pus nici o restrictie, ca de puneam, nu imi mai apareau nici reclamele astea insirate printre scrisii mei. Io nu pot sa-ti trimit mesaj personal...la naiba..

Trimis de: Albrech pe 9 Mar 2008, 12:58 PM

Aseara, dupa ce m-am chinuit sa intercalez printre randuriele tale, raspunsurile mele, scrise si in diverse culori, mi-a aparut precum ca sa-ti trimit PM pentru permisiune. Cum in loc de quote aparea ceva aiurea, m-am lasat pagubas!

Trimis de: leirn pe 9 Mar 2008, 12:59 PM

Ce aiurea...da' ete ca acu' te lasa sa scrii. Nush ce se intampla, da' sper sa se rezolve mai repede.

Trimis de: Albrech pe 9 Mar 2008, 01:34 PM

Ma interesa cum faci tu efectiv cu blocajele acelea... Apoi spuneai despre corul astral ca se manifesta in interior...

Trimis de: leirn pe 9 Mar 2008, 02:34 PM

Caut cauzele lor, apoi le elimin. Unealta pe care o folosesc eu este mintea in cazuri d'astea. E mai greu sa-ti explic cum fac. In mare, caut blocajele in minte, ca ele acolo se vad cel mai bine, apoi caut cauze. Dup'aia corectez. Uneori blocajele se vad mai bine in sentimente...Nu stiu sa-ti zic acum mai bine, not in the mood.
Spiritul se manifesta in suflet, care se manifesta in corp...Corpul astral este legatura dintre spirit si corpul fizic. Ceea ce numesc eu interior este spiritul, esenta. Incerc sa simt esenta, apoi sa o fac sa se manifeste in corpul astral in masura in care eu "cresc" si inteleg. Uneori simt ca omu' nu a facut bine cand a inventat cuvintele, limbajul...ca sunt cazuri , ca asta, in care mijloacele de comunicare limiteaza, ca am scris dar nici nu ti-am spus tot ce ce as fi vrut , nici la fel de exact

Trimis de: Albrech pe 9 Mar 2008, 04:46 PM

Cred ca mintea noastra poate gasi solutii la orice problema si cai nebanuite. Si eu m-am mirat sa practic anumite tehnici si le consideram proprii mie, ca apoi sa imi fie predate pe la Cursuri de yoga...Ex. Comunicare cu Dumnezeu sau directionarea energiilor spre anumite chackre. Anumiti oameni de geniu au facut aceleasi descoperiri, avand acces la mentalul lui Dumnezeu, la aceleasi informatii, fara a se cunoaste intre ei.

Da, cuvintele se spune ca devalorizeza de continut si uneori, cand vrem sa realizam ceva maret, e mai bine sa tacem. Spunand si altora, avem surpriza uneori sa nu se mai realizeze. Mi-am amintit de "necuvintele" lui Nichita Stanescu... Am o lucrarea care se numeste "Tacerea ca atribut divin". Foarte frumos este expus acest subiect de catre un preot catolic!

Trimis de: leirn pe 9 Mar 2008, 06:29 PM

Visul, una dintre cele mai puternice arme. Cand visele mai multor oameni se contopesc, ele se materializeaza instantaneu. Infrant nu esti atunci cand sangeri/Nici ochii cand in lacrimi ti-s. / Adevaratele infrangeri/Sunt renuntarile la vis. Orice vis al omului se poate implini...daca are curajul sa-l urmeze. O sa-mi urmez visul. Ma duc acolo unde simt ca trebuie sa ma duc, merg pe drumul ales de mine. Nu o sa fie ca pana acum, nu o sa se repete istoria, o sa fie o situatie atipica. Nu e nevoie de alegere intre2 variante, nu e nevoie de singuratate sau de sacrificiu suprem. Pot sa evit toate astea, pot sa fac sa mearga asa cum vreau. Limite? Nu am. Obstacole? Ma intaresc.
Hm..ceva nu e bine..am tendinta sa ma cenzurez aici. Nu mai simt ca e locul meu...dar aici pot sa scriu ce vreau eu, aici gandurile mele sunt scrise in forma in care apar. Eu sunt eu, fara minciuna, fara ascunderi, fara rusine, fara abtineri, fara limite.
Sa scriu deci ce vroiam de la bun inceput sa scriu. Vreau sa dezvolt lumea pe care am creat-o. Acolo pot sa calatoresc in timp, pot chiar sa fac abstractie de timp, acolo controlez ce vreau eu. E timpul sa imbunatatesc locul ala, sa colorez, sa fie muzica...e un pic, da' mai trebe. Sa creez ajutoare...dar nu o sa stiu sa le controlez. Iar imi vine in minte picatura si oceanul, iar ma gandesc la finit si infinit, la parti si intreg. De data cer ajutor. O sa-i intreb pe ei, iar ei o sa ma indrume. Asa cum m-au indrumat si asta-toamna. Indiferent cat dureaza, indiferent cat doare sau cat de periculos e...o sa ma duc unde stiu eu ca e locul meu. Ma simt fara limite, ma simt puternica si...nu ma mai simt singura. Niciodata nu am fost, de fapt.
Zice ca vine sa ma vada....am stiut din prima secunda in care am vazut poza ca nu e el, dar tot m-a atras gandul ca... Si daca ma insel? N'are nik.

Thunderbird

Trimis de: Albrech pe 9 Mar 2008, 07:29 PM

Se vorbeste despre o instinctoterapie, atat in alimentatie cat si in viata in general. Daca ne impunem sa facem ceva impotriva firii a ceea ce suntem de fapt, sa invatam ceea pentru ce nu suntem creati sa fim, dam gres de multe ori. Anumiti crestini practica Neprihanirea prin credinta, supunandu-se vointei divine si acceptand ceea ce Dumnezeu doreste ca ei sa fie cu adevarat. Si la un moment dat viata lor este transformata in totalitate.

Apropo de picatura si ocean... Obisnuiam sa practic meditatia cu Zeul Soarelui, Surya, cel care mi s-a revelat intr-un mod deosebit, mai presus de orice inchipuire.
Intr-o meditatie cu lumina solara, am devenit insasi lumina, m-am reintegrat in Lumina si jocul Soarelui. A fost atat de intensa starea, incat nu m-am indoit. Impreuna cu lumina solara nu am mai putut fi descoperit de nimeni, indiferent cat de clarvazator era. M-am raspandit in frunzele pomilor, in flori si eram insasi natura... A fost ceva deosebit. Daca meditam cu ceea ce iubim mai mult, evoluam in modul cel mai rapid cu putinta, indiferent daca este iubita/iubitul sau altcineva sau altceva...

Trimis de: leirn pe 9 Mar 2008, 10:57 PM

Am trecut si eu prin experiente asemanatoare cu ale tale, prin metode descoperite(sau redescoperite) de mine, dar...nu vreau sa repet doar ca sa ma simt bine, doar ca sa simt puterea aia imensa, ca era destula...Vreau sa ofer si eu la schimb ceva, si spre soare, si spre pamant. Nu vreau sa ma folosesc de nici o fiinta, nu vreau sa fur energie. Asa ca ma contopesc cu tot doar atunci cand sunt impacata cu mine, ca sa am si eu ce sa ofer...

Imi vine sa plang...ma doare..... Doare cand renasc, doare cand ma transform. Simt cum imi cad lanturile ramase, dar...ma invatasem cu ele. Ce-mi tot zic aici? Iar n-am cuvinte. Pur si simplu. Io, care in general, am un vocabular bogat, mai ales daca mai tre sa si injur. Fac si io ca ala care a calatorit in lumea intreaga, dar nu a observat frumusetea gradinii din fata casei lui...

Trimis de: leirn pe 9 Mar 2008, 11:05 PM

Doua blonde calatoresc cu trenul.
In compartiment calatoreste cu ele un barbat mai in varsta, cu barba.
Sopteste una la alta:
- Uita-te! Asta-i Mircea cel Batran...
- Esti proasta. El e mort de vreo 6-700 de ani.
In acel moment intra un alt barbat in compartiment, si-l saluta pe
barbos:
- Ciao, Mircea, ce faci, batrine! nu te-am mai vazut de sute de ani....
Prima blonda:
- Na, cine-i proasta?

Trimis de: Albrech pe 9 Mar 2008, 11:13 PM

Ce este aceasta? Ai trecut la lucruri mai pamantene?

Trimis de: leirn pe 9 Mar 2008, 11:23 PM

Inca rad cand citesc bancu' ala.

Trimis de: leirn pe 10 Mar 2008, 04:17 PM

Am intrat printre altele sa-i scriu lu' Albrech: Daca ai timp si chef, fa rost de melodii de Oliver Shanti. Simt io ca o sa-ti placa

Mah, oare nu judec io prea aspru? nu mi-am tot zis io ca nimeni nu e perfect? Cer mai mult decat ofer? Umblu io dupa himere? Sa mor daca stiu. De parca n-as avea destule pe cap...Am citit pe aici ce am scris acum un an cam pe vremea asta. M-am schimbat si mi s-a intarit convingerea ca am dreptate, da' nu vreau sa ascult de mine. Pur si simplu. Pentru ca nu sunt 100% sigura. Si daca-i zic, se oftica, nu vrea sa asculte. Si daca ...Mda, ma duc sa ma joc.

Na, cine-i proasta?!

Trimis de: Rada pe 10 Mar 2008, 04:20 PM

Am inteles ca aici e loc pentru bancuri.

De ce se decoloreaza femeile la par?
Pentru ca idealul barbatilor este blond!

Trimis de: leirn pe 10 Mar 2008, 04:36 PM

Aici e locu' meu, nu loc de bancuri, da' bine ai venit. Daca imi zici bancuri multe si misto, nu mai scapi de mine, grija mare!

Misto banc

Trimis de: leirn pe 10 Mar 2008, 05:16 PM

Lucrul cel mai de seama

Un batran arab, care arata ca vai de lume si traia din mila altora ratacea pe strazile unui oras. Nimeni nu il baga in seama. Un trecator i-a spus, plin de dispret:
-Ce faci aici? Vezi bine ca nu te cunoaste nimeni…
Omul cel sarman s-a uitat linistit la trecator si i-a raspuns:
-Nu-mi pasa. Ma cunosc eu insumi si e de ajuns.

Ar fi fost mai cumplit sa fie pe dos: sa ma cunoasca toti si sa nu ma cunosc eu.

Trimis de: Albrech pe 10 Mar 2008, 06:15 PM

Multumesc, Leirn! O sa caut pe Youtube Oliver Shanti.

Trimis de: leirn pe 11 Mar 2008, 07:33 PM

So close no matter how far...... Forever trusting who we are... Trust I seek and I find in you...Every day for us something new...Open mind for a different view... ...Forever trusting who we are!

Am mai gasit ceva, tot cautand. Din interior spre exterior, de sus in jos. 'nentels ca vreau sa vad mai mult decat se arata, ma uit unde nu stiu ce sa vad... deocamdata. Asa se manifesta si asa poate fi controlata periferia, dar...Cand o sa stapanesc ce am invatat, o sa dau next, pentru ca daca stapanesc aia, inseamna ca am descoperit chestiile aferente ei, de unde => ca o sa fiu mai aproape. Am ramas singura fo saptamana cred. Vroiam io sa stau si sa meditez in liniste, da' nici chiar asa. Damn.. Si vreau pisica!
Ma doare capu'. Iar tre sa reduc timpul de stat la calculator, da' asta inseamna sa ma joc mai putin, deci sa progresez mai lent la jocurile alea. Inca o data: de ce tot insist io cu ele? Nush(de fapt stiu, da' nu mai conteaza), da'mi place.

Destination unknown.

Trimis de: leirn pe 17 Mar 2008, 04:19 PM

Si cum stateam io pe banca cu ai mei colegi, m-am trezit in Buc. Nu mai fusesem demult, credeam ca nu-mi place orasu' ala, da' e fascinant. Multe subiecte de studiu. Mai ales in metrou. Cand am trecut prin parc si mi-am intersectat privirile cu un baiat de p'acolo, am avut o senzatie stranie. I-am simtit dezordinea, lipsurile, nebunia...era...nush, emana o aura ciudata, rosu cu roz si cu galben sters, de fapt, o culoare nedefinita, specifica celor nebuni, dezordonata...
Mah, ce nu-mi ajunge? Io ce sa mai inteleg? Totu' e bine, nu lipseste nik, dar...revin intrebarile pe care le-am ascuns atatia ani, revin gandurile de duca. De ce?
Si tre sa ma mut, la naiba. De fapt, totu' e spre bine, ca imi gasesc io un loc linistit, unde sa-mi iau pisica si unde sa nu am stres, da' cine stie pe unde o fi si cu cine oi nimeri..damn, asta e factor de stress si imi ocupa din timpul in care tre sa ma gandesc la adevaratele probleme. Da' daca timp nu e, facem! A, si tre sa ma angajez, sa fac si io experienta, ca nush ce e aia sa lucrez...da' de la vara
Multi oameni tre sa invete respectu'. Fata de ei insisi, fata de ceilalti, fata de animale, de gandaci si alte alea. Sa nu se mai simta superiori nici ca rasa , nici unu' fata de altu'
Mi-e somn.

Trimis de: leirn pe 17 Mar 2008, 07:45 PM

Nehotarata. Confuza. Indecisa. Ametita. In ceata. E timpu' sa iau atitudine...sau nu?
Si m-am apucat sa zic despre problemele mele cuiva care nu intelege...si are nu are ca sa-mi faca, da' zisei si io ca poate, poate...nee, useless, el e conservator, prea prins de lume si problemele ei. Degeaba am incercat io sa-l trezesc, am reusit doar sa-i indrept privirea in oaresce directii, mai departe de el depinde. Nu mai am chef sa ma gandesc la asta, treaba lui.
Mda, e mai usor sa iubesti intreaga lume decat pe vecinu' de la 2. Am grija de oameni, da'-i neglijez pe cei care-mi sunt aproape. Ntz, ntz, ntz...
Da' om sunt si io, am dreptul sa gresesc, sa o dau in bara, sa aleg gresit...nu-i nimic, asta ma intareste. Cad, ma ridic, merg mai departe. "Nu am nici o problema cu alcoolul: ma-mbat, merg, cad pe jos...nici o problema!". Ale draq sali, ca am cautat in tot orasu' si nu am gasit ce vreau io. vreau sa merg, sa ma relaxez acolo, sa fac ce-mi place, eventual sa mai gasesc d'ai ca mine cu care sa discut...
Un vis ciudat aseara: visam ca venise una la mine, Mioara o chema, sa o ajut sa scape de un demon, ca stia ea ca eu stiu. Si se facea ca urma sa vina mai multi oameni la mine sa ii ajut, da' io explicam ca nu se scapa sa usor, trebe timp...si vorbeam cu "my voice" care zicea ca nu am voie sa accept bani sau alte recompense de la ei. Si nu vroiam nik, da Mioara aia nu intelegea ce-i zic... Ajutoru' se ofera neconditionat.
Si tot nu dorm...ascult Xandria si ma simt bine...

Trimis de: leirn pe 17 Mar 2008, 08:33 PM

Am chef sa scriu...orice, numa' sa scriu. Imi construisem un turn in culori albastru si portocaliu si la inceput era din caramizi, da' l-am daramat si l-am facut colorat si solid...stateam acolo si il gaceam sa genereze energie din care mai iau io din cand in cand, sa am de dat.... Culori...multe. Netzach, Hod, Malkuth. Hm...si scriu...numa' de dragu' de a scrie si de a colora scrisii...si tot scriu, ca sa ma descarc? Nu am ce sa descarc...eu construiesc acum....jboara destele pe taste, eu plutesc(mi-amintesc de bancu' ala: "Tare trabucu', eh?" ) Sunt intr-o stare...de parca sunt ganduri si sentimente si deasupra lor, cam asa e, da' acum se simte...si scriu....ar fi simplu sa apas la nimereala pe taste si sa apara litere, da' io vreau sa scriu fraze cu sens... Descoperirea misterelor tacerii si a pastrarii secretului; o mai mare intelegere a lucrurilor;realizarea faptului ca toate lucrurile sunt legate intre ele...Binah
AHBH=13 (iubire)
AChD=13 (unitate)

De cate ori citesc din cartea aia, gasesc raspunsuri...mereu....si doar am citit=o..sau nu? Mereu o citesc, mereu imi spune ceva nou...

Magikul a fost definit ca stiinta si arta de a determina producerea schimbarii voite.

Trimis de: leirn pe 18 Mar 2008, 02:57 PM

" Teoria morfogenetica ( TM ) inca de la descoperirea ei de catre Rupert Sheldrake a suscitat vii controverse. Reactiile in lumea stiintifica au fost atat de aprinse incat unii savanti au fost chiar de parere ca "Sheldrake pune magia inaintea stiintei si poate fi condamnat in exact acelasi limbaj in care Papa l-a condamnat pe Galileo si pentru acelasi motiv. Este erezie."

Dincolo de aceste "opinii" care nu mai pastreaza nimic stiintific in ele si care ne amintesc mai degraba de diverse inchistari si dogme religioase, TM si-a dovedit pana acum in foarte multe cazuri valabilitatea si, pentru cel cu mintea deschisa, reprezinta un instrument foarte pretios prin intermediul caruia pot fi explicate o serie intreaga de fenomene si, mai mult decat atat, pot fi chiar generate si stabilizate altele.

Sheldrake fiind de profesie biolog, a fost uimit de anumite fenomene din lumea fiintelor vii, care nu puteau fi explicate in nici un fel pana la el. Vom descrie aici doua experimente celebre, care au dus la fundamentarea acestei teorii. In primul dintre ele, profesorul William McDougall de la Harvard testa in 1920 inteligenta soarecilor. Pentru aceasta a folosit un labirint, prin care soarecii trebuiau sa treaca pentru a gasi hrana. In experiment se nota timpul in care soarecii reuseau sa ajunga la hrana. Spre uimirea lui, a constatat ca pe masura ce apareau noi generatii de soricei, timpul mediu in care acestia ajungeau la hrana devenea tot mai mic, astfel incat generatia a 20-a de soareci ajungea in medie la hrana de zece ori mai repede decat prima generatie. A fost ca si cum o invatatura a celor adulti se transmitea la copii. McDougall stia, la fel ca noi toti, ca genetic nu se poate transmite invatatura, decat poate cel mult anumite instincte. De aceea rezultatele sale au fost tratate cu mult scepticism. Pentru a-l contra pe McDougall, o echipa de oameni de stiinta din Edimburg a duplicat experimentul, folosind exact acelasi labirint ca si McDougall. Rezultatele lor au fost si mai uluitoare: prima generatie de soareci a parcurs labirintul aproximativ in acelasi timp ca generatia 20 a lui McDougall, iar unii dintre soricei au gasit drumul aproape imediat, mergand direct la tinta. In acest caz explicatiile genetice puteau fi eliminate din start si la fel si alte explicatii bazate pe urme de miros, feromoni, etc. Cu toate acestea experienta soriceilor de la Harvard a trecut oceanul, ajungand la cei din Anglia, fara sa existe nici o explicatie fizica pentru aceasta.

Un al doilea experiment a avut loc in 1952 pe insula Koshima, unde o specie de maimute (Macaca Fuscata) a fost observata timp de 30 de ani. La un moment dat cercetatorii au inceput sa ofere maimutelor fructe dulci, aruncate in nisip. La maimute le placeau foarte mult fructele, dar trebuiau sa le manance acoperite cu nisip, ceea ce era neplacut pentru ele. La un moment dat o femela de 18 luni, numita Imo, a descoperit ca putea rezolva problema spaland fructele intr-o apa din apropiere. Imo i-a aratat aceasta mamei ei. Totodata colegii ei de joaca au invatat aceasta si si-au invatat si familiile cum sa faca. Oamenii de stiinta au asistat la felul in care din ce in ce mai multe maimute au invatat cum sa spele fructele in apa. Intre 1952 si 1958 toate maimutele tinere din colonie au invatat spalatul fructelor. Doar unele dintre maimutele adulte, care au imitat copii, au aplicat si ele acest lucru. Celelalte maimute adulte au continuat sa manance fructele pline de nisip. Apoi ceva uimitor s-a intamplat: de la un anumit numar de maimute care isi spalau fructele, brusc fenomenul a luat o amploare exploziva. Daca dimineata doar o parte din maimute foloseau aceasta cunoastere, seara aproape toate maimutele deja spalau fructele. De asemenea alte colonii de maimute din alte insule, precum si maimute de pe continent au inceput aproape imediat sa-si spele fructele. Si in acest caz nu a putut fi gasita o explicatie conventionala cum cunoasterea s-a raspandit asa de repede, trecand apa, fara sa fi existat contacte directe intre diversele colonii de maimute.

Rupert Sheldrake analizand aceste cazuri a avansat ideea unor campuri morfice (sau formatoare, generatoare), care aveau rolul de a mentine cunoasterea oricaror fenomene, nu doar din lumea vie ci si din cea minerala sau chiar cuantica. El a postulat ca aceste campuri inregistrau intr-un anumit fel toate informatiile despre diverse evenimente, iar apoi exercitau o influenta formatoare asupra tuturor fiintelor sau obiectelor similare cu cele care au generat evenimentele respective, astfel incat noile evenimente sa se incadreze oarecum in noul tipar. Am putea sa asemanam aceste campuri morfice ( CM ) cu un fel de matrite in care este turnat metalul topit pentru ca sa ia forma respectiva. O comparatie si mai buna este cu pamantul peste care ploua. Initial acesta este perfect plan, dar apoi apa incepe sa sape mici santuri prin care se poate scurge mai repede. Gradat aceste santuri se adancesc si din ce in ce mai multa apa curge pe acolo. In comparatia noastra santurile sunt noile campuri morfice create, care creaza obisnuinta ca lucrurile sa se petreaca predominant intr-un anumit fel si nu in altul. In linii mari, teoria morfogenetica explica mult mai aprofundat si extinde ceea ce noi numim "obisnuinta".

Din momentul postularii ei, TM s-a dovedit imediat un instrument exceptional. Deja puteau fi explicate o serie intreaga de fenomene, din cele mai diverse domenii. De exemplu in psihologie aplicabilitatea a fost imediata si de fapt TM s-a potrivit perfect cu alte descoperiri din acest domeniu, cum ar fi teoria subconstientului colectiv a lui C.G. Jung. In cercetarile sale Jung a descoperit anumite fenomene stranii, care nu puteau fi explicate daca nu ar exista un gen de conexiune intre membrii aceleiasi specii. De exemplu Jung a descoperit ca unii eschimosi aveau vise cu serpi sau paianjeni, desi acestia nu exista in cercul polar si nici nu existau alte surse de unde sa afle despre existenta lor. De fapt nici eschimosii in cauza nu stiau cu ce viseaza, dar cand desenau imaginile respective, cineva putea recunoaste imediat despre ce era vorba. Astfel Jung a postulat ideea unui subconstient colectiv la care fiecare membru al speciei este mai mult sau mai putin cuplat si prin intermediul caruia are acces la o serie intreaga de cunostinte, arhetipuri si obiceiuri. Acest subconstient colectiv corespunde partial campurilor morfice din teoria morfogenetica.

Totodata au putut fi explicate performantele sportivilor, care cresc in mod vizibil de la o generatie la alta desi structura biologica a omului este oarecum constanta si chiar in epoca moderna decade datorita alimentatiei nesanatoase, sedentarismului si ruperii fata de natura si de ritmurile ei normale. Aceasta crestere a performantelor nu poate fi pusa doar pe seama antrenamentului fiindca ea se manifesta inca de la varste fragede, la care copii mici dau dovada de performante mult mai bune decat cei din trecut. In acelasi fel in scoli, programa scolara devine din ce in ce mai incarcata si copii asimileaza din ce in ce mai multe cunostinte. Daca un copil chiar de numai acum cativa zeci de ani ar trebui sa invete in ritmul unuia modern, poate doar foarte greu ar putea face fata. In acest fel se explica foarte simplu si ceea ce face ca anumite scoli "cu traditie" sa genereze mult mai usor elevi cu rezultate exceptionale pe plan scolar. De fapt aceasta "traditie" este rezultatul unui camp morfic structurat in timp la acea scoala si care permite celor care se integreaza in el sa dispuna aproape imediat, desi subconstient, de rezultatele inaintasilor sai.

Campurile morfice (sau morfogenetice) se manifesta si la nivel de comunitati umane sau de tari. Chiar intre doua tari vecine pot exista unele diferente morfice mari, care genereaza modele de comportament specifice. De exemplu englezii sunt vestiti pentru calmul lor, latinii pentru "sangele fierbinte", francezii ca fiind romantici, japonezii ca fiind in general mai corecti si muncitori, germanii mai rigizi si atenti la detalii, etc. Aceste diferente creaza ceea ce se numeste "egregor" national, si care reprezinta o matrice formatoare pentru indivizii unui neam. Intre egregorul unui neam si cultura si traditia sa exista o dependenta biunivoca: pe de-o parte traditia si cultura fac sa se structureze un egregor specific, iar pe de alta parte acest egregor transmite prin campuri morfice generatiilor urmatoare obisnuinta de a se incadra in aceasi cultura, religie, obiceiuri, etc. Multi turisti sau emigranti constata in mod direct aceste diferente de obiceiuri, mentalitati si comportamente care sunt puse doar pe seama culturii acelui popor, dar care de fapt sunt structurate de egregorul specific natiunii respective.

In domeniul biologiei TM a facut posibila aparatia unor teorii si descoperiri de ultima ora, care tin de frontierele stiintei si care de fapt au facut sa apara controversele foarte aprinse pe marginea ei. Astfel o fiinta vie nu mai este doar un ansamblu biologic, material, ci este cuplata la un camp morfic mult mai general si care este de natura energetica, vibratorie. Aici trebuie sa fim bine intelesi: TM nu postuleaza direct existenta sufletului ci ne referim la un camp energetic transindividual, o obisnuinta colectiva in care se incadreaza fiecare individ, atat fizic cat si psihic. Sheldrake a constatat in mod corect ca pentru ca un camp morfic sa poata actiona este necesar ca in organismul viu, inca de la nivel celular, sa existe structuri care receptioneaza informatiile respectivului CM. Totodata este necesar sa existe structuri emitatoare, care din diverse actiuni fizice sa influenteze in sensul structurarii lor diverse campuri morfice. De fapt conform descoperirilor din fizica cuantica chiar particulele subnucleare sunt supuse unor campuri morfice specifice si astfel interactiunea dintre materie si energie se desfasoara la orice scara din Creatie. Sheldrake chiar a avansat o teorie si mai surprinzatoare, si anume faptul ca ADN-ul uman nu este in mod intrinsec depozitarul informatiei structurante pentru o fiinta, ci mai curand un fel de antena de emisie-receptie pentru campul morfic inconjurator, care de fapt depoziteaza aceasta informatie.

De exemplu la ora actuala nu se poate explica genetic cum dintr-o celula sanguina poate aparea un organism complet, in loc sa apara doar o colonie de celule sanguine si dintr-o celula musculara iarasi apare un organism complet cu toate genurile de celule specifice, si nu doar o colonie de celule musculare. Stim ca ADN-ul pastraza in fiecare celula o informatie genetica completa pentru intregul organism, dar nu stim cum sunt luate deciziile ca de exemplu dintr-o celula de un gen sa se activeze genele necesare pentru ca ea sa se duplice in alta de un gen diferit, sau de acelasi gen. De ce intr-un organism adult celulele musculare se vor divide tot in celule musculare si nu in neuroni de exemplu? Totodata nu stim ce face ca celulele sa stie cand au atins nivelul de diviziune necesar si sa nu se mai divida asa de mult...de exemplu care sunt factorii care opresc dezvoltarea de crestere a celulelor hepatice, oprind astfel ficatul sa creasca nemasurat de mult? Este ca si cum celulele ar sti ca ficatul a ajuns la dimensiunea si forma lui corecta si atunci se genereaza doar o activitate de intretinere la nivelul acestuia si nu una de crestere.

TM explica foarte simplu aceste aspecte stipuland faptul ca informatiile structurale sunt inregistrate de fapt intr-un camp morfic care actioneaza asupra tuturor proceselor biologice. ADN-ul devine astfel in special un receptor (e drept foarte complex) pentru campuri morfice care sunt mult mai complexe si care pastreaza mult mai multa informatie decat ar fi capabil doar ADN-ul singur sa o faca. Daca o fiinta vie ar fi o constructie, am putea compara ADN-ul cu executantii simpli care lucreaza la acea constructie, iar campurile morfice cu echipa formata de arhitecti si ingineri constructori. In mod evident o asemenea teorie revolutionara, care plaseaza centrul de greutate al deciziilor intr-un plan energetic nu putea fi pe placul celor mai multi savanti, la fel cum multe dintre concluziile mecanicii cuantice raman pentru cei mai multi oameni ceva mai mult de domeniul paradoxurilor, decat ca fenomene capabile sa ne faca sa ne revizuim integral conceptia asupra Universului si asupra propriei noastre vieti.

O alta aplicatie uimitoare a TM este in domeniul anumitor aspecte considerate "paranormale", si care tin in special de influenta gandirii si a emotiilor asupra materiei. Prin TM multe dintre aceste fenomene pot fi explicate chiar foarte usor. Tinand cont ca ADN-ul si in general materia este si un emitator care poate structura campuri morfice specifice, concluzia imediata este ca o fiinta vie poate emite informatii morfice (deci structurante, generatoare), care sa actioneze asupra altor fiinte sau a materiei in general. La ora actuala se stie ca cei care tin plante si le iubesc foarte mult, vorbesc cu ele si le mangaie, fac ca aceste plante sa se dezvolte foarte frumos, parca percepand atmosfera favorabila de care au parte. Putini insa stiu ca aceste diferente de dezvoltare pot fi obtinute si de la distanta, pur si simplu gandindu-ne cu iubire la planta sau la fiinta respectiva. Astfel gandirea noastra structureaza un CM benefic, care constituie un tipar de dezvoltare armonioasa pentru acea fiinta. In acest caz efectele nu mai pot fi explicate doar prin interactiuni de tip fizic ci se necesita introducerea unor interactiuni de ordin energetic, vibratoriu.

De fapt efectele gandirii focalizate asupra materieri si chiar a destinului sunt foare bine cunoscute inca din antichitate, in toate culturile lumii. Exista diverse proverbe foarte inspirate, de exemplu: "obisnuinta este cea de a doua natura" sau "daca semeni o obisnuinta culegi un destin". O mare parte din ceea ce numim "destin" sau "soarta" este de fapt un ansamblu de campuri morfice care ne ghideaza intr-un anumit fel. Astfel o fiinta care se incadreaza pe frecventa de rezonanta a acestor campuri va avea tendinta sa actioneze predominant conform lor si deci sa aiba o directie specifica in viata. Toate fiintele geniale in schimb au avut calitatea de a sti, inca de la o varsta frageda ceea ce isi doresc in viata. Aceasta prestiinta venea sub forma unei idei sau imagini care se repeta predominant. De exemplu un viitor dansator de exceptie isi dorea foarte mult sa danseze pe scena si se vedea mai mereu in aceasta postura. Aceasta gandire focalizata in timp a generat un CM specific, care l-a ajutat foarte mult pe acel om sa devina ceea ce dorea si in acelasi timp a facut ca si alte campuri morfice secundare (unele generate de alte fiinte umane) sa se supuna acestui tipar, care era mult mai puternic. Astfel TM valideaza in mod stiintific modalitatea prin care comportamentele sau chiar gandurile noastre modeleaza "destinul", prin campuri morfice specifice generate de catre ele. De fapt pur si simplu aceste comportamente fac sa apara tiparele si caile care au tendinta de a fi urmate si mai departe, nu doar ca model de gandire ci si ca realitate fizica. Trebuie doar ca in dezvoltarea sa CM sa atinga o intensitate specifica, un gen de "masa critica", pentru a-i permite sa se manifeste concret in planul fizic. Analogic este la fel cum intr-o scoala nu ajunge ca un singur elev sa fie genial pentru ca acea scoala sa fie de renume, ci este necesar ca un anumit numar de elevi sa aiba rezultate foarte bune, pentru ca acel CM generat sa fie suficient de puternic si pentru viitorii elevi care vor invata acolo. Devine astfel posibil pentru o fiinta umana sa-si transforme destinul in bine chiar la un mod radical, daca actioneaza cu suficienta energie in sensul modificarii campurilor morfice mai vechi (care pot sa-i fie defavorabile), pentru a structura astfel campuri morfice noi, mai puternice, si care sa o ghideze in directia dorita.

Mai exista inca multe alte domenii de aplicare a teoriei morfogenetice, de exemplu gasirea unor modalitati de actiune pentru a favoriza ceva nou si mai evoluat decat vechile forme, modele sau tipare, explicarea unor fenomene fizice sau psihice in functie de contextul in care au loc, etc. Desi teoria morfogenetica este inca in tineretile sale, caile de cercetare si rezultatele obtinute inca de pe acum sunt exceptionale si o fac sa fie un instrument foarte pretios pentru toti cei capabili sa ii puna in aplicare intregul potential. "

Sursa: http://www.kambox.net/index.php?action=articles_show&id=929880274

Trimis de: leirn pe 18 Mar 2008, 11:48 PM

Am 2 au nevoie de o minune, unul pentru a crede..hm, am2 pentru a crede.

Awakening... E timpul sa se trezeasca.
PathFinder ...mi se potriveste nickul. Azi...am trezit si nu m-am indoit nici macar o secunda ca nu fac ce trebuie. Am avut probleme la adoptarea metodei, in rest totul a mers in directia buna.
Subiectul despre campurile morfis mi-au indreptat privirea spre ceva ce nu stiam....era necesar in formarea mea. Si totusi, exista impulsul undeva acolo de a tine totul pentru mine, de a nu vrea sa fie toti o apa si un pamant. Imi e greu sa recunosc asta. Mai ales in scris, dar e nevoie, pentru ca eu sunt sincera cu mine si oricat de rusine mi-ar fi de unele chestii, nu ascund. Aduc la lumina, sa lamuresc...da' totusi...
Si visul ala cu Mioara care venise sa o scap de un demon...am avut, in vis, impulsul sa ma astept la recompensa, apoi m-am corectat. Ca si azi. Am avut pornirea de a nu lasa lumea sa aiba acces la descoperiri, de a nu-i ajuta pe absolut toti sa obtina cunoasterea. Am vrut chiar sa fac un pic de shto de un copil care se crede telepat/telekinetic si "multe alte talente". Uneori resping instinctiv oameni care nu sunt pe placul meu, nevrand sa-i ajut. Asa fac io, dar tot io ma corectez. Am descoperit ca nevoia de a simti admiratia cuiva indreptata spre o persoana e strans legata de invidie. Cui ii place sa fie admirat e totodata si invidios...si cu complexe. Imi place sa cred ca am scapat de treburile astea. Hihi, vroiam sa ma explic, sa ma descriu cum sunt io de fapt, sa nu creez imagine falsa despre mine...cui? Cititorilor. Da, am avut tendinta sa ma cenzurez, sa nu scriu tot in ideea ca cine o citi p'aci sa nu inteleaga gresit; asta imi spune ca mai am de lucrat in unele privinte.
Lucruri care nu conteaza. Asa cum nu conteaza la jocu' ala punctele. Jucam cu oricine, indiferent daca pierdeam sau castigam, nu ma interesa castigul de puncte, da' joc bine(nu foarte bine! ) si s-au strans singure. Facusem suficiente si-mi placea sa ma afisez in lobby cu ele, sa apar prima din lista. Apoi mi-am dat seama ca nu conteaza, ca ce fac eu e....in fine, in contradictie cu ceea ce cred eu. Am jucat cateva jocuri si am "scapat" de puncte. As putea sa le fac la fel de usor cum le-am pierdut, dar nu vreau.
Nu stiu eu sa descriu exact procesul, dar am senzatia ca admiratia, invidia si renuntarea oamenilor la a concura intre ei sunt strans legate. Nu ma refer la concuratul constructiv, ala care duce la dezvoltare ci la concuratul ala....de care mi-a facut mie azi G. Eram in banca si conspectam. L-am simtit ca vrea sa termine de scris inaintea mea. Mi-a si zis: "pentru prima data in 4 ani am terminat inaintea ta"(ce funny suna ). Pur si simplu vroia sa fie mai bun ca mine, sa vad io ca poate si sa ma simt, in viziunea lui, inferioara. E o chestie copilareasca, dar care spune multe. Intelegerea profunda a nevoii pe care o simte orice om de a-i fi recunoscute meritele cred io ca duce la intelegerea conceptului "picatura din ocean". Inca am retineri la asta. Mi se pare ca eu, personalitatea mea ar fi anihilata, iar mie imi place sa fiu libera si unica. Da, unica. Orice om e unic, dar...hm, iar vreau sa inteleg lucruri care ma depasesc deocamdata. Sa-mi amintesc: drumurile se parcurg pas cu pas. Asa e la mine. Nu e concurenta, nu e vorba de cine ajunge mai repede, de cine e mai bun sau mai rau.
Ia sa vedem...ce am mai facut io urat? Poi...zilele astea mai nimic, in afara de faptu' ca am tendinte egoiste, ca am vrut pentru cateva secunde sa tin totul pentru mine, mi-a trecut prin minte sa abuzez de..., ca ma las uneori dusa de val si nu ma ascult, ca am stat in lobby si mi-a placut sa ma admire lumea p'acolo, ca ce tare este eu. A, si nu m-am gandit absolut deloc la Rex care sta singur, in lant, si nu se joaca nimeni cu el, iar io nu am facut nik semnificativ pentru el niciodata. Mda, uneori sunt nepasatoare, indiferenta, neglijenta. Si rea.
Ce bine ma simt acum. Aproape ca stiu cauza si scopul spovedaniei la crestini. Asta facui io aici, m-am spovedit mie, m-am pus fata in fata cu lipsurile mele...mai sunt, da' nu-mi amintesc io acum toate alea. Mda, mergea sa fac asta si in gand, da' parca nu e totuna...altfel e cand scriu aici si pot reciti ce am debitat. Si parca e mai "mustrator" sa recunosc asa, de fata cu toata lumea(ca doara n'oi fi io singuru' utilizator de pa forum), e mai greu, dar mai constructiv. Ma simt mandra de mine. Asta iar nu e bine!
Cine stie, poate o sa ma apuc de terapie in grup.

Trimis de: leirn pe 19 Mar 2008, 05:27 PM

Sunt suparata. Da' suparata, nu asa oricum. Primesc io telefon ca e in autocar si vine spre (.....a). noah, cu alte cuvinte, vreau, nu vreau, tre sa ma duc si io, ca daca el tot a plecat spre-ncolo... Si discutasem, si zisesem ca nu-s pregatita, alea-alea, da' nu m-a ascultat nimeni.Cu alte cuvinte, eram obligata sa ajung si io unde se ducea el. Vroia sa ma manipuleze, ca deh, cica nu mai era alta ocazie. Nu m-am dus, am ascultat de instinctele mele si bine am facut. Nu mai vreau sa dau sperante, nu vreau sa ranesc, nu vreau sa fac pe nimeni sa sufere, da' totusi...asta am reusit. Si tot nu ma invat minte, tot mai e impulsul ala. As scrie eu cu detalii ce si cum, da' nu e voie, ca...de aia. Nu reusesc sa ma calmez, sa ma linistesc. Ascult muzica da' stau ca pe ace.
Am fost la un frape cu G., sa ma linisteasca...In fine, nici nu stiu exact care sunt motivele pentru care sunt suparata. Simt nevoia sa ma joc ceva, orice...da' am intrat in lobby si mi s-a taiat chefu'. ...Gata, am bagat 2 jocuri scurte. Mi-a facut bine. Ma duc pe celalalt site, sa ma calmez. Ca pe asta pricipal e putina lume, nu am cu cin' sa joc. Bine ca-s 2, ca pe ala de polonezi e muulti. .
Nu m-am mai ocupat de bridge...imi aminte de de P. Acum inteleg eu de ce zicea ca s-a lasat sa nu-i mai aminteasca de R. Si uite asa probleme "marunte" ma distrag. Trebuie sa invat sa nu ma las acaparata de astea...asta nu inseamna sa ma detasez sau sa devin insensibila. Mda, iar incep sa scriu tampenii...ma duc pe k sa ma joc, sa uit de mine. De fapt, cand joc, nu uit de mine, dar intru intr-un fel de transa. Sunt doar eu si tabla. eu devin jocu' ala si....in fine, ma simt bine. Uneori mai si gandesc mutari cand sunt in starea asta.

Trimis de: leirn pe 19 Mar 2008, 05:46 PM

'mnezeii lui de site, ca iar nu merge...m-am intors aici sa fiu eu cu mine si sa discutam. Ascult ovidiu lipan si ma doare sufletu' mai rau. Nush ce are muzica' lu' omu' asta, da' se simte tristete in ea. Io dau next, ca ma supar mai rau. Parca e muzica special facuta pentru P. Asta ma enerveaza mai rau! Stiu ce mi-ar face bine acum: sa ma duc draq la sala si sa fac multe kata. Ia sa le fac in gand...da' am uitat draq cum se fac, au trecut ani...Si io am stat doar 1 an la sala aia, mi-e dor de ea.

Chestiile astea fac parte dintr-un cerc. Mie nu-mi plac lucrurile repetitive...io ma ridic deasupra cercurilor si spiralelor, pentru ca asa vreau. Da' daca raman singura? Fac io sa nu fie asa. As scrie aici, da' nici de asta nu-s in stare. Iar ma apuc sa scriu texte simple. Ma duc sa ma joc unde o fi, ce o fi.

Trimis de: leirn pe 20 Mar 2008, 10:22 PM

Io trantesc cu ceva! Ma deranjeaza prostiile de meciuri pentru ca nu vad rostu', scopu' si sensu' sa urli si sa injuri cand rateaza aia. De parca ar ajuta la ceva. Ce m-a enervat cu apucaturile astea.
O sa mai lucrez la "arta nimerelii", vad ca ma pricep. E prea mare coincidenta sa nimeresc toate alea...mereu mi-a iesit. De ce am scris asta aici? Nu aveam voie. De Fulga. Sterg? Nu. O sa citesc io al'data si o sa ma cert atunci...da' parca as sterge....editez
Sa lasam astea...am treburi mai importante. Nu mai sunt suparata decat un pic....si am gasit o tona de carti de citit. Cum draq gasesc textu' potrivit la momentu' potrivit? Oare au am voie sa rezolv dilemele altora? Azi m-a chemat A. sa-mi povesteasca una-alta din vartejurile lui interioare...am ascultat, i-am zis cate ceva atunci si...ma gandeam ca daca stau sa reflectez, nimeresc sa aflu o solutie apropiata de ce are nevoie, da' chiar ii foloseste asta? Trebuie sa invat sa intervin doar in cazuri de forta majora, dar nu prea fac diferenta intre ele si celelalte. Nu o sa-i zic nimic in plus decat daca situatia o sa o ceara...Ma simt un copil care a aterizat intr-o lume noua si nu cunoaste nimic din ce vede, nu are repere cu care sa compare. Si asa nu imi prea placea mie sa compar . Aproape am rezolvat si cu P. Sper sa-l faca sa inteleaga ce are nevoie sa inteleaga...vreau sa-l invat sa lupte, sa spere, sa nu se mai autodeprime, da' ii arat doar calea, pe unde se duce, treaba lui.
Mi se pare atat de greu ce am de facut...greu de tot...dar nu imposibil. Daca ma gandesc mai bine, nici nu stiu exact cum stau lucrurile, uneori ma intreb daca nu cumva mi-am inchipuit totul... nee. As vrea totusi un indicator, ceva pe care sa scrie "p'aci te tot duci! ". Conform lu teoriile mele, toti oamenii sunt conectati subtil intre ei, si ei cu restu'. Asa ca...oare nu o fi timpu' sa cer? Hm...inca nu stiu nici sa cer, nici sa primesc. Las' ca invat eu. Azi-noapte am visat..., ceva legat de nevoi primare, ca facusem un exercitiu la nimereala din cartea aia care se lega de asta. Si cred ca am vazut unde sunt blocaje, da' parca mi-am mai scris asta aici si nu am chef sa vorbesc despre asta. Observ ca atunci cand sunt suparata prefer sa stau singura sa reflectez. Nu mult, doar cat sa-mi pun ideile in ordine. Mai am impulsuri in care vreau sa vorbesc cu oricine, ca aseara cand am stat sa dau telefoane, dar dup'aia vreau sa nu ma intrebe nimeni ce am sau de ce. In general povestesc atunci cand am nevoie de opinii, dar de cele mai multe ori stau si ma gandesc pana ori gasesc cauza, ori atenuez. Si e bine asa, numa' ca multi interpreteaza atitudinea asta ca irascibilitate (daca ma intreaba careva ce am spun ca nu am chef sa vb despre asta si nu le cade bine...) sau inchistare. Eu percep asta ca pe o nevoie de a aranja idei, de a nu alimenta trairile negative.
Caut...o sa caut pana cand voi gasi. Zi, noapte, in vis, in mine, peste tot o sa caut. Nu renunt, de-as sti ca ma fac scrum...o sa renasc precum cioara aia, Phoenix, mai puternica.

Aquilla non capit muscas.

Trimis de: leirn pe 20 Mar 2008, 10:42 PM

Vulturii Invata sa zboare in formatie.

Trimis de: leirn pe 21 Mar 2008, 06:28 PM

Imi statea ideea aia de ieri, in acre ziceam ca "de-as sti ca ma fac scrum..." . Nu mai e ale de intoarcere. Nu am voie sa cad, am multe de facut. O sa inteleg, o sa cresc...
Mi-am gasit sala Abia astept sa ma duc. Inca mai am tendinde d'alea cu admiratia etc. , da' smulg radacinile una cate una. Nu cred ca mai am mult de lucru in parivinta asta. Ma mai apuca si excesu' de zel din cand in cand. Ia sa intru putin in stand by, sa se aseze ce am descoperit pana acum...

Trimis de: leirn pe 21 Mar 2008, 11:38 PM

"Atacul psihic devine posibil numai daca victima potentiala impartaseste unul din sistemele patogenice de credinte care presupune posibilitatea unui atac capabil sa influenteze..."
Am gasit 3 moduri principale de protectie in textu' respectiv, pe care constat ca le folosesc:
" - Manifestarea propriei forte;
- Insasi legatura dintre cauza si efect;
-Protectia prin teama. Teama este o forta care creste in om ca raspuns la o influenta negativa din afara, raspuns egal acele influente si destinat neutralizarii ei. Omul insa retine teama in interiorul sau, fapt prin care introduce actiunea din afara in interiorul sau. Teama, lipsita de libertatea de actiune, pierde lupta si astfel o forta straina incepe o activitate distructiva in interiorul omului care apoi va spune: <de ce mi-a fost teama nu am scapat>. trebuie sa invatam sa ne eliberam de teama, asa cum eliberam din lant un caine ce simte primejdia."
"A-ti construi apararea pe teama e ca si cum ai construi castele de nisip"
"..totdeauna tot ceea ce vi se intampla este conform propriei voastre vointe, cu acordul vostru."
"Daca va intalniti cu o forta ce va impiedica sa va traiti viata, nu o distrugeti, ci priviti-va cu ochii ei intr-o oglinda deformatoare, gasiti in voi acel lucru care a atras-o spre voi, acel ceva care va poate acapara si retine."

Constat ca...sa le iau in ordine:
- Sunt usor influentabila de imaginile din cartea aia. Tosusi, am reusit sa nu las invluentele sa ajunga la mine, le-am neutralizat.
- Simt o frica cronica. De aici si neincrederea mea in orice fiinta, chiar si in "My Voice". Am tendinta atunci cand sunt singura sa ma uit in spate. Tot ce mi s-a intamplat m-a facut sa fiu asa. Ma protejez prin frica, o alimentez uneori din cauza asta. Nu am gasit inca moriv pentru care sa nu-mi fie frica, in afara de propriile forte, dar nu mi se pare un motiv intemeiat pentru ca slabirea temporara a fortelor o sa duca la reaparitia temerilor. Nu stiu cum sa actionez in privinta asta si simt ca trebuie. Cum sa scap la frica neinfundand-o in subconstient, neluptand cu ea ci neutralizand-o? vreau sa-mi inteleg fricile. Scriind am sentumentul acut ca e cineva in spatele meu. Autosugestie. Imi recunosc fricile...le accept. Mi-e frica de esec, mi-e frica sa nu ajung sa fiu controlata de (..), mi-e frica sa nu fiu deja , dar sa nu-mi dau seama. Orice ar fi, o sa fac in asa fel incat sa ma ridic peste ele, sa fac sa cada lanturile. Iar mi-e frica sa dorm singura.
Sa ma gandesc la ce a cauzat asta, in afara de fenomenele de la tara. Eu. Am urat, am atacat, am ranit, am gandit impotriva lumii si a oamenilor. Asta a fost demult. Acum sunt alta. Imi pare rau. Vreau sa corectez se am stricat, dar nu vreau sa ma autopedepsesc sau sa mi se intoarca...Oricum, o asa-zisa "pedeapsa" am avut...sau a fost un semnal ca nu faceam ce imi era in natura sa fac?
Mi-ar placea sa stiu sa am totala in M.V., dar...daca si el e (...)? Euzic ca nu e, altfel nu ma aducea pana aici, desi... Iar ma indoiesc, iar mi-e frica. Invat incet incet sa accept si sa inteleg asta, ca mai apoi sa merg mai departe.
Drumul de aur a devenit solid si cu trepte, nu mai e cu urcusuri dezordonate si tot felu' de bucle. Eu il modific. Am ales. Am ales sa ies din cercurile vicioase.
Azi m-am simti bine constientizand ca cercul invidie-admiratie-mariri a fost rupt. Exista o solutie cel putin si o sa o gasesc. Inca nu stiu, dar voi sti. Pana atunci o sa ma doara. Nu-i nimic, stiu sa imi continui drumul si asa.
Acum simt nevoia sa vorbesc cu cineva, oricine...caruia sa-i pot povesti una-alta, da' unu' nu ma asculta, altu' nu e online, celalalt nu raspunde la telefon etc. Si ei au treburile lor, tre sa fiu atenta ce spun si cui, pentru a nu-i perturba de la drumurile lor fara sa vreau. N-am nic un reper...nu prea stiu unde sa ma duc, da' mereu mi-au placut labirinturile, mereu am stiut sa gasesc iesirea. Asa o sa fac si acum...sau mai tarziu, nu conteaza cand.

Trimis de: leirn pe 21 Mar 2008, 11:57 PM

Tre sa caut ce-i mai rau in mine, probabil ascuns undeva in profunzime, si sa analzez, sa corectez...searcing , searcing....sintax error. Ma tot gandeas, da' nu gasit nik relevant. Ma doare capu'. Nu exista "nu pot", doar "nu vreau" sau "nu stiu". Eu o sa aflu, ca vreau. presimt io ca maine o sa gandesc mai bine ca acum, ca ma simt un pic rupta de realitate...io cu ideile mele. Merg sa mananc draq ceva, sa nu ma apuce halucinatiile; dup'aia ori ma pun in pat sa reflectez, ori ma intorc aci sa analizez variante, inca luand in considerare terapia de grup.
De ce-mi era frica n-am scapat Acum sunt pusa fata in fata cu toate fricile mele, si o sa stam asa pana cand ele o sa dispara definitiv. Probabil ca o sa le pastrez pe unele sau o sa gasesc o cale rezonabila in asa fel incat sa nu devin nici inconstienta, nici naiva, nici ignoranta. Zicala aia cu "frica pazeste pepenii" o avea ea un sambure de adevar, da' sa vad cum exploatez asta in asa fel incat sa fie bine.

Trimis de: leirn pe 22 Mar 2008, 12:03 AM

Ce Fulga sunt! Poi frica nu e totuna cu precautia, ce naiba. Da' oare precautia asta isi are radacinile tot in frica? Hm, mai degraba in cunoastere(in cazuri fericite). So, o sa invat sa fiu precauta, dar fara ca asta sa fie ca un ecou al temerilor mele. Mhoah, parca nu-mi intra laptele ala pe gat daca nu scriam asta!
N-am si io o comedie de vazut in tot calculatoru', ntz, ntz...de reflectat reflectez maine mai intens, acum o las mai lejer. Hihi, macar am formulat problema, ca si asta era problematic la mine.

Trimis de: leirn pe 22 Mar 2008, 10:18 AM

Pentru mine a inceput o noua era. Intr-adevar, noaptea e bun sfatuitor...mai ales daca dorm in loc sa ma holbez pe pereti. Cer iertare pentru tot ce am facut rau, oricarei fiinte fata de care nu am actionat benefic. Nu conteaza cat a trecut de atunci, regret, inteleg, accept, merg mai departe. Am renascut...si am multe de facut, as usual. O sa reduc timpul de stat in fata calculatorului.
A minti pentru a face bine este la fel cu a minti din orice alt motiv. E de preferat ascunderea adevarului in cazuri speciale, nicidecum deformarea lui. Daca cineva isi revine dupa o boala nu o sa-i zic ca arata rau, asta e un ex. de caz in care adevarul trebe ascuns, dar ce am facut eu cu P. a fost...sa zicem ca sunt variante mult mai eficiente, printre care nu se numara alte minciuni. O sa corectez cum stiu mai bine.
Hihi, merg la shopping , ca orice om proaspat nascut. Tre sa-mi cumpar chestii colorate si un rucsac pentru mers la sala, + o gramada de tampenii. Ma bucur de placerile lumii in care traiesc fara insa a ma lasa acaparata de ele. E bine asa. (daca merg de 2 ori la shopping saptamana asta, e si mai bine ).

Nu mai simt jocurile alea ca pe o povara, ca am avut si tendinte d'astea. O sa joc in continuare cu placere de cate ori o sa am chef. Ma simt libera. Mai bine zis, eliberata. Cumva, si atitudinea mea fata de ele s-a schimbat cand am inteles cum e cu "admiratia". Eh, o sa stau io la calculator, da' cu fo 2-3 ore mai putin, ca am de facut miscare, de citit etc.

Trimis de: leirn pe 22 Mar 2008, 09:53 PM

Cabanosii= locuitori ai cabanelor

Trimis de: leirn pe 23 Mar 2008, 02:09 PM

Azi-noapte am visat pisici. Ma jucam cu ele, da' doar un pic. Am visat si spirala, scari in spirala, mai exact, care urcau si ajungeau intr-o zona aurie unde spirala lua sfarsit.
Nu am stare. M-as plimba, as iesi undeva...Maine ma duc la sala, acolo o sa gasesc raspunsuri, am simtit io. Sunt confuza...nu prea mai vreau sa stau asa mult la calculator ca inainte...M-am jucat azi-dimineata pe k din pura placere...a fost bine. Apoi am jucat 3 jocuri cu G. Nu imi mai place sa joc cu el. Joaca stresat, ca sa faca el concurenta, sa dovedeasca diverse lucruri. Nu tre sa judec, sa injosesc...treaba mea e sa ajut, da' om sunt si io, asa am crescut, vazand cum oamenii se judeca unii pe altii. Inca mai am instinctul de a-i respinge pe cei care nu-mi plac. IAr scriu fara rost. Ma duc sa mai bag fo 2-3 jocuri

Trimis de: leirn pe 25 Mar 2008, 10:04 AM

Am fost ieri la sala. Nu prea mi-a placut atmosfera de acolo. Ma apucasem sa critic, da' nu e constructiv, asa ca am sters. Mai caut, ca am mai aflat fo 2-3 locatii si vreau sa invat stilu' ala de care abia am aflat ce e. Pare interesant.
Comportamentul meu de ieri a fost inadecvat. Am intrat la joc si am criticat jucatorii care trisaza, apoi m-am lasat antrenata in tot felul de dispute copilaresti. + ca m-am simtit bine cand am batut oamenii p'acolo. Nu asa m-am educat. Am actionat contrar crezurilor mele "...Si regret, si vreau sa mor/Am chemat televiziunea/ Sa ma tai in fata lor"
Asta imi arata ca trebile alea de care incerc sa scap mai au ceva radacini, da' le anihilez io si pe alea. Vreau indrumator sa-mi zica una-alta, ca ma simt ca ala care e in padure cu un cutit cu care isi face drum prin tufele de zmeura si alte buruieni cu ghimpi. Evident, nu o sa am pentru ca e treaba mea sa-mi fac drum...si ar fi prea usor sa ma indrume direct cineva. Oaresce indrumari am, da' nu am incredere pentru ca pe "My voice" il suspectez ca ar puea fi (...). O fi necugetat sa am incredere totala in el? Ani la rand m-a ajutat, da' nu cred, mah, nu cred! Poate si ajutorul asta face parte dintr-o chestie malefica. Mda, sunt paranoica. Sunt pentru ca nu-mi permit nici un risc, dar vreo 2-3 tot tre sa-mi asum. O sa am incredere in my voice, da' 99%. Hm, asta nu schimba nik, ca asta e procentajul si acum. Ca sa lucrez cu el asa cum ar fi indicat, e nevoie de 100%. Las asta pe mai tarziu, am altele mai urgente de facut.

Trimis de: leirn pe 25 Mar 2008, 11:39 AM

Am facut un lucru rau, da' bun. Ma simt bine ca am procedat asa, chiar daca nu pare o idee buna.
Am mai facut o descoperire zuperba: http://www.falundafaromania.net/intrebari_si_raspunsuri.htm#Q4 . Am luat de acolo cele 2 carti si le citesc. Gasesc raspunsuri la unele intrebari...ma duc sa le printez zilele astea.
Imi place ca am dat de A., el are nevoie sa invete, la fel si eu. Invatam impreuna. Caut raspunsuri pentru el, gasesc si pentru mine. Tre sa fiu atenta sa nu-l invat ceva care i-ar dauna. Ne descurcam noi.

Trimis de: leirn pe 25 Mar 2008, 11:42 AM

Am rezolvat si problema cu "My Voice": io-l ascult, am imcredere in sfaturile lui 100%, dar nu poate fi vorba de o "unire", fie ea si temporara. Eu sunt eu, el e el si asa va ramane...deocamdata si nu ma atsez de el.

Trimis de: leirn pe 25 Mar 2008, 10:42 PM

Ma gandeam sa fac o lista cu lucruri de corectat/invatat/evitat. Parca se fixeaza mai bine cand le scriu.
So, de evitat si corectat:

- tendinta de razbunare;
- obtinerea de "mariri";
- temerile, fricile;
- tendinta de a critica, de a respinge oamenii care nu-mi convin;
- folosirea de idei preconcepute;
- supra sau subestimarea lucrurilor.

Mai sunt de scris, da' astea ajung, ca de ele ma ocup momentan. Inteleg io multe, da' instinctu' meu de a ma razbuna cand e cazul e acolo bine conturat. O sa gasesc cauza si la asta. Uneori obosesc...si ma gandesc sa nu cobor de unde am venit. Nu stiu sa ma mentin mereu asa cum trebuie, dar redresez. Dupa cum ziceam, cale de intoarcere nu mai e, numai ca ma simt fara un reper concret. Ca o buruiana ce tre sa stea dreapta cand bate vantul...da' buruiana creste, se face copac si coopereaza cu vantul sa el fie bine la am2 .

Trimis de: leirn pe 28 Mar 2008, 12:45 AM

Am visat azinoapte ca omorasem niste oameni si era dezordine...Urat sentiment. M-am trezit gandindu-ma ca vreau sa joc pe k sa ajung si io portocalie, ca sa ma vada copiii de acolo. Asta e o parte urata a fiintei mele. Dureaza mai mult decat credeam ca sa corectez.
Aproape am inteles si de ce oamenii(eu, mai exact. Generalizez.) doresc sa se razbune: nu le place sa fie umiliti si vor sa plateasca cu aceeasi moneda crezand astfel ca se vor simti mai bine. Mai gasisem ceva, dar la ora asta e singurul motiv ce mi se arata accentuat. Stiu de ce nu as vrea sa ma razbun pe cineva: pentru a nu-i ingreuna si mai mult povara karmica. Multi oameni se chinuie sub povara asta. Ce rost mai are sa o ingreunez si eu? Oricine merita sanse cat mai multe, indiferent de gradul de evolutie. Nu vreau sa-mi modific modul de a gandi, ca ala e foarte flexibil si la nivelul respectiv am rezolvat problemele de care ma ocup. Vreau sa-mi modific modul de a simti, sa fac sa creasca Eul meu profund. Acolo trebuie faucte adevaratele schimbari si modificate tendintele. Am reusit pana acum, deci nu e chiar asa greu cum pare.
Maine ma duc la tara...nu prea vreau, da' trebe. Ma duc si pe la G., sa vad ce mai face...
Inca mai simt frica aia cronica...frica de durerile ce pot aparea. Hm....o sa ajung sa-mi fie frica de frica.
Ma simt bine asa, cu toate hibele mele iesind la suprafata, sa le vad io mai bine si sa le fac sa dispara din toate planurile.

Trimis de: leirn pe 30 Mar 2008, 01:00 PM

Am venit din exil . Mi-e somn, deci o sa dorm pan' pe la fo 5, ca atunci am treaba. Ma simt bine. Mult mai bine, nu ca m-as fi simtit rau inainte, dar...Nu prea am ce sa-mi scriu acum. Am avut sentimwentul asta si la tara, cand mi-am luat in fata o foaie de hartie si un pix, dar constatam ca ma descurc mai bine doar gandind si visand. Cred ca de asta am intrat aici, sa scriu ca ma duc sa visez, acolo simt io ca sunt solutiile acum .

Trimis de: leirn pe 30 Mar 2008, 08:50 PM

Niste psihologi se hotarasc sa faca un studiu despre impactul sexului virtual asupra studentilor.
Asa ce se duc la studentii de la drept si ii intreaba:
-Ce parere aveti de sexul virtual?
-Sexul cum?
Se duc la studentii de la medicina:
-Ce parere aveti de sexul virtual?
-Sexul cum?
Ajung si la studentii de la politehnica:
-Ce parere aveti de sexul virtual?
-Virtual ce?

Trimis de: leirn pe 1 Apr 2008, 11:33 AM

Mi se intampla exact ce am nevoie sa invat. Nu prea stiu io cum e cu manipura(cred ca asa se numeste, o confund cu anahata, mi se pare ca la mine sunt puse altfel decat in schema aia) deschisa tot timpul, cica nu ar fi recomandat, da' sa o inchid nu-mi vine, a o las deschisa mereu nu-mi place, ca ma doare sufletul. Am dat comanda sa se regleze singura, io nush ce sa-i fac. Acum inteleg ce vrea sa insemne legatura dintre ganduri si sentimente. Acum vad ce am facut, inteleg de ce m-am nascut unde m-am nascut, de ce am mers pe drumul asta. Urc, dar cu cat urc mai mult cu atat e mai greu. Cu cat e mai greu, cu atat imi place mai mult. . Intrebare: "Ai sacrifica fiinta asta neinsemnata ca sa obtii tu ce-ti doresti?", raspuns: "Nici macar un singur atom." Parca as fi la piata, se fac oferte, io le refuz. Si bine fac.
Azi-noapte visam ca e pulbere de argint in aer, vedeam cum sunt legate intre ele 3 molecule, una de oxigen, una de hidrogen si una de Ag. Oamenii erau in pericol sa se imbolnaveasca. Mai visasem nush daca azi noapte sau ieri noapte, ca fug de cineva si am pregatit toatul ca sa scap cand vine in casa. Eu eram in casa si ...nu mai stiu. Tot felul de vise ciudate am in ultimul timp, nici unul dintre ele "luminos". Simt ca ma curat, ca tot ce e rau se transforma si dispare, dar pentru asta trebuie sa iasa la suprafata.
Cel mai greu e sa corelez sistemul meu cu cel exterior in asa fel incat eu sa merg pe drumul meu fara sa indepartez oamenii de langa mine. Imi plac oamenii, de fapt, ii iubesc, numai ca nu ar intelege si probabil s-ar indeparta daca ar sti. Cum sa le explic eu celor din echipa mea, de ex, ca nu ma intereseaza sa castig pentru a-mi umili adversatul, pentru a avea faima, ci pentru ca asa e jocul si-mi place sa joc? Cum sa ii fac sa inteleaga ca nu caut razbunare si nu ma supar daca pierd? Unele actiuni sunt considerate semne de slabiciune, iar oamenii indeparteaza instinctiv pe cei slabi. Imi apar drepturile, sunt o supravietuitoare indiferent de conditii, insa a ma apara si a lupta pentru ce e al meu e diferit de a rani pe cineva doar pentru ca m-a jignit, m-a umilit sau mai stiu io ce a facut.
Cu cat urc mai sus, cu atat ametesc mai usor...dar o sa gasesc leac si la asta, voi vace in asa fel incat sa nu-mi mai fie frica de caderea libera...pentru ca stiu sa zbor. Si totusi...simt nevoia acuta sa am pe langa mine oameni care trec prince trec eu, cu care da discut despre ce ma intereseaza. E greu sa ii gasesc, si ei se ascund...la fel ca mine. Nu-i nimic, pot si singura, dar e nevoie de mult mai multa atentie si putere de a discerne punctele de alegere si directia corecta.
Sunt Fulga. Stiu ca nu asa merge la mine, totul e subtil, eu decid daca sa vad sau nu, da' io nee, Batman, Batman! Azi m-am simtit...de parca eram el/ea. Nush sa explic...completa intr-un fel ciudat. Nu stiu sa ma leg pe mine de Mine, dar o sa aflu. . Curios, gandindu-ma la asta, m-am simtit pe Mine, da' parca nu ma cunosteam.

Shine, my little star!

Trimis de: leirn pe 3 Apr 2008, 01:25 PM

Mah, e grele(corect ar fi "sunt grele" ca-s mai multe de 49 ). Am probleme cu manipura aia sau cum plm s-o numi. Simt ca sunt intr-un stadiu in care trebuie sa deschid ceva pe undeva in asa fel incat sa pot controla. Stiu ca acolo e un punct de legatura intre Mine si mine, da' nu vreau sa fac vreo prostie si doare ca draq. Iar ma transform...simt cum ma trezesc, dar mai simt si ca pasesc pe un teren necunoscut, pe o cale fara intoarcere. Ieri am stat si am simtit ca se face voia mea. Nimic nu ma abate de la drumul meu, indifgerent cat de tare ar lovi. Nu mai trimit lovituri inapoi, le transform. Sunt LIBERA. Aproape, inca mai am fo 2-3 lanturi de dat jos. Am constatat ca trebuie sa renunt si la setea de putere d'aia fara rost, chiar daca am intenrii bune. E prea complicat sa descriu prin ce trec, ce vreau sa fac la urmatotul pas si...nici nu-mi dau voie sa scriu aici pentru ca , spre rusinea mea, am un sentiment de satisfactie ca imi reuseste...inca mai trebuie sa ma educ in directia asta. Eforturile mele trebuie sa se reflecte si in plan material. Dupa cum ii ziceam lui A., degeaba vointa e puternica in plan mental daca nu se manifesta in lumea fizica. ce-i drept, asa incepe totul. Mi-ar placea sa-l invat dintr-o data tot ce stiu eu, dar...e nevoie sa se descurce singur. Pe G. il las in pace.,..deocamdata. Nu se dau sfaturi daca nu ti se cer, dar nu-mi place sa fiu indiferenta.
Am de rezolvat urgent problema cu apartamentul, sa ma pot concentra la ce e important cu adevarat. Am observat ca oricum nu ma prea afecteaza, da' am o tendinta sa ignor unele lucruri care trebuie facute. Cum ar fi evidenta facturilor. Asta e, sunt om, traiesc printre oameni, beau, mananc, fac cumparaturi(mi-am luat o gecuta alba zuperba. ) fac sex, sunt trista, fericita... Insa toatea astea trebuie savurate in asa fel incat sa cresc, sa nu ma atasez de placeri. Imi place viata mea, imi place sa fiu om, dar uneori uit...Norocu' meu ca-mi amintesc repede.
"-Taica, iau pastile pentru memorie...sunt foarte bune!
- Si cum se numesc?
- Ehee...am uitat...stai...cum se numeste floarea aia cu mijlocul galben si petale albe?
- Margareta.
- Aa, asa.....Margaretooo, cum se numesc pastilele alea? "


Am de lucru...incepe o noua era. Mi-as mai scrie, da' nu o sa fiu suficient de clara, asa ca Ma duc la scoala...face parte din proces.

Trimis de: leirn pe 6 Apr 2008, 01:39 AM

Azi am fost la primul meu antrenament la sala. A fost suuuper. Abia astept sa vina sambata viitoare si sa ma duc iar. Beeeton. Asa da. Stia el "my voice" oaresce cand m-a trimsi acolo. Incet-incet, imi revin, ma reechilibrez, da' tot e grele. Nu rveau sa las inertia sa ma controleze. Si trebuie sa invat sa fiu mai atenta, ca la sala azi eram tot pe langa. In timp...
O sa reflectez, dar oare nu reflectez prea mult? Oare nu ma indoctrinez cumva singura? As lua o pauza de cateva zile, da' eu asa sunt invatata: apare gandu', il analizez, rezolv. Daca las pe alta zi, ori uit si se aduna multe te miri pe unde, ori nu mai stiu exact ce si cum si merg pe cai gresite. Plm, uneori nici nu ma istiu daca gansesc sau simt...asta o fi semn ca s-au echilibrat gandurile cu sentimentele?! Hm...nee, mai am de lucru. Iar scriu ca sa am ce scrie...Mi-am gasit si un' sa ma mut. E misto si e la fo 3 blocuri distanta. Nush sigur daca o sa ramanem, am un feeling ca o sa fie bine. De obicei nu ma insel la astea. ..... ...... ..... ..... ..... ......

Trimis de: leirn pe 6 Apr 2008, 10:22 AM

Traiasca google. Toata dimineata am avut treaba, am search-uit dupa diverse. O sa invat. Nu stiu nimic, nici macar cum se saluta nu stiu, dar voi invata. Nu pentru faima, nu ca sa ranesc. As prefera sa nu stie nimeni cu ce ma ocup. Observ progres. Acum cativa ani, as fi spus de cate ori as fi avut ocazia, dar acum, prefer sa tac. Heh, ieri la sala s-au chinuit cu mine sa-mi explice, sa ma invete. Eu nu as fi avut asa mare rabdare cu mine. Eram fiica polii, greseam mereu toate alea. Probabil acum cativa ani m'as fi simtit nasol. Acum...totul mi se pare natural. Cad, ma ridic, mai incerc. Pot realiza orice, dar e nevoie de rabdare. Multa. Am si de-aia sau fac rost.
Am hotarat sa renunt la a invata bridge. Sunt tensiuni prea mari la masa, fiecare vrea sa fie cel mai bun, sa devina faimos, se supara cand pierde. Foarte rar se gasesc jucatori care nu-si jignesc partenerul, nici adversarii, nici nu simt nevoia sa culeaga laude. Ce vreau eu sa invat nu se intersecteaza cu jocul de bridge, care este un joc frumos si complex, numai ca atitudinile jucatorilor sunt necorespunzatoare. Ce-i drept, nu am jucat in real life, dar... O sa-mi dezvolt atentia si concentrarea in alte parti, ca asta urmaream la bridge, pe langa faptul ca-mi placea.
Ma duc sa dau cu search-ul, poate gasesc desenat pe undeva ce am invatat ieri, sa exersez pana cand invat. Presimt ca o sa-mi cumpar o tona de carti.
Mi-am scris ca m-am dus exact unde trebuie, exact cand trebe? Hm, ieri se uita lumea la mine pe strada ciudat...mi-a zis un coleg ca m-am schimbat, arat altfel. Asa patesc cand ma transform. Imi pare rau ca m-am simtit mandra de asta. Nu-mi place sa am astfel de sentimente. O sa caut mai in profunzime, sa vad de ce au aparut, voi corecta. Ma simt un pic rau si pentru ca am scris despre "transformare" aici. Nu sterg, am nevoie sa imi observ greselile. De aia nu sterg sau din vanitate? Damn... E in natura omului sa ii placa sa fie admirat. Multe probleme pleaca de aici, ca de la asta se ajunge la minciuna uneori, la aere de superioritate and so on, de bietu' om ajunge o creatura inchistata in propriile crezuri. Probabil imi va lua ani sa inteleg cu adevarat, sa schimb totul, nu numai modul de a gandi al meu. Nu conteaza. E drumul meu, eu l-am ales si merg pan' la ....portal?
Daca meditez, inteleg. Daca nu inteleg, inseamna ca nu am meditat suficient de mult...

Trimis de: leirn pe 6 Apr 2008, 11:39 AM

Evrika! Am gasit raspuns la ce ma macina pe mine de fo saptamana. Nu aveam ordine facuta, culorile nu erau puse cum trebuie si circulatia nu era inteleasa. So, am facut ordine in culori, am inteles ca si caile sunt colorate datorita provenientei si naturii lor si...acum trebuie sa imi insusesc ce am inteles, sa aplic. Ma simt ca noua.




La mine tre sa fie multa lumina, sa circule totul peste tot, nu doar in punctele principate, da' orientativ, e bine. Misto cum o singura poza m-a facut sa inteleg in cateva secunde ce caut de...nici nu mai situ cand.

http://iasos.com/artists/chandler/

Trimis de: leirn pe 7 Apr 2008, 09:12 AM

Ieri am facut ceva urat...am umilit pe cineva. Nu cred ca el s-a simtit umilit, da' eu asa am facut. I-am dat puncte multe, sa nu se mai chinuie sa triseze ca sa le aiba. Am picat testul meu...mai incerc. Am avut ganduri d'alea cu care nu-s de acord, dar le-am lasat sa vina, le-am privit, apoi am gandit ce ar fi trebuit sa fac.
Am dormit fo 11 ore si am visat numa' ciudatenii. Nu mai stiu ce, da' ma simt bine. Ascult sonique si astept sa plec la scoala...Iar Dispozitive, iar intrebari soptite: "Bah, tu intelegi ceva din ce zice ala?!" Am intrat sa-mi scriu ca-mi place. Totul imi place, pur si simplu iubesc...tot. Ah, imi place si gecuta mea aia alba da' e cam frig pentru ea.
Imi mai trebe un pic de antrenament ca sa citesc cum trebe, dar am vazut ca daca privesc atent si mai mult, ma prind de multe lucruri. Hm... Aseara vedeam cum pulseaza, vedeam spirala (spirala e plana, elicea e in spatiu ). Nu mai am setea aia de putere...asa mare. Am constatat ca tre sa las lucrurile sa vina de la sine, sa curga in ritmul meu, conform cu ce am eu de facut.

Trimis de: leirn pe 8 Apr 2008, 10:13 AM

Trimis de: leirn pe 8 Apr 2008, 09:49 PM

Azi-noapte iar am visat ca cineva invadeaza...si am luptat...cand castigam eu, cand el. Inca mai trebuie sa-mi educ vointa. Am tendinta sa ma...cum draq era expresia? ... Sa ma culc pe laurii victoriei...ce-i mai grav e ca ma mai culc si inainte de vreme.
Nimic fara lupta, iar eu lupt. Pana la capat, if any. E nevoie sa ma concentrez in cam multe directii: caut ap., merg la sala, ma ocup de scoala, ma ocup de problemele alea "superioare". Totul trebe facut, nu merge sa le fac pe rand. Cica energia trebe concentrata pe un singur lucru o data. O sa descopar o metoda in care energia sa fie directionata eficient spre mai multe, pentru ca pot. De fapt, cam asa am facut mereu numai ca...daca treburile pareau usoar sau ca se rezolva de la sine, nu ma mai implicam si asta nu e bine. Acum pare ca ma duc in directia buna...o data ce am descoperit asta, am lasat valurile sa ma ia, m-am pus pe pilot automat. Atitudine gresita. Trebe vigilenta, concentrare si corectare mereu...ma simt obosita. Ma duc sa ma dorm si maine voi sti mai bine. Sper sa mai vrea sensei sa antreneze, ca la primul antrenament am incurcat pe toata lumea. Nush cum o sa-l conving, da' il voi convinge sa ma tina la sala in continuare...asta daca avea ganduri sa ma expedieze. De-as sti ca da cu mine de toti peretii, trebe sa invat! Asa simt. Vreau sa invat arta pacii...si in plan fizic. Vorbesc ca si cum deja as stapani-o in celalalte planuri...laurii victoriei, deh.
Am constatat o chestie: nu-i invidiezi pe cei iubiti, ci te bucuri de succesele lor. Nu te simti superior lor, ci incerci sa-i ajuti. Asta e unul dintre secretele armoniei, daca nu cel mai important. All we need is love...zisei io din coltu' meu. Ca sa echilibrez, trebuie sa inteleg dezechilibrul, sa inteleg unde s-a produs ruptura intre om si restul. Impropriu spus ruptura, ca totul e interconectat. Mai bine zis ceata. Iar ma bag in probleme ce ma depasesc...Fac bine ca nu insist in directia asta pe motiv ca nu sunt pregatita? Cred ca da. Intai trebuie sa ma cunosc pe mine, apoi restu'. Da' un mic rezumat am voie.
Mah, oboseala asta si inertia au rolu' de a anestezia, de a scadea vointa. Hm...nu se iezista garda lasata, nici risipa inutila. Ce tot zic aici? Am scos de pe net tot ce am crezut io de cuviinta ca ar trebui sa stiu pana la urmatorul antrenament. Vreau sa invat cat mai repede pentru mine si pentru a nu-i incurca pe restu'. Acum cativa ani as fi vrut sa invat cat mai repede din motivele astea 2 si pentru a fi apreciata, laudata. Oaresce progrese tot am facut. Io fata de mine am voie sa ma laud, si asa imi dau destul cu rigla peste deste. Orice lucru se compara doar cu el insusi. Competitia e inre om si el insusi, da' isi ia repere din exterior...numai ca uita de asta si se compara cu altii...si asa apar probleme. Damn, ma duc urgent sa dorm ca aiurez.

Trimis de: leirn pe 9 Apr 2008, 10:03 PM

Trimis de: leirn pe 9 Apr 2008, 10:11 PM

Apocalipsa si acoperirea ei mediatica


Antena 3: In trei zile Basescu nu va mai fi presedinte! Am invins.

OTV: Senzational! Urmariti ultimele stiri despre Apocalipsa in direct la Dan Diaconescu! Vrajitoarea Lenuta va da sfaturi cum sa va purtati pe lumea cealalta.

Libertatea: E ultima ta sansa sa fii fata de la pagina 5! Trimite o poza acum.

ProTV: Un copil a ars de viu si n-a mai apucat sa vada apocalipsa!

CanCan: Sursele noastre spun ca Nicoleta Luciu va petrece sfarsitul lumii departe de iubitul ei.

Cotidianul: Mai ai timp sa citesti o carte din colectia Cotidianul!

B1tv: Urmareste la Nasul dezvaluiri incendiare despre parlamentarii care profita de sfarsitul lumii!

Cosmopolitan : 10 sfaturi pentru o ultima partida de sex fantastica!

Sfaturi in bucatarie : Pregateste-ti singur coliva!

Aventuri la pescuit: Daca apare pestisorul auriu, trimite-l la noi.

Catavencu: Apocalipsa noastra e mai inteligenta decat a lor.

Jurnalul National: Pentru ca sunt cel mai bun si genial, EU voi salva lumea! (semnat: Victor Ciutacu)

Trimis de: leirn pe 12 Apr 2008, 10:03 AM

Bine am venit in coltu' meu . E soare, cald, ascult muzica happy...ce daca nu am gasit apartament? Ce daca nu am siguranta zilei de maine? Ce daca nu e perfect nimic? Eu sunt fericita. Traiesc, simt muzica si culori, iubesc, restul e anexa. Evident, nu trebuie neglijata "anexa", dar nici lasata sa vina in prim plan si sa distruga legaturile omului cu el insusi. Vad prea multi oameni distrusi de problemele materiale, acaparati de ele. Ajung egoisti, nervosi, vanitosi...de ce? Pentru ca le e frica sa lupte, sa vada dincolo de ce se vede, sa renunte la inertie. Oricat de greu pare, eu sper ca intr-o zi toata lumea va sti ce sa faca in asa fel incat sa nu se afunde mai rau, ci sa se ridice. Totu' e posibil.
Sunshine in the rain
Azi ma duc la salaaa, azi ma duc la salaaa. Promit sa fiu un elev silitor si ascultator, promit ca o sa fiu atenta si gata sa invat orice(sa construiesc pitici de gradina ) Nu vreau sa ma dea sensei afara. Am gasit o metoda sa invat rapid si eficient fara sa-i tin pe ceilalti in loc.

Cresc...cresc pe zi ce trece si e bine asa. O sa cresc eu, apoi o sa invat pe toata lumea care vrea, cum sa creasca. E datoria mea.


- Sa va pun si niste ciupercute?
- Nu , multumesc, mie-mi place sa le culeg singur.
- Cum doriti. Pot sa vi le risipesc pe podea...

Trimis de: andra_v pe 12 Apr 2008, 12:22 PM

E o poezie atat de calda jurnalul tau...

Trimis de: leirn pe 12 Apr 2008, 12:26 PM

Heya! Ma bucur ca te simti bine pe la mine.

Trimis de: leirn pe 12 Apr 2008, 08:56 PM

Acu' juma' de ora am ajuns acasa. Zuuperb la sala, nush cum de am stat pan' acum fara sa ma duc. Si sensei nici nu se gandea sa ma dea afara. Oricum, are mult de munca cu mine, o sa-i usurez munca pe cat posibil. Nimic nu de compara cu placerea de a simti durerea de spate si de toate alea. Acum m-as intoarce daca as putea..hm, mai bine maine dimineata
Imi place la stilul asta ca e noncompetitional, deci nu incurajeaza apucaturile vanitoase. Calea armonizarii energiei...Arta pacii...ce fumos suna...
Ocean's Twelve Laser Scene, o tot ascult.
Maine o sa cotrobai pe net sa-mi cumpar carti, pe site-uri nu gasesc chiar totul clar si complet.

Copii de la bile...nu am mai intrat sa joc cu ei, nu am mai vorbit ca inainte. Nici echipa nu mai e echipa, ma duc din obligatie la meciuri...Mentalitatea mea s-a schimbat, atitudinea mea fata de joc e alta, dar tin la coechipierii mei. Inainte jucam zeci de jocuri pe zi, acum trec si 2-3 zile fara sa joc nimic. Imi pare rau ca m-am departat de ei...am cunoscut multa lume la jocul ala, mi-am facut prieteni(unii prea apropiati). Am invatat multe acolo. Disciplina, concentrare, atentie, vointa...toate s-au zezvoltat. Stiu care este atitudinea oricarui participant la un joc competitiv...Intr-un cuvant, regret ca relatiile mele cu cei de acolo nu mai sunt aceleasi pentru ca stau prea putin cu ei, regret ca nu joc suficient de mult si de bine incat sa evoluez. Sa evoluez ca sa ce? Ca sa bat polonezi si alte natii? Sa culeg laurii victoriei? Nee, asta nu face parte din procesul meu de educatie. Nu cumva mi-e dor de senzatiile alea pe care le aveam cand castigam, de cat de bine ma simteam cand bateam? Imi amintesc ce misto era cand castiga echipa mea. Pus si simplu saream in sus de bucurie. Cand pierdea, n'avea nik, ne consolam si tot era bine. Da' cand castigam...o DA! Veselie pe toate main'urile. Da, regret si asta, dar trebuie sa ma dezobisnuiesc de...de ce? De faptul ca ma simt bine cand catig? Mda...nu doar asta vroiam sa zic. Suntem o echipa slabuta, probabil o sa ajungem pe ultimele locuri, dar..e a mea. Dimineata ma trezeam, aprindeam calculatorul si beam cafea cu Dina. Apoi se adunau ceilalti...Noaptea ne adunam toti la o masa si povesteam...Am lacrimi in ochi. Mi-e dor sa stau cu ei de povesti, sa ne ia valul, sa gandim strategii. Asta e. Hm...probabil o sa ma apic un pic de jucat, pe 17 e meci, nu ma prezint ca de pe coclauri ca e lipsa de respect. Ma duc sa meditez daca vreau sa joc mai bine jocul ala pentru satisfactia personala sau pentru a fi bine vazuta de catre coechipieri si adversari. Daca e varianta a 2-a, sa-mi fie rusine. Deja imi e, ca aia era. Noah, m-am racorit. Mi-amintesc cand facea W o masa si intram al el...ne cam ieseau remize teorecti, ca jucam ciudat unu' cu altu'. Turneele..nu am mai fost la unul de...nu mai tin minte. Dupa turnee ne adunam si discutam... Amintiri frumoase, dar...m-am schimbat. O sa incerc sa pastrez relatiile cu cei pe care i-am cunoscut acolo, joc in continuare ori de cate ori am chef. Ceva imi spune ca mai am unele lucruri de vazut la jocul ala. De fapt, nu la joc, la atitudinea mea fata de adversari si a lor fata de mine. O sa la comportarea mea libera, sa vad unde sunt erori, ca apoi sa corectez. Cand m-a batut R. la 0, primul meu gand a fost sa ma duc sa bag cateva jocuri de revenire ca mai apoi sa ma intorc si sa-mi iau revansa. Wrong. Chiar tre sa ma duc sa meditez, nu am ordine in diei in privinta asta, nush ce-mi veni sa jelesc dupa bile, ca nu ma opreste nimeni sa ma duc acolo. Ah, stiu. Intrasem pe K si m-au apucat nostalgiile...am vazut cativa online si mi-am amintit cum era...Frumos.

Frumos e si acum..si mai multa lumina.

Trimis de: leirn pe 13 Apr 2008, 08:07 AM

Un profesor bun isi invata elevii pentru ca-i iubeste si-i respecta. Le transmite ce stie ca ei sa creasca si sa se lumineze. Un profesor bun nu asteapta multumiri, nici macar nu are pretentia ca elevii lui sa stie ca el i-a invatat. El invata pe oricine e dornic, fara a face diferente, fara ai-i respinge pe cei mai putin capabili. Un profesor bun nu se culca pe lauri, ci admite ca el insusi e un vesnic elev, invatand din toate, chiar si de la invataceii sai. Isi invata elevii cum sa lupte, cum sa creada in ei, cum sa nu renunte . E dator sa invete pe oricine, oricand.

Adevarul nu trebe denaturat, minciunile "facatoare de bine" nu sunt la fel de bune ca adevarul, fie el unul crud. Totusi, uneori trebe amanata aratarea lui, fara insa a-l deforma.

Can you feel the rain drops in the desert?
Have you seen the sun raise in the dark?

Sunshine in the rain

Trimis de: leirn pe 15 Apr 2008, 01:03 AM

"Tehnicile presupun calitati care reflecta natura lumii noastre. An functie de circumstante ar trebui sa fi: tare ca diamantul, flexibil ca o salcie, usor curgator ca apa sau la fel de imaterial ca spatiul." (Morihei Ueshiba - "Arta pacii")

Greseli frecvente:

1. Sa oferi puterea ta personala altor oameni (sau subconstientul tau, eul negativ, cele cinci simturi, corpul fizic, corpul emotional, corpul mental, constiinta ta de copil ).


2. Sa ii iubesti pe ceilalti, chiar daca nu te iubesti pe tine insuti.


3. Sa nu iti recunosti egoul tau negativ ca fiind sursa tuturor problemelor tale.


4. Indreptarea spre Dumnezeu, fara sa te integrezi corect sau sa cresti copilul din tine.


5. Sa nu mananci corect si sa nu faci suficiente exercitii fizice - ceea ce duce la boli fizice si limiteaza toate celelalte nivele energetice.


6.Sa te fixezi profund in viata spirituala, fara sa-ti recunosti nivelul psihologic, care trebuie de asemenea inteles si stapanit.


7. Dorintele materiale.


8. Capcana, fascinatia si controlul puterii asupra celorlalti in momentul in care ai succes.


9. Sa fii prea putin impamantat, ceea ce poate cauza probleme corpului fizic.


10. Incercarea de a evada de pe Pamant, In loc sa incerci sa creezi raiul pe Pamant.


11. Sa vezi aparentele, in loc sa vezi adevarata realitate din spatele tuturor aparentelor.


12. Incercarea de a deveni Dumnezeu, in loc sa realizezi ca de fapt esti deja suflet divin, ca si toti ceilalti.


13. Sa nu iti dai seama ca, de fapt, tu determini totul.


14 Sa ii ajuti pe altii total, inainte ca tu sa fii pus la punct, indreptat in toate privintele


15. Sa crezi ca exista "manie justificata" (furia este o capcana majora).


16. Sa devii extremist si sa nu fii ponderat in toate.


17. Sa crezi ca trebuie sa fii ascet, ca sa poti fi spiritualizat.


18. Sa devii prea serios, sa nu ai suficienta bucurie, fericire si buna dispozitie in viata ta.( sa-ti pierzi simtul umorului )


19. Sa nu fii disciplinat in timp ce, in mod constant, continui practicile spirituale.


20. Sa incetezi practicile spirituale si studiile, atunci cand te implici intr-o relatie.

21. Sa pui o anumita relatie inaintea sinelui tau sau inaintea lui Dumnezeu (una dintre capcanele majore).

22. Sa lasi ca viata ta sa fie condusa de constiinta ta de copil.

23. Sa fii prea critic sau dur cu tine insuti.

24. Sa te lasi prins in fascinatia si iluzia puterilor psihice.

25. Sa vrei sa-ti stapanesti puterea, fara sa inveti sa te supui in acelasi timp lui Dumnezeu, sau sa te supui lui Dumnezeu fara sa-ti stapanesti puterea in acelasi timp.

26. Sa-ti pierzi puterea personala, in momentul in care obosesti fizic sau esti extenuat.

27.Sa te astepti ca toate problemele tale sa fie rezolvate de catre Dumnezeu sau de catre maestrii inaltati.

28. Sa te lasi pe pilot automat si sa-ti pierzi vigilenta.

29. Sa-ti oferi total puterea entitatilor pe care le transmiti prin channeling.

30. Sa citesti prea mult, fara sa meditezi suficient.

31. Sa lasi sexualitatea sa te domine, in loc sa o stapanesti.

32. Sa te supraidentifici cu corpul tau mental sau emotional si sa nu realizezi starea de echilibru.

33. Sa crezi ca este necesar sa fii un canal sonor, sau sa vezi sau sa experimentezi tot felul de fenomene psihice pentru a fi spiritualizat sau pentru a te inalta.

34. Sa fortezi ridicarea energiei kundalini.

35. Sa fortezi deschiderea chakrelor.

36. Sa crezi ca drumul spiritual pe care tu l-ai gasit este "cea mai buna cale".

37. Sa judeci oamenii dupa gradul de initiere la care au ajuns.

38. Sa le vorbesti oamenilor despre nivelul "avansat" la care tu te afli.

39. Sa Ie spui oamenilor despre "efortul spiritual benefic" pe care tu il depui, in loc sa fii doar smerit.

40. Sa crezi ca emotiile negative sunt ceva ce trebuie sa detii. 41. Sa te izolezi de oameni si sa crezi ca aceasta inseamna a fi spiritualizat.

42. Sa crezi ca Pamantul este un loc oribil, inchisoare...etc

43. Sa-ti consumi energia pe astrologie si pe influenta stelelor.

44. Sa fii prea atasat de lucruri.

45. Sa fii prea lipsit de atasament fata de viata, sa nu te straduiesti sa ajungi la „detasare implicata”.

46. Sa fii prea preocupat cu sinele tau si sa nu fii preocupat suficient in a le fi de folos si celorlalti.

47. Sa ramai blocat in numeroasele teorii limitate ale psihologiei traditionale, care sunt doar o piesa din intregul puzzle uman.

48. Sa fii prea mistic sau prea ocult si sa nu te lupti sa integrezi cele doua tabere.

49. Sa renunti atunci cand situatia nu iti este prielnica. (Este una dintre cele mai mari capcane posibile - nu trebuie sa renunti niciodata.)

50. Sa crezi ca suferinta prin care treci nu va trece niciodata.

51.Sa te concentrezi prea mult asupra nivelului de Inaltare la care ai ajuns sau asupra momentului cand te vei inalta, in loc sa fii atent la efortul pe care trebuie sa-l depui pentru aceasta.

52. Sa te lasi prins in fortele spirituale sau in dobandirea de puteri "siddhas", in loc sa recunosti ca iubirea este cea mai importanta forta spirituala dintre toate.

53. Lipsa de relationare cu alte grupuri, chiar daca nu sunt pe aceeasi linie cu convingerile proprii.

54. Sa te lasi prins in dogmele religiei traditionale.

55. Sa crezi ca ai nevoie de un preot care sa fie intermediar intre tine si Dumnezeu.

56, Sa-ti folosesti convingerile spirituale pentru a crea separatisme sau elitism

57. Sa fii prea fanatic in conceptiile tale.

58. Sa crezi ca poti sa atingi iluminarea prin droguri sau medicamente (este cel mai inalt grad al iluziei).

59. Sa crezi ca alti oameni nu depun un efort la fel de mare pe calea lor spirituala, asa cum faci tu.

60. Sa pui relatia ta cu copiii, inaintea relatiei tale cu Dumnezeu.

61. Sa te lasi prins in toate atractiile lumii materiale fascinante in care traim.

62. Sa fii prea prins in dragostea pentru o anumita persoana, in loc sa-ti imparti dragostea fata de toti oamenii, intr-un mod neconditional.

63. Sa te lasi prins in dualitate, in loc sa tinzi spre echilibru, liniste interioara si stapanire de sine, tot timpul.

64. Sa fii tata sau fiu, mama sau fiica in cadrul relatiilor tale, in loc sa fii un adult stapan pe tine.

65. Sa crezi ca trebuie sa suferi in viata.

66. Sa fii martir pe cararea spirituala.

67. Sa simti necesitatea de a-i controla pe ceilalti.

68. Sa ai ambitii spirituale.

69. Sa ai nevoie sa fii agreat, iubit sau aprobat.

70. Sa ai nevoia de a fi invatator.

71. Sa fii hipersensibil sau sa te protejezi prea mult.

72. Sa-ti asumi responsabilitatea fata de alti oameni.

73. Sa fii salvatorul tuturor.

74. Sa servesti scopuri egoiste si sa crezi ca esti spiritualizat.

75. Sa crezi ca esti mult mai avansat spiritual decat esti in realitate, sau sa crezi ca esti mai putin avansat decat esti de fapt.

76. Sa urmaresti, orbeste, faima.

77. Sa acorzi importanta excesiva gasirii flacarii gemene sau a sufletului pereche (si sa nu-ti dai seama ca propriul tau suflet si monada sunt de fapt ceea ce esti tu ).

78. Sa crezi ca este neaparat nevoie sa ai o relatie romantica ca sa fii fericit.

79. Sa crezi ca este nevoie sa fii in centrul scenei, sau sa alegi sa fii doar un element de decor. (extremele ...)

80. Sa muncesti prea mult si sa ajungi haituit si sa te extenuezi fizic sau sa te joci prea mult si sa nu fii preocupat de activitatile Tatalui.

81. Sa te duci la clarvazatori sau mediumuri pentru a te ghida in viata si sa nu ai incredere in propria ta intuitie.

82. Sa lucrezi cu profesori pe acest plan, sau pe plan interior, care de fapt nu sunt maestri inaltati si care astfel sunt limitati in intelegerea si conceperea realitatii.

83. Sa faci din calea spirituala un interes si nu un foc atotcuprinzator.

84. Sa petreci prea mult timp in fata televizorului, sau citind romane proaste, sau vizionand filme violente.

85. Sa consumi foarte mult timp si energie din cauza lipsei de organizare sau a lipsei unui management corespunzator al timpului.

86. Sa crezi ca a te certa cu altcineva isi este tie folositor sau celuilalt.

87. Sa incerci sa castigi, sa „ai dreptate", in loc sa te lupti pentru dragoste.

88.Sa pui prea mult accent pe intuitie, intelect, sentiment si instinct, in loc sa-ti dai seama ca toate trebuie echilibrate si integrate intr-o proportie adecvata.

89.Sa te dedici unui guru care te face mai mic, in loc sa te dedici Eului tau etern, care esti tu.

90. Sa incerci sa fii tot timpul deschis, in loc sa stii cum sa deschizi sau sa inchizi campul energetic, dupa cerinte.

91. Sa nu stii sa spui „nu" altor persoane sau constiintei tale de copil, sau egoului tau negativ, atunci cand este nevoie.

92. Sa crezi ca a fi violent sau a-i ataca pe altii, sub orice forma, isi va aduce ceea ce vrei, sau Ii va servi lui Dumnezeu in vreun fel.

93. Sa dai vina pe Dumnezeu, sau sa fii Suparat pe Dumnezeu ori pe Maestrii inaltati pentru problemele tale.

94. Sa crezi ca daca rugaciunile tale nu au primit raspuns asa cum te-ai fi asteptat, nici Dumnezeu, nici Maestrii inaltati nu ti-au raspuns de fapt.

95. Sa compari persoana cu persoana, in loc sa compari sine cu sine.

96. Sa crezi ca daca esti sarac, esti spiritualizat.

97. Sa te compari sau sa concurezi cu altii asupra „initierii".

98. Sa-ti permiti sa fii o victima a altor persoane, sau a propriului tau corp fizic, emotional sau mental, a dorintelor, a celor cinci simturi sau a Eului negativ.

99. Sa studiezi prea mult, fara sa folosesti ceea ce ai invatat in lumea reala.

100. Sa crezi ca toanele tale sunt o realitate veridica a Divinitatii.

101. Sa crezi ca valoarea ta consta in a face sau a obtine lucruri materiale.

102. Sa crezi ca nu este nevoie sa te protejezi spiritual, psihologic si fizic.

103. Sa crezi ca fascinatia, maya, iluzia, egoul negativ, frica si separarea sunt reale.

104. Sa consumi zahar, stimulenti artificiali, cafea sau bauturi, pentru a dobandi energie fizica.

105. Sa incerci sa faci totul de unul singur, fara sa ceri ajutorul lui Dumnezeu sau, in mod constant, sa ceri ajutorul lui Dumnezeu fara sa te ajuti tu insuti.

106. Sa-i iubesti pe oameni mai putin, atunci cand ei te trateaza necorespunzator, sau sa dai exemplu de ego negativ;

107. Sa-ti pierzi credinta in realitatea existenta a sufletului tau, in Dumnezeu sau in Maestri inaltati; ei au abilitatea de a te ajuta, daca perseverezi si-ti faci datoria.

108. Sa crezi ca alte persoane se pot inalta, iar tu nu poti, sau cel putin nu in viata actuala.

109. Sa incerci sa ajungi la Inaltare, pentru a scapa de probleme.

110. Sa consideri ca Pamantul este inchisoare, in loc sa-l recunosti ca fiind unul din cele sapte raiuri ale lui Dumnezeu.



Astea le-am gasit pe un forum si sunt de acord cu ele fo 80-90 %. Sunt treburi la care eu trebuie sa meditez, ca sunt greseli din lista asta pe care le fac frecvent.

Trimis de: leirn pe 15 Apr 2008, 11:04 AM

Ete ce am facut de fo 2-3 zile incoace: m-am lasat de capu' meu, sa reactionez la liber pentru a vedea cum ma comport si unde trebe sa mai lucrez. Numa' tampenii am facut. Din varii motive, ma simt mai bine cand fac o lista cu toate greselile mele(pe care mi le amintesc). Sa fac lista, deci:

1. Am vorbit de dragu' de a vorbi, am spus lucruri nu pentru ca ar fi trebuit, ci pentru a arata ce jmechera e eu. Nu lucru de calitate!
2. Am simtit ca e corecta razbunarea in fo cateva circumstante. Razbunarea nu e buna in nici o circumstanta. A nu se confunda razbunarea cu autoapararea, totusi.
3. Am fo un pic invidioasa pe realizarile cuiva. Ntz, ntz...asta chiar e urat. Ia sa gasim sursa: poi...in general, cand cineva e mai bun, omu' vrea sa depaseasca. de ce? din teama? din/...? mai reflectez la asta....
4. Am mintit. O minciuna marunta, de genul nu dau beep ca nu am credit. Nu conteaza, minciuna e minciuna, da' asa mi-a venit atunci sa zic.
5. Am fo un pic neglijenta si ma ghandeam al laurii victoriei...


Mda...as usual, mult de munca eu cu mine. Tre sa stau un pic singura sa gasesc cauzele lu' prostiile de le facui. Ieri am fost prin padure cu G. si cu cainelee. Misto...dar si cainele! Ah, si acolo am facut prostie, ca lu'copilu' ala-i place de mine, eu l-am incurajat putin. Ideal era sa incurajez deloc. Nah, apucaturi de femeie...
Nu conteaza cat de mult am de munca, nu conteaza cat de mari sunt defectele, vor fi corectate. Abia dupa ce o sa lamuresc de ce fac greseli ca alea de mai sus am voie sa trec la urmatorul pas. Daca as trece acum, nush cat de bine ar fi, nu as reactiona potrivit.

Trimis de: leirn pe 16 Apr 2008, 04:38 AM

N-am somn. Am gasit apartament, totu' e OK, da' ma tot gandesc sa nu sune aia si sa zica sa nu ne mai mutram. LA 18:30 mergem sa ducem o parte din lucruri si sa ne dea cheile. Trebuie sa invat sa ma relaxez cand trebuie, sunt nelinistita. Nici sa citesc nu-s in stare, tastez din amintiri
Ma duc sa dorm...dupa ce-mi verific una-alta p'aci. Nu o sa am net cateva zile, da' las' ca vine el. Superb apartament. Decomandat, toat conditiile. Sper sa fie bine.

Trimis de: leirn pe 20 Apr 2008, 01:02 PM

M-am mutat in noua "casa". E mult mai bine ca inainte, ma intreb cum draq am stat acolo 2 ani juma. Numai ca...am mult stress aici. Stau de 3 zile si deja a venit la mine o tanti isterica zicand ca facem galagie...si noi chiar nu facem deranj, la naiba, cine stie de udne se auzea muzica si ce plm mai zicea ca se aude la ea. E o creatura mica si neagra, stresata, cu un sot de acre mi-e mila. L-am vazut, e om bun...pe care-l conduce ea. Din ap. meu se aude ca ii plange copilu' da eu nu ma duc peste ea sa ma cert ca de ce plange, asta e, ma adaptez. Stau la bloc, accept ca se aud sunete din apartamentele vecine, accept ca se mai tranteste o usa din cand in cand si se aude la mine...sa faca si ea la fel si sa nu mai acuze pe nedrept, al naiba. Zicea ca o suna pe proprietara sa se planga. Plm, faca ce o vrea...
Zilele astea am avut parte de muuult stress, si cu mutatul , si cu vecinii si cu...eh. Trebuie sa invat sa controlez atacurile de panica nejustificate, sa le inteleg. Teama ca o sa ma dea aia afara, teama ca poate raman fara lucruri, teama de a sta singura etc.
In ciuda educatiei mele, am patit azi ce nu am mai patit de mutla vreme: am simtit repulsie fata de un om. Acum sunt la o sala de net si era unu pe aci care se comporta ca un necioplit. Am crezut ca are probleme cu capu', da' nu are asta, ci doar figuri. Am mai facut ceva nasol: m-am dus sa-mi cumpar junk food si era sa il fac pe ala sa nu-mi ia bani. M-am abtinut, dar mi-a parut rau fo cateva secunde. Am platit si am plecat, dar puteam la fel de bine sa nu paltesc si sa plec...probabil nici nu si-ar fi dat seama ca l-am pacalit. Inca o chestie nasoala: ma enerveaza cand se enerveaza lumea. Joaca nush ce si incep sa injure si sa dea cu pumnii in mese, de [parca s-ar sfarsi lumea. Si al meu tot asa face, de ma scoate dion sarite. Joaca cat joaca si incepe sa injure. Daca nu ii iese ceva, nu neaparat in joc, injura. Daca ceva nu merge, injura si da cupumnii prin pereti. Pur si simplu m-am saturat. Mda, urata atitudine am, da' sa mor de mai stiu cum sa ma port. Si nu inteleg cum sa fac sa impac instinctul meu de supravietuire cu ideea de..hm...sa gasesc termen...cu pacea. Daca ma ataca cineva, primul meu gand e sa scap si sa-l ranesc ca sa nu mai aiba si a 2-a oacazie. Corect ar fi sa fac in asa fel incat eu sa nu patesc nik si nici ala. E grele. Nu mai inteleg, nu stiu cum sa reactionez. Ma simt coplesita de atatea indatoriri, de atat de multe chestii pe care tre sa mi le insusesc, nu am siguranta sociala, deh asa e cand stai in chirie. Imi permit aici sa ma plang. Nu-mi place sa ma plang explicit unei persoane, nu am nevoie de compatimire sau sfaturi inutile, cu atat mai putin sa -mi alimentez starile astea. Oricum, indiferent cat de greu e, tre sa fie cel putin o solutie. Ma gandeam zilele astea ca-mi pare rau ca am atatea lucruri. Daca nu as avea asa multe haine, carti, calculatorul si alte alea, m-as simti mai libera, mi s-ar rupe daca m-ar da cineva afara sau nu, cu sau fara lucruri. Partea nasoala e ca nu intelege nimeni nimic. Nu am cui sa-i povestesc exact ce gandesc pentru ca sunt inteleasa gresit. Al meu ia drept slabiciune cand las de la mine, el vrea sa iasa in evidenta, e razbunator, daca e lovit loveste si i se pare normal sa fie asa. Daca-i zic, nu ma asculta. Si se enerveaza. Din orice, e intolerant, cu mofturi, nu vrea sa se adapteze si nu ar face absolut nimic. Ar sta pur si simplu asteptand sa-i vina toate de-a gata. Lenea, delasarea si minciuna...daca nu ar fi ele asa bine ar fi. Momentan, asa m-as duce darq unde nu e nimeni, sa stau fo cateva zile sa reflectez. Si cel mai rau ma streseaza ideea ca e posibil sa ne ia aia banii pe luna urmatoare ca apoi sa de dea afara. Eh, putin probabil, totusi...
Cum naiba sa impac modul meu de a gandi cu modul de a actiona conform regulilor sociale? Ca oi fi io pacifista, dar nu accept sa nu mi se respecte drepturile. Imi stiu obligatiile, dar am pretentia ca si mie sa mi se stie drepturile si sa fie respectate. Am obosit si ma enerveaza astia de la net cu galagia lor.
Mda...ma simt singura. Nu ma plang, dar asa ma simt. Pe C. il simt departe de mine, simt ca nu ma intelege si nici nu depune efort in privinta asta. Eu m-am schimbat, el...nu mai stiu ce vrea.

Poate si eu astept prea mult de la ceilalti...poate vreau prea mult sa ma apropii de oameni care sa-mi semene, care sa gandeasca la fel. Tendintele mele inca sunt sa ii resping pe cei despre care cred ca nu inteleg unelel lucruri, desi corectez impulsurile astea. Uneori imi e greu sa sccept pe toata lumea...uneori e mai usor sa iubesti o lume intreaga decat pe vecinu' de la 4

O sa ma descurc. Indiferent ce s-ar intampla, nu exista "renunt".

Trimis de: leirn pe 22 Apr 2008, 02:22 PM

Aja e mai bine. Nu mai sunt stresata, nu-mi mai fac asa multe griji, era inutil. Inca nu am net acasa, imi lipseste, da' se va rezolva. Si asa, constat ca sunt un pic dependenta. Joi plec, da' nu la tara...raman in V. Nu-mi prea place acolo, da' asa mi-a venit...mai stau si io cu pretenii mei de acolo, ca nu i-am mai vazut demult. Am citit neshte chesti care m-au facut sa ma simt mai bine. Starea mea de spirit e dependenta de vreme. Daca ploua, ma simt mai...putin stralucitoare. Tre sa corectez, eu sunt eu, indiferent de vreme, temperatura sau alti factori externi.

Imi era dor de copiii de pe net.

Trimis de: leirn pe 23 Apr 2008, 01:29 PM

Simt un pc de dezordne si dezechlibru, rezolv imediat. Peste 2 sapt ma duc intr-o excurse "de studiu" 4 zileeee. Aba astept.
Stiu de ce simt agitatia si usoara dezordine: din cauza problemelor materiale minore care au aparut si din cauza ca am neshte treburi de corectat la mine de care nu tiam.
Editat ca am tastat in ultimul hal si a trebuit sa ma mut la alt calculator.

Trimis de: leirn pe 24 Apr 2008, 05:40 PM

Nu-s in apele mele. O fi si de la vreme, nush...sunt in V. Nu-mi place aici, nu-mi place acasa la S., nu-mi place nici macar la tara. sunt in pase proaste... tre sa treaca repede.
Aseara am facut "chestii" si poate si de aia sunt asa. M-am speriat un pic, imi crescuse pulsul si respiram repede, ma incalzisem...ca la sex, da' mai...hm, evident, altfel. O sa imbunatatesc procesul, ca am descoperit treburi.
Am facut un lucru urat: in autobuz m-au enervat 2 babe. Pur si simplu nu am stiut sa le tolerez conceptiile, felul de a gandi, energia pe cre o emanau, felul in care incercau sa fure energie, nah asa mi s-a parut, ca fura. Nu am stiut...inca invat sa iubesc astfel de oameni. Nu-i urasc, nu le vreau raul, dar nici sa-i iubesc nu stiu. Cand m-am dat jos din autobuz a venit un copil la mine si am tipat la el. Mi-am revarsat nervii ep el. Urat. Nu ma regasesc zilele astea...sunt confuza, iar, nu stiu sa-mi vad culorile si stralucirea...Damn. Ma obosesc si drumurile si problemele marunte pe care le aud de la oamenii de pe langa mine. Si ma simt singura, desi sunt inconjurata de lume. O sa remediez asta, nu las sa dureze starile astea, nu le alimentez. Mda...o fi de vina fazele lunii , sezonu' de arat sau plm mai stie ce... Vreau sa fie soare, sa am si io un pic de siguranta in ce priveste locuinta, sa nu se mai planga toata lumea tot timpul. Oare chiar asa greu e sa te adaptezi, sa realizezi ca a te enerva mereu si din orice nu foloseste, sa accepti ca trebuie sa lupti pentru a obtine ce vrei, nu sa stai visand cu ochii deschisi asteptand sa vina tava cu de toate spre tine?! Scriind, incep sa vad de ce sunt in starea asta...da' ce sa-i fac? Nu ma asculta, io am obosit sa-i zic...tre sa apara soputia, ca daca nu, o caut eu. Iar eu gasesc mereu solutii.
Acum eu insami sunt usor iritabila si cu capsa pusa...nu inhibam nik, lasam sa se neutralizeze totu'...pana cand se face senin.

Trimis de: leirn pe 26 Apr 2008, 09:30 AM

\ \ Am\ gas1it\ ras1puns1\ la\ nes1hte\ trebi.\ La\ alea\ cu\ nevoia\ omului\ de \a\ fi \admirat.\ Nu\ s1criu\ acum,\ ca\ as1tept\ s1a-mi\ dea\ tas1tatura\ re1start...as1a\ face\ ea,\ oricand\ are\ chef,\ indiferent\ pe \ce\ ta1ste\ apas1!\ \Am \intrat\ s1a\ s1criu\ ca\ s1a\ ma\ dis1trez\ de\ ce\ nas1ol\ s1crie\ tas1tatura\ as1ta \numa'\ ce\ vrea\ ea.\ Nici s1pace\ nu\ merge\ s1a\ pun!!!

Trimis de: leirn pe 26 Apr 2008, 03:39 PM

Finnaly, o tastatura normala! ) Si asa tastez io aiurea, asta mai lipsea, sa scrie si eacum ii vine! Descoperit lucruri:

1. Nevoia de a fi apreciat a omului are 2 cauze principale:
a) e nesigur pe el si simte nevoia sa i se confirme calitatile;
b) daca cineva e admirat, atrage oamnei in jurul lui, deci nu e singur, de unde rezulta ca e mai fericit. Mi-amintesc cand eram io in liceu si mergeam la sala, era a colo o tipa acre facea totu' perfect. Cea mai buna centura alba pe acre am vazuto, zicea sensei. Imi palcea de ea, da' eram invidioasa ca-i ies toate alea pentru ca mi se parea ca atentia e indreptata spre ea si ca daca si io as fi asa buna, s-ar strange mai multi oameni in jurul meu sa "hang on" cu mine.
Imi e greu sa imi recunosc trebile astea...hm, nu asa greu, da e un pic dificil sa scriu aici toate "elea". So, la mine problema era frica de singuratate. Draq se gandea ca asta era cauza...aparent, n'are legatura. E o cauza ce are mai multe efecte...searching.

2. Nevoia de a avea bunuri materiale e legata de nevoia de a avea grija de corpul meu, de a avea o alimentatie corecta, o viata sanatoasa. Daca exista resurse materiale, pot calatori, ma pot duce in diverse locuri unde-s multi oameni, pot iesi la gratare, merge la cabane...cu oamenii. So, si asta are drept cauza nevoia de a avea oameni pe langa mine, + frica de singuratate.

Iubesc oamenii, chiar daca imi e greu sa-i accept pe unii, imi place sa stau cu ei, desi am uneori momente in care vreau sa fiu singura, sa reflectez. Damn, ce de probleme cauzeaza frica de singuratate...tre sa invat sa iubesc fara frici. Si mai tre sa ies...ma duc pe la "copii".

Trimis de: leirn pe 30 Apr 2008, 09:54 AM

Am tras o frica de care nu am mai avut demult. PE 25 ian anu' asta mi-am tras-o fara condom. Pe 28 mi-a venit normal. Apoi totu' a decurs normal, ciclul menstrual a fost cum trebe, io nu am avut nici un simptom de gravida. Ieri mi-a zis una ca poti avea ciclu normal si daca esti gravida, ca ma-sa asa a patit. In fine, long story, da' io m-am speriat. Am uitat tot ce am invatat despre sex si sarcina, credeam si ca exista Mos Craciun la ora aia(orice e posibil, nu? ) Si acum sunt intr-un oras de pe langa "tara mea", fost la cabinet, facut test sarcina, iesit negativ, inebunit doctor la cap ca "siiigur?" si ma simt bine.
Chestia e ca daca eram gravida nici nu as fi stat pe ganduri: direct la nea' doctor sa-mi faca avort m-as fi dus. De ce? Pentru ca nu sunt pregatita sa am un copil, pentru ca mi se pare ca ar fi un obstacol in drumul meu(nu unul de netrecut, totusi. ), pentru ca daca as fi nascut nu as fi fost de acord sa-mi dau copilul sa-l creasca altcineva, as fi vreut sa am eu insami posibilitatea sa-i ofer educatie, buna crestere. Ideea e ca daca eram gravida si daca ar fi trebuit sa pastrez sarcina, as fi avut un copil de crescut si de educat, as fi avut si grija lui, nu numai a mea, viata mea ar fi devenit complicata. Calea mea mi-o urmam, nu as fi renuntat la visele mele, dar...era foarte complicat. Ma gandeam ca as fi fost in stare sa-mi risc viata sa avortez. Sunt egoista. Sunt un pic paranoica atunci cand vine vorba de sarcina pentru ca nu vreau un copil pana la 30 ani si...atunci vreau gemeni . Trebuie sa analizez comportamentul si atitudinea mea fata de situatia asta, ca nu mi-a placut cum am reactionat.
De retinut: sarcina poate aparea in orice moment al lunii, metotda calendarului 30% sigura. Asa a zis nea' doctoru', cam asa stiam si io, da' neah...Bine ca nu am puradel in burta, ca faceam orice sa-l dau afara. Poate data viitoare o sa-mi vina ideea ca-s gravida cu sfantu' duh Io = copil tampit
As mai scrie, da' tre sa meditez la ce mi s-a intamplat, mai bine zis, la ce nu mi s-a intamplat si sa revizuiesc atitudini.
La noapte o sa pot dormi linistita . Si voi putea medita in liniste. Observ ca factorii de stress nu ma lasa sa ma dezvolt in conditii optime. Asta e de corectat pentru ca nici cea mai mare calamitate nu are voie sa ma abata de la drumul meu. Pot trece peste orice, nu am limite, asa ca voi actiona ca atare.
Sunt 2 lucruri importante pe care oamenii ar trebui sa le invete zi de zi: cum sa vrea si cum sa iubeasca.

Trimis de: leirn pe 30 Apr 2008, 10:20 AM

Dogmele, obiceiurile, practicile religioase ingradesc, deformeaza. Si totusi, un sambure de adevar se regaseste in invataturile fiecarei religii. Cele 7 "pacate capitale" mi se par lucruri la care trebe meditat. Notiunea de pacat e irelevanta, dar ideea e buna.
http://www.artadeatrai.ro/arhiva/15/pacatele.15.php



7. Acum să vorbim despre un viciu despre care putem spune că nu este scutit nici un om din lume; un viciu pe care oricine îl dispreţuieşte atunci cînd îl vede la altcineva; un viciu despre care foarte puţini oameni cred că îl au ei înşişi. Probabil că aţi auzit pe mulţi recunoscînd că sînt laşi, că sînt nervoşi, că nu se pot abţine de la a face dragoste, dar nu cred că aţi auzit vreodată pe cineva acuzîndu-se că ar avea viciul despre care vom vorbi în continuare. Nu există nici un neajuns care să-l facă pe om mai neagreat sau chiar respingător, nici un neajuns de care să fim mai puţin conştienţi în ceea ce ne priveşte. Cu cît îl avem mai mult noi înşine cu atît mai mult ne displace la alţii.

Acest viciu, această impuritate este Mîndria sau Îngîmfarea, iar virtutea opusă lui este Umilinţa.

Potrivit învăţătorilor creştini, păcatul esenţial, răul suprem este mîndria. Lipsa de castitate, mînia, lăcomia, beţia şi toate celelalte sînt doar bagatele în comparaţie cu mîndria. Prin mîndrie diavolul a devenit Diavol; mîndria duce la toate celelalte vicii, este o stare a gîndirii opusă în totalitate lui Dumnezeu sau, cu alte cuvinte, lipsită de orice brumă de credinţă în Dumnezeu. Dacă vrei să afli cît eşti de mîndru cel mai simplu mod de a o face este să-ţi pui întrebarea: " cît de mult îmi displace cînd alţii îmi dau peste nas, cînd mă critică, cînd refuză să mă bage în seamă, cînd se amestecă în treburile mele, cînd vor să mă conducă sau cînd fac pe grozavii? ". Răspunsul la aceste întrebări ne poate da o măsură a mîndriei pe care o avem. Dacă sîntem deranjaţi cînd alţii ne critică, dacă sîntem deranjaţi cînd alţii o fac pe grozavii, dacă spunem: "iată ce om mîndru şi orgolios!" cu siguranţă avem şi noi în aceeaşi măsură mîndria sau orgoliul pe care credem că îl are celălalt. Aici se impune o clarificare. Dacă un om se manifestă cu multă încredere în sine, cu fermitate pentru a trezi în noi aceleaşi calităţi, iar noi ne grăbim să spunem că o face pe grozavul sau "ce mare se dă", atunci cu siguranţă sîntem afectaţi de mîndrie. Şi aceasta pentru că în primul rînd mîndria este competitivă. Mîndria fiecărui om este în competiţie cu ceilalţi. Tocmai pentru că eu doresc să mă aflu în centrul atenţiei unui grup sînt atît de deranjat atunci cînd altcineva realizează aceasta. Doi oameni de aceeaşi meserie foarte rar sînt de acord. Este foarte important să ne lămurim faptul că mîndria este competitivă - este esenţialmente competitivă prin însăşi natura ei - în timp ce toate celelalte vicii sînt competitive numai accidental.

Mîndria nu află plăcere în a avea ceva, ci numai în a avea ceva mai mult decît vecinul. Noi spunem adesea că oamenii sînt mîndri pentru că sînt bogaţi sau deştepţi sau arătoşi, dar nu este nici pe departe aşa. Ei sînt mîndri pentru că sînt mai buni, mai bogaţi, mai deştepţi, mai arătoşi decît alţii. Dacă toţi ceilalţi ar deveni la fel de bogaţi, la fel de deştepţi, la fel de arătoţi nu ar mai exista nici un motiv de mîndrie. Comparaţia este cea care ne face să fim mîndri, plăcerea de a fi mai presus decît alţii. Odată ce a dispărut elementul competitiv mîndria s-a dus. Acesta este motivul pentru care am spus că mîndria este competitivă într-un mod diferit de celelalte vicii. Impulsul sexual îi poate aduce în competiţie pe doi bărbaţi care îşi doresc aceeaşi femeie. Dar aceasta este doar un accident, un om mîndru va căuta să-ţi ia femeia iubită nu pentru că o doreşte, ci doar pentru a dovedi că este un bărbat mai grozav decît tine. Lăcomia îi poate face pe oameni să intre în competiţie dacă nu există bunuri suficiente pentru toţi, dar omul mîndru chiar dacă are mai multe decît îşi poate dori, va încerca să obţină şi mai mult, doar pentru a-şi dovedi puterea. Aproape toate relele din lume pe care noi le atribuim lăcomiei sau egoismului sînt de fapt rezultatul Mîndriei.

Să luăm de exemplu banii, lăcomia îl determină pe om să dorească să cîştige bani pentru a avea o casă mai bună, ca să aibă mîncare mai bună, ca să-şi petreacă vacanţele mai frumos. Dar lăcomia acţionează numai pînă la un punct. Ce îl face pe un om care cîştigă 300 de dolari pe lună (in România) să-şi dorească să cîştige de două-trei ori mai mult? Nu este lăcomia după mai multe plăceri! El vrea în primul rînd să fie mai bogat decît altcineva şi asta este acţiunea mîndriei. El vrea să aibă mai multă putere, iar puterea produce desfătarea mîndriei. Nu există nici un alt lucru care să-l facă pe un om să se simtă superior celorlalţi ca şi puterea de a-i manipula pe ceilalţi ca pe nişte marionete. Ce o determină pe o fată frumoasă să-şi atragă admiratori, să flirteze pretutindeni pe unde merge? Să ştiţi că nu este instinctul ei sexual; genul acesta de femeie este cel mai adesea frigidă. Ceea ce o determină să se comporte astfel este Mîndria. Ce îl determină pe liderul politic al unei naţii să pretindă tot mai mult şi mai mult? Mîndria! Mîndria este competitivă prin însăşi natura ei; acesta este motivul pentru care ea nu se opreşte niciodată. De aceea omul mîndru, atîta timp cît ştie că în lume există un om mai puternic, mai bogat sau mai deştept decît el simte că trebuie să-l depăşească, considerîndu-l duşmanul său.

Creştinii au dreptate atunci cînd spun că mîndria a fost cauza principală a nenorocirilor din orice naţiune şi din orice familie de la începutul lumii şi pînă astăzi. Alte vicii pot uneori să-i aducă pe oameni laolaltă, poţi găsi veselie şi prietenie printre oamenii beţivi sau destrăbălaţi. Dar mîndria înseamnă întotdeauna duşmănie şi nu numai ură între oameni, ci şi faţă de Dumnezeu. În Dumnezeu vezi ceva ce îţi este infinit superior în toate privinţele. Dacă nu-L cunoşti pe Dumnezeu în felul acesta şi dacă nu ştii că eşti neînsemnat pe lîngă El, înseamnă că nu-L cunoşti deloc pe Dumnezeu. Omul mîndru priveşte întotdeauna de sus atît la lucruri cît şi la oameni şi cîtă vreme priveşte în jos, nu poate vedea ceea ce este deasupra sa.

Această observaţie ne conduce la întrebarea „de ce oamenii care sînt plini de mîndrie pot spune că ei cred în Dumnezeu şi chiar par să fie foarte religioşi?” Aceştia se închină de fapt unui Dumnezeu imaginar. Teoretic, mental ei admit că nu sînt nimic în faţa acestui Dumnezeu, dar ei îşi închipuie că Dumnezeul lor îi aprobă şi le dă dreptate cînd se consideră superiori celorlalţi oameni care, să spunem că nu merg la Biserică la fel ca şi ei sau sînt de altă religie. Adică ei vin cu un gram de umilinţă în faţa lui Dumnezeu şi pleacă cu un kg de mîndrie faţă de semenii lor. Probabil că Iisus Hristos la astfel de oameni s-a gîndit atunci cînd a spus că unii vor predica în numele Lui, însă El le va spune la sfîrşit că nu i-a cunoscut niciodată. Oricare dintre noi poate cădea la un moment dat în această capcană. Preoţii pot să ajungă să se considere superiori din punct de vedere spiritual simplilor credincioşi, credincioşii care vin mai des la biserică se pot considera superiori faţă de cei care vin mai rar, şi tot aşa. Unii pot fi cuprinşi de mîndrie pentru că sînt mai des decît alţii în preajma conducătorului spiritual sau că au primit aprecieri din partea acestuia şi cine mai este atunci la fel de grozav ca ei?! Din fericire avem la dispoziţie un test foarte simplu de a ne verifica dacă am căzut pradă mîndriei sau nu. Ori de cîte ori descoperim că viaţa noastră spirituală ne face să ne credem mai buni decît alţii cred că putem fi siguri că în noi se află deja germenii mîndriei. Adevăratul test pentru a afla dacă eşti în prezenţa lui Dumnezeu este atunci cînd reuşeşti să uiţi cu desăvîrşire de tine însuţi, fie că te vezi virtuos sau mic şi păcătos. În literatura creştină întîlnim adeseori ca exemple de smerenie pe unii oameni care zi şi noapte se considerau a fi cei mai mari păcătoşi. Adică vezi Doamne, eu sînt cel mai mare păcătos, nu un păcătos oarecare! De fapt este bine să ştiţi că atîta timp cît există ego există şi urme mai mari sau mai mici ale mîndriei şi oricînd îi putem cădea pradă cu totul.

Dacă ne gîndim puţin la sorgintea mîndriei poate vom înţelege mai bine pericolul ei şi ne vom reevolua întreaga viaţă. Celelalte impurităţi: lăcomia, mînia, desfrînarea ş.a.m.d. vin de la demonii care acţionează prin natura noastră animală, însă mîndria vine direct din Iad şi am putea spune că este un viciu aproape la fel de subtil şi de profund ca şi spiritul, ca atare este mult mai subtil şi mai periculos. Datorită acestei naturi a mîndriei, ea poate fi folosită de Adversar pentru a elimina viciile mai simple sau anumite slăbiciuni. De fapt educatorii fac adeseori apel la mîndria unui băiat sau la respectul de sine, după cum o numesc ei, pentru a-l face să se poarte decent, să înveţe mai bine sau să fie ascultător. Mulţi oameni au învăţat să-şi înfrîngă laşitatea sau poftele sau chiar furia prin faptul că au fost învăţaţi că aceste lucruri sînt mai prejos de demnitatea lor, adică şi-au folosit mîndria pentru a scăpa de multe alte rele. În aceste situaţii diavolul rîde copios. El este perfect satisfăcut să vadă că devii mai pur, mai curajos, mai stăpîn pe tine, dacă astfel poate să instaureze în tine dictatura Mîndriei, este ca şi cum el ar fi mulţumit să te vadă vindecat de gripă dacă îţi poate da în schimb un cancer. Mîndria este un cancer spiritual: ea distruge posibilitatea de a te deschide cu adevărat faţă de Iubire, posibilitatea de a fi mulţumit şi mai ales distruge judecata sănătoasă.

Mai trebuie să precizăm în legătură cu mîndria că pot să apară unele înţelegeri greşite. Plăcerea de a fi lăudat nu este mîndrie. Copilul care este lăudat că a luat note bune la şcoală, femeia a cărei frumuseţe este lăudată de iubitul ei, sînt aprecieri şi e foarte bine să le primească. Plăcerea pe care o resimt ei atunci provine din faptul că au reuşit să aducă mulţumire şi încîntare cuiva, prin ceea ce sînt şi prin ceea ce fac. Problema apare atunci cînd se ajunge la gîndul "ce om deosebit trebuie să fiu eu pentru că am luat note bune” sau „ce femeie grozavă sînt eu dacă iubitul meu îmi laudă frumuseţea!"

Cu cît îţi găseşti mai multă desfătare în faptul că te consideri un om grozav, cu atît devii mai rău din punct de vedere spiritual. Dorinţa de a fi lăudat pentru calităţile pe care le ai este numită vanitate. Vanitatea este o formă a mîndriei, dar una dintre cele mai uşoare. Persoana vanitoasă doreşte prea multe laude şi prea multă admiraţie şi întotdeauna tînjeşte după ele. Este o greşeală, dar una copilărească. Ea arată că încă nu eşti mulţumit cu tine însuţi, nu îţi ajunge propria ta admiraţie sau, altfel spus, încă nu ai ajuns să te hrăneşti singur din sferele de forţă infinite ale macrocosmosului şi încă depinzi de energia pe care ţi-o oferă ceilalţi oameni. Şi de aceea ajungi să-i preţuieşti pe ceilalţi, să-i satisfaci prin ceva doar pentru ca la rîndul lor ei să te bage în seamă.

Adevărata mîndrie, întunecată, vine atunci cînd te uiţi de sus în jos la ceilalţi în aşa măsură încît să nu-ţi mai pese deloc de ceea ce cred ei despre tine. Desigur, deseori este bine şi este de datoria noastră să nu luăm în seamă ceea ce gîndesc oamenii despre noi dacă facem aceasta pentru că ne interesează incomparabil mai mult ceea ce gîndeşte Dumnezeu despre noi. Dar omul mîndru are un motiv cu totul diferit pentru a nu-i păsa de ceilalţi, el se consideră atît de mult deasupra celorlalţi încît nu-i mai pasă nici de laudele şi nici de criticile care vin din partea acestora. Să nu uităm de faptul că diavolului îi place să ne "vindece" de o greşeală mică, dacă ne poate da una mai mare. Noi trebuie să scăpăm de vanitate, dar nu ca să devenim plini de mîndrie.

Apoi, noi obişnuim să spunem că un om este "mîndru" de fiul său, de tatăl său, de şcoala sa, de maestrul său şi ne putem întreba dacă această "mîndrie" este un păcat. Foarte adesea în asemenea situaţii "a fi mîndru" înseamnă a avea o admiraţie profundă pentru cineva sau ceva. Iar o asemenea admiraţie este departe de a fi un păcat. Dar dacă cineva se "făleşte" pe socoteala tatălui său, sau a şcolii sale acesta este un păcat.

Un alt aspect pe care ţin să-l subliniez este acela care i-ar putea determina pe unii să creadă că Dumnezeu ne vrea umili şi smeriţi pentru că este prea mîndru de El. Adevărul este că atunci cînd vii în contact cu Dumnezeu nu poţi să fii altfel decît umil în faţa măreţiei Sale. El caută să ne facă umili tocmai ca să facă posibilă întîlnirea cu El.

Eu însumi mi-aş fi dorit să ajung să fiu mult mai umil, să mă dezbrac de eul fals cu toată vanitatea lui pentru a fi fost în măsură să vă vorbesc mult mai eficient despre umilinţă.

Un om umil nu este un om linguşitor şi mieros, sau veşnic posomorît, tăcut, ursuz, care îţi spune într-una că el este un nimic. Un om umil este un om vesel, inteligent care te ascultă cu adevărat şi care te poate ajuta să devii la rîndul tău ceva mai vesel şi mai fericit. Dacă nu-ţi place de el şi nu-i recunoşti smerenia este pentru că te simţi puţin invidios faţă de un om care se bucură de viaţă cu atîta uşurinţă. Un om umil nu se gîndeşte că este umil; el nu se gîndeşte deloc la el însuşi.

Dacă vrem să devenim umili primul pas este să recunoaştem că sîntem mîndri. Nu este posibil să devenim umili înainte de a recunoaşte că sîntem mîndri. Dacă cineva crede că nu este un om înfumurat atunci el chiar este un om înfumurat.

Din punct de vedere esoteric mîndria apare ca urmare a unor serioase blocaje la nivelul lui sahashrara chakra şi datorită exacerbării simţului eului. Pe la noi mîndriei i se mai spune şi fudulie. Şi acum voi încheia cu un proverb asupra căruia vă invit să meditaţi din cînd în cînd: "prostul nu e prost destul dacă nu e şi fudul!"

Trimis de: leirn pe 4 May 2008, 11:26 AM

Tot la sali de net, inca 1 saptamana si voi avea net acasa. Aproape gasit ceva ce cautam demult. Acum 2 zile a venit "frate-meu" pe la mine. Am fost pe defileu sa ne plimbam, am vorbit chestii...a incercat sa manipuleze. I se pare ca tre sa gandeasca toti ca el, calea lui e cea mai buna si e dator sa-i faca pe ceilalti sa creada in ce crede el, chiar caca ei vor sau nu. A uitat cine e, nu mai straluceste. Se agata de clisee si adopta idei care-i faca viata usoara...aparent. E prieten al meu, suntem frati de cruce, tin la el indiferent ce cale urmeaza, dar il voi evita. Am vrut sa il ajut, nu am reusit. M-a invatat multe in trecut, chiar si acum am avut de lucru sa rezist la atacuri, ca asta au fost. Venise la mine sa-l linistesc, sa-i ofer afectiunea care-i lipseste, dar tot el nu m-a lasat pentru ca a incercat sa deschida usi pe care doar eu am voie sa circul. In loc sa-l linistesc, a trebuit sa rezist la atacuri si la fisuri. Intr-un singur moment a reusit sa anihileze scuturi. Mi-a indus un gand sa nu mai vad ca stralucesc, dar mi-am revenit. Practic, incerca sa sparga toate scuturile ca sa modifice el ce vrea. Nu a reusit. Dupa cum spuneam, voi evita sa-l mai intalnesc. Nu mi-a cerut ajutorul, dar i l-am oferit eu. Nu l-a primit. In schimb, el credea ca ma ajuta, desi nu aveam nevoie de ajutor, el insusi fiind in ceata. Mi-a placut cum ii luceau ochii in intuneric. Acum inteleg mai bine ce capcana intind unele practici, cat de orbit poate fi un om de propriile lui puteri. A doua zi dupa ce a plecat am stat sa ma repar...nu cred ca a reusit sa faca ceva, dar am dat un "clear" preventiv.
Am uitat ca pot face orice(ma refer la un nivel profund, poate mult prea profund). Ma simt un pic ingradita, dar voi remedia. Ma duc sa citesc treburi si ma intorc sa reflectez. Vreau sa-mi zic ceva, da' nu ajunge ideea pan' la mine.

Trimis de: leirn pe 4 May 2008, 11:39 AM

Cumva, atunci cand constientizam ca pot face orice, inevitabil ma gandeam cum sa realizez diverse. Lasam puterea sa vina si o foloseam sau nu. Probabil ca acum ma simt ingradita penteu ca scopul meu nu mai e sa-mi dezvolt aptitudini cum ar fi citit de ganduri etc. Astea sunt efecte ale ceea ce sunt, nu cauze. Am renuntat de bunavoie...refuz acum sa las pe cineva sa Ma vada, exceptand cazurile cand ii foloseste asta. Am observat ca cele mai multe momente in care aratam chestii au fost alea in care am incercat sa apropii pe cineva de mine. Uneori din mandrie, din dorinta de apropiere sau din dorinta de a ajuta am facut lucruri mai putin cunoscute. Incerc sa vad diferentele. Din frica de a nu fi atacata ma inchid...eu dau spre exterior, dar imi e frica sa primesc. Asta nu lucru bun. Nu stiu cum sa fac sa ma protejes , dar sa interactionez in ambele sensuri cu lumea inconjuratoare. As putea renunta la frica, dar asta nu ar fi cumva inconstienta? Deh, frica pazeste pepenii(da' impiedica sporirea recoltei!). Cand D. ataca, eram calma, relaxata, fara frica, CREDEAM ca de mine nimic nu trece. Si asa a fost. Cand a aparut indoiala, a aparut si slabiciunea. Originea fricii in cazul asta e neincrederea...cred ca am si o usoara frica de frica
Urgent am de remediat lucru' asta, altfel ma tine in loc. Ieri am fost la antrenamente in parc. A fost frumos. Apoi am fost la cafele. Tot felul de discutii, de cele mai multe ori contradictorii. N am mai simtit impulsul dinainte, de a respinge pe cei diferiti de mine. Pentru o milisecunda am vrut sa scriu "inferiori". vroiam sa scriu ca am rezolvat si asta, da' vad ca nu. Ma duc sa cietsc, inca nu mi-am scris ce vroiam de fapt.

Trimis de: leirn pe 4 May 2008, 12:31 PM

Probabil ca as face aceeasi greseala ca si D. : as incerca sa influentez crezand ca ajut oferind ajutor chiar daca nu imi e cerut, chiar daca fac rau involuntar. Nu stiu cand trebuie sa ajut: cand mi se cere sau cand simt eu ca trebuie? Depinde de situatie, dar...voi incerca sa nu impun nimanui nimic, doar arat un drum, nu imping pe nimeni sa mearga pe el. Usor de zis... Ma gandeam la "greseli": Sa ii ajuti pe altii total, inainte ca tu sa fii pus la punct, indreptat in toate privintele


"Si de as avea darul proorocirii, de tainele toate le-as cunoaste, de-as stapani lumea, iar dragoste nu am, nimic nu sunt." Crezusem ca inteleg ce vrea sa zica asta, de fapt, nu am inteles ce trebuie, mai mult, nici macar nu stiu cum sa iubesc neconditionat. Voi invata. Sunt mai mica decat credeam, mai nestiutoare decat par...voi creste. De mine nimic nu trece, nimic, absolut numic nu ma va intoarce din drum. Hihi, a devenit ca o mantra pentru mine chestia asta. La fel si "nu exista nu pot, doar nu vreau sau nu stiu"

Sa crezi ca este necesar sa fii un canal sonor, sau sa vezi sau sa experimentezi tot felul de fenomene psihice pentru a fi spiritualizat sau pentru a te inalta. Sa fii hipersensibil sau sa te protejezi prea mult. - alte greseli pe care le fac..

Sa acorzi importanta excesiva gasirii flacarii gemene sau a sufletului pereche (si sa nu-ti dai seama ca propriul tau suflet si monada sunt de fapt ceea ce esti tu ). -asta nu inteleg ce vrea sa fie.

Sa te compari sau sa concurezi cu altii asupra „initierii". - am si tendinte d'astea.

Citeam o chestie: "Sa-ti oferi total puterea entitatilor pe care le transmiti prin channeling." Ce e alea entitati pe care le transmit prin channeling? E prima oara cand aud de fenomenul asta. Nu cred ca se refera la ghizi spirituali, nici la vreo forma de posesie. Oare la ce? Hm...cin' le stie pe toate? Google!

Trimis de: leirn pe 9 May 2008, 09:00 PM

M-am intors din excursieee. A fost superb. M-am distrat, am stat cu oameni multi si am ras, dansat, jucat tampenii. Am constatat ca nu mai sunt creatura aia mofturoasa si cu fite "sa fie curat si liniste cand vreau sa dorm". Tin in continuare la astea, dar cand e vorba de plecari in grup, devine ceva minor, important e sa stau alaturi de oameni si "sa ne simtem bine
''. Azi am fost sa vizitam Kraft, din Brasov. M-au nimerit in zi proasta in ce priveste apetitul, ca am vazut rauri de ciocolata, de smash, jeleuri, chocotoff si alte d'astea, da' nu aveam chef de ele ca nu se asortau cu alcoolul consumat cu o seara inainte. CA am beut. Nu mult, da' am beut cu ai mei colegi de am cantat "pusca si curaua lata" de si acu'-mi tiuie urechile.
Ieri am fo prin Sighisoara si nu-mi mai venea sa plec dintr-un cimitir de p'acolo, ce avea toate crucile din piatra si o aleie pietruita. Nu era deloc o atmosfera funerala, era liniste si pace acolo. Si se simteau gardieni ai locului, nush de ce. La BArsana era zuuperba manastirea aia. Aveau si caprioare. Ce plm fac aci? Compunere? Sunt extrem de exagerat de foarte incantata de zilele astea ca nush ce sa scriu ca sa cuprinda cum a fost. A fost frumos.
Maine ma duc la cabana la ziua unui prieten si vin duminica. Tre sa ma odihnesc.



Stralucesc mai tare ca inainte, i-am facut si pe altii sa straluceasca, si ei pe mine; impreuna am devenit mai puternici, ne urmam fiecare calea lui colaborand si e bine asa.
Vointa de a iubi neconditionat...
http://www.youtube.com/watch?v=4aniv65Mw8I

Trimis de: leirn pe 13 May 2008, 10:01 AM

Olteanu' (cantand):
-Pai m-o facut mama oltean maaaaaaaai!
Moldoveanu' razand ii zice:
-Da' ce chizda ma-tii voiai sa te faca, ministru?



Fost la cabana, distrat, plimbat prin munti si vai. Tre sa ma apuc de proiecte...sunt doar 3, la naiba, o sa intepenesc langa foile alea. Nu mai am biblioteca langa mine, tre sa ma duc la mama draq...hm, sau nu.
Mi-a revenit pofta de plimbari, iesit in oras, dansat, mers la chefuri. Nu ca sa fac cine stie ce, nu pentru a avea ce-mi aminti, ci pentru a sta intre oameni, a vorbi cu ei, a fi langa ei. Asta nu inseamna ca am invatat sa iubesc, dar procesul merge spre inainte.
Iubesc muntele, iubesc calatoriile prin lume, vreau la piramide, la mari si oceane...mi-amintesc ce fulga eram cand credeam ca Tibet e in Africa Culori, vreau sa vad culori multe.

Trimis de: leirn pe 13 May 2008, 12:38 PM

Sa iubesti pe cineva doar pentru ca exista, necontand daca e bun sau rau, daca te iubeste sau nu, sa iubesti fara a te atasa de acea fiinta....doar sa iubesti..neconditionat.

http://www.youtube.com/watch?v=2Xrz9xnoaHE

Trimis de: leirn pe 14 May 2008, 11:24 PM

Imi doresc sa ma plimb prin lume. Mi-am dat seama ca asta imi place...sa vad locuri, sa cunosc oameni, sa invat... Ma apuc de proiecte, de invatat si de facut laboratoarele...de maine. Sa mor io care mai ignora problemele astea indosariate si pline de praf! Vreau sa ajung un inginer bun, care sa inventeze si care sa se plimbe peste tot. Nu vreau faima, nu vreau averi...vreau doar sa fiu libera sa fac ce-mi place. Si asa va fi. Pentru ca vreau.

Uite cum stau io la miezu' noptii sa adun poze...ah, la naiba! Am tendinta sa povestesc ce o sa fac maine...mda, mi-e sooomn. Cotrobai pe net dupa o chestie, caut de 2 zile si nik...in schimb, am aflat altele mai interesante si "utile".

Trimis de: leirn pe 17 May 2008, 12:50 PM

E greu al darq sa merg pe drumul ales de mine, pentru a e nevoie sa fiu mereu atenta. Ma corectez mereu, dar am scapari. Si a draq mandrie, multe piedici pune. Cel mai grav e ca e o problema atat de subtila incat nici nu realziez...se intampla chiar sa fac confuzii. Inca invat s anu mai fac separatisme intre oameni, sa nu...in fine, multe alea. Oricat de greu ar fi, voi reusi. Nu conteaza in cat timp sau cate piedici mi se pun in cale. Eu VREAU, CRED si ACTIONEZ. Cred in mine, aproape orbeste, cred in oameni si in puterea lor.
Pe de alta parte...ce ar fi sa termin proiectele alea? Si parca incepusem sa studiez neshte treburi...si ieri nu mi-am facut exercitiile, iar alaltaieri le-am facut superficial. + ca am mancat dulciuri desi mi-am interzis sa consum mai mult decat am nevoie. Lenea si lacomia s-au intersectat cu mine, da' rezolv io imediat.

Nothing you'll confess can make me love you less.. I'll stand by you..
Nu exista regrete, doar lectii invatate.

Trimis de: leirn pe 17 May 2008, 01:02 PM

Am descoperit ca am in minte un cliseu cu care nu-s de acord. Il folosesc inconstient. Aveam in minte imaginea lu' la "my voice" si ma gandeam daca eu stralucesc mai tare ca el, daca el e mai sus sau mai jos...Nu-s de acord cu modul asta de gandire...voi invata sa-l schimb. Asta e legata cumva si de iubirea neconditionata. E intr-adevar grele si incurcate.
De cateva zile vreau sa-mi scriu ca...nu zbor de teama ca ajung prea sus si nu voi sti sa ma intorc. In aproape toate visele mele in care zburam a existat teama ca voi urca prea sus. De ce? O sa aflu... Acum stiu ca daca vreau sa zbor, voi zbura, revenind pe pamant ori de cate ori simt ca trebuie. Faca-se voia mea!

Trimis de: leirn pe 18 May 2008, 04:55 PM

Oare sunt sanse sa-mi fac rau fara sa-mi dau seama? MA simt bine, totu' e OK, dar...ma doare zona din jurul inimii...hm, sau un pic mai sus, nu-mi dau seama. Oricum, intre cheakra gatului si cea a inimii. Daath parca se numea zona aia... Oare am deschis prea mult? Am incarcat cu prea multa energie? Straluceste in asa fel incat ma ranesc fizic? Ar fi ilogic... Nu-nteleg de ce ma doare. Si mai nasol e ca nush pe cine sa intreb, sa-mi raspunda in cunostiinta de cauza. Incerc sa vindec preventiv, da' cum sa repar ceva ce nu e stricat? Sau e?! Ah, la naiba! Io dau un search pe google, poate gasesc acolo vreo informatie...o alta solutie ar fi sa ma potolesc pentru o vreme, da' nu prea inteleg si mai bine clarific...

http://www.addictinggames.com/magicpen.html "plain' silly games. DND"

Trimis de: leirn pe 20 May 2008, 02:00 PM

Ma vindec...Nush daca am ceva, da' ma vindec preventiv . De fo cateva zile-ncoace am o pofta ciudata de a consuma numa' buruieni. As manca doar salate de fructe, salate de legume, salate cu sos, salate fara sos...in fine, buruieni. Ieri mergeam pe strada si mi-a venit miros de pepene verde. Eram asa fericita ca exista pepene verde, de parca cine stie ce descoperire facusem. Daca nu as sti ce am facut in ultima vreme, as zice ca-s gravida! Chiar, de ce ma bate toata lumea la cap cu chestia asta? Sa fac copii pan' la 30 ani? NU-ntelege io...Cred ca o sa fac un copil frumos si sanatos pe la fo 35 ani, nu doar la 25. Ca asa vreau eu. Si daca vreau, asa se intampla. Nu ma iau dupa tot felu' de aiureli. Egoista? Poate... Totusi, nu cred in ideea de sacrificiu..adica sa renunt evolutia mea pentru a ma lega la cap daca nu ma doare. NU-s mama eroina, nu-s chiar atat de altruista si de buna. Si sunt egoista. Ma accept si ma corectez...in timp.

"Mami, uite cum se tara vitaminele pe salata!", "Chelner, te rog mai prajesti un pic puiul asta? Imi mananca toata salata..."

Mda, de azi ma apuc de terminat proiectele...Si de maine ma apuc de invatat! Promit . Ma doare capu'n ultimu' hal... Tre sa-mi depun Cv pe undeva, ca sa ma angajez, sa cresc in level... Ce povestesc io toate tampeniile?! A, da, pentru ca nu am ce scrie, de fapt, nici asa mult chef, da'-mi place sa scriu de-a'mpixu, in speranta ca o sa ma apuc de invatat dup'aia.

Trimis de: leirn pe 21 May 2008, 11:19 PM

Cu tot calmu' meu, m-am enervat. Pur si simplu simt cum vibreaza nervii lui pan' la mine. Oare are sens sa trantesti cu telecomanda, sa injuri si sa strigi la TV ca nu a dat nush cine gol?! Da-o-n...!!! Nush de ce reactionez asa, nici macar nu se certa cu mine, se certa cu TV-ul, da' tot ma afecteaza. As sparge si io fo 2-3 farfurii acum...da' asa, mai cu calm .
Sunt un pic dezorientata. Io, verde, nu ma gandesc la straluciri...dar...fac bine? Daca ma pierd pe drum? Nu iezista! Vreau sa inaintez si asa va fi, dar tre sa tin minte ca o sa ma impiedic din cand in cand...dupa care merg mai departe si mai bine ca pan'atunci.
Am observat ca e mai usor sa iubesti un necunoscut decat un prieten apropiat. Ma uit la G. si la A. ...amandoi imi sunt prieteni, mergem la sucuri, la plimbari...dar...A.' ma cearta ca de ce sunt vesela, e invidios si razbunator chiar si cu mine, desi e un om bun, de fapt. G. e egoist, face totu' sa-i fie bine, in acelasi timp e moale si temator...si un pic materialist. Isi revarsa cliseele si atitudinile negativiste asupra mea. Iar am tendinta sa ma departez de ei, dar acum stiu ca nu asa trebe. Ii ascult, ii ajut daca vor, mai mergem la un suc din cand in cand...Nu o sa mai fie ca inainte. A. tot la mine va veni sa-i mai dau sfaturi, dar G. va incepe sa ma evite. Deja a inceput, asta pentru ca nu sunt ca el, nu gandesc ca el...sau oi fi facut si io rele, nah. Asa-mi vine cateodata sa...nush ce vroiam sa zic, cre ca sa-mi bag p***; nu asta simteam, da' ma amuza expresia.
Sunt mica, nestiutoare si impulsiva. Neajutorata? Nu. Puternica? Da. Mandra ca sunt cine sunt? Da, dar tot incerc sa corectez, sa nu mai cad in plasa. Imi e greau sa nu ma gandesc, greu sa ma dezvat....si iar ma enerveaza cu tampenia de goluri sau penalty care nu tre sa fie. Oare fara sa tranteasca nu se iezista vizionare placuta? Incepe sa ma doara capu' si m-as duce in bucatarie pan' se termina prostia asta. Nu-i zic nik, ar insemna sa-l constrang sa se manifeste, asta nu-i frumos, nu-i place nici lui, nici mie. Nici macar nu-si da seama ca ma deranjeaza...Se duse tentativa mea de a medita p'aci la chestii de importanta majora pentru mine...nici despre astea nu-si da seama ca m-ar afecta. Nu-si mai da seama de nimic in ce ma priveste...sau se face ca nu vede? O sa vina o vreme in care voi rezolva treaba asta.
Proiecte, examene, CV uri de pus, serviciu.... O gramada de treburi, dar nu o sa le las sa ma faca sa uit de mine, de scopurile mele principale.
O colega vroia sa se angajeze nush unde si-i zic: "Femeie, ai deja un serviciu, ce-ti trebe 2? cand mai traiesti" Ea raspunde: "Nu mai traiesc demult timp."
Am ramas fara replica.
REPEAT
Serviciu-casa-masa-eventual sex-somn.
UNTIL undetermined time.
Nu vreau sa duc asa o viata. NU! Ce negativ suna . Sa reformulez. Voi duce o viata ce corespunde cu drumul ales de mine. DA! Eh, parca suna mai bine, un pic fortat, totusi...
Io constat ca inainte de fiecare sesiune scriu tampenii p'aci cu scopu'...nici nu stiu acum cu ce scop...sa ma descarc, cre'ca.
Cred ca ar fi mai bine sa ies de la calculator, sa ma duc sa dorm si sa ma gandesc serios la problemurile alea care nu ma lasa sa merg mai departe...deh, nu e voie cu lectii neinvatate unde ma duc io.

Trimis de: leirn pe 21 May 2008, 11:26 PM

Mda..."daca stai sa judeci oamenii, nu mai ai timp sa-i iubesti."

Trimis de: leirn pe 22 May 2008, 11:45 AM

Mah, da chioara mai sutn si io uneori! Ma simt bine, aproape am rezolvat neshte alea...Iubesc oamenii...pe Sunny E colorata si creativa si amuzanta...pe M>, care cauta si nu gaseste, care nu stie sa mearga mai departe dar va invata, care e bun si amuzant...pe toata lumea. Nu asa cum ar trebui, atat cat stiu, atat cat ma pricep.
Ma duc sa-mi iau zorzoane colorate, ca nu am destule! Mi-am luat o rochita(prima dupa nush cati ani!) alba si vaporoasa, lunga, zuperba, de plimbat cu ea prin parc.
Cica am lucrare la management...ar trebui sa-nvat...imediat ma duc, in 10 min!
Culori, muzica, soaree

Gold rush

Trimis de: leirn pe 24 May 2008, 04:04 PM

http://www.geocities.com/aikido_aikikai_is/doka1/doka22.html Sa intru p'aci cand o sa am timp. Multe chestii interesante de citit.
M-au ametit astia cu alegere teme de licenta, profesori indrumatori, firma la care sa ma angajez etc. Instinctu' meu se supravietuire a fost activat, in asa fel incat eu obtin cele mai bune proiecte in cele mai bune locuri...numai ca uneori uit de deilalti si actionez egoist. Nu stiu cum sa fac sa impac si realizarile mele, si pe cei din jur. Ma gandeam sa-mi pun CV luni, dar...eu vreau sa ma angajez din august. Asta mai lipsea, sa-mi trebuiasca si mentor profesional! Caut cele mai bune optiuni pentru mine in asa fel incat sa nu ajung o creatura cu multi bani, dar lipsita de stralucire si de timp liber. Nu o sa las absolut nimic sa stopeze sau sa deterioreze pregatirea mea spirituala si fizica. Nici macar banii si serviciul. Sunt sigura ca o sa gasesc pan' la urma ceva care sa satifaca convenabil toate nevoile.

Daca inveti capra sa fie carnivora se cheama ca ai impacat capra si varza? Ntz, ntz, urat!

Azi e prima zi de invatat pentru primul examen. Uitasem cum e. Mai am un pic sa realizez norma pe ziua de azi, nu facut totu' asa cum trebuie, da' o sa ma misc mai bine...de maine incolo.

Trimis de: leirn pe 25 May 2008, 08:02 AM

Am gasit in sfarsit pe cineva cu care sa fac schimb de idei. O tipa desteapta, calda, care stie muulte. Atat de multe ca pe unele nu are voie sa mi le spuna. Si ea are aceleasi probleme ca si mine in unele puncte de vedere. Nu o sa scriu despre ea prea multe, nu voie sa scriu aici despre alti oameni decat un pic. Anyway, i'm happy.

Nu stiam ca desertul cheama, credeam ca e vreo toana de-a mea. Inca de cand eram mica ma gandeam la dune, nisipuri...Si marea cheama, dar e o chemare trista...Muntele nu se pune, el e casa mea indiferent unde sunt.
Vreau la piramideee....

Nu merge sa pun pozee...las' ca ma uit la ele si asa.

Trimis de: leirn pe 26 May 2008, 11:39 PM

Am visat ca eram intr-o inchisoare de femei...in vizita. Urma sa ajung si eu acolo, probabil, pentru ca ajutasem pe cineva cu niste coduri si eram complice...Am avut o noapte agitata. Acum ma dreg...Vroiam doar sa stau cu my voice sa povestim si m-am trezit ca stralucesc iar. O voce rau-voitoare....the usual one, : "te-ai ars!" Nu ma arsesem. Soarele ala alb care stralucea mereu si era negru in jurul lui nu eram eu. Era doar o imagine de intimidare. Nimic rau nu se petrece in interiorul meu, doar daca permit eu, dare de Mine nimic nu trece! Acum ma oblojesc . Simteam ca dau in boli ascunse, asa ma durea in piept...E nevoie sa gasesc altfel e lumina, ca asta e potrivita pentru protectie, nu pentru prcticile zilnice. Am hotarat sa scriu aici tot...eh, aproape. Adica...tot din partea ascunsa a vietii mele. Cea obisnuita nu are rost sa fie trecuta aici, nu foloseste nimanui. De ce? Pentru ca am nevoie sa scriu undeva chestiile astea, mi-am mai explicat eu ce si cum, si...pentru ca sunt in cautari. Nu se exista sa nu gasesc ce caut...mai devreme sau mai tarziu. Ca veni vorba de implinit dorinte, nu mai stiu daca mi-am scris, da' m-am trezit acum cateva dimineti perfect constienta de faptul ca mi s-au indeplinit 2 dorinte pe care le credeam putin probabil sa se implineasca. Am fo in excursia aia, mi-am amintit cum planuiam eu ceva de genul, dar nu a iesit, si am ajuns la "rauri de coicolata si munti de arahide". De ce imi tot apare numarul 17 prin toate alea? Si asta e inainte de filmu' ala de pe prima, la care nici macar nu ma uit. Hm...coincidenta si autosugestie sau chiar inseamna ceva. Una dintre astea, nu conteaza, am altele de facut. Mi-am amintit de sloganul de la Guring: "E timpul sa decizi!". Mah, ce e aici?! Final Destination? Iar aberez...abia vad sa scriu, mi-e somn. "Eu cu ea ne intelegem, comunicam prin semne...inca ma mai dor alea din crestetu' capului!"

De rezolvat cu serviciul, de rezolvat cu proiectele si cu examenele care vin unu' cate unu'. Si acum chestia importanta: de gasit alt fel de stralucire, care nu face rau, care vindeca si care ma ajuta sa urc. E grele, nici macar nu stiu sa-mi imaginez asa ceva...pare imposibil...dar nu e. Am nevoie de...nush, de ceva care sa ma inspire.

Am citit undeva ca felul de a iubi se perfectioneaza...deci nu-s io sonata, si asta se invata. Si ajna nu se aliniaza cu celelalte chakra, pentru ca nu e in acelasi plan cu ele. Asa ma gandeam si io, nush ce e cu pozele alea, bine ca nu m-am apucat eu sa aliniez ceva ce era deja la locul lui. As scrie inca ceva, dar mi-e somn si vreau sa caut solutii... Supra-analiza nu e buna...distruge chiar si simtul umorului, asta nu lucru de calitate. Cunosc 2 persoane d'astea supra analitice, care s-au pierdut...pacat... Da' un pic acolo tot trebe analiza. Mda, mi-e exagerat de somn.

Trimis de: leirn pe 27 May 2008, 01:12 PM

Azi-noapte am visat ca eram prizoniera unor uriasi sau asa ceva...eram langa niste usi mari si asteptam sa ma rapeasca un paianjen mare, ca sa-l omor si sa scap. Intre timp, asteptam sa ma dea uriasul sef la "baracude", niste pesti colorati si vorbitori, care vroiau sa ma manance, dar cu care m-am imprietenit si urma sa scap. Ideea e ca iar imi apare in vis ca-s prizoniera...mereu incerc sa caut scapari si le gasesc. Azi-noapte era doar chestiune de timp pana sa evadez. Apoi m-am trezit jucand voley cu niste unii pe care nu-i cunosc, dar cu care ma simteam bine.

Maine am examen..am terminat de invatat, dar ma gandesc ca cel mai greu examen din sesiune va fi luni...timp si chef de invatat nu prea am. Las' ca se gaseste. Mai sunt si antrenemantele la sala care se fac azi, maine, poimane, vineri si sambata. Ma duc la toate, prefer sa aman examenul decat sa lipsesc de la ele. Tre sa-mi fac CV. Ce draq sa scriu in el?! Pun si io acolo ce-mi vine, ca oricum ma angajeaza, doar sunt desteapta, capabila si puternica..a, si invat repede si bine!

Maslow ala si piramida lui...as avea multe imbunatatiri si corecturi, da' nu ma asculta nimeni, nu scrie pe mine "expert".

Trimis de: leirn pe 28 May 2008, 10:39 PM

Am avut o secunda de ezitare, o secunda in care am fost mandra. Nu o sa se mai repete...sau daca se repeta, va fi corectat. Nu vreau sa fiu mandra ca sunt cine sunt, vreau sa ma accept para sa ma simt superioara, fara sa fiu admirata. Sa vada oamenii la mine doar ce au nevoie sa vada, doar ce am si eu nevoie sa vada. Nici macar nu vreau sa stie ca eu ii invat, vreau doar sa invete fiecare ce are nevoie. Sa ma vada doar cine are treburi cu mine, altfel, nu ma deranjeaza daca raman anonima, dar sa traiesc in mijlocul oamenilor.
Se pare ca ea recunoaste toiagul meu...Abia l-am primit...Nu stiu ce e cu el. Ma simt puternica si am tendinta sa ma cred superioara. Cum sa invat sa nu mai fac asa? Searching...
Ma simt obosita si...simt ca trebuie sa caut mai mult in trecutul indepartat. Probabil ca si in alt plan. Nu mai stiu nimic. Azi am facut antrenament 3 ore, maine o sa fac 2 ore dimineata, 2 ore seara. Ma duc, e foarte misto stagiul. Am oarecare probleme fizice, femeie, deh, da' nu renunt. Am voie sa iau calmante.
Imi pare rau pentru ce am gandit, regret ca ma las atrasa de tot felul de curenti...hm, nu regret, ma intaresc. Nu exista regrete, doar lectii invatate. Sunt mica...dar urc. Nimic nu ma intoarce. Inca imi e frica sa nu ma arda lumina...mai stau un pic pe treapta asta..
Imi pare rau. Cum de am gandit asa? Ma duc sa corectez...
Sa-mi scriu, ca sa nu uit: NIMIC nu ma intoarce din drum. E vreau...si ii invat pe toti sa aiba puterea de a vrea sa lupte, fiecare pentru ce-i lipseste.

Cum se face lumina cu apa? Se spala geamurile...

Trimis de: leirn pe 29 May 2008, 01:39 PM

Azi am simtit cel mai acut urmatoarea chestie:
Though there are many paths,
At the foot of the mountain,
All those who reach the top,
See the same moon

Sensei A. are alta cale de dezvoltare, diferita de a ea, dar scopul e acelasi...Acum ma gandesc la "cei adormiti". Incerc sa fac ceva sa nu exagerez cu dezvolatrile in diverse locuri...
Inca imi pare rau...Continui sa fac mici greseli in directia aia, dar se vor corecta cu timpul. Mai bine zis, le voi corecta. Vroiam sa mai scriu, dar iar nu am cuvinte si mi-e somn.

Trimis de: leirn pe 30 May 2008, 09:30 PM

Ma simt bine. Obosita, dar ma simt bine. Mai mult ca oricand, cred ca am ajuns exact unde trebuie, exact cand trebuie. Adevarat, "cand discipolul e pregatit, apare si maestrul." Am fost la antrenamente de dimineata, am fost si in seara asta, ma duc si maine tot asa...Pacat ca e ultima zi a stagiului...Imi place dimineata, mai ales ca facem exercitii in alt fel decat fizic...exact ce vroiam.
Simt ca am primit un cadou...un fel de energie protectoare.
Ieri am vazut in parc oale si ulcele traditinale...m-am uitat la ele...se simtea pasiunea cu care au fost facute.
Aseara am fost la teatru japonez...zuperbe kimonourile, zuperbe decoruri...si felul in care miorlaiau actorii. Mirosul de...hm, lemn si in si ceva nedefinit, misorul kimonourilor, culorile calde, armonie...
Iubesc manifersarea gandurilor in ceea ce este numit arta, eleganta miscarilor de aikido si liniile fine ale sabiilor...nu am cuvinte.
Astept sa primesc ceva...sunt in perioada de trecere la o noua etapa. Am cerut ajutor, eu, care nu acceptam nimic. Am cerut pentru ca...si asta invat, sa primesc. Cer ajutor, dar activ, nu stau asteptand sa ma ridice careva, urc singura, iar cand mi se intinde o mana, accept. Evident, nu mereu.
As mai scrie, dar mai bine vorbesc cu P. Ea are multe sa ma invete...probabil si eu pe ea.
Cei treziti ii vor lumina pe cei adormiti. Cei adormiti se vor trezi..fiecare pe drumul lui, urca, indreptandu-se spre acelasi varf

Trimis de: leirn pe 31 May 2008, 01:18 PM

Veghe asupra a ceea ce fac...in ficcare clipa constientizarea ca eu decid, eu aleg directia. Autoeducarea si autocontrol, necesare la fiecare pas. Acceptarea ca mai sunt si ezitari, mai cad, dar totul e spre inainte. Am avut un sentiment ciudat la sala. Imi e frica sa cad...mai putin ca la inceput, dar imi e frica. Totusi, incerc sa cad pana imi iese si reusesc in final. Era o tehnica unde trebuia sa ma rostogolesc peste partener, fara sa-l ating, apoi sa cad...Mi-era frica sa fac asa...am incercat de cateva ori si a iesit. Am fost multumita de mine si un pic mandra. Asta trebe corectat. Ideea e sa arat oricui, inclusiv mie, ca nu exista nu pot, doar nu vreau sau nu stiu. Daca vreau cu adevarat, tre sa iasa.
Am neglijat insa alte aspecte...nu am dus CV, am amanat examen de luni pentru iulie...aici nu prea aveam ce sa fac. Totusi, disciplina tre sa se reflecte in tot ce fac, nu selectiv. E nevoie de disciplina in ganduri, in aikido, la scoala, la serviciu, acasa, oricand. Asta nu inseamna sa uit de relaxare, ci sa...nu-mi vine acum termen...sa particip activ in tot ce fac, traind aici si acum permanent...in toate planurile.

Trimis de: leirn pe 31 May 2008, 08:57 PM

Am venit de la ultimul antrenament din stagiu...deja imi e dor. Urmatorul antrenament va fi sambata...mult pana atunci. De sapt. cealalta vom face de 2 ori pe saptamana. Sper sa reusesc sa impac programul de la sala cu cel de la serviciu...tre sa fie o cale.
De maine ma apuc de desene la proiecte. Sa mor io! Maine o sa lucrez la ele...max 3 ore. Ce e mult strica.
Am facut niste descoperiri in timpul antrenamentelor, dar nu-mi e inca clar ce si cum...am chef sa scriu, da' nu mi se aseaza ideile. Pur si simplu gandesc altfel....in asa hal incdat nu stiu sa ma exprim, parca as gandi cu un fel de creier al creierului...Mda, aberez iar.
Observ ca ma repet, ca ma repet, ca ma repet, ca ma repet...

Trimis de: leirn pe 1 Jun 2008, 02:32 PM

Ceva...ceva tre sa vad, dar inca nu-mi dau seama. Ieri mi s-au intamplat 2 scene la care doar m-am gandit si mi-am dorit sa se intample...modificasem scenariul si s-a intamplat ala modificat, varianta corecta, adica. Hm...
Iar sunt delasatoare. Cine nu munci azi la proiecte? Eo. Mai tarziu..

Varianta ardeleneasca de la "Of, la naiba" : Vai futu-i!

Trimis de: leirn pe 1 Jun 2008, 02:35 PM

La ce oi fi scris io mai sus despre scenele alea? Nush, da' tot nu am zis ce vroiam sa zic...nu voi zice nici acum, ca nu mi se aleg ideile.
Multi din lista mea de mess au statusuri despre proiecte...numa' io vegetez, vai, futu-i!

Tre sa ma educ...

Trimis de: leirn pe 1 Jun 2008, 05:10 PM

Sunt culmea! Vad ce se intampla, am realizat ca e problema, am gasit chiar si solutia. Ce fac? Nimic din ce ar fi de facut in privinta asta. Ma privesc realizand ceva ce stiu ca nu duce nicaieri, ma vad persistand in chestia aia, fara a face ce stiu ca e necesar. De ce? De vaca. Probabil nu-s destul ce convinsa ca aia e solutia optima, probabil mi-e frica...hm, da, asta e. Mi-e frica. De ce? De cine? Nu stiu exact...O hotarate o sa fie luata in curand...simt ca o sa vina si evenimentele care sa accelereze...
Astept pe cineva care o sa apara in viitorul aprociat. Pe cine? Nu imi e clar, dar o sa vina.
Nu am luat in considerare un lucru: daca se ascunde? Daca nu vrea sa-mi arate cine e de fapt sau ma face sa cred ca e altul decat e? De ce ar face asta? Mintea mea asa vrea sa creada, Eu stiu ca nu asta e adevarul......... Of, la naiba!

Piramide si desert....munti si ape...


Ma gandeam ce vreau eu de fapt sa fac. Am aflat: vreau sa invat oamenii fara ca ei sa stie ca ii invat, dar sa vina la mine, totusi, sa stau intre ei si sa invat la randul meu. Vreau sa calatoresc si sa cunosc. Vreau sa vad muzica si sa ascult culori...Mai vreau ceva...hm, ce sentiment straniu. Nici macar fata de Mine nu am voie sa recunosc asta, desi e o dorinta arzatoare. Nusunt pregatita. E timpul ca baiatul cu xilofonul sa se dea la o parte din fata pesterii, iar eu sa aflu ce mi-a fost ascuns. Chiar e timpul? Ar fi cazu'.

Trimis de: leirn pe 2 Jun 2008, 11:45 AM

Aseara am avut indoieli, dar sunt nefondate, pure jocuri ale mintii. Am incredere in mine si in ceea ce trebuie sa fac, am incredere ca pot face orice, atat eu, cat si ceilalti, am incredere in iubire...

Ma simt libera... Ma cheama desertul...Ma cheama mai multe. Peste putina vreme va fi timpul. Astept activ...

Ieri am considerat ca merit mai mult decat sa stau stresata desenand, asa ca nu facut nik la proiecte, of, la naiba! (vai, futu-i! ). Am neglijat indatoririle din planul fizic si nu am facut bine...e timpul sa repar greseli, sa recuperez.

Azi-noapte am vorbit pe mess cu A. Curios cum stie suficient de multe, i-am aratat ce i-am aratat lui P. Si a recunoscut...hm... Azi-noapte am visat ca vorbeam cu A. la telefon si avea o voce...de om trist. Tre sa-l vad, am io in feeling ca e ceva cel putin necesar.

E timpu' sa ma apuc de munca. Oare sa respect codu' muncii?

Codu' muncii:

1.Ne nastem obositi pt. a ne odihni
2.Munca l-a creat pe om dar nici lenea nu l-a omorat
3.Daca vezi un coleg odihnindu-se,ajuta-l
4.Daca ti se face chef sa te apuci de munca, stai jos, odihneste-te si o sa-ti treaca
5.Ce poti face azi nu lasa pe maine ci pe poimaine sau raspoimaine,ca poate nu mai este nevoie.
6.Un lucru care nu se rezolva de la sine in 30 de zile, nu merita sa te mai ocupi de el.
7.Munca e sanatate curata, deci sa- o lasam pt. cei mai bolnavi ca noi.
8.Munca il innobileaza pe om , societatea noastra nu mai are nevoie de nobili, caci a trecut vremea lor.
9.Cine se scoala prea de dimineata doarme prea putin, e obosit si casca toata ziua.
10.Cine nu munceste nu greseste, iar cine nu greseste merita promovat.
11.Serviciul nu e crasma sa stai toata ziua in el, asa ca mai du-te dracului acasa

Trimis de: leirn pe 3 Jun 2008, 09:24 AM

O–Sensei Morihei Ueshiba — ganduri despre Aikido

* Omul nu are nevoie de case, bani, putere sau un anumit statut pentru a practica Arta Pacii. Paradisul este acolo unde te afli si acela este locul unde te poti antrena.

* Atunci cand te ocupi de "binele" si "raul" tovarasilor tai deschizi rautatii o poarta spre inima ta. Testarea, competitia si criticarea altora te vor face slab si te vor infrange.

* Loialitatea si devotamentul conduc la curaj. Curajul ne poarta catre sacrificiul de sine. Sacrificiul de sine creeaza incredere in puterea iubirii.

* Practica Arta Pacii cu sinceritate si gandurile rele si haine vor disparea in mod natural. Singura dorinta care ar trebui sa mai ramana este setea de a te antrena din ce in ce mai mult in aceasta cale.

* Telul antrenamentului este de a-l intari pe cel slab, de a fortifica trupul si de a slefui spiritul.

* Instructorii pot impartasi doar o parte a invataturii. Depinde de practica ta devotata ca misterele Artei Pacii sa devina realitate.

* Esecul este cheia succesului. Fiecare greseala ne invata ceva.

* Spiritul este adevaratul tau scut.

* Arta Pacii este aplicabila oriunde pe pamant, incepand cu vastitatea spatiului si terminand cu cele mai mici plante si animale. Forta vietii patrunde peste tot si puterea ei este nelimitata. Arta Pacii ne permite sa fim constienti si sa patrundem in aceasta rezerva uriasa a energiei universale.

* Viata inseamna evolutie. Daca incetam sa mai crestem, fizic si spiritual, suntem ca si morti. Arta Pacii este o sarbatorire a unirii cerului, pamantului si umanitatii. Este tot ceea ce este adevarat, bun si frumos.

* Arta Pacii nu este usoara. Este o lupta dusa pana la nimicirea dorintelor pacatoase si a intregii falsitati interioare. Uneori Vocea Pacii rasuna ca tunetul, zdruncinand fiintele umane si scotandu-le din amorteala.

* Arta Pacii se bazeaza pe patru mari virtuti: Curaj, intelepciune, Iubire si Prietenie, simbolizate prin Foc, Cer, Pamant si Apa.

* Esenta Artei Pacii consta in curatirea de rautate, in armonizarea cu mediul inconjurator si in indepartarea din Calea ta a tuturor obstacolelor si barierelor.

* Arta Pacii nu se bazeaza pe arme sau pe forta bruta; dimpotriva, trebuie sa ne armonizam cu Universul, sa mentinem pacea in teritoriile noastre, sa hranim viata si sa prevenim moartea si distrugerea. Adevaratul sens al cuvantului samurai este acela de a-i servi pe ceilalti folosindu-te de puterea iubirii.

* Mintea ta ar trebui sa fie in armonie cu functionarea universului; trupul tau ar trebui sa fie acordat cu miscarile universului; trupul si mintea ar trebui sa devina un intreg, armonizat cu activitatea universului.

* Desi calea noastra este complet diferita de cea a luptatorilor din trecut, nu este necesar sa abandonam in totalitate vechile practici. inglobeaza vechile traditii in aceasta Arta imbracandu-le cu haine noi si construieste pe stilul clasic pentru a crea forme mai bune.

* Antrenamentul zilnic in Arta Pacii permite divinitatii dinlauntrul tau sa straluceasca din ce in ce mai tare. Nu te preocupa de ceea ce considera altii ca este bun sau rau. Nu calcula si nu te comporta nefiresc. Pastreaza-ti mintea concentrata asupra Artei Pacii si nu critica alti maestri sau alte arte traditionale. Arta Pacii nu va restrictiona niciodata nimic. Ea imbratiseaza si purifica totul.

* Fierul este plin de impuritati care il slabesc; prin prelucrare el devine otel si este transformat intr-o lama ascutita de sabie. Fiintele umane se dezvolta dupa acelasi model.

* Un adevarat luptator este intotdeauna inarmat cu trei lucruri: stralucitoarea sabie a impacarii, oglinda curajului, a intelepciunii si a prieteniei, pretiosul giuvaer al iluminarii.

* Nu exista intreceri in Arta Pacii. Un adevarat luptator este invincibil deoarece el nu se intrece cu nimeni si nimic. A invinge inseamna sa biruiesti spiritul certaret pe care il gazduiesti in tine.

* Sa ranesti un adversar inseamna sa te ranesti pe tine insuti. Arta Pacii inseamna sa controlezi agresiunea fara a provoca ranirea.

* Tehnicile presupun patru calitati care reflecta natura lumii noastre. in functie de circumstante ar trebui sa fii: tare ca diamantul, flexibil ca o salcie, usor curgator ca apa sau la fel de imaterial ca spatiul.

* Daca adversarul tau ataca cu foc, impotriveste-te cu apa, devenind complet fluid si liber curgator. Prin natura sa, apa nu se loveste de nimic si nu se opune la nimic. Din contra, absoarbe orice lovitura fara vatamare.

* Tehnicile Artei Pacii nu sunt nici rapide, nici lente, nu sunt nici pe interior, nici pe exterior. Ele transcend timpul si spatiul.

* Cand un adversar inainteaza, mergi spre el si saluta-l; daca vrea sa se retraga, lasa-l sa plece.

* Intotdeauna incearca sa fii in comuniune cu cerul si pamantul; atunci lumea va aparea in adevarata sa lumina. Orgoliul dispare si te poti contopi cu orice atac.

* Fii recunoscator chiar si oamenilor dificili, negativisti si rai. Sa faci fata unor asemenea obstacole este o parte esentiala din antrenamentul in Arta Pacii.

* Arta Pacii inseamna sa completezi ceea ce iti lipseste.

* Chiar si cea mai puternica fiinta umana are o sfera limitata a puterii. Adu-o in afara sferei sale si introdu-o in propria-ti sfera, iar puterea i se va risipi.

* In antrenamente nu te grabi, pentru ca ai nevoie de minim zece ani pentru a stapani chestiunile da baza si pentru a avansa spre primul rang. Sa nu crezi niciodata ca esti atotstiutor, cel mai perfectionat maestru; trebuie sa continui sa te antrenezi in fiecare zi cu prietenii si elevii tai, si sa progresati impreuna in Arta Pacii.

* Daca intelegi Arta Pacii, atunci aceasta cale dificila, asa cum este ea, te va conduce mai presus de armonia celesta.

* Tehnicile Caii spre Pace sunt intr-o permanenta schimbare. Fiecare intalnire este unica si cel mai potrivit raspuns trebuie sa apara de la sine. Tehnicile de astazi vor fi diferite maine. Nu te lasa prins de forma si aparentele unei provocari. Arta Pacii nu are forma, ea este o cautare spirituala.

* Progresul vine pentru cei care se antreneaza si iar se antreneaza. Daca te bazezi pe tehnici secrete n-o sa ajungi nicaieri.

* Fiecare zi din viata unui om contine bucurie si furie, durere si placere, intuneric si lumina, urcusuri si caderi. Fiecare moment este o parte din natura – nu incerca sa te opui sau sa negi ordinea cosmica a lucrurilor.

* Misca-te ca o raza de lumina; zboara ca fulgerul, loveste ca tunetul, misca-te in cercuri in jurul unui centru stabil.

* O pozitie sau o postura buna reflecta o stare corespunzatoare a mintii.

* Arta Pacii este principiul non-rezistentei si tocmai din aceasta cauza ea este victorioasa inca de la inceput. Cei care au intentii rele sau ganduri certarete sunt instantaneu infranti. Arta Pacii este invinvibila deoarece nu se lupta cu nimic.

* Pentru a putea practica in mod corect Arta Pacii trebuie: sa calmezi spiritul si sa te intorci la sursa; sa cureti trupul prin indepartarea a tot ce inseamna rautate, egoism si dorinta; sa fii pururi recunoscator pentru darurile primite de la univers, familie, Natura Mama si semenii tai.

Trimis de: leirn pe 4 Jun 2008, 01:45 PM

Dupa deja celebrii locuitori ai cabanelor, numiti cabanosi au mai fost dezlegate cateva mistere:
ABUZ= (Om) fara buze
APOI= apa mare
BIZAR=zar dublu
MACEL= mac mic
MICROSCOP= scop marunt
SOIOS= de soi
INVIORAT = Prevazut cu vioara
INFOCARE = transformare in foca
IMPRASTIERE = rezultatul procesului prin care betivii se fac prastie
GHINIOANE = varianta moldoveneasca pentru ardelenescul "Bine, Ioane"
LESINA = pe unde merge "le tren"
MERITORIU = teritoriul ocupat de livada de meri
RATEU = pateu din carne de ratza
SCARABEU = cetatean ce locuieste la bloc, la scara a doua; din aceeasi familie de cuvinte se cunosc scaraceu si scaradeu. TRACTOR = actor cu mult trac
TUTUN = a-a-arma de-de-de a-a-artilerie
TZURTZUR = Sunetul soneriei iarna
BATALION = fratele mai mic al plutonierului Batal Gheorghe



Neam de neamu' meu n-a avut atata treaba cata am io acum...de terminat 3 proiecte si un referat, ca deh, pana acum am mers pe ideea "e timp!". Chiar e, da' pentru orice altceva...ma duc sa ma transform in foca...ahm, sa muncesc su infocare.

Trimis de: leirn pe 5 Jun 2008, 12:09 PM

Am tendinta sa ma ridic in slavi, sa ma laud io pe mine...deh, daca am renuntat la a mai arata in exterior cu scopul de a fi apreciata, io fata de mine am lucruri de lamurit. Totusi, fata de mine e necesar sa recunosc absolut orice, sa fiu in toatalitate sincera, sa nu-mi ascund nimic. Obiceiuri capatate in multi ani, in multe vieti, sunt acum inlaturate...in timp le-am capatat, in timp voi scapa de ele. Timpu' nu exista... Am simtit cum e sa mergi prin mai multe spatii, prin mai multe timpuri simultan. A fost doar o intrezarire a ceva mult mai complex.
Ieri am stat in fata calculatorului 5-6 ore lucrand la proiecte. Azi o sa termin 2 dintre ele, mai ramane de terminat unu', sper sa iasa in 2 zile. Max 3. La unul dintre ele nu vedeam solutie, nu stiam ce vrea de lal mine desenu' ala si cum ar trebui sa continuiesc. In mod normal, in astfel de situatii se baga *** si se lasa "pe maine", in speranta ca ori se rezolva de la sine, ori nu mai e nevoie. Io nu am avut voie nici sa-mi bag oaresce treburi, nici sa aman. Am dus munca de lamurire cu mine si am stat holbandu-ma pana cand a aparut solutia....Ce a adus raspunsuri? Convingerea clara ca "Ba se poate!", incredere in faptul ca nimic nu e imposibil... Tot io stau acum si ma gandesc ca sa as face altceva decat sa lucrez la alea...da' daca trebe, trebe. Ma duc sa lucrez, imi comand sa rezolv astea si ascult de Mine. Care e sensu' la trebile astea pe care le-am insirat aici? A, sa ma motiveze...si nu numai.
Am facut greseli....iar...repar. E o stuatia in care ar prinde bine o mana de ajutor, ca io nush sa ma port. Cum sa actionez in asa fel incat sa fie bine la toata lumea? Am mai vorbit cu mine despre asta, am stabilit chiar si solutia, da' nu ascult...pentru ca mi-e frica. Mie, care sustin ca se poate si fara....se poate, sigur, da' tot mi-e frica.
Azi-noapte am avut tot felu' de vise in care eram testata...si mi se spunea Leirn. Eu nu folosesc numele asta decat aici, acum...nici macar nu mi se mai potriveste asa mult...hm...

Cred ca oricine se schimba, devenind cine vrea, indiferent de natura schimbarii. Cred ca oricine poate trece peste orice...daca vrea.

Trimis de: leirn pe 6 Jun 2008, 12:54 PM

" Cred ca sinceritatea trebuie sa aibă o măsura a relevării sincerităţii, a efortului gradual, a dezvăluirii sistematice. In felul acesta rosturile lumii nu sunt date peste cap.
Sinceritatea este acea bijuterie care trebuie sa suporte un ritual riguros.
Sinceritatea absoluta ucide sau orbeşte, daca este expusa oricui."

Asta am citit pe un site... Nu m-am gandit chiar asa departe, dar are dreptate, mai bine o expunere treptata, pe masura intelegerii. Mai zicea:

" Sinceritatea nu se traduce prin graba cu care te despuiezi in fata discipolilor. Sinceritatea nu trebuie sa se supună apetitului si poftei cu care simţi ca te poţi expune."

Da, imi recomand sa fiu mai atenta...asta incluzand si felul in care scriu aici. Tot nenea asta scrie:

"Elevului trebuie sa-i dezvălui, dumnezeirea din propria-si fiinţa si nu starea de măiestrie in care i te poţi releva. Un maestru veritabil este acela care nu creează discipolilor, sentimentul de inferioritate ci din contra, alimentează si dozează nevoia de depăşire si autodepăşire."

Mai am 1 proiect si scap, dup'aia ma ocup linistita de restu' examenelor, ca asa, pe fuga, nu-mi prea place. Am tendinta sa ma enervez pe oameni cand vad ca fac mutre si nu explica de ce. Nu-mi plac cliseele, nici atitudinile lucrate acasa in fata oglinzii. De invatat sa fiu mai toleranta si mai intelegatoare... Ce-as mai critica eu acum unele treburi...dar asta e o atitudine buruienoasa. Mai bine stau si analizez de ce se poarta asa, incerc sa gasesc cauze.


Atunci cand te ocupi de "binele" si "raul" tovarasilor tai deschizi rautatii o poarta spre inima ta. Testarea, competitia si criticarea altora te vor face slab si te vor infrange.

Observ multe...si asta ma impinge spre critica, desi nu o fac cu voce tare. De invatat cum sa observ, sa inteleg, sa accept fara a judeca, fara a ma simti superioara.

Trimis de: leirn pe 6 Jun 2008, 01:09 PM

Am scris mai sus de parca cine stie ce as avea io de transmis, de parca am 1000 elevi si le arat vreo cale nedescoperita inca...Sa-mi fie rusine. Nu asta era ideea, da' asa se deduce... Si al'data sa fiu mai atenta, ca am tendinta sa repet unele verbe si substantive, ceea ce nu e estetic din punct de vedere literar. Eh, pan' la urma, ce conteaza? Ideea e aceeasi...
Ma duc sa ma reculeg.

Trimis de: leirn pe 6 Jun 2008, 01:22 PM

Inca o chestie: Fac si io aceeasi greseala ca G., uneori...ca atunci cand vorbeam cu el pe messenger la tel., dar fiecare vorbea despre altceva...aveam cate un monolog in 2. Da, schimb un subiect daca nu ma intereseaza, neglijand ca poate-i faca placere interlocutorului. Nush asta cum vine. Oricat de inginer oi fi, nu ma pasioneaza discutiile despre diferse marci de masini. Pur si simplu mi-e egal daca pe strada trece un trabant sau un porche. G. si A. se uita dupa ele mai ceva ca dupa femei...bineinteles ca ma plictiseste discutia si incerc sa aduc vorba despre altceva. Asta tot intoleranta o fi? Inca nu-mi dau seama, da' de acu'ncolo incerc mai mult sa las oamenii sa vorbeasca despre ce-i intereseaza...Asa ma obosesc unele subiectee doar cand ma gandesc.
Acu' dadui in extrema cealalta, ca nu fac chiar asa. De obicei sunt un ascultator atent si stiu sa ofer un sfat cand mi se cere, dar cand ma plictiseste un subiect, il schimb, netinand cont de zelul cu care il prezinta celalalt.

Azi am fost intr-un magazin de cadouri si m'am indragostit de toate alea de p'acolo...lucrate cu eleganta, pasiune, materiale ale pamantului, moi, puternice, colorate...


Imi tot vine in minte o chestie: "Your actions were noticed by forces unknown"

Trimis de: leirn pe 6 Jun 2008, 09:52 PM

http://www.220.ro/Mircea_Badea_Despre_Muia_si_Laba-82625.html

Am facut un sfert din ultimu' proiect...merge repede.
Iar m-am trezit cu dureri in Daath sau cum s-o numi. De data asta nush de ce, ca am fost cuminte. ...ma duc sa meditez.
Cu m**a sau l***a?

Trimis de: leirn pe 8 Jun 2008, 09:01 PM

Maine am examen...facut referatu', mai am sa-l recitesc...De invatat cum sa simt si altfel decat prin sunete si culori. Mi se spune ca ma complic, dar mie mi se pare simplu si clar. Nu conteaza. Am gasit pe cineva care pretinde ca ar sti multe...sunt curioasa. Ma gandeam ca o sti ceva-ceva, de cand i-am citit cartea, dar..hm...
Oamenii ar fi mai fericiti daca ar inceta sa se ataseze de tristete, daca nu ar cauta cu tot dinadinsul partea rea, daca nu s-ar hrani cu lacrimi. Sa invete sa zambeasca atunci cand vad cer senin, sase bucure cand vad animalute jucandu-se, sa se simta bine pur si simplu, sa se gandeasca si la partea frumoasa. Sa rada atunci cand li se pare amuzant ceva, chiar daca ceva-ul ala e porcos, cu limbaj buruienos, obscen. Bancurile sunt bancuri si trebe tratate ca atare. Avem de ales... sa privim lumea printre zambete sau printre lacrimi. De fapt, tristetea e doar in mintea oamenilor... So, let's have fun...for no reason.

Un baiatel ajunge acasa de la scoala si ii spune tatalui:
- Am luat 2 la matematica azi ..
- Ce s-a intamplat?
- Pai m-a intrebat profesorul "Cat fac 3 x 2?" si eu am spus "6"
- Pai .. e corect
- Stiu, dupa care m-a intrebat "Cat fac 2 x 3?"
- Si care p**a mea e diferenta?
- Asta am spus si eu..

Trimis de: leirn pe 9 Jun 2008, 02:43 PM

Chakrele dimensiunii a 4-a

Chakra a opta--este prima chakra a dimensiunii a patra;este locasul sufletului.Asa cum in a treia dimensiune pamantul,este desemnat cu numarul zero,si reprezinta existenta fizica,tot asa in dimensiunea a 4-a,locasul sufletului devine locul existentei in aceasta dimensiune.Culorile chakrei a 8-a sunt verde smarald si purpuriu.

Chakra a9-a--corespunde chakrei de baza din dimensiunea a treia.Este legata de corpul de lumina.Are legatura cu veselia.Cand este activata,ea aprinde corpul de lumina,care acum se afla in structura d-voastra celulara si subcelulara.Culoarea acestei chakre este verde albastrui.

Chakra a10-a--este asociata cu ckr polaritatii din a treia dimensiune.Are legatura cu integrarea masculinului si femininului in sine.Aceasta ckr incepe sa functioneze atunci cand energiile masculine si feminine sunt in echilibru perfect.Aceasta este traita ca o stare de lipsa de efort si de corelare cu sufletul propriu,Culoarea acestei ckr este sidefie.

Ckr a 11-a--este ckr energiilor erei noi.Corespunde cu ckr plexului solar din a 3-a dim.Conectand ckr a3-a la cea de a 11-a,putem sa diminuam traumele vietii prezente sau ale vietilor anterioare,care sunt stocate in ckr 3.
Sentimentul pe care il degaja energia ckr a11-a este ca un val si se misca prin corpul d-voastra si va iesi fara sa stationeze si fara sa se ataseze de vreo zona de perceptie gresita.(Inainte ca a 4-a dimensiune sa fie disponibila,un raspuns emotional neechilibrat obisnuia sa se ataseze de perceptiile gresite existente in corp).Culoarea acestei ckr este roz-portocaliu.

Ckr a 12-a--tine de constiinta christica,ce este o energie transformatoare care pune in legatura toate formele de energie.Ea este asociata cu ckr inimii,iar culoarea ei este auriu sclipitor.

Ckr a 13-a--se leaga de manifestarea comunicarii prin vibratii.Aceasta este ckr care se foloseste pentru materializarea sau dematerializarea lucrurilor.Este de asemeni ckr folosita pentru teleportare.Se utilizeaza si pentru vindecare.Culoarea ei este roz-violet deschis.

Ckr a 14-a--are legatura cu Planul Divin.Permite planului mental sa se predea.Cea de a14-a ckr spune ca tu permiti Planului Divin sa-ti arate calea fara evaluarea sau analiza prin credintele conceptiilortale mentale.
Aceasta ckr ii corespunde celui de al treilea ochi din dim.a 3-a.Aduce clarviziune in dimensiunea a4-a si activeaza nelimitarea ta.Culoarea acestei ckr este albastru-violet inchis.

Ckr a 15-a--se ocupa de legatura noastra monadica.Ea ii corespunde ckr crestetului din dim a3-a,legatura ta spirituala.Deschizand a 15-a ckr,poti permite ca noua ta legatura spirituala,care este monada,sa opereze.Aceasta se intampla in momentul in care treci de a patra initiere.La a cincea initiere noi ne conectam cu monada,care ne duce la poarta catre ascensiune.Cand opereaza aceasta ckr,ea spune ca structura sufletului tau este suficient de stabila pentru a manui energia si scopul informational care vine de la nivelul monadic.Culoarea este alb auriu deschis.
-DJWHAL KHUL,canalizat prin Alice A.Bailey.




Asta nu stiam...io le vizualizam p'alea din dimensiunea 3, da' eram constienta ca mai sunt si altele, care se suprapun sau sunt intercalate...D'aia imi dadea cu rest. Pan' la urma, am vazut eu bine. E prima oara cand aud ca exista chakre si in alta dimensiune. E logic sa fie asa, cum de nu m'am gandit? Informatia asta imi deschide noi orizonturi...acu' chiar am de cercetat.
Ma simt de parca am gasit un cadou.

Am fo la examen, dat referat, l-am prezentat si m-am intimidat ca Fulga. Mai bine asa, ca de-l prezentam impecabil, iar aveam tendinte d'alea de care nu-mi plac. Hm, sa fiu atenta sa nu-mi pun singura piedici, ca nici asa nu e bine. Mai am un proiect de facut, da' ramane pe al'data, acum tre sa caut pe net despre chakre din dimensiunea 4. Mi se sopteste sa ma apuc draq de invatat, ca si treburile lumesti tre sa fie rezolvate. Manifestarea vointei se face in toate planurile, inclusiv in asta in care ma dor pe mine destele de la tastat.

Trimis de: leirn pe 9 Jun 2008, 02:47 PM

CHAKRELE DI DIMENSIUNEA A 5-A




Chakra a 16-a--are legatura cu ascensiunea si cu devenirea de fiinta universala.Ckr a 16-a este cea care descinde in ckr crestetului capului in momentul ascensiunii.Cand aceasta ckr a fost activata,maestrul trebuie sa decida daca el sau ea,urmeaza sa ramana sau nu in existenta fizica.Fiinta universala se misca prin toate sistemele si dimensiunile si se poate adapta la orice forma energetica sau corporala necesara.
Fiind prima ckr a sistemului de retele ale ckr-elor din a 5-a dimensiune,aceasta ckr de ascensiune spre monada si devenire universala este baza noastra,asa cum ckr a8-a,locul sufletului,era punctul de baza pentru ckr-ele din a 4-a dimensiune.Culoarea acestei ckr este mov deschis- alb.



Chakra a 17-a--are legatura cu lumina universala,si corespunde ckr-ei a 9-a sau corpului de lumina in dimensiunea a 4-a.Progresia se face din dimensiunea a 3-a,care este solida,catre dimensiunea a 4-a,care este solida si luminoasa,spre dimensiunea a 5-a care este complet luminoasa.Deoarece este compusa din toate culorile spectrului vizibil,are o multitudine de nuante de alb.


Chakra a 18-a--are legatura cu intentia divina din dimensiunea a 6-a.Cand este activata,aceasta ckr creeaza capacitatea de a introduce dimensiunea a 6-a realitatii.La nivelul 5 dimensional nu exista corespondenta cu nivelul plexului solar,pentru ca el a fost unit cu ckr inimii.Are culoarea roz-auriu.



Chakra a 19-a---este legata de energia universala.Energia inimii este punctul de concentrare in dimensiunea a 3-a;constiinta christica este energia care se extinde in dimensiunea a 4-a;dimensiunea a 5-a,corespondenta este cu energia universala.Aceasta energie este perceputa de cei care lasa sa treaca aceasta energie prin aceasta ckr,prin nivelul monadic si prin nivelul sufletului catre corpul fizic.


Chakra a 20-a--pune accentul pe fiintare.In dimensiunea a 3-a era necesar sa comunici;in dimensiunea a 4-a ai fost capabil sa comunici intr-un mod mult mai extins prin lumina,prin intermediul vibratiilor;in dimensiunea a cincea nu este necesar schimbul.Exista o fiintare pura in cadrul careia nu este nevoie de un pentru a se realiza comunicarea.Culoarea este violet-auriu.


Chakra a 21-a--are legatura cu structura divina.Ea creeaza dintr-un moment al evolutiei care de fapt este un moment decisiv.In dimensiunea a 3-a,ochiul al treilea iti creeaza capacitati de clarvazator;in dimensiunea a 4-a el este Planul Divin.Acum te afli dincolo de structura dimensiunii a 5-a,in cadrul invataturii tale care a avut loc la nivelul Structurii Divine.Culoarea sa este albastru-auriu.


Chakra a 22-a--are legatura cu Sursa sau cu conexiunea Capul divinitatii.Are culoarea platinei.


--DJWHAL KHUL,canalizat prin Alice A.Bailey--



Wow....

Trimis de: leirn pe 9 Jun 2008, 03:00 PM

Are chiar foarte mult sens. Fiecare corp dintre alea pe care le avem, are chakrele lui...iar corpurile comunica intre ele prin intremediul chakrelor si nu numai...cel putin, asa e la primele 6-7, dup'aia nu-mi dau seama ce se alege. Dap...pe zi ce trece invat din ce in ce mai multe, constatand cat de putin stiu.

Trimis de: leirn pe 9 Jun 2008, 05:47 PM

Vorbesc prea mult.

Trimis de: leirn pe 12 Jun 2008, 12:12 AM

Vroiam sa stiu mai multe, vroiam sa vad...Am constatat subit ca metodele mele de aparare sunt invechite, tot ce stiu e mult prea putin; am aflat de existenta unor lucruri pe care le credeam fabulatii. Am ignorat un avertisment, dar sper ca mi-am dat seam la timp.
Acum ce fac? Sa spun nu e voie, sa scriu...nu e indicat. Sa gandesc...si aici trebe prudenta, invisibile mode. Tre sa fie o solutie. Dintr-o data am probleme de rezolvat, intr-o perioada in care si asa aveam destule pe cap. Am primit ce cautam, ce aveam nevoie. Acu' tre sa ma descurc. Nu am mai fost atenta la niste ganduri rebele, am de rectificat.
M-am trezit intrebandu-ma cum sunt oamenii asa de ignoranti, nestiutori? Uitasem cum am fost eu, cum inca mai sunt...uitasem ca nu suntem mai buni sau mai rai, doar mai nestiutori sau mai experimentati. Imi pare rau.
Cer indicatii...le primesc. Cer protectie...asta depinde de mine. Cer cunoastere...asta se scoate la suprafata. Cer multe...ia sa fac in asa fel incat sa ma descurc si singura, ca pan' acum. De fapt, cam asa se face...se cere ajutor, da' nu se sta cu mainile-n san pana vine...se incearca toate solutiile observate.
Mereu inainte. Am ales sa nu renunt. Am ales sa merg pe drumul meu, indiferent cat de greu va fi. Pe drumu' asta al meu n'o fi si o pizza, ca mi-e cam foame?
Am taiat niste legaturi pentru a permite altora sa se dezvolte...si pentru a restrictiona accesul la anumite informatii nefolositoare decat mie.
Am citit o carte care mi-a dat de gandit...autorul stie multe, le intelege gresit si le foloseste la fel de gresit. Neam de neamu' meu nu credea ca exista atatea metode de manipulare. Oamenii...ce-i face sa isi puna piedici unii altora? Ma refer la nivel de mase, ca de la individ la individ se explica usor. As mai avea io de scris, dar, la naiba, probabil va trebui sa imi fac jurnal de hartie. Ce-mi trebe mie jurnal pe net? Un motiv il stiu si e bine intemeiat, de aia probabil o sa continui sa scriu. Alt motiv n-o fi cumva din orgoliu? Asta ar fi un fel de mandrie mascata, precum ala care ia o nota buna, da' nu striga-n gura mare...nee, el face in asa fel incat sa se auda de la altii ce dashtept estem el. Imi e greu sa recunosc, dar da, si din orgoliu scriu aici. Inca nu am scapat de "boala" asta a mintii si sufletului.
Imi vine in minte o scena din biblie, pe care n'am inteles-o decat recent...Faza aia in care Isus spala picioarele ucenicilor. Acum inteleg ce a vrut sa faca....ii invata prin exemplu personal pe ceilalti sa renunte la orgoliu, mandrie...sa fie smeriti, dar demni. Mi-ar prinde bine oare o zi de dat cu matura prin toata facultatea? Probabil...
Mintea e un instrument salbatic. Greu de educat si de controlat. O data stapanit, insa...de neoprit.
Nu stiu sa iubesc, nu stiu sa vreau, nu stiu sa cer cu toata fiinta...lista continua. Asta nu inseamna ca voi ramane asa. In fiecare secunda voi lucar la corectarea lu' trebile astea. Nu voi lasa lenea, disperarea, slabiciunea sa ma tina in loc.

Recitirea a ceea ce am scris imi da un sentiment ciudat. Mi-a facut mai clara situatia si a subliniat nevoia acuta de a schimba.
Oare iar am vorbit prea mult? Prea mult, nu...inexact si ambiguu, da. Cre ca am deformat adevarul un pic, acum mi-am dat seama. A iesit idee asemanatoare, da' nu identica... Mah, ce-i cu mine, scriu ca un om...singur si trist. Io nu-s trista. Am hotarat ca nici singura. Sa-mi dau un refresh.

Trimis de: leirn pe 12 Jun 2008, 12:19 AM

Viata e grele, da' asta nu'nseamna sa-mi pun cenusa-n cap si sa nu ma hlizesc al toate alea. Asa cum e, e frumos. Si ce daca nu e perfect? Si ce daca toate mizeriile create de om se'ntorc impotriva lui? tot ce are de facut e sa invete din greseli si sa-si continuie calatoria, savurand detasat palcerile acestei lumi...Sa mergem, deci, inainte, da' zambind


Un tip la biblioteca:
- Fiti amabila, vreau si eu o carte despre sinucideri!
- Pleaca de aici, ca tu n-o mai aduci inapoi!!

Profesorul de logica:
- Curtea scolii are lungimea de 52 de metri si latimea de 38 metri.
Ce varsta am eu?
- 44, d-le profesor, raspunde Bula.
- Perfect, Bula.
Explica-le si colegilor tai cum ai apreciat asa de exact!
- Pai, am un vecin pe jumatate nebun ca dvs. si are doar 22!



Ora de latina: Futere non futere, laba necessarum est!

Trimis de: leirn pe 12 Jun 2008, 10:25 AM

Toata noaptea n'am dormit. Atacuri sau autosugestie? Ce 'mnezei se tot incearca simbioza? Ca sa faca cine ce? Era cat p'aci sa se reuseasca. E nevoie sa invat repede si bine cum sa fac fata la astfel de atacuri. Nu renunt, indiferent ce s-ar intampla. Ma voi adapta, voi intelege...pentru ca vreau.
Ia sa ma calmez io si sa fiu cinstienta ca in interiorul meu nu se intampla nimic rau...Constientizez ca sunt invincibila, ca nu ma opun nimenui, imi vad de drumul meu, iar cine-mi sta in cale e dat in mod firesc la o parte, fara sa sufere.
Iar vorbesc prea mult, da'n puii mei, tre sa scriu undeva, sa spun, chiar daca nu zic cuiva anume. Las in urma tot ce a fost. Azi sunt alta. Totusi, as avea nevoie de indicii, de sustinere...ma descurc si singura, da' e de preferat sa nu. O vorba buna spusa la timpul ei...o imbratisare...ar face minuni, da' cine tre sa mi le ofere nu e atent, nu ma intreaba, nu asculta. O fi si vina mea, ca m-am inchis fata de el. Asta pentru ca el nu ma lasa sa vad nimic, nu-mi povesteste ce simte...E si vina mea, si vina lui. Cum sa-i spun prin ce trec? Cum sa-l fac sa ma asculte, nu sa ma ia la misto? Poate i s-ar parea o joaca, idei d'ale mele provocate de indigestie sau mai stiu eu ce...nu conteaza. Ziceam aseara ca m-am hotarat ca nu sunt singura...nu-s singura, da' cine tre sa fie langa mine e cam departe si nu stiu sa-l chem inapoi. Aberez. Exagerez.
Ma duc sa citesc bancuri ..sau mai bine ma duc la invatat. Sesiunea trece, studentii raman

Trimis de: leirn pe 12 Jun 2008, 11:26 AM

............................................................Sa stii, omule, ca Lumina este mostenirea ta.
Intunericul e doar un val.
Inchisa in inima ta se afla lumina eterna,
Asteptand sa fie eliberata pentru a cuceri,
Asteptand sa rupa valul noptii. ....................................................

Trimis de: leirn pe 13 Jun 2008, 12:00 PM

Am citit ce am scris aici de mai bine de un an...Cat m-am schimbat...Am vazut etapele, dar trecerea e fina, perceptibila dupa ceva vreme, nu atunci cand se produce. Pe masura ce citeam simteam ca vad pe altcineva...ma simteam de parca priveam un copil al meu. Am fost cum am scris aici...acum sunt alta, ca urmare a celei din trecut si nu numai. Iar mi s-a schimbat esenta. Imi trebuie timp sa ma obisnuesc eu cu mine, cu noile moduri de a vedea lucrurile. Ma simt calma, relaxata...fara frica. Mint? Dap, tot mai e un pic de frica.
Ma simt de neoprit. Sa nu uit nici o clipa unde vreau sa ajung, sa cred mereu...Nu mi se mai pare asa greu...totul vine de la sine, natural. Ceva n-o fi in regula de-s asa calma si sigura? Ma duc sa ma analizez, sa nu am cumva idei inoculate, desi nu cred. Pur si simplu m-am transformat. In bine.
Am facut un lucru nu chiar asa usor: i-am dat lui P. link spre jurnalul meu. Nu am mai facut asa pana acum...mi-a fost greu, dar am facut bine. Asta am fost...asta sunt...Voi deveni alta, pe zi ce trece...si accept.
M-am speriat de mine. Acum sa ma obisnuiesc cu noua EU....si sa fiu atenta la influentele exterioare, sa nu ma modeleze careva, eu controlez ce tine de mine, nu accept nici un fel de de fuziune, manipulare sau alte asemenea.
Am un sentiment nedefinit...de bine.
Ah, sa ma duc sa invat mai repede, ca trece ziua si nu-mi fac norma. Deh, oi fi io alta, da' sesiunea e aceeasi. Voi fi atenta, voi inainta...spre LUMINA. Drumul spre lumina trece si prin intuneric, la fel de firesc cum dupa noapte vine zi... Nu imi mai e frica de intuneric, stiu sa stralucesc si acolo...nu ma mai atinge.
Sa fiu prudenta, ca sunt intr-un fel de amorteala...imi ascund lucruri de mine, probabil pentru a nu ma coplesi cu informatii. Simt nevoia sa cercetez trecutul...e timpul. Inainte de asta, imi recomand sa ma gandesc bine ce exact vreau sa vad de acolo, ca n-are rost sa retraiesc unele treburi...
As avea un cuvant care sa concentreze tot ce simt acum, da' nu cunosc nici o limba care sa-l contina.

Trimis de: leirn pe 13 Jun 2008, 12:04 PM

Ma cheama...ma cheama ceva, nu-mi dau seama ce...simt cum ies la suprafata trasaturi ale mele pe care nici nu le imaginam inainte. Sa cada lanturile!
Am totusi, o problema: vad limitat...ma duc sa meditez la asta...dupa ce mananc ceva, altfel o sa meditez la retete culinare

Trimis de: leirn pe 14 Jun 2008, 09:45 AM

I'll stand by You...Nothing you confess/ Can make me love you less. For My voice.

Toata noaptea am visat ca scriu p'aci, ca vorbesc cu nush cine si ca merg la o pestera...si ceva,..ceva familiar care nu-mi vine in minte.

Tre sa discut io cu mine, sa-mi amintesc cine sunt si ce vreau.
Promit ca niciodata nu o sa uit unde ma duc,
promit ca nu o sa ma abat de la drumul meu indiferent cat de greu va fi,
promit ca voi invata sa iubesc si ca nu voi uita ca iubirea e cea mai importanta, chiar daca nu inteleg mecanismele
promit sa lupt intotdeauna, sa nu renunt niciodata
promit sa nu las tristetea sa se agate de mine...vine si trece, nu o tin eu langa mine, be happy for nor eason
promit sa nu uit ca nimic rau nu se intampla in interiorul meu, eu nu-mi fac rau singura,
promit sa nu uit ca mereu am de invatat,
promit sa renunt la orgoliu...definitiv,
promit sa fac totul exact asa cum vreau eu, astfel incat mereu sa urc....si sa-i ajut si pe altii sa urce.

Asa, acum ma simt mai bine. Imi e frica sa nu uit toate alea, sa nu ma abat de la drumul meu, sa devin trista si...vroiam sa mai scriu ceva, da' asa nu mi se potriveste ca n'are rost. Eu sunt EU, asa va fi mereu si voi urca...ma voi duce acolo unde simt ca trebuie... Probail imi e frica din nou sa nu pierd tot ce am construit. Asta nu se ieczista, pentru ca eu vreau sa merg mai departe, eu vreau sa fiu libera, eu vreau sa rup lanturile. Vreau, cred, actionez. Adevarat, omul e ce crede el insusi ca e. Se autotransforma in functie de crezuri.

To BELIEVE, to be HAPPY, to LOVE

Acu' mi-s happy si gata sa...invat? Nee Totusi, ma cam las dusa de val, nu ma concentrez si sunt delasatoare. DAca zisei ca ma apuc de invatat, asa o sa fac, nu ma mai holbez la foi in timp ce adorm. Ah, da...nu ma concentrez destul, nu-s atenta. Nush de ce, da' scap io si de hiba asta.

Shania Twain - Any man of mine

Am senzatia ca o sa fiu ca-n melodia aia, Blaze of Glory - Bon Jovi... De cativa ani tot astept...

I wake up in the morning
And I raise my weary head
I got an old coat for a pillow
And the earth was last night's bed
I don't know where I'm going
Only God knows where I've been
I'm a devil on the run

O sa se intample...va fi cam ca in cartea aia de Stephen King, Apocalipsul...oameni ratacind cate unul sau in grupuri mici...Hm, in timp ce scriu, constat ca nu asa va fi, e mai complex decat credeam.


De fapt, imi e frica de ceea ce-si gaseste ecou in mine, ce ceea ce s-ar putea sa ma corupa intr-un fel sau altul. Ia sa elimin io factorii astia. Ce simplu era...

Trimis de: leirn pe 14 Jun 2008, 11:14 AM

- De ce nu mananca elefantii mamaliga?
- Pentru ca nu le da nimeni!





Cum se numeste un emo intins pe strada !?
- limitator de viteza

Daca vezi un emo cu bretonul dat pe spate , fara piercings si zambind uita’te bine in calendar ca e Halloween .

Ce fac 5 Emo intr’o camera ?! Se bat intre ei , care sa stea in colt …

Care e asemănarea dintre un emo şi maioneză? Daca nu’l bati bine , se taie
A apatur noua pizza EMO: este pizza care se taie singura.

Trimis de: leirn pe 15 Jun 2008, 12:52 PM

Aveam o treaba neterminata..am rezolvat. Asa am simtit ca trebuie sa fac. Inca de cand am vazut prima poza, stiam, dar mi-a fost rusine sa actionez. Posibil sa ma insel? Poate, dar rar mi se intampla sa vad asa ceva atat de clar, asa ca...ce-o fi, o fi.
Acum astept....am rabdare. Nici nu e timpul sa apara o reactie, dar stiu ca va fi... Mai mult ca oricand, stiu ce am de facut. Vad ce ar fi mai potrivit, vad solutia, da' nu o aplic. De ce? De Fulga!
Am gresit ca am ramas sau ca n'am plecat? Nu are importanta, s-a facut ce aveam nevoie sa se faca.
O sa fac ce trebuie facut si voi suporta consecintele...mergand inainte.

Trimis de: leirn pe 16 Jun 2008, 09:56 AM

Nu a reactionat...m-oi fi inselat. Am facut ce credeam de cuvinta, mai departe, nu ma mai bag, las sa mearga de la sine. Dupa cum ziceam, nici nu e timpul sa raspunda la chemari, mai ales ca am chemat la random. Nu are rost sa ma mai gandesc la asta, ce era de facut, am facut.
Cine sta pe net in loc sa repete pentru maine? Eo. Am timp, o zi intreaga sa tot repet, numa' ca eu am chef de alte alea, cum ar fi...orice altceva. Cu sau fara chef, fac ce e de facut, la naiba!
Tre sa-mi iau un mp3 player...o sa ma duc la tara. Nu chiar acum, in cateva saptamani...sa vad ce mai e p'acolo.
Sa intorc fata spre trecut si sa privesc, numa' asa, informativ. De ce m-am ferit pana acum? Eh, am mai incercat eu, da' nu am vazut prea multe si nu mi s-a permis sa inaintez in directia aia. Nu eram pregatita sa vad, nu eram pregatita sa accept. Nici acum nu-s pregatita asa cum trebuie, asa ca nu fortez. Azi-noapte am visat ca eram inca nenascuta si simteam tot ce simte maica-mea. Parca am mai patit asa... Simt ca am comis niste orori candva...am facut rau. M-am iertat pentru asta, sper ca si cei carora le-am facut rau m-au iertat. Are rost sa retraiesc scenele alea? Are rost sa revad durerea? Nu-s pregatita sa vad, asa constat acum. Probabil m-as agata de niste imagini, m-as intoarce din drum(nee, asta nu!). Nu, nu voi vedea decat ce e necesar.
Doar partea cu piramidele...deocamdata. De fapt, mai bine nu ma duc nici acolo. Stiu ce am de facut si fara sa ma uit inapoi. Va fi o vreme cand va trebui sa o fac, dar nu acum.
Am mai visat ceva...eram intr-un joc si eram fun fel de zoombie vampir care da cu nush ce magii intr-un vampir. Apoi am dat "drain life", atunci cand parea ca nu mai am scapare...si am scapat, ca de obicei. Inainte sa adorm, mi-a venit in minte o fata diforma pentru gusturile noastre, cu ochii rosi. Nu eram eu, dar am stat calma si am asteptat sa dispara ca nu avea ce sa-mi faca.
Probabil am fost multe, am facut multe, am gresit, am ranit...acum nu mai sunt asa. Am hotarat sa merg inainte, sa rup lanturile. Nu conteaza de unde vin, ci unde ma duc.

Trimis de: leirn pe 16 Jun 2008, 10:53 PM

Exagerez uneori...si am tendinta sa aman lucrurile. Ia sa iau io atitudine si sa le fac pe toate "la timpu' lor". La noapte incerc o chestie tare, sa vad daca-mi iese. Am vazut ca iese fara sa cer, da' al noapte o sa cer sa vad. Tre sa pun la punct sistemul de reprezentare si o sa mearga. Daca nu, mai incerc. Nu mai am teama de esec, nu mai am dubii...doar dorinta de a ajunge unde vreau. Frica aia ca nu o sa ajung dispare incet-incet, pe masura ce cresc.
Sa ma duc draq la culcare, altfel o sa privesc pe geam maine dimineata cum dau ai mei colegi examenu', ca io nu mai ajung la timp. E momentu' cand a venit clipa in care a sunat ceasu' !

Am primit cadou un fel de goarna...bucium, corn de chemare, nu prea stiu io ce e ala, da' cand sun din el se aude peste tot. Sunt curioasa ce voi mai primi, nu de alta, da' deocamdata am 2 maini, probabil imi va creste coada pentru urmatorul accesoriu. Ma duc sa experimentez lucruri in timp ce dorm.

Trimis de: leirn pe 17 Jun 2008, 02:51 PM

Povestea lupilor

O bătrână Cherokee îi spune nepotului său despre o luptă care se dă în ea. Este o bătălie între 2 lupi.
Unul este rău: se înfurie, invidiază, regretă, lăcomeşte, e arogant, gelos, orgolios, minte, îşi plânge de milă, se simte inferior, vinovat, e plin de mânie…
Celălalt e bun: e vesel, calm, iubitor, umil, binevoitor, generos, încrezător, optimist, plin de compasiune şi credinţă, recunoscător…
Nepotul se gândi pentru o clipă apoi întrebă:
“Şi cine va câştiga această bătălie?”
Bătrâna Cherokee i-a răspuns simplu:
“Cel pe care îl hrănesc.”

Am reusit sa vad...intr-un fel ciudat, oarecum obositor. Sa exersez, sa dezvolt? Mda, cat timp nu folosesc gresit asta.

Trimis de: leirn pe 18 Jun 2008, 12:00 PM

Ma simt lejer acu', dupa ce am dus si ultimul proiect. Finnaly! Mi-as scrie niste treburi, da' mintea mea nu le proceseaza acum...asa ca am intrat sa scriu ca as scrie, da' totusi nu scriu. Am chef sa tastez aiurea. Mai bine ma duc sa ma joc.

Trimis de: leirn pe 18 Jun 2008, 11:05 PM

Vreau sa vad. TREBUIE sa vad. Inainte de asta, insa, ma voi pune la punct...nici o fisura, nici o slabiciune, nici un fel de frica. Stiu ca pot, pot orice.
Iar am facut ce nu am voie, o sa analizez si voi corecta. A aparut din minte sau din inima? Din minte, ca inima zice ca nu-i asa. De fapt, ea a atentionat ca o iau pe aratura...ea sau ghidul? Oare o fi totuna? Cred ca-mi pun prea multe inrtebari. Sau nu?
Fie ce o fi, ma apuc sa cotrobai, sa vad ce descopar. Intai sa rezolv cu defectele.
Vreau cristal. Unu' transparent, ca p'acolo curge energia cel mai bine si se vede curcubeul. Imi plac si celelalte, da' sa fie mai multe. De purtat, voi purta doar unul. Ma duc prin oras sa dau search...tre sa fie.
Tembela mai eram cand eram mica...cum sa chinui eu gandacei? Si de ce am batut cainele ala cand aveam 6 ani? E lucrul de care mi-e cel mai rusine, si acum imi pare rau. A, si bateam papusi. Eram rea. Am nevoie sa scriu aici despre asta, sa las in urma si sa accept...pas cu pas, in ideea ca voi accepta complet toate ororile comise. Mai am un pic si o sa ma apuc draq sa ma autoflagelez sau mai stiu eu ce alte practici d'astea obscure mi-or veni in minte! Nee, io tin cu mine si nu-mi fac rau singura, da' tre sa ma cert. Ca daca nu ma cert, nu situ ca am gresit si daca nu stiu, mai fac.

Trimis de: leirn pe 20 Jun 2008, 12:37 PM

E grele...iar. Nu stiu cum sa urc, sa invat... e o lupta intre mine si Mine. Nu'ntelege io de ce atatea contradictii. Primul meu impuls e sa judec pe careva care nu stie prea multe. Mai am o tenta de a nu trata corespunzator compania celor care nu-s ca mine. Ce am mai facut nasol? A, da, inca mai sunt urme de invidie prin mine, inca mai am in minte imagini in care sunt admirata, da' le corectez si le transform corespunzator. Ar fi, totusi, mai bine sa nu apara deloc. Cum sa le impac pe toate? Cum sa transform in asa fel incat sa corectez neajunsurile de mai sus? Nu exista sa le las asa, nu ma complac. Ma voi ridica deasupra lor, voi controla si voi neutraliza. Am mai facut ceva aiurea: am avut tendinta sa cer ceva ce nu am voie sa primesc pana nu scap de hibe. Am mai cerut si cu oaresce viclenie, cica sa ma ajute sa inlatur defecte...Eh, probabil ar ajuta si la asta, da' ar fi calea usoara...iar mie-mi plac alea complicate. Si nici macar nu-s meticulaoasa de fel... Las' ca se descurca eu, gasesc metodele potrivite pan' la urma.
As sta fo 2-3 zile singura, sa ascult muzica si sa vad ce nu mi se arata inca...Maine ma duc la sala, vreau sa-ncerc o chestie noua...
Ma fascineaza perioada aia in care a trait "Regele Maimuta". Vreau si io sa stau pe munte la un templu d'ala cu maestri, sa ma invete lucruri si sa ma plimb printre brazi...Hm, imi tot doresc asta...chiar foarte mult. Ce sa caut io acolo acum? Nu-s pregatita...dar intr-o zi... Ce daca pare o nebunie, ce daca e putin probabil sa se implineasca(mie nu mi se pare putin probabil, dar... )? Eu vreau, deci voi avea atunci cand voi fi pregatita. Toate dorintele se implinesc...la timpul lor.

Trimis de: leirn pe 21 Jun 2008, 09:51 PM

Nu mai intelege io. De cateva nopti visez ca vorbesc in vis tot felul de lucruri, da' sa mor de-mi amintesc ce si cu cine. Stiu doar ca asta fac si ma trezesc..altfel. Azi-nopate am visat culoarea albastru si un indigo superb, cum n'am mai vazut pana acum...dup'aia m'am trezit cu o durere de cap care tine si acum...
Am jucat bile azi...dupa mult timp. L-am lasat pe G. sa ma bata, desi impulsul meu a fost sa-l snopesc ca pe vremuri . De ce vroiam sa-l bat la joc? Ca sa-i arat ca-s jucatoare buna, ca stiu, ca inca ma descurc...De ce toate astea? Ca sa ma admire. Asta nu lucru bun, deci nu incurajam. Asa ca o sa intru acolo sa ma educ. Nici macar nu ma mai fardez...am hotarat eu ca nu am de ce sa ma fardez..ar insemna sa incurajez atragerea de priviri, ori eu nu asta vreau. Nu-mi trebe sa ma remarce cineva pentru frumusete...nu-mi trebe sa ma remarce deloc, de fapt. Asta nu inseamna ca ma ascund..tre sa ma vada oamenii, ca sa ma primeasca in mijlocul lor. Ma dau cu parfumuri, port zorzoane, dar pentru ca-mi plac mie, pentru ca eu ma simt bine cu ele...in rest, poa' sa fie invizibile, important e ca eu sa stiu de ele. Cu toate astea, tot e boala grea...in subtil lucreaza si ma agaseaza...da' gasesc eu o solutie. Inca ma mai gandesc daca sa dau cu matura prin facultate cateva zile
O sa lucrez 10 zile la manastire. Ceva cu curatat cartile de ceara, nush exact, da' o sa ma distrez...oare au popi draguti? Am nevoie sa stau in mediul ala cateva zile... Stiu io mai bine. Sunt in dileme multe si nush cum sa ies din ele. As usual, rabdare si perseverenta.

Trimis de: leirn pe 21 Jun 2008, 09:53 PM

Heh, tre sa am grija draq ce vorbesc in casa lu' mniezo, ca ma ard aia pe rug de le zic vorbe de duh din putzu intelepciunii al meu. N'am nik cu nimeni...Si Iisus ala era chiar simpatic...un jmecher