Versiunea pentru tiparit a acestui topic

Trimis de: Mihai pe 28 Apr 2006, 03:16 PM

Scrieri, ganduri, amintiri din viata lui Erwin veti putea citi in cadrul acestui Jurnal.

Lectura placuta!

Trimis de: contraste pe 28 Apr 2006, 05:35 PM

Îţi menesc ca din univers fractal, adică haos,
Cuvintele să se aştearnă într-un blând repaos.
În dialoguri scumpe, cu prinosuri, clipele poete
Să se aştearnă printre noi, să ne îmbete !


Este darul meu de casă nouă!

Trimis de: Erwin pe 28 Apr 2006, 08:17 PM

Mihai
contraste :

Trimis de: Erwin pe 29 Apr 2006, 12:39 AM

candva, undeva:

Ce e iubirea?
Un sentiment.
Ce e un sentiment?
Un meta-gand.
Ce e un meta-gand?
Un gand peste toate gandurile, ca un dirijor care dirijeaza o orchestra din multe ganduri-instrumentisti.
Ce e un gand?
O colectie de procesari de informatie ce se petrece intr-o multime de neuroni ca o fraza muzicala cantata de un instrumentist.
Un gand e o fraza muzicala.
Un sentiment comun e o melodie.
Un sentiment ca iubirea e o simfonie.

Trimis de: Erwin pe 29 Apr 2006, 12:41 AM

Waiting

The hours past slowly,
heart's only crying,
soul feel lonely,
stars not shining,
missing you sorrowfully
cause you're too far,
I need you trully
keeping being near.

I'm only dreaming,
I'm only hope that
time will bringing
the green spotlight
of your eyes,
the gentle charm
of your voice
and brilliant thoughts
of your mind.

Somewhere under
the diffuse twilight
for you and me together
a place still wait
to listen as is better
the music of the night.
Never we'll be stranger,
never we'll be break apart,
a madness like fever,
will glue us closer than ever,
to live in happines forever.

Trimis de: Erwin pe 29 Apr 2006, 12:42 AM

Q&A

Ce culoare are o iluzie?
Green.
Ce gust are o privire?
Sweet.
Cât trãieşte-un vis cu tine?
An ethernity.
Cât rezistã o nevedere?
A second.
Unde stã dorul de-albastru?
Near me.
Unde se sfârşeşte rana?
In my heart.
Cine-aprinde noaptea-n sânge?
The rising moon.
Cine-mi aminteşte amintirea?
The broken mirror.
Cui sã-i dau prea plinul clipei?
To your soul.
Cui sã-i împrumut arsura?
To the spring.
Cum se pipãie-o aşteptare?
Silently.
Cum se stinge-un foc lãuntric?
Kissing.
Cum sã te simt din cuvinte?
Speaking.
Cum sã te creez din sunet?
Singing.
Cum sã-nghit prãpastia-amarã?
Forget it.
Cum sã te deschid din mine?
Close your eyes.
Cum sã ofilesc distanţa?
Call me now.
Cum sã mã apar de-o şoaptã?
Don’t cry.
Cum sã scot lacul din mine?
Drinking my tears.
Cum sã te adun în mine?
Hug me stronger.
Cum sã trãiesc fãrã tine?
Asleep.

Trimis de: Erwin pe 29 Apr 2006, 12:44 AM

Mad thoughts
Reading mad thoughts,
Having heavy handle
Silly coloured words:
Astounding arfle-baffle.

Made my mind dancing,
Following the music,
Foolish pleasure hacking,
Inside upside nothing.

Ai fi

Ai fi singură
daca ai spune că este o seară răcoroasă...
Nu ai fi superbă
Dacă ai spune că visul aparţine doar pleoapelor tale,
Iar dacă nu ai fi aici
ţi-aş sorbi tăcerea când verdele se îngemănează.

Trimis de: Erwin pe 29 Apr 2006, 12:46 AM

Sylvie

Sylvie mergea pe pajişte. Adierea vântului cald îi mângâia trupul tânăr. Părul îi strălucea în razele dimineţii. Deodată se opri. La marginea poienii, un cal alb fornăi ridicându-şi botul din iarbă şi adulmecând aerul. Nemişcată, Sylvie privea. Emoţia şi-o stăpânea cu greu. Calul o privea. Işi imagină că e un inorog din poveşti. Îi era teamă să nu-l sperie şi să-l piardă. Nu ştia dacă să se apropie sau să stea. Clipa suspendată în vis părea o veşnicie. Gândul ei cel mai tainic îi dezvălui silueta unui tânar zvelt, îmbrăcat într-o armură uşoară. Părul lui blond se revărsă pe spate când işi scoase coiful. Sabia luci în soare cand trupul lui puternic se întoarse către ea. Il aşteptase atât! Era pregătită... se întinse în iarbă... pieptul i se liniştise, nu mai zvâcnea. Ţinea ochii închişi, dar putea vedea prin pleoape lumina. Când umbra coborî deasupra ei simţi că întreg universul e al ei, că stă în centru şi imensitatea lui îi e supusă. Inorogul îi zâmbea. Cavalerul ştia ce trebuie să facă. În vis todeauna o saruta şi Sylvie se simtea în al nouălea cer. Deschise ochii atunci când simţi umezeala buzelor lui, pe antebraţ. Calul o atinse din nou cu botul, fara teamă. Mirosea a flori şi iarbă strivită. Sylvie chicoti şi-l mângaie...

Trimis de: contraste pe 29 Apr 2006, 02:35 AM

A doua oară...

Trimis de: Titus Herbert pe 29 Apr 2006, 08:08 AM

Buna Erwin
Toate cele bune/bune

Trimis de: Erwin pe 30 Apr 2006, 12:03 AM

contraste, th, bine ati venit pe la mine!

am sa pun muzica buna... ce ziceti de Richard Clayderman?

iar intre timp ce va relaxati am sa va arat pe unde am umblat ieri:

http://imageshack.us

tocmai a plouat in noaptea de dinainte, apa e de culoarea argilei, am stat sa ascult torentul valurit si netulburat de linistea padurii...

Edit: nu stiu ce au facut aia de la imageshack ca io le-am zis s-o faca de 640x480 dar prima data au pus-o la maxim!]

Trimis de: Erwin pe 30 Apr 2006, 08:41 PM

Contraste

Cer senin cu nori din plin,
Mare înspumată fără apă sărată,
Cobră înfuriată că n-are venin,
Mişcare rapidă ce stă mai înceată.

Geamăn ce plânge după nişte fraţi,
Moară de apă stingheră-n deşert,
Pădure de brazi cu copaci uscaţi,.
Gheaţa albă din aburi a fiert.

Piatră dură ca un cub de noroi,
Prefăcuta ce-i adevărul crezut,
Bătrânul schiop aleargă vioi,
Castelul pe stancă colibă-i de lut.

Erwin - cu dedicatie speciala pentru contraste

Trimis de: exergy33 pe 3 May 2006, 01:38 PM

Erwin , un mic dar de casa noua .

DANS FRACTAL - Moonlit Butterfly Dance
Dansul fluturelui in lumina lunii

Trimis de: Erwin pe 4 May 2006, 12:38 AM

multumesc exergy! e un dar minunat!

Trimis de: contraste pe 4 May 2006, 06:20 AM

Dragul meu Erwin !
Ce bucurie mi-ai făcut cu această poezie dedicată mie !
Iţi multumesc !
Şi te

Trimis de: eu_si_tu pe 4 May 2006, 04:52 PM

Daca imi este permis , as vrea sa contribui cu trei linkuri la cronica ta .
http://fractalartgallery.com/trancedance/trancedance1.htm
http://www.tcdesign.net/fractals.html
http://computerart.org/fractal.html

Aici se pot gasi cateva wallpapere sau postere , de mare calitate grafica ,
din categoria Fractal Art.
Pentru profani , imaginile sunt mai sugestive decat ecuatiile matematice
care au generat acesti fractali.

****Am corectat adresa. Scuze pentru neatentie.

Trimis de: Erwin pe 4 May 2006, 11:46 PM

@eu_si_tu:
multumesc frumos! sunt imagini minunate acolo! doar ca al treilea link e acelasi cu al doilea, poti sa corectezi?

@contraste:
cu placere! bunavointa iti este rasplatita!

Trimis de: contraste pe 5 May 2006, 12:12 AM

be my guest !

http://www.poezii.ro/afiseazapoezie.php?poem=41058

Trimis de: Erwin pe 6 May 2006, 01:30 AM

multumesc contraste, azi am avut multe surprize, iar cele placute au reusit sa ma faca sa ma simt bine

I feel your touch
smooth and hot,
good night!
and kiss you a lot!

Trimis de: Erwin pe 8 May 2006, 09:30 AM

azi e luni, n-am treaba cu "sindromul zilei de luni" si m-am bucurat mult sa vad ca nici cineva care sufera de acest sindrom n-a dat semne... zilele astea am avut parte de lucruri bune asa ca sunt multumit. imi place primavara, chiar daca e tarzie si rece ca acum, todeauna mi se intampla lucruri interesante in luna mai!

the past is behind you ,,do not look back.
the past is behind you ..that is a fact.
learn by your past mistakes.
and do not again make,
broken hearts ..broken dreams,,
not as bad as they may seem,
today is tomorrow ,,yesterday.
passing like your life each day
enjoy life while you can .
as it to will come to pass

nu stiu sursa exacta de unde provin versurile astea, dar mi-au placut mult...

Trimis de: Erwin pe 8 May 2006, 11:19 PM

incerc sa cochetez cu fractalii ce impanzesc realitatea nu numai prin formele statice ci si prin procese si stari fluide, ca infasurare sau desfasurare a fenomenelor din jur, din natura, din existenta... cred ca fiecare avem o latura psihica fractala a atractorilor stranii catre instincte, sentimente si senzatii, cred ca matematica imaginarului i este imaginarul intrinsec al existentei, dincolo de orice conexiune nemijlocita cu realitatea avem o conexiune imaginara, nu mai putin importanta... doar ca adesea o neglijam, ascunsa fiind printre meandrele si valuririle fractale... recunoastem frumusetea prin formele geometrice vizuale, dar recunoastem frumusetea lucrurilor care nu sunt imagini prin adecvarea modelelor fractale, simple ecuatii matematice... muzica de pilda...

atentie, prima iteratie a unui fractal poate fi o forma geometrica euclidiana! nu va lasati inselati de complexitatea desfasurarii fractale facand zoom doar in sensul pozitiv! Un fractal infasurat poate fi frumos la randul lui...

Trimis de: Erwin pe 9 May 2006, 11:21 PM

azi a fost o zi speciala, alta zi speciala?? da, a fost intalnirea forumistilor la Timisoara dar ma asteptam sa fie mai multi timisoreni aici, e drept ca unii ar fi venit dar sunt plecati cu treburi, ma intreb cati sunt ascunsi in spatele monitoarelor si nu vin si ei sa bea o bere (sau suc, sau cafea) la aer, la soare, la umbra, in mijlocul banalei realitati cotidiene de care tot fug in virtual... o conversatie lejera, povesti haioase, povesti serioase, destindere si cunoastere...

Trimis de: Erwin pe 11 May 2006, 10:05 PM

Reality

I stayed a while, I run away like a child,
You call me with your gentle voice and smile,
“Where do you think you are going, in the wild?”
The wild is everywhere, no way to escape a mile
Neither from the reality bites nor from the scary true...
You must teach me, it’s not my style.

I know you could kept me awake,
I get a mirror to polish and a spotted light.
You show me the impression of the lake,
And the wonders I missed at first sight,
I learn to see, I learn to feel, I learn to love
Could be that the beauty of the night?

It's too much for words, how come that I feel
Amazing touching of your kindness soul,
Delicate as a flower, but stronger like the steel,
It’s eventually a fight against the sorrow...
You know I’m a dreamer, easy fall or higher
“Don’t let Reality to hurt you tomorrow!”

Trimis de: Erwin pe 11 May 2006, 11:22 PM

TU

As putea sa te privesc
Sa tac si sa uit sa respir.
As putea sa uit sa vorbesc
Din glasul tau sa ma inspir.
Imagini si poeme plasmuiesc
Pentru tine, un chip ce-l admir.


tăcând

Am fost cu tine... tăcând...
E anul tăcerii ca luare-aminte?
Aş putea sa mă opun plângând
La ce vine din a inimii parte?
Mi-era interzis să te simt aşa iubind...

Trimis de: Erwin pe 17 May 2006, 04:25 PM

Mica

Nebună? Aşa pare.
E roşcata, nu-i mare.
Cumplită işi zice.
Unică o cred, de ce?
Nebun sunt eu,
Oglinda-i mereu
Sfărâmată.
Cuminte stă şi aşteaptă,
Uimirea sa-mi curgă,
Tăcerea sa nu-mi ajungă.
Aştept, incă o aştept.

Trimis de: Erwin pe 19 May 2006, 10:33 PM

"Nu stiu daca este implinire sau fericire. Sunt doua cuvinte care cuprind un complex de stari... succesiuni de momente in care cineva iti da sentimentul de siguranta de sine, cand prezenta sau macar gandul la acea persoana te ajuta sa te reconstruiesti zi de zi, sa te simti confortabil in propria piele alaturi de el/ea, sa ai sentimentul ca primesti atat cat daruiesti, poate si mai mult, sa imparti de multe ori aceleasi pasiuni, aceleasi doruri, sa ai propriile pasiuni si vise fara ca celalalt sa se simta dat la o parte, sa-ti recunosti slabiciunile sau greselile in fata ei/lui fara ca marturisirile tale sa se intoarca cu puterea unui bumerang, lovindu-te cand te astepti mai putin... toate astea, da, inseamna dupa parerea mea implinire si, poate, fericirea!"

Trimis de: Erwin pe 20 May 2006, 09:55 AM

postat in "Jurnal pentru un an" a lui secunda, mesaj care va fi sters ca sa respectam dorinta ei de a ramane strict personal:

Trimis de: Erwin pe 20 May 2006, 11:51 PM

endorfinele isi fac meseria!

Trimis de: Erwin pe 22 May 2006, 12:36 AM

azi m-am gandit ca in minte avem stocate o multime de informatii de recunoastere a tot ceea ce vedem in jurul nostru, obiectele si persoanele cu care interactionam zi de zi, ni se fixeaza in memorie si le-am putea recunoaste imediat in caz ca am fi plecati in alta parte multa vreme cu toate ca, daca ne-ar cere cineva sa le descriem ni s-ar parea greu s-o facem... lucrurile banale sunt mai greu de descris decat cele pe care intamplator le-am intalnit si ne-au socat cumva...

Trimis de: Erwin pe 23 May 2006, 11:58 PM

simt asa un dor primavaratic de soare, apa si aer curat, ma trage ata spre vacanta, spre alte locuri neumblate, nu-mi sta gandul nici la lucrari si nici la altele, doar la a evada din cotidianul absurd, m-am plictisit sa ma enervez cand imi taie calea vreun grabit sau cu ifose de bogatan cu jeep care nu semnalizeaza niciodata, m-am plictisit sa ma deranjeze vreo intamplare nedorita sau care imi impiedica planurile, m-am plictisit sa ma supere aglomeratia, statul la coada, trasul de timp, nesincronizarile si lipsurile de tot felul... mi-e dor de joaca, de pasiuni, de libertatea copilariei, n-am rabdare sa treaca noaptea, nici sa dorm nu mai pot, visez ca intr-un serial "tanar si nelinistit"... nici tantarii nu ma pisca, nici vecina de sus nu ma trezeste cu bocanitul la 3 noaptea, sunt eu treaz dinainte si adorm pe loc instantaneu ca si cand linistea ar fi prietena mea, ma uimeste nepasarea si lipsa de impotrivire... astept doar vacanta!

Trimis de: contraste pe 24 May 2006, 06:04 AM

Mai sunt şi alţii la fel....

Trimis de: eu_si_tu pe 24 May 2006, 06:36 AM

Erwin

Trimis de: eu_si_tu pe 24 May 2006, 06:37 AM

Trimis de: Erwin pe 24 May 2006, 08:38 AM

daca e...

Trimis de: Erwin pe 25 May 2006, 12:23 AM

daca e dor
sa raspunzi cu alean,
daca e iubire
sa raspunzi cu dragoste,
daca e taina
sa raspunzi cu intelegere,
daca e uitare
sa raspunzi cu amintire
daca e distanta
sa raspunzi acum!



oamenii maturi nu stiu ce vor unul de la celalalt de fapt, isi inchipuie ca iubirii ii pot prestabili niste limite si ca vor fi "protejati de inconvenientele iubirii"... cand li se pare ca e prea putina isi toarna sirop si miere cu lingurita incercand s-o indulceasca si cand li se pare ca e prea multa isi pun piedici singuri si apoi se intreaba de ce-au cazut in nas? ce bine ar fi daca ne-am putea pastra candoarea tineretii cand limitele astea n-au existat si nici nu erau "necesare" ... ma intreb asa retoric, candoarea se poate recicla?

Trimis de: Erwin pe 25 May 2006, 11:10 PM

e uimitor cum lucrurile se complica cand incerci sa le controlezi cat mai bine si, dimpotriva, cat de simple par atunci cand nu-ti faci griji de nici un fel, le iei asa cum sunt si gata!

Trimis de: Erwin pe 26 May 2006, 11:12 PM

azi sunt prea obosit pentru chestii destepte, asa ca am sa las pe maine pozele ce le-am facut mai devreme...

Trimis de: Erwin pe 30 May 2006, 01:10 AM

daca folosesti in discurs argumente si contraargumente poti fi invinuit de exces de zel sau de condescendenta, iar daca nu le folosesti atunci esti invinuit de lipsa de precizari, de saracia continutului. oamenii inteleg sau nu, comunicarea e relativa, ne lovim adesea de barierele limbajului, experientei, educatiei diferite, de caracterul, rabdarea sau luciditatea interlocutorului, dar cel mai mult ma dor exagerarile, atunci cand, desi am gandit un lucru si nu-l pot infirma in mod absolut nu i se recunoaste importanta minora pe care i-am atribuit-o in context. se zice ca se face din tantar armasar. ma doare atunci cand sinceritatea ce ma caracterizeaza imi vine de hac, cand "pun botu'" la o provocare (cu sau fara buna stiinta, cu sau fara cinism sau rautate) si ma simt dezarmat in fata celuilalt... pe urma, toata neuronica pusa in joc nu e in stare sa readuca discutia pe un fagas natural, corect din punct de vedere al adevarului. Daca incerc sa ma apar lovind la randul meu sunt vinovat, daca ma eschivez, la fel. Nicicum nu e bine. Ar fi bine ca discutiile astea in contradictoriu sa poata fi ignorate si nu tinute minte pentru "razbunari" ulterioare...

pe de alta parte, zilele astea m-am lamurit definitiv ca intr-o relatie noua experientele anterioare sunt nule si neavenite! aviz amatorilor de comparatii, prejudecati sau rationamente...

Trimis de: Erwin pe 30 May 2006, 06:52 AM

Fatada la Nihil

De ce sa treci prin fata pe la magazin si sa treci cu vederea firma luminoasa, cu lumina neagra, cum sta bine unei astfel de firme, “La Nea Nihil”... te intorci din drum si cauti in vitrina neagra, nu se vede decat Nimic, asezat frumos pe un suport facut din nimic sidefat, in jur sunt presarate bucatele de nimic necolorate. In spate se zareste o tejghea neagra lucioasa in care in mod normal s-ar reflecta imaginea incaperii si lucrurile din jur, dar pe moment se reflecta nimic. Cum ai putea intra pe usa fara sa ai nimic de facut, intri si intrebi de Nea Nihil, si nimeni nu-ti poate spune nimic caci nu e nimeni acolo. Totusi, Nea Nihil se gandeste la prosperitatea firmei si la binele clientilor asa ca a lasat pe tejghea cateva mostre de Nimic, nonexistenta, nimicnicie, nulitati si chiar un recipient cu vid, in care poti vedea cum nimicul poate fi totusi cuprins in ceva. Pe pereti sunt afisate tot felul de reclame care te indeamna sa nu te mai tot gandesti la Nimic ci sa-l cumperi numaidecat. Si are dreptate, nici nu prea poti sa te gandesti la nimic, e un lucru asa de alunecos! Imediat ce incerci sa-i prinzi esenta cazi intr-o dilema logica. Nea Nihil a descoperit – un mare savant al vremurilor noastre, se pare - cum Nimicul poate fi prins, pastrat si expus, il poti cumpara si aseza intr-o vitrina de exemplu, pe un semineu sau atarnat de tavan, si are cateva avantaje fata de lucrurile obisnuite: nu se aseaza praful pe el, nu trebuie niciodata intors ca un ceas, nu consuma nici energie si nici nu degaja mirosuri neplacute, nu poate fi distrus, topit, patinat de vreme, nu oxideaza si nici nu se evapora. Ce exponat mai durabil si mai interesant poti gasi? Si poti privi la el ore in sir, il poti contempla fara sa te gandesti la nimic, caci doar el e Nimicul in sine, sublimat. Nu trebuie sa faci nici un efort intelectual si deja esti patruns de esenta nimicului, poti sta sa-l studiezi oricat caci nu te afecteaza cu nimic, nu provoaca nici dependenta si n-are nici efecte nedorite, si e cel mai bun remediu pentru stress, plictiseala, avaritie, misoginism, traumatisme, gogomanii, usuratate, bezmeticism, ermeticism si, chiar s-a dovedit de curand printr-un studiu facut de firma “Nihil sine Nihil” pe un esantion de populatie nedorita ca, in orice caz, nimic nu e mai bun intre panacee decat Nimicul. Luati Nimic, cu incredere! Hai la nimic! Nimicul pentru voi! Un cadou superb de sarbatori, pentru cei dragi! Nu pierdeti ocazia de a lua Nimic la pret promotional!

(un text postat mai intai in jurnalul lui Contraste)

Trimis de: Erwin pe 30 May 2006, 09:56 AM

ploaia poate fi uneori un dus rece binecuvantat!

Trimis de: Erwin pe 30 May 2006, 10:48 PM

O persoana necunoscuta pe care o intalnesti intamplator iti poate schimba viata. O persoana cunoscuta pe care o intalnesti intentionat nu reuseste oricat ar incerca. Cine e de vina? Hazardul sau (ne)cunoasterea? Cunoasterea e buna pana la un punct. Pe urma, cand celalalt pretinde ca te cunoaste mai bine decat te cunosti tu insuti, ti se uraste de atata cunoastere. Preferi sa fie din nou tabula rasa, sa devii altcineva decat sa continui o relatie in care surprizele sunt ghicite dinainte. Duce la plictiseala... iar plictiseala omoara relatiile. Totul curge, apa de ploaie e apa de ploaie. Pietrele se sfarama, se transforma in nisip, in acelasi nisip din care se formeaza dunele, deserturile si in deserturi Fata Morgana. Cand te intalnesti cu Fata Morgana, indeobste esti insetat si aproape nebun, si nici nu sunt sperante sa supravietuiesti intact, nu mai poti fi acelasi... nu stiu daca e chiar asa, n-am nici o experienta in sensul asta, e pura imaginatie. Dar parabola se aplica in cazul unei relatii virtuale in care alergi dupa cineva pe care nu-l poti atinge niciodata. Poate fi pierdere de vreme, dar poate fi extrem de instructiv, poti experimenta o multime de lucruri si te poti antrena pentru ce va veni. Nu stie nimeni ce va veni, cu atat mai putin profetii, asa ca e bine sa fii antrenat pentru orice, chiar si pentru inexistenta unor lucruri spre care aspiram: iubire, fericire, adevar, intelegere...

Trimis de: exergy33 pe 31 May 2006, 04:20 AM

Erwin

Trimis de: Erwin pe 31 May 2006, 07:09 AM

Trimis de: exergy33 pe 31 May 2006, 09:16 AM

Erwin , azi te-ai transformat intr-o surpriza uriasa .

Trimis de: Erwin pe 1 Jun 2006, 01:27 AM

Demult, mi-am imaginat mersul vietii ca pe o multime de oameni mergand pe strada, multi de tot, o mare de oameni, unii grabiti in diverse directii, altii stand pe loc, altii mergand impreuna... tu poti merge inainte, spre telul tau, dar esti nevoit sa ocolesti, sa dai din coate, sa urmezi pe altii sau sa fii tu insuti liderul unui grup oarecare. De cele mai multe ori alegerea drumului n-ai timp s-o faci si luand-o la nimereala te abati de la drumul tau, risti sa intalnesti o multime de piedici. Ceva totusi te indeamna inainte, trebuie sa ajungi undeva, iar daca te-ai oprit sa-ti tragi sufletul te poti pomeni imbrancit, tras, dat la o parte. Exista momente cand e greu sa ramai in picioare, invalmaseala e prea mare, risti sa fii calcat daca nu lupti. Cand simti ghionturile si bataturile dureroase strangi din dinti fara sa vrei, prea multa lupta te face sa devii tu insuti unul dintre cei care calca pe altii, care loveste, care impinge sau trage de maneca... si ce e mai cumplit e ca esti singur in toata aceasta multime, decizia iti apartine, esti singurul responsabil pentru toate ce ti se intampla, caci nu te poate obliga nimeni la nimic cata vreme esti liber si esti stapan pe libertatea ta. E pretul pe care il platim pentru libertate, asumarea deciziilor.

Trimis de: Erwin pe 1 Jun 2006, 11:37 PM

Black Hole

Afundat în vârtejul fractal
Am ajuns în ochiul ciclonului
E linişte... şi nu e banal
Curajul şi tăcerea nebunului
Infruntând neîntelegerea
Lasitatii si falsului
Vidul şi eternitea...

Trimis de: Erwin pe 2 Jun 2006, 10:55 PM

magia comunicarii este trezita din timp in timp de controversele neintelegerii, nu-i destul ca polivalenta cuvintelor perturba decodificarea mesajelor ci mai apar conflictele de interpretare, cand interlocutorul deviaza (ne)intentionat semnificatia vorbelor tale obligandu-te sa iei pozitie, sa dai replici pe care initial nici n-ai fi avut cum sa le gandesti, false in sinea lor caci deturnarea semnificatiei este indusa si nu-ti apartine... ideile prinse din zbor se contureaza excelent uneori, atunci magia functioneaza, mintile sunt "pe aceeasi lungime de unda". In schimb, atunci cand interlocutorii isi urmeaza propriile idei intrerupand firul discutiei, ideile abia conturate se pierd in neant, insistand isi provoaca reciproc un sentiment acut de neincredere iar neincrederea este otrava curata...

Trimis de: Erwin pe 3 Jun 2006, 11:35 AM

lui maggio, care mi-a amintit de EA:

Nu vreau să uit

Nu vreau să uit,
Că fericirea nu există:
E doar iluzie şi mit,
Dorit în ziua tristă.

Nu vreau să uit,
Aminteşte-mi mereu:
Că nu m-ai iubit,
Aşa visam doar eu.

Nu vreau să uit,
Intreabă-ma ades:
Nu te-ai trezit?
Visul e pentru-n fleţ.

Nu vreau să uit,
Adesea să-mi repeti:
Eşti singur şi finit,
Suflet între pribegi.

Trimis de: Erwin pe 3 Jun 2006, 11:30 PM

Dialog

Învaluit de drag,
Inspirat de limpezime,
Îţi dăruiesc un şirag
De zile senine.

Departe de tine
De acele zile senine
Tânjesc în tăcere
După ametitoarea placere.

Plouă a toamnă...
Te visez alături
Iubită ca o zână
Dăruindu-mi comori...

Aici soarele râde ocrotitor
Căldura lui seamană cu a mâinilor tale
Trupul meu se-nfioară de dor
Iar sufletul are zbor de petale.

Trimis de: Erwin pe 4 Jun 2006, 11:40 PM

... ce buni actori pot fi unii oameni! atat de buni incat nu iti poti da seama de adevaratele lor ganduri despre tine... si asta fara sa fie mincinosi sau sa te duca cu vorba in mod calculat, intra pur si simplu in pielea personajului... poate ca in acele momente chiar gandesc ceea ce spun, si atunci ma intreb, oare nu spun adevarul? Problema se complica atunci cand, ulterior discutiei isi schimba rolul... redevin ei insisi si isi zic in sinea lor: "ce i-am facut-o! hihihi!"

Trimis de: contraste pe 5 Jun 2006, 05:26 AM

Mimetism de situaţie...

Trimis de: Erwin pe 9 Jun 2006, 11:19 PM

oamenii care te iarta mereu cand gresesti iti patrund in suflet putin cate putin, cu fiecare greseala iertata. e un mod de a fura sufletul sau doar de a exprima iubirea?

Trimis de: Titus Herbert pe 9 Jun 2006, 11:24 PM

buna Erwin. Indraznesc si eu sa spun ca nu ti-l fura, doar isi fac un loc in el, in suflet, ca e iubire sau nu, nu mai stiu.

Trimis de: Erwin pe 10 Jun 2006, 12:16 AM

Buna TH! inclin si eu sa cred asta... platonistii sau credinciosii ii zic iubire, o anume forma de iubire... caci iubirea e, dupa cum am vazut si pe topicul dedicat, complexa, uimitoare, plina de mistere, atat de frumoasa si de chinuitoare in acelasi timp, suferinta si alinare, dor si implinire...

Trimis de: Erwin pe 11 Jun 2006, 12:45 AM

exista vreun remediu pentru boala numita "iubire" altul decat doze homeopate de dragoste? cred ca da, uneori dozele infinitezimale pot face minuni si atunci ne mai miram ca vindecarea e miraculoasa? suferinta iubirii e dorul iar alinarea ei e clipa de fericire furata din rai, o picatura din nectarul divin...

Trimis de: alysoft2003 pe 11 Jun 2006, 05:16 AM

Trimis de: exergy33 pe 11 Jun 2006, 10:44 AM

Oare de ce mie imi displace acest cuvint ?

mimetism ... ... mai grav decit minciuna , mai de neiertat decit multe alte vicii sau defecte.

Trimis de: Erwin pe 11 Jun 2006, 04:14 PM

sunt si oameni incapabili de a-si asuma raspunderea pentru propriile lor ganduri... cunosc pe cineva, care in loc sa-si sustina principiile proprii, le sustine mereu pe ale celorlalti cu care discuta, vazandu-l in ipostaze diferite incep sa ma intreb oare cum se poate contrazice pe sine insusi de la o discutie la alta si nici nu pare a baga de seama? lipsa de "coloana vertebrala" e dezagreabila intr-atat incat pot sa-i dau dreptate lui exergy:

Trimis de: Erwin pe 18 Jun 2006, 08:08 PM

hei, a trecut o saptamana si n-am scris nimic in jurnal! sunt zile in care n-am chef de scris nimic, fara sa fiu suparat, fara sa am motive... nu simt nevoia sa consemnez gandurile zilei, nici intamplarile. e o stare vecina cu plictiseala... cu toate ca nu am timp sa ma plictisesc. ascult muzica, citesc, imi amintesc de copilarie, de oameni si faptele lor, de propria-mi ignoranta si de hotararea cu care luam viata in piept pe baza unor credinte puerile... am renuntat la prejudecati si la credinte descoperind efemeritatea existentei, curgerea implacabila a timpului... am invatat rabdarea si tainele artei de a reusi in ce ti-ai propus dar nu ma pot ascunde de chinul disproportiei dintre idei si realizarea lor practica...

Trimis de: Erwin pe 23 Jun 2006, 10:26 PM

citesc "Viata ca o prada" si imi amintesc de copilarie, adolescenta, studentie... de oameni, fapte, intamplari... de vremurile apuse in care avem vreme sa citesc mult, sa asimilez informatii, imi hraneam curiozitatea cu carti, cu reviste, scriam jurnalul cu creionul intr-un caiet, nu exista net, calculator se numea patratelul de socotit, care, daca erai norocos avea si functii matematice, mi se parea un lucru fascinant sa-l pun sa faca factorial din 69 care dura cateva zeci de secunde pana sa-l afiseze... ca la un numar mai mare dadea eroare. Da, la centrul de calcul erau niste monstrii numiti FELIX, cu cartele perforate, cu listinguri kilometrice pentru orice socoteala... student fiind, am facut rost de un teanc de hartie de imprimanta, era numai buna de impachetat mancarea la serviciu, iar colegii din camin il supranumisera listing de masa (in loc de fata de masa). Jucam wist in tren, mergeam "cu nasul" o trupa intreaga, o data a fost supracontrol si l-am innebunit pe ala saracul, s-a luat cu mainile de cap: "ce-i cu voi mah, ce credeti ca va plimbati cu tramvaiul doua statii??!", am mai facut o cheta si pentru el si dus a fost... radeam si ne distram de minune, scopul principal era sa treaca timpul, sa ajungem pe la casele noastre iar la intoarcere o luam de la capat. Intalnirile la bere pe terase sau prin restaurante nu erau prea dese dar todeauna placute. De obicei ieseam dupa examene, in sesiune, dar si pe parcursul anului... Aveam un coleg inalt cat o prajina, vajnic bautor de bere, tinea la curatenia rinichilor lui, todeauna bea o bere inainte de cursuri, nu stiu cum facea dar todeauna era as la materiile grele, cu matematica multa, de zici ca berea ii cataliza functiunile respective, in timp ce eu dormeam pe rupte la anumite cursuri plictisitoare, la o materie optionala n-a fost nici un curs la care sa nu atipesc, proful avea asa o voce domoala si inceata incat era liniste perfecta ca sa se poata auzi, nu rezistam niciodata mai mult de un sfert de ora, oricate coate mi-ar fi tras colegul de banca... Si totusi am trecut la materia aia, plicticoasa cum a fost, proful a fost un domn, nici nu s-a luat de mine niciodata. Faza cea mai tare a fost cand un alt prof, care de obicei in loc de materia lui ne preda limba romana cel putin jumatate din curs, era dur si necrutator cu orice cuvant, ne tinea teorii a la Pruteanu despre etimologii si vorbirea corecta, la asta nu-mi permiteam sa dorm sa nu ma ia in vizor, avea "clientii lui care nu treceau la examene din cauza asta, o data tot am calcat pe bec si m-a prins, mi-a pus o intrebare, eu naucit n-am inteles-o, colegii radeau pe infundate presupunand ce va urma, el: "...aud rumoare in sala!" rasetele au izbucnit, iar proful a tras concluzia "aha, asta-i dormitor profesionist!" Am fost salvat de faptul ca proful s-a amuzat, nu era nervos, am fost lasat in pace si am rasuflat usurat... Un coleg cu ceva mai mult curaj i-a atras atentia odata ca depasise deja timpul orei si trebuia sa ne mutam in alta sala aflata in alta cladire asa ca proful l-a botezat imediat "cronometror" si i-a dat sarcina sa-l anunte pe viitor de ora... Tin minte ca la un curs s-a discutat o ora intreaga despre cuvantul "stampila" care se scrie cu s, nu cu sh caci vine de la "stampa" si nu e un cuvant nemtesc, ca doar in germana se pronunta sh inainte de t etc, etc...

Trimis de: nefertiti-old pe 23 Jun 2006, 11:31 PM

Eu l-am descoperit cu adevarat pe Preda intr-o vacanta de vara. Pana atunci nu stiam decat de Morometii, pe care i-am urat , desi Moromete e un personaj simpatic in felul lui, dar... cartea am urat-o. Intr-o vara, insa, am pus mana pe Cel mai iubit dintre pamanteni, dupa care m-am dus la o biblioteca si am luat tot ce am gasit de Preda (inclusiv Viata ca o prada) si l-am devorat. La momentul respectiv mi-a placut foarte mult. Tot. Dupa ce lectura s-a asezat si s-a mai distilat, am ramas cu concluzia ca Cel mai iubit... si Viata ca o prada sunt cele mai bune. Dar, pe ansamblu, Preda scria genial. E un anumit gen de literatura, e drept, care multora nu place, din cauza perioadelor evocate, insa stilul in care le-a scris e foarte bun.

Scuze ca am dat buzna, dar mi-am adus aminte cand am citit ce ai scris...

Trimis de: Erwin pe 24 Jun 2006, 11:00 AM

nici o grija Nefe, am declarat la inceput binevenita orice interventie in jurnalul meu, fie ca e critica sau de apreciere...

Prima intalnire cu Preda a fost "INTRUSUL", o carte pe care o aveam in biblioteca mostenita, n-am citit Morometii pentru ca in general m-am ferit de tot ce era obligatoriu la scoala, copiam rezumatele altora... Am considerat todeauna ca alegerea cartilor pentru lectura trebuie sa fie libera. De multe ori am citit o carte pentru ca am descoperit-o pur intamplator. E mai interesant asa. Dar am citit si multe carti sau autori la care se facea referire in alte carti ce mi-au placut. Mai putin la sugestia unor alte persoane, dar am si din acelea. Cred ca impresiile sunt subiective asa ca am incercat sa nu judec un autor sau o carte pe baza altor impresii decat cele proprii. Critica sau aprecierea sunt relative. Revenind la Preda, am vazut anul trecut in librarie o continuare la "Delirul" scrisa de altcineva, nu am cumparat-o ca nu aveam destui bani la mine apoi cand mi-am amintit de ea era prea tarziu... Chiar, ma intreb de ce a murit Preda? Gurile rele sopteau ca n-a murit de moarte buna, ca era prea subversiv si a fost mazilit... Mie nu mi s-a parut deloc periculos, dar intunecate erau caile securitatii...

In "Viata ca o prada" am gasit omul obisnuit, macinat de incertitudini dar neobosit si fara a-si pierde speranta, izbandeste ca orice om, ajutat de talentul innascut si de un dram de noroc. Fiecare avem cate putin din toate si important este sa ne fructificam talentul, sa facem ceea ce ne place macar in timpul liber, chiar daca pentru a ne castiga traiul trebuie sa facem si slujbe plictisitoare, oamenii sunt importanti, prietenii cu care ne insotim si nu in ultimul rand libertatea cugetului. Nu imi place sa mi se impuna ce si cum sa gandesc, in ce sa cred sau in ce sa nu cred, ce carte sa citesc sau ca cutare sau cutare lucru e frumos, ca cutare sau cutare persoana e asa si pe dincolo... Vreau sa-mi pastrez liberul arbitru, daca el exista cu adevarat si nu e o iluzie a noastra, obligatiile sociale sau de alta natura ma indispun...

Nu imi plac sarbatorile fixate dinainte dar imi plac zilele frumoase, imi amintesc cu placere de ele, le evoc din cand in cand... astfel de zile le am in minte cu lux de amanunte, in special imagini, cuvintele rostite le uit mai usor, tin minte abia cateva expresii. Tin minte sentimentele, senzatiile si trairile, ale mele si ale celorlalti. Uneori toate mi se invalmasesc in minte ca intr-un caleidoscop, caci o amintire atrage pe alta, imaginile se succed ca intr-un vis, printr-o legatura aparent nesemnificativa, visez cu ochii deschisi chiar acum tastand...

Trimis de: exergy33 pe 24 Jun 2006, 12:19 PM

Bun ...
Nefertiti si Erwin , mi-ati adus aminte de Preda .
Mie mi-au placut cel mai mult Marele Singuratic si Cel mai iubit dintre paminteni .
Intimplarea face ca acum , adica de ieri dimineata , am inceput sa recitesc Viata ca o prada , in format electronic.

Este extraordinar sa observi ce interpretari noi si inedite poti gasi unor fraze si situatii atunci cind recitesti o carte dupa un numar de ani .
Te miri cum de nu ai prins sensul anumitor expresii atunci cind ai lecturat prima data cartea in cauza .

exergy33

Trimis de: Erwin pe 24 Jun 2006, 07:19 PM

Ai dreptate, exergy, mi s-a intamplat aproape de fiecare data cand am recitit dupa multi ani o carte. Dar la un film vazut de mai multe ori apare un alt fenomen ciudat: a doua sau a treia oara mi se pare ca tine mai putin, ca secventele sunt mai scurte! Presupun ca stiind deja ce urmeaza sa se intample, in minte timpul vizionarii apare comprimat, asta e o dovada ca timpul subiectiv are viteza de curgere variabila... Presupun ca are legatura si cu aparenta accelerarii timpului pe masura ce inaintam in viata, cand suntem copii cea mai mare pondere o au experientele unice, nici o zi nu seamana cu alta, ca atunci cand vezi mereu filme noi, inveti mereu ceva nou in fiece clipa, mintea e deschisa si impresionabila, descoperim mereu lucruri si deosebirile lor... pe masura ce imbatranim secventele repetitive apar tot mai des, intervine rutina locului de munca, rutina casnica, rutina saptamanii si a weekendurilor... in plus, experientele se repeta, ne intalnim mereu cu aceleasi tipuri de experiente, le clasificam automat si de multe ori nici nu mai bagam in seama diferentele fata de experientele anterioare care exista totusi... devenim impermeabili la nou, conservatori, fixisti sau plictisiti... Nu e de mirare atunci ca timpul subiectiv se accelereaza!

Trimis de: Erwin pe 2 Jul 2006, 10:39 PM

draga jurnal, se vede treaba ca te-am neglijat, a trecut mai mult de o saptamana de cand nu am mai trecut pe aici... ce sa-i faci daca Hanul e asa mare si mie nu imi place sa stau singur-cuc?

ma intreb de ce or fi asa putini forumisti din Timisoara? mai ales ca netul e destul de raspandit aici... cred ca oamenii sunt mai ocupati, socializeaza prin alte parti, nu lipsesc distractiile, la Mall e plina parcarea in timpul liber, dupa-amiezile si in timpul saptamanii, strandurile nu caci a plouat, terasele din Piata Unirii la fel, seara nu mai gasesti nici loc... nu prea cunosc viata de noapte dar intamplator am observat ca e din ce in ce mai plina, circulatie exista si la ore mici, nu e plictiseala desi daca vii aici din Bucuresti ti se pare ca timpul incetineste... Imi place orasul asta, am stat aici cea mai mare parte din viata mea, nu m-as muta in alta parte... Chiar daca sunt si nemultumiri, exista un iz de civilizatie incontestabil, mostenit din vremurile vechi ce n-a putut fi distrus de o jumatate de secol de dominatie rosie, chiar daca s-a incercat anihilarea spiritului european prin colonizarea fortata putem spune azi ca si colonistii s-au invatat cu binele, mai degraba decat autohtonii cu incultura, lipsa de educatie si morala lor indoielnica... Nu mai e ce a fost odata pentru ca orasul e un organism viu, el traieste si creste, celulele batrane mor luandu-le locul altele tinere...

Trimis de: Erwin pe 9 Jul 2006, 08:05 PM

cred ca ma pot considera un om norocos, am avut parte de lucruri la care altii inca viseaza... nu ma culc pe o ureche, inca sunt multe de facut... am descoperit cum sa-mi dozez eforturile astfel incat sa am timp si pentru mine, cum sa ignor si sa aman treburile neplacute sau cum sa le rezolv rapid... ma uit in trecut si constat ca de multe ori am amanat deciziile gandindu-ma prea mult la toate aspectele, cantarind prea mult scenariile posibile... Trebuie sa-mi asum hotararile si sa imi schimb un pic atitudinea, depinde de mine sa vad partea plina a paharului mai degraba decat tot paharul, de multe ori fiind pe jumatate gol/plin ajungi sa devii nehotarat uitandu-te prea mult la el...

"oare o sa-mi ajunga?" e mai rau decat:
"bea-l si gata!"

... si nu ramane insetat!

Trimis de: Erwin pe 10 Jul 2006, 06:55 PM

dupa ce ai petrecut un weekend departe de griji ziua de luni incepe abrupt, cu lucruri taman pe dos, parca ti se face impotriva... de ce e mai greu nu scapi, noroc ca ai bateriile incarcate!

important este sa nu lasi lucrurile sa evolueze de la sine, ci sa incerci sa le controlezi inspre ceea ce este benefic pentru tine. chiar nu conteaza ce vor si ce fac ceilalti, pot fi acuzat de egoism sau egocentrism, dar mi se pare ceva natural sa ai grija in primul rand de propria persoana! self respect!

Trimis de: Erwin pe 12 Jul 2006, 06:57 PM

Iubire fugară

plâns-am despărţirea
înaintea înserării
un mic zâmbet am vrea
vestind taina iubirii

pătimaşi amandoi,
fremătând de amor
valsul etern pentru noi
e al inimii dor...

tristeţi de iubire fugară
găsesc alinare în prag de seară
în dansul nebun de stele
pe ringul larg al inimii mele...

Trimis de: Erwin pe 19 Jul 2006, 12:21 AM

am inceput "DELIRUL" 2 de Stefan Dumitrescu, continuare a romanului lui Preda... dar nu prea am stare si timp de lectura... incep sa simt gustul libertatii amestecat cu responsabilitatea de a fi propriul meu sef, incerc sa imi mentin buna dispozitie si sa-mi organizez munca, sa nu uit ce am de facut si sa rezolv problemele asa cum trebuie... pe de alta parte, gandurile imi zboara aiurea, visele, amintirile si trairile nu-mi dau pace...

Trimis de: Erwin pe 21 Jul 2006, 11:23 PM

http://imageshack.us

Kienzle, necesita mici reparatii... e un ceas aniversar, cica merge 400 zile fara sa-l intorci... l-am primit si sper sa-l pot restaura... a cazut pe jos, globul de sticla s-a spart iar firul de torsiune al pendulului s-a rupt...

[Editat] cunoasteti vreun ceasornicar?

Trimis de: Erwin pe 23 Jul 2006, 10:27 PM

Am plecat azi dupa pranz cu mic cu mare spre un strand la cativa km de Timisoara, n-am mai fost acolo demult dar stiam ca era fain, cand colo, ce sa vezi? pustiu, nimeni, ruine, balarii... Ne-a zis o fata ce trecea pe acolo ca de cativa ani nu mai functioneaza... Asa ca ne-am dus in oras la strandul UMT unde bineinteles ca era arhiplin... abia am gasit un loc in partea unde ar fi trebuit sa fie iarba, erau urme de iarba calcata in picioare... Dar a fost fain, am mai prins si eu un pic de culoare, din alb in rosu aprins, o sa dorm pe burta...

Trimis de: contraste pe 24 Jul 2006, 05:41 AM

Ceasul tău mi-a trezit nişte amintiri...

Trimis de: Erwin pe 27 Jul 2006, 09:12 AM

mi-e dor

Trimis de: Erwin pe 27 Jul 2006, 09:31 PM

contraste:

Trimis de: Erwin pe 3 Aug 2006, 11:58 PM

lipseste ceva, cineva, simt dorul, tanjesc la ceva, cineva... si ma intreb: oare o sa mai fie in preajma mea ceva, cineva?

Trimis de: eu_si_tu pe 4 Aug 2006, 01:22 PM

Trimis de: Erwin pe 5 Aug 2006, 10:32 PM

eu_si_tu multam de vizita!

Trimis de: Erwin pe 6 Aug 2006, 09:24 PM

am ajuns la 666 mesaje!

hihihihi!

Trimis de: Erwin pe 9 Aug 2006, 10:46 AM

azi m-am odihnit un pic pe net... dupa hamaleala de ieri... o sa merg pe teren, sa mai lucrez ceva si sa mai caut materiale... santierul e deschis in continuare.

Trimis de: Erwin pe 10 Aug 2006, 11:48 PM

azi m-am jucat un pic cu un facator de http://www72.rockyou.com/?type=slideshow&refid=26977959-uri, e fain, pacat ca nu se poate insera aici cod html...

Trimis de: Erwin pe 16 Aug 2006, 12:42 AM

gata sarbatoarea, am lucrat azi ceva, era musai sa car parchetul si rigipsul ca astia de la magazin ti le lasa in fata blocului... apoi maine incepem iarasi cu elan razuitul si gletuitul, turnat shapa, chestii d'astea... mai putin net si mai multa transpiratie, ca se anunta canicula

Trimis de: Erwin pe 19 Aug 2006, 07:46 PM

Lucrarile sunt in grafic... sa vedem daca vin termopanele si usile la timp...

Trimis de: eu_si_tu pe 22 Aug 2006, 09:39 AM

Mai lasa munca deoparte ca doar e vacanta .

Trimis de: Erwin pe 28 Aug 2006, 09:30 PM

Buna, eu_si_tu!

Trimis de: Erwin pe 29 Aug 2006, 11:41 PM

inca nu am vreme de scris in jurnal, lucrez 14-15 ore pe zi... nici sa mananc ca lumea nu am timp, daramite sa stau pe net... totusi mai apuc sa citesc mailul si cateva posturi pe han... abia astept sa termin cu renovarea sa ma ocup putin si de altele

Trimis de: Erwin pe 31 Aug 2006, 09:42 PM

Azi a murit socrul meu, dupa o grea suferinta, a fost un om bun la suflet si un meserias. Sper ca sufletul lui va dainui in toti cei care l-au cunoscut si apreciat pentru truda vietii lui. Odihneasca-se in pace!

Trimis de: Erwin pe 16 Sep 2006, 11:00 PM

Buna jurnal! N-am mai scris demult...
Imi cam pierd memoria... in timpul zilei, in vreme ce merg cu masina, merg pe jos sau astept, observ unele lucruri interesante si imi pun intrebari, gasesc raspunsuri iar pana seara cand ajung la Han le uit... nu mai apuc sa le consemnez. Nu tin minte unde am lasat surubelnita cu 2-3 minute in urma, sau ce am facut azi dimineata? In schimb, ma trezesc cu amintiri foarte vechi ce ies la lumina, din adolescenta sau din copilarie, cu lux de amanunte de parca nu demult s-ar fi intamplat... Cu cat ma straduiesc mai mult sa tin minte cu atata uit mai repede!

Azi am spalat geamurile la balcon, sunt destul de mari, a trebuit sa ma urc pe pervaz ca sa ajung pana in capat, scula aceea speciala de curatat geamurile cu coada lunga a lasat numai dire si urme... A, apartamentul e la etajul 1, dar tot mi-e un pic teama ca as putea cadea. Pe urma am montat chiuveta in blat, am pus aragazul la loc si un set de suporti pentru un raft intr-o nisa. Am sperat ca terminam saptamana asta, dar acuma sper sa nu ne apuce Craciunul!

Eh, asta e... daca e!

Trimis de: Erwin pe 17 Sep 2006, 10:08 PM

Uneori ma trezesc vorbind in paralel cu oamenii, de la o vorba sau o expresie imi fuge gandul in alta parte, zic ideea respectiva iar ei continuand-o pe a lor ajungem sa vorbim deodata despre doua chestii diferite... pe unii ii enerveaza, altii o fac si ei asa ca ma inteleg mai bine cu acestia din urma...

Trimis de: nefertiti-old pe 17 Sep 2006, 10:12 PM

Trimis de: Erwin pe 17 Sep 2006, 10:26 PM

nefe, de ziua ta bantui prin han? un pahar de sampanie in sanatatea ta!

Trimis de: Erwin pe 17 Sep 2006, 11:51 PM

totul tine de perspectiva pe care o ai asupra lucrurilor... iata un exemplu:
m-am straduit intodeauna sa am ordinea in minte si mai putin in jurul meu, asa ca in general sunt un "imprastiat"... chiar daca lucrurile par risipite si arata dezordonate, faptul ca tin minte locul fiecaruia imi ajunge sa cred ca e destula ordine, dar pe cei care tin ordinea in exterior ii exaspereaza... si, atunci cand ma apuc sa fac ordine curata, sa nu mai ramana nimic la vedere sau nealiniat, in urmatoarele zile nu mai gasesc cutare sau cutare lucru, am uitat unde e noua locatie ordonata...

pe de alta parte, sunt un om strangator, ma despart cu greu de lucrurile adunate in scopuri incerte... imi vine cate o idee sau imi propun sa fac ceva practic in cadrul vreunui hobby, adun materiale, piese, documente si le pun la pastrare "pentru cand voi avea timp"... n-am niciodata timp destul cat as vrea si dupa o vreme ma vad nevoit sa renunt la ele... pentru ca spatiul e limitat si "presiunea" tot creste, creste si presiunea psihologica asupra mea... pe de o parte pentru ca ma vad nevoit sa renunt la hobby-urile respective, unde gaseam satisfactia corespunzatoare, iar pe de alta parte din cauza ordinii exterioare impuse impotriva vointei mele...

si uite asa se consuma neuronica inutil, de aia ne nastem cu miliardele alea de neuroni, sa mai ramanem cu cativa pana traim...

Trimis de: Erwin pe 18 Sep 2006, 12:37 PM

viata e simpla daca o lasam sa curga in voia ei, dar noi, cei carora ne place sa ne complicam inventam mereu judecati si motive pentru care nu putem lasa lucrurile asa, vrem sa ne afirmam liberul arbitru si vointa de putere incercand sa controlam totul, chiar si ce nu poate fi controlat in mod obisnuit... inevitabil scapa de sub control iar asta ne scoate din sarite, stressul acumulat ne face sa gresim, greselile produc complicatii suplimentare si izbutim cu greu sa le dregem. Ne dezvinovatim singuri in baza acelor motivatii de la inceput si a vesnicei scuze ca "nu exista alta cale" Pai da, nu mai exista alta cale din moment ce ne-am luat avant pe alta partie, in loc s-o alegem pe cea lina, mai potrivita cu puterile si experienta noastra, am luat-o spre cea mai dificila... Unii dau vina pe soarta, altii pe supranatural, altii admit si isi autoimputa greselile, dar in loc sa invete ceva din asta continua sa-si complice inutil existenta...

Trimis de: Erwin pe 19 Sep 2006, 11:42 PM

Alegem sa traim sau traim sa alegem?
Pare o intrebare fara sens... evident ca nu alegem sa traim daca ne gandim la nastere, caci viata ne este data inainte de a avea constiinta de sine si nu este o chestiune optionala, eventual putem alege sa punem capat vietii desi este nenaturala aceasta decizie, dar daca ne gandim la modul cum traim atunci lucrurile devin complicate: trebuie dezlegate si analizate toate firele impletite ale trairii, ce inseamna a trai, care sunt modurile existentei, care sunt restrictiile impuse din afara, care sunt posibilitatile noastre si asa mai departe...

Una dintre distinctiile in cauza se refera la a trai "din plin" viata sau de a asista contemplativ la curgerea ei. Inseamna implicarea subiectului in controlul actiunilor, manifestarea vointei de putere (will to power-Nietzsche) si ce vroiam sa scot in evidenta aici, trairea senzatiilor, a evenimentelor si a influentei lor psihologice, cu luciditate si concentrare maxima care dau sentimentul de plinatate, de absorbtie a lumii exterioare fara a uita de sine, de implinire atunci cand reusim dar si de dezamagire atunci cand nu reusim, sentimentele sunt acute si clar definite in functie de situatia momentului. Aici se intampla ca gustul si intensitatea trairilor sa catalizeze el insusi noi trairi, ne face sa cautam intentionat aceasta senzatie de putere pe care ne-o da controlul si putem ajunge dependenti de el, de puterea ca un drog, incercam sa controlam si lucrurile aflate in afara posibilitatilor noastre, incepem sa manipulam cauzele sau sa luam decizii pentru altii si atunci deja traim ca sa alegem...

Trimis de: exergy33 pe 20 Sep 2006, 05:34 AM

Trimis de: Erwin pe 20 Sep 2006, 12:32 PM

Trimis de: Erwin pe 22 Sep 2006, 12:32 AM

Zilele trec greu... serile trec prea repede! iar e noapte si bantui pe han in loc sa dorm... o sa dorm ziua, sa recuperez!

Trimis de: Erwin pe 22 Sep 2006, 03:53 PM

Azi sunt trist... n-am fost asa de dimineata, dar uite, se intampla lucruri care ne scapa de sub control, oricat am invoca puterea ratiunii... si, cand inevitabilul se produce devenim tristi... suferinta ia locul starii obisnuite adesea si nu pare ceva iesit din comun, dar cand suferinta te loveste in moalele capului cand esti intr-o stare vecina cu fericirea nu iti mai vine asa usor... n-a zis nimeni ca exista iubire scutita de suferinte dar cand esti "pe val" pare a fi imposibil, suferinta nu ne-o dorim nici unul dintre noi. Atunci, de ce ne pierdem increderea? De ce lucruri nesemnificative nu pot fi invinse de iubirea "care invinge orice"? De ce aparentele devin certitudini, iar certitudinile se naruie pentru o neintelegere? Cu asta nu ma pot impaca.

Trimis de: Kristin pe 22 Sep 2006, 04:12 PM

Trimis de: Erwin pe 22 Sep 2006, 10:49 PM

Kristin:

Trimis de: Erwin pe 22 Sep 2006, 11:49 PM

Candva eram convins ca orice trebuie gandit, chiar si in iubire trebuie sa primeze ratiunea... dar am invatat ca judecatile strict rationale nu sunt bune, ca sentimentele sunt mai importante intr-o relatie, chiar acesta e rostul lor! Oricat ai intoarce pe o parte sau alta o problema sufleteasca, tot partea emotionala a mintii gaseste solutia cea mai potrivita... Poate ca a actiona dupa instincte sau intuitie nu poate fi motivat rational, dar asta nu inseamna ca ar fi fundamental gresit. Cred ca mintea trebuie sa foloseasca ambele parti, cea rationala si cea emotionala in orice judecata, pentru ca partea rationala se ocupa de lucrurile cuantificabile, concrete, logice, cognoscibile iar partea emotionala se ocupa de lucrurile ce se sustrag logicii, masuratorilor sau sunt misterioase, unice, incomprehensibile... Lumea exterioara, realitatea, nu poate fi interpretata sau modelata in intregime din cauza relativitatii in cunoastere, a limitelor si constrangerilor de toate felurile ce ne definesc existenta si atunci in timpul judecatii partile necunoscute sunt identificate prin concepte vagi, prin impresii, ipoteze, credinte... Mintea poate opera astfel de concepte fara sa intre in impas logic in cazul unor probleme cu prea multe necunoscute, ba chiar gaseste solutii. Cred ca partea emotionala e capabila de asta, de aici vine intuitia, aici se nasc ideile nastrusnice dar valabile, care in partea rationala lipsesc, acolo sunt doar ideile clare si determinate de cunostintele anterioare, bazate pe logica si pe experienta...

Trimis de: Erwin pe 25 Sep 2006, 12:11 PM

Nu mai sunt sigur de cunoştinţele mele din şcoală şi din vremea aceea, încă de pe atunci mi-am pus întrebarea care este valabilitatea lor în condiţiile în care progresul cunoaşterii ne împiedică mereu să le "batem în cuie"... m-am opus la rigiditatea conceptelor şi concepţiilor unor oameni precum şi la ideea lor că aş avea eu însumi prejudecăţi şi fixuri... nu îmi plac fixurile, obişnuinţele şi monotonia, le practic pentru o scurtă vreme şi apoi mă apucă plictiseala, caut ceva nou mereu. Cred că e normal şi sănatos aşa, sa te adaptezi mereu la nou, nu să te cramponezi de ceea ce ştiuseşi până atunci... totdeauna s-a dovedit că realitatea e mai complexă şi mai subtilă decât putem noi s-o înţelegem şi nimic nu este veşnic, totul curge...

Trimis de: Erwin pe 4 Oct 2006, 12:17 AM

iar n-am scriat demult p-acilea...

ce să-i faci, viaţa reală e mai importantă şi mai acută decât cea virtuală... şi am trăit din plin în ultima vreme, nu mă pot plânge (niciodată!) de plictis!

învăţ lucruri noi, de pildă cât de mult te poate schimba o relaţie sănătoasă după un şir lung de relaţii nesănatoase... încep să vad lumea mai limpede şi asta doar pentru că am posibilitatea să fiu eu însumi, să pun în practică confucianismul la care subscriu (abia după ce am citit câte ceva din Confucius mi-am dat seama că eram de dinainte adeptul lui, fara s-o ştiu...), să fiu sincer cu mine însumi şi să-mi recapăt deplina încredere...

e greşit să ne lăsăm conduşi de oamenii pe care îi iubim şi la fel de greşit e să încercăm să îi conducem, relaţiile master-slave nu pot fi constructive şi nici satisfăcătoare, mereu unul e sus si celălalt e jos, funcţionează pe o bază solidă, dar nesănătoasă şi mai devreme sau mai târziu se vor destrama... eu cred că pot exista şi relaţii de egalitate, când există încredere şi toleranţă reciprocă, putem duce o astfel de relaţie aproape de perfecţiune, dar marea dilemă e nesiguranţa... oamenii caută stabilitate, înţelegere, apropiere şi uită adesea că acestea sunt relative, că fiecare avem zile mai bune şi zile mai rele, zile când totul pare simplu şi clar sau zile când e complicat şi greu să-l înţelegi pe cel de lângă tine... nu putem avea certitudini destule ca viaţa să fie previzibilă şi să ne facem planuri fixe... e mai bine să trăim cât de bine putem acum şi pentru viitor să ne acordăm o marjă suficientă de risc, căci totul curge şi e trecător ca timpul, viitorul e sorbit de prezent şi înghitit de trecut...

Trimis de: exergy33 pe 4 Oct 2006, 06:21 AM

Trimis de: Erwin pe 5 Oct 2006, 12:06 AM

mulţumesc, exergy! se poate spune şi aşa:

Trimis de: Erwin pe 12 Oct 2006, 12:14 AM

"Cât de sărac e acela ce nu poate să spună:
Sunt beat mereu de vinul tare al iubirii!
Cum poate el să simtă în zori uimirea firii"
Omar Khayyam

"Beat" fiind, mă lansez în imaginaţie, în situaţii ipotetice de genul "ce aş face dacă..." şi evident că greşesc închipuindu-mi că aş reacţiona într-un fel sau altul, de bună seamă că aceste lucruri, chiar dacă se întâmplă, foarte rar s-a nimerit să coincidă cu ipotezele... Momentul schimbă adesea datele de intrare ale ipotezei... Nimic nu se mai potriveşte cu scenariul premeditat şi atunci exerciţiul rămâne un simplu joc de imagini posibile dar niciodată manifeste. Totuşi, acordăm adesea destul de multă importanţă acestor scenarii şi, în funcţie de situaţie, ni se întâmplă să suferim din cauza lor...

Suferinţele sunt cel mai uşor de stârnit, e suficientă o neînţelegere măruntă... Şi sunt cu atât mai mari cu cât oamenii implicaţi ne sunt mai dragi... de ce cu cât îi iubim mai mult cu atât îi rănim mai tare? Doar intenţia era bună, e de neimaginat să fi fost rea...

De ce?

Trimis de: Hashaspire pe 12 Oct 2006, 10:33 AM

Erwin...

Am comandat ceva, că am vazut că ţi-e frig:


(vesta aia pe care o ţine în mână - e a ta. Fugi şi îmbrac-o!)

Trimis de: Erwin pe 12 Oct 2006, 11:28 AM

Hash, mulţu' de vizită şi de vestă...

adevărul dragii mei, este că iubirea adevărată este mai presus de aceste neînţelegeri despre care vorbeam şi altadată... iubeşti cu toată fiinţa ta întreaga fiinţă a persoanei iubite, cu toate imperfecţiunile şi lucrurile bune deopotrivă...
iar ăsta este cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat în ultima vreme, să reînvăţ lucrurile astea, uitate în timp ce deveneam cinic, frustrat sau refulat... m-am regăsit pe mine însumi, cel adevărat, în oglinda unui suflet şi ăsta este un fapt preţios ca însăşi viaţa...

Trimis de: Kristin pe 12 Oct 2006, 11:31 AM

Ce frumooooooooooooos !!

Trimis de: Frisky pe 13 Oct 2006, 12:55 AM

Trimis de: Erwin pe 13 Oct 2006, 09:41 AM

Kristin, Frisky, mulţu' de vizită şi de vers!

Fractalii nu sunt "ai mei", sunt "ai tutulor"!

Trimis de: Erwin pe 15 Oct 2006, 03:11 PM

Dialog

Pe valuri, gandul meu
Mangaie tacerea marii
E vantul greu
De soapta iubirii...

Ma gandeam iubite
Sa iti dau de stire:
E a mea iubire
Din vise neciobite...

Trimis de: Fantasee pe 15 Oct 2006, 03:28 PM

Trimis de: Erwin pe 15 Oct 2006, 07:44 PM

Fantasee, am constatat ca, daca reusesti sa faci oamenii sa viseze destul incep sa se mai "destupe" la minte!
Iti multumesc si tie ca ai trecut pe aici!

Trimis de: Frisky pe 16 Oct 2006, 07:12 PM

Erwin

Daca tot am ajuns aici si, inca imi rasuna in urechi poezia lui Michelangelo, adaug si eu un vers nou apropo la cele de mai sus :

" Tu-mi dai ce te inalta totdeauna
si-mi ceri doar ceea ce nu am sa-ti dau."

...asta ce-i dupa parerea ta? L'as fi intrebat pe Michelangelo, da'i ocupat cu nemurirea ...

La cat mai multi fractali!

Trimis de: Erwin pe 16 Oct 2006, 11:33 PM

Frisky:
Buna seara!

Trimis de: Frisky pe 17 Oct 2006, 09:54 PM

Erwin

Eu m-am gandit la altceva. Poezia este non-finita, un distih ( parca asa se numeste), versurile sunt de sine statoare...nu le-am "smuls" din context. As spune ca mai degraba efortul lui Michelangelo se consuma in a integra simturile in rosturile mintii ("te inalta totdeauna"), dar asta inseamna sa le lipseasca de viata ("si-mi ceri doar ceea ce nu am sa-ti dau"). Ca sa obtii desarvarsirea in arta inseamna, uneori, sa-i rapesti originalului suflarea, cu alte cuvinte...de bebelus!

Zile frumoase in continuare!

Trimis de: Erwin pe 17 Oct 2006, 10:08 PM

Trimis de: Erwin pe 21 Oct 2006, 02:19 AM

m-am jucat candva
nici nu visam ca poate
fi asa iubirea

Trimis de: Frisky pe 28 Oct 2006, 11:21 AM

...ce liniste-i pe aici...echooooo...

Ti-am citit ultima creatie si m-am gandit sa vin si eu cu ceva ( poate asa universul fractal isi continua expansiunea )

Inlocuiesc prin
zambet cuvintele
nerostitului chin.

Trimis de: Erwin pe 29 Oct 2006, 12:49 AM

Bună Frisky, ... păi mă lăsaşi singur să bat câmpii despre Michelangelo...

... niste Haiku pentru... expansiune

Raze senine
plăcute atingeri
de frunze prin păr

Oniric în zbor
sărut etern, iubito,
îmbraţişare.

Dimineţile
sunt reci fără zâmbetul
şi privirea ta...

Imaginarul
perdea de fum şăgalnic
împlinit acum...

mulţumesc de trecere, bine că m-ai tras de mânecă, era să mă pierd într-un vortex ceva mai încolo, pe unde nu se plictiseşte lumea deloc, mai bine aici unde e linişte şi pace, nu?
... punem de-un picnic?

Trimis de: Frisky pe 29 Oct 2006, 04:49 PM

Da' prolific ai mai fost...in haiku, evident...
Ne mai vedem! Zile pline de inspiratie iti doresc!

Trimis de: Erwin pe 1 Nov 2006, 08:29 AM

Zilele alea pline de inspiraţie se lasă aşteptate... iarăşi mi-au venit idei în cursul zilei şi până seara le-am uitat! Lecitina!

Văd că e la modă, mai nou, umblatul în parpalace şi paltoane, uite, soarele străluceşte şi nu mai vezi pe nimeni în tricou, pantaloni scurţi, nici urmă de picioare... pauză până la primăvară când se dau ceasurile îndărăt

Trimis de: Erwin pe 6 Nov 2006, 12:25 AM

uff! se pare că am căpătat o durere de cap odată cu fulgii de zăpadă care mi s-au topit in creştet...

Mi-am dorit foarte mult intalnirea cu cineva dincolo de realitatea asta atat de cruda sau de insipida. Am vrut sa fiu cu o persoana fascinata de nimic.

"Nu mă pot gândi la nimic". A fost primul meu eseu. Trebuie să caut caietul ăla şi să-l transcriu... Ciudat, păream mai matur atunci la 17 ani decât acum!

Trimis de: exergy33 pe 6 Nov 2006, 06:51 AM

Trimis de: Erwin pe 7 Nov 2006, 01:13 AM

... azi am vorbit la telefon cu un tip ce se numea Ervin am avut aceeasi senzatie ca şi atunci când vorbesc cu un tiz al numelui adevărat...
interesant că, dupa o vreme, nick-urile alese ni se insinueaza în eul personal ca şi când ar fi nişte nume adevărate... chiar la intalnirea forumistă mi s-a părut natural să fiu apelat ca Erwin, deşi m-am prezentat cu prenumele adevărat...

apropo, voi când aţi luat seamă de prenumele vostru?

mai demult exergy ne vorbea despre prima ei amintire... cam pe la vârsta la care ea îşi căuta prima amintire, cu aproximatie de câţiva ani, eu căutam să-mi amintesc când mi-am dat seama prima oară că eu sunt cel strigat pe numele respectiv şi că alţii au alte nume, că nu-i cheamă numai "mama", "tata", "nana", (sorei mai mari îi ziceam "nana" ) ş.a.m.d....

prenumele mi-a plăcut, însa numele de familie mai puţin şi asta pentru că majoritatea oamenilor au tendinţa să-l pocească, crezând că e totuna cu sau fără diacritice, aş fi preferat un nume comun...

Trimis de: tikky pe 7 Nov 2006, 01:21 AM

mi se pare atât de ciudat când la o întâlnire mi se spune "tikky"....cred că îmi place mai mult prenumele meu din certificatul de naştere.

Trimis de: Erwin pe 9 Nov 2006, 12:20 AM

tikky, ai şi prenume care nu sunt în certificat?

Trimis de: Don Quijote pe 13 Nov 2006, 07:51 AM

Inca o data multumiri pentru statul in ploaie si frigul indurat aseara.

Trimis de: Erwin pe 21 Nov 2006, 02:33 AM

Trimis de: Erwin pe 23 Nov 2006, 02:53 AM

HAIKU

Până nu pierde
Vraja zborului sub stea
Cântecul de nai

Trimis de: Erwin pe 25 Nov 2006, 01:11 PM

Bună ziua Han!
Azi e zi "aniversară" pentru că implinesc chiar acum 1000 postări pe Han... Am venit acum exact 11 luni fără o zi, adică în 26 decembrie 2005, a doua zi de Crăciun... E vreme de bilanţ, mi-a plăcut aşa de mult de la bun început aici, încât am devenit dependent de han, hanul a luat locul filmelor sau emisiunilor de la TV, mi-a ocupat într-un mod plăcut timpul liber (şi aşa puţin), ba chiar s-a extins şi în timpul în care ar fi trebuit să fac altceva, să ma ocup de slujbă, de casă sau mai ştiu eu ce altele... Am trecut şi prin emoţii puternice alături de prietenii virtuali, am cunoscut pe viu câţiva la întâlnirile forumistice, am descoperit persoane interesante printre muşterii pe care îi urmăresc, cu unii m-am împrietenit, alţii mă citesc sau chiar mă simpatizează fară s-o ştiu, am fost deschis şi direct, glumeţ sau trist, ca fiecare dintre noi, am fost primit cu căldură, atmosfera de la han mi-a priit, chiar dacă mai trage curentul prin unele odăi şi m-au luat durerile de cap câteodată, în mare, pot spune că hanul este un loc primitor, plin de surprize şi de oameni deosebiţi, plăcuţi şi inteligenţi, un loc unde am găsit deopotrivă răspunsuri şi întrebări fără răspuns, nebănuite comori de înţelepciune, virtute, artă... dar şi plăcute jocuri, distracţie şi relaxare în Poiană, informaţii pertinente sau pur şi simplu comunicare...

Dragii mei, sper ca totdeauna să vă găsesc mereu cu bine la han, să fiţi voioşi şi sănătoşi, să aveţi parte de lucruri bune în viaţă şi pe han!

Erwin

(plec puţin...)

Trimis de: Frisky pe 25 Nov 2006, 01:27 PM

...niste floricele pentru asa un eveniment! As fi venit cu un haiku sau o vorba de duh pe deplin meritate de un ratacitor ca tine, dar inspiratia m-a "tradus" in weekendul asta... Iti doresc numai lucruri bune si cat mai putine dureri de cap!

Trimis de: contraste pe 25 Nov 2006, 02:00 PM

Cu drag alături de tine!
La cât mai multe postări!

Trimis de: nefertiti pe 25 Nov 2006, 10:22 PM

Şedere plăcută în continuare!

Trimis de: Erwin pe 25 Nov 2006, 10:38 PM

Bună seara Frisky, Contraste şi Adina!
Mulţumesc de urări!

Trimis de: exergy33 pe 26 Nov 2006, 10:02 AM

Drumul care sa te duca spre postarea cu numarul 2000!
... bineinteles ca e un drum fractalizat

Trimis de: Erwin pe 27 Nov 2006, 11:25 AM

Apropo de fractali, ieri mă gândeam că de fapt, nu există ordine/dezordine ci numai fractali infăşuraţi/desfăşuraţi ... dacă linia dreaptă e o geodezică în spaţiu (de fapt e tot o curbă, dar într-un spaţiu multidimensional) atunci ea e un caz particular de fractal, complet înfăşurat (nu i se văd nici una din formele sinuoase din care este format) ca şi când priveşti o sfoară bine întinsă (ea are o săgeata imperceptibilă datorită gravitaţiei)... nu există linii drepte decât în imaginaţia noastră şi în geometria euclidiană care este o aproximare a realităţii...

mai îmi trece prin minte că nici spaţiul-timpul nu există obiectiv, e doar o reprezentare simplistă pe care o avem noi din cauza modalităţilor prin care achiziţionăm informaţii din lumea externă...

totul curge, există numai ipostaze, procese, mişcare... toate sunt iteraţii într-un mediu fractal (înfăşurarea şi desfăşurarea fiind aici în sensul lui Bohm) la nivel cuantic

Trimis de: Erwin pe 29 Nov 2006, 06:26 PM

nu mă lasă aştia, dom'le, să dorm... am pus telefonul pe "intâlniri" şi când m-am trezit : "10 apeluri pierdute"

Trimis de: Erwin pe 30 Nov 2006, 02:16 AM

dor...a
dor...e
dor...i
dor...o
dor...u
dor...ă
dor...î

DOR...M ca să-mi trimit dor...ul să viseze dor...inţa

Trimis de: Frisky pe 1 Dec 2006, 03:09 PM

TE dor tare vocalele?! Lasa consoanele sa-si faca datoria. s-ar putea sa iasa niste cuvinte minunate, cuvinte ce-ti vor alina dorurile fractalizate.

Trimis de: Erwin pe 1 Dec 2006, 10:04 PM

dor... tare!

dor...b
dor...c
dor...d
... să le lăsăm pe astea...
dor...f
....
dor...m
dor...n...a ... na, totuşi cu vocale iese ceva mai bine!
...
dor...sal
...

mi-a scăpat ceva?

Trimis de: Frisky pe 3 Dec 2006, 06:22 PM

dorul de duca...

Trimis de: Erwin pe 3 Dec 2006, 07:47 PM

o zi propice pentru o răceală zdravănă... aşa că am stat în casă cu cornu' în pernă

Trimis de: Erwin pe 3 Dec 2006, 11:33 PM

azi ne jucăm cu fractalii
http://imageshack.us

Trimis de: Erwin pe 3 Dec 2006, 11:34 PM

chenarul mărit:
http://imageshack.us

Trimis de: Erwin pe 3 Dec 2006, 11:36 PM

si tot aşa:
http://imageshack.us

Trimis de: Erwin pe 4 Dec 2006, 12:03 AM

pornind din alt punct:
http://imageshack.us

Trimis de: Erwin pe 4 Dec 2006, 12:04 AM

marim chenarul:
http://imageshack.us

Trimis de: Erwin pe 4 Dec 2006, 12:06 AM

şi ajungem la:
http://imageshack.us

Trimis de: Erwin pe 4 Dec 2006, 12:13 AM

hmmm, nu sunteţi curioşi să vedem dacă pata aia mică, neagră din colţul dreapta sus e... ce bănuim noi că e?

ia să vedem...

Trimis de: Erwin pe 4 Dec 2006, 12:17 AM

iată! aţi ghicit!

http://imageshack.us

Trimis de: Erwin pe 4 Dec 2006, 12:30 AM

iar dacă mergem pe crăpătură...

http://imageshack.us

sigur nu e un lac de acumulare văzut din satelit?

Trimis de: Erwin pe 4 Dec 2006, 12:45 AM

şi la final, vă las pe pajiştea verde să meditaţi...

http://imageshack.us

la adâncimea visului, la ramurile amintirilor sau la depărtarea dorului...

Trimis de: Frisky pe 4 Dec 2006, 10:33 PM

Culori tari si joaca de-a fractalii...nu se sperie dorul oare? Dorul nu-i haotic, Erwin? Haosul presupune si el, pana la urma, o ordine precum fractalii?

Trimis de: Erwin pe 5 Dec 2006, 12:39 AM

Bună seara Frisky!
Dorul să fie haotic? Cred că se poate spune şi aşa... din cauza sentimentelor minunate, frumoase, contradictorii sau confuze în acelaşi timp, care ni se zbuciumă în suflet ieşind la iveală ba , ba sau câteodată sau şi multe combinaţii ale acestora...

În mod sigur fractalii sunt responsabili de o anumită ordine în haos! De pildă în atmosferă, vremea e haotică, dar există atractorii stranii (care sunt tot fractali) după care se petrec fenomenele meteorologice... asta pentru că definiţia haosului în matematică e uşor diferită de concepţia comună pe care o avem despre haos... de obicei asociem haosul cu probabilităţi egale ale particulelor de a se afla în orice stare posibilă = aleatoriu pur, dar există şi un haos deterministic când particulele se supun unor legi fizice (dinamica fluidelor de pildă) şi a căror comportament poate fi prezis cu suficientă precizie folosind aceşti atractori şi fractali.

Trimis de: Erwin pe 5 Dec 2006, 01:34 AM

dungile şi petele de pe blana animalelor sălbatice sunt şi ele rezultatul unor fractali: zebrele, girafele, tigrii şi leoparzii

Trimis de: Erwin pe 7 Dec 2006, 02:47 AM

am suflat să alung norii ce s-au abătut asupra ta şi vorbele de iubire nu le poate lua vântul căci nu vântul le-a adus ci sufletul

http://imageshack.us

dansează cu mine

Trimis de: Frisky pe 7 Dec 2006, 07:41 PM

Frumoasa sala de dans! Cine stie cati domni si domnite au plutit printre coloane, ametiti de muzica si...iubire ...vai, da' ce se petrece in curtea palatului...

http://imageshack.us

Acesta a fost un...HAPPY DANCE!

Trimis de: Frisky pe 9 Dec 2006, 07:53 PM

http://imageshack.us

Pofta buna!

Trimis de: Erwin pe 10 Dec 2006, 02:27 PM

aaaawwwwwww! Mulţumesc, Frisky, imi lasă gura apă după aşa plăcintă...

... sper totuşi că nu e plăcinta din "American Pie"...

Trimis de: Frisky pe 10 Dec 2006, 04:20 PM

...la o adica...Ce sa fac daca n-am gasit poale-n brau...

Trimis de: Erwin pe 13 Dec 2006, 02:49 AM

eiii, azi am luat-o cam în serios cu mobilierul... aşa că nu prea o să ma vedeţi pe aici aşa des ca altădată... Frisky, nu vrei să-mi ţii locul, te rog?

mă grăbesc să fie gata de sărbători... o să vă arăt pe urmă ce am lucrat!

Trimis de: exergy33 pe 13 Dec 2006, 05:53 AM

De la fractali , la poezie ... si apoi la mobilier ... intortocheate mai sint drumurile creatiei .
Vezi ca ai facut o promisiune publica aici .
daca nu-ti va iesi asa cum ti-ai dorit, oare vei mai pune fotografii ?

Spor la lucru!

Trimis de: Erwin pe 14 Dec 2006, 12:00 AM

Bună seara, exergy!
păi aşa mă ştii tu pe mine? eu zic că trebuie să iasă bine, că doar e prima dată când fac mobilă!

Trimis de: Erwin pe 16 Dec 2006, 12:50 AM

când închid ochii văd numai plăci, cote, pătrăţele, dreptunghiuri şi linii... nu se potrivesc 63 de plăci în patru coli?... nu-i nimic, vedem care plăci se pot face din cealaltă culoare... rafturile din interior? aham! ... cam greu, permutări, calcule optimizate, mai rămâne o placă afară... uff, nu e vreme de pierdut, hai s-o luăm de la'nceput!

să vă desenez?

Trimis de: Erwin pe 17 Dec 2006, 01:58 AM

de ce mi-e lene să îmi pun căştile şi să ascult muzică cu toate că ştiu că muzica e perfectă pentru relaxare şi chiar îmi place să lucrez pe muzică?

mă simt mai bine ascultând muzica preferată... dar mereu n-o am la îndemână... trebuie să fac ceva ordine!

Trimis de: Erwin pe 17 Dec 2006, 04:25 AM

preview:
http://imageshack.us

Trimis de: Frisky pe 17 Dec 2006, 06:54 PM

Erwin,

O mână de ajutor?! Combinaţii de D2 cu B1, B2, B3, CR cu B4...ăăăă...voila!

http://imageshack.us

Succes pe mai departe!

Trimis de: Erwin pe 17 Dec 2006, 10:54 PM

mulţu' Frisky! am să te las să potriveşti tu piesele şi să vedem ce iese pe urmă... dar tare mi-i teamă că în loc de mobilă va ieşi o căsuţă drăguţă pentru păpuşi şi căţeluşi drăguţi!

edit later:
dar să ştii că mi-ar plăcea să locuiesc în ea!

Trimis de: Erwin pe 21 Dec 2006, 12:53 AM

TEHNOLOGIA MOBILEI DIN PAL for dummies

...azi am asamblat sertarele şi am mai finisat nişte plăci... deja m-am specializat în lipirea cantului şi tăierea marginilor operaţii care necesită scule speciale:

- un dispozitiv de fixat plăcile la 90 grade - cu ăsta am început azi, confecţionat din 3 bucăţi de PAL prinse în unghi drept pe cele trei axe: X,Y,Z
- un călcător de rufe - cu el se lipesc canturile în lipsă de presă caldă sau pistol cu aer cald
- o pilă - cu care se taie marginile de la canturi (cantul are 22mm laţime iar placa 18) poate vă întrebaţi de ce nu folosesc un cuţit? nu e bun, taie şi ce nu trebuie... pila însă trebuie ţinută într-un anumit unghi faţă de placă, pe cant, se trage şi se apasă simultan de-a lungul marginii... mai greu a fost la primele că nu ştiam care e unghiul potrivit... azi l-am găsit şi treaba merge rapid acum...

după sertare, m-am pus să asamblez picioarele la placa de baza a dulapului iar mâine continui cu restul... că se făcuse demult ora mesei, şi masa nu-mi dădea nimic de mâncare!

Trimis de: Erwin pe 23 Dec 2006, 02:31 AM

TEHNOLOGIA MOBILEI DIN PAL for dummies II

- am cumpărat şarniere, şuruburi, colţare...
- azi am terminat de asamblat dulapul şi masca de chiuvetă, mai am doar să pun uşile...
- pentru montarea şarnierelor am făcut un set de două şabloane din tablă de OL ce-o fi de 1mm# ca să pot da găurile la marele fix...
- găurile frezate de fi 35 cred că va trebui să le dau afară ca să nu umplu apartamentul de rumeguş...
- am inventariat o parte din plăcile din lotul 2 pentru hol şi living, alea mari, sunt toate
- mâine mă apuc de dulapul mare de pe hol... să văd cum o să ma mişc cu plăcile de 2000/600 şi unde le pun pe celelalte după ce locul e ocupat de dulap
- restul după Crăciun

Trimis de: passenger pe 23 Dec 2006, 03:15 PM

Trimis de: Don Quijote pe 23 Dec 2006, 03:57 PM

In prag de Sarbatoare, sa-ti pui o cetina verde si un fir de lumina la fereastra, sa aduni in inima bucurie si liniste si sa te bucuri alaturi de cei dragi de Noaptea Magica.

Trimis de: nefertiti pe 24 Dec 2006, 11:14 AM

Fractal Christmas.

Trimis de: Erwin pe 25 Dec 2006, 12:27 AM

Mulţumesc din suflet, Adina, DQ şi Passenger! Şi vouă să vă aducă Moşul sănătate cu carul şi bucurii cu sacul!

TEHNOLOGIA MOBILEI DIN PAL for dummies III

... după un tur de forţă, luptând cu răceala şi cu rumeguşul care tindea să se împrăştie prin toată casa, au ieşit dulapul din balcon, masca de chiuvetă şi un dulap mare pe hol (cel mai greu obiect din serie) pe care l-am şi umplut să facem loc pentru brad...

Dulapul mare l-am asamblat culcat, cu faţa în jos, mai întâi baza, apoi lateralele şi topul iar la mijloc un perete despărţitor, pe o parte vor fi rafturi iar pe cealaltă umeraşe, am fixat o întăritură la 2 treimi de bază ca să nu se aplece pe o parte când deasupra lui va mai fi pus un dulap mic, apoi am fixat spatele dintr-o foaie de PFL, care era puţin prea înaltă, am tăiat-o uşor cu un cutter

dulapul din balcon a rămas fără uşă, s-ar lovi în robinetul cu termostat (măsurătoarea iniţială a fost luată cu celălalt robinet obişnuit, mai mic, după ce am dat comanda plăcilor l-au schimbat... ) dar nu-i nimic, e mai şic!

erori la faza cu găuritul : nu faceţi ca mine, să cumpăraţi freză pentru şarniere din celea ieftine!... mă gândeam că fiind din oţel o să ţină măcar până fac 100 de găuri... nexam! 5,50 roni=one use! după ce am făcut 2 găuri la uşa de la masca de chiuvetă, la dulap deja erau dinţii uzaţi şi nu pricepeam de ce deviază de la axă! Următoarele o să le dau cu o freză cu vidia, profesională! Nu mai citesc pe Helmuth că o să încep să-l beştelesc! Lucrurile bune costă!

a, şi mai ceva: dacă n-ai cine să ţină de usă până o ataşezi la dulap e bună o "slugă" făcută din 3 bucăţi de plăci de 2 lăţimi diferite, prinse în U cu 2 menghine de mână:

||_ ||
||||||<###===
||||||
||||||
------------------------------
e indicat ca placa din mijloc să fie exact de înălţimea pe care va sta baza uşii.


ce păcat că nu am aparat foto! poate îl găsesc pe cel cu film şi până la anul le developez şi le scanez...

Trimis de: tikky pe 25 Dec 2006, 01:48 AM

m-a rugat Moşu să-ţi las un brăduţ
Crăciun fericit, Erwin!!

Trimis de: Erwin pe 26 Dec 2006, 11:49 AM

Azi se împlineşte un an de când am pătruns în acest mic univers Hanul Ancuţei... Am mai fost pe alte forumuri, ocazional, dar nici unul nu m-a pasionat şi le-am abandonat cu totul, aici am găsit deopotrivă căldură prietenească, idei interesante, dezbateri aprinse, joacă şi poezie... oameni minunaţi cu care m-am împrietenit, mai timid la început, cu mai mult curaj apoi, şi nu trece nici o zi fără să citesc măcar ceva pagini, chiar dacă timpul nu-mi permite să şi scriu... Am devenit dependent de Han, ca şi cei mai mulţi de aici a căror prezenţă este constantă, ba chiar am adus şi pe alţii aici, n-au prins toţi rădăcini... Am cunoscut pe viu câţiva forumişti la întâlnirile de la Timişoara, ne-am împrietenit şi probabil vor mai fi întâlniri... În tot acest timp, viaţa mea reală m-a făcut să trăiesc un an plin, cu evenimente şi decizii importante, mici ecouri au apărut şi aici din când în când... Au fost necazuri şi lucruri bune şi clipe fericite, n-am avut vreme de plictiseală...

Vă mulţumesc pentru trecere şi urări şi vă doresc la toţi un călduros
LA MULŢI ANI!

şi multă SANATATE!

Trimis de: andra_v pe 26 Dec 2006, 12:01 PM

Mi-a placut acest forum pt. ca am gasit cativa useri ca tine cu o cultura filosofica. Caldura nu prea, arta de a conversa numai pe filosofie si Arhipelagul Imaginii (dupa mine, cel mai bun topic de pe Han). Am fost pe multe forumuri si, cand n-am avut cu cine discuta, le-am abandonat.

Trimis de: Fantasee pe 26 Dec 2006, 01:19 PM

La mulţi ani, Erw!

Trimis de: secunda pe 26 Dec 2006, 02:55 PM

chiar stii sa dansezi ca micutul din semnatura ta? e tareeeeeeeeeeeeeee haios!!!!

la multi ani!!
http://i60.photobucket.com/albums/h16/nicul/12august2005063.jpg

Trimis de: Erwin pe 26 Dec 2006, 11:52 PM

Mulţam de urări, şi vouă vă doresc la fel! Fiecare îşi găseşte locul lui în Han, e destul de mare şi sunt odăi pentru toate gusturile... într-o zi sunt mai pline, în altele mai pustii, cum trece lumea pe uliţă... şi câteodată e veselie mare, câteodată e linişte, altădată nori negrii trec pe deasupra... e bine că suntem obişnuiţi cu vremea schimbătoare şi trecem cu bine peste toate celea...

secunda, dacă ştiam să dansez ca şi copchiluţu' cela mă puneam în locul lui ... e un desen animat digital

Trimis de: Erwin pe 28 Dec 2006, 12:03 AM

TEHNOLOGIA MOBILEI DIN PAL for dummies IV

Ei, azi a mers parcă mai uşor, am asamblat un dulap mai mic ce vine deasupra celui mare... făcut rost de altă freză, nemţească! Altă viaţăăă! Şi aflat secretul păstrării ei ascuţite, că în PAL e ca şi când ai lucra cu ea în pământ cu pietriş! Să vă spui? Mai am trei zile în care mi-am propus să asamblez cuierul şi dulapul de pantofi, dar staţi aşa, că sunt ceva mai complicate, fiecare are dulăpioare deasupra, până la tavan! Cuierul va avea şi rafturi laterale şi dulăpioare la bază. În total mai sunt 10 uşi, cu alte 20 de şarniere... şi trebuie să mai cumpăr mânerele, suporţi pentru bara de umeraşe, cârlige pentru cuier... în holul mic mai am un dulap suspendat şi în living un corp dublu tip servantă şi unul înalt cu vitrină plus vreo trei rafturi de montat direct pe perete... de lucru pentru aproape o lună, că mai sunt şi alte treburi de făcut!

Orice lucru bun se începe cu o pauză!

Trimis de: One_Last_Dance pe 28 Dec 2006, 12:32 AM

Sarbatori Fericite si... La Multi Ani!

http://www.stinalisa.com/OnlyWish.html

Trimis de: Erwin pe 29 Dec 2006, 03:33 PM

La mulţi ani şi ţie, One_Last_Dance! Credeam că dansezi de mult în altă parte...

Trimis de: calfa pe 29 Dec 2006, 05:37 PM

La Multi Ani, Mr. win !

Trimis de: Frisky pe 30 Dec 2006, 09:33 PM

La mulţi ani, Erwin! Un an prosper într-un univers fractalizat îţi doresc ...

http://imageshack.us

Trimis de: Erwin pe 31 Dec 2006, 12:59 AM

Mulţumesc Frisky! Şi ţie îţi urez aici, că n-ai jurnal, să ai un an plin cu bucurii, sănătate şi fericire, să ai timp pentru tine şi pentru dorinţele tale, să ai linişte şi să fii la fel de jucăuşă ca şi anul acesta!

Trimis de: contraste pe 31 Dec 2006, 08:49 AM

La mulţi ani fericiţi, aşa cum tu ţi-i imaginezi!
Fie ca imaginaţia să devină realitate !

Trimis de: Erwin pe 1 Jan 2007, 10:54 PM

Mulţumesc şi ţie contraste! Să fii la fel de prolifică şi în 2007 ca până acum!
Imaginaţia e o parte esenţială a unei construcţii de orice fel ar fi... fără idei nu poţi realiza nimic concret...

Trimis de: Erwin pe 8 Jan 2007, 10:26 AM

Anul 2007 a inceput promitator! Sunt multe de facut, e drept, dar perspectiva e buna si sperantele puternice, increderea e mare si lipseste doar un pic de chef de munca...
cu un pic de indemn se rezolva, nu m-am dat inapoi de la nici o treaba, doar le-am lungit un pic... sa nu ma stresez prea tare!

Trimis de: Erwin pe 9 Jan 2007, 02:06 AM

Universul e mai mult electromagnetic decât gravitaţional, nu gravitaţia e cea care structurează materia ci ea are un rol secundar... aşa reiese din cartea pe care o citesc acum... şi se pare că are dreptate mister Colin!

Iar magnetohidrodinamica are de-a face cu plasma şi electromagnetismul iar formele structurale generate de acestea au de-a face cu... aţi ghicit! Cu fractalii!

în superclusterele de galaxii materia dominantă e formată din spirale şi filamente de plasmă iar câmpurile electromagnetice sunt responsabile pentru structurarea lor în forme fractale

Trimis de: freeman pe 9 Jan 2007, 03:00 AM

poti arata o reprezentare a lor?

Trimis de: exergy33 pe 9 Jan 2007, 12:38 PM

Erwin, ultimul tau mesaj m-a dus cu gindul la profesorul meu de fizica din facultate ... in treacat fie spus , mi-era total antipatic ca persoana fizica ... insa ii admiram felul in care preda.
Dar sa explic care este legatura intre fractalii tai si dumnealui .

In una din sedinte , cam pe la sfirsit , ne-a vorbit despre un articol recent publicat (la acea data ) , in revista Science et Vie .
Era vorba despre un experiment facut la o universitate , sau un laborator in Olanda. (Tipul isi luase doctoratul in Olanda )
Doua vergele , A si B , facute din materialul provenit de la un acelasi lingou metalic , au fost taiate cu precizie de micron in doua parti : A1, A2 si B1 , B2.
Apoi s-a incercat apropierea partilor taiate ... A1 cu B1 , A2 cu B1 , A2 Cu B1 si A2 cu B2. In acest timp era monitorizat cimpul elecrtomagnetic dintre partile taiate.
Faza care merita atentia este aceasta : in momentul cind se facea apropierea dintre A1 cu A2 si B1 cu B2 , se observa o intensitate a cimpului ... de parca cele doua bucati taiate s-ar fi recunoscut ... de parca si-ar fi dat seama ca au facut parte din unul si acelasi intreg.
Imi amintesc si acum figura transfigurata a profesorului care explica pina in amanunt experimentul ... parca ar fi explicat o minune , ceva mistic.
Singura explicatie rationala pe care au dat-o cei din laborator a fost aceea ca la baza recunoasterii partilor metalice taiate ar fi stat fractalii , mai exact fractal clusters. Ca organizarea materiei in forma solida respecta o equatie fractaliera ... ca doi atomi vecini , care au apartinut unuia si aceluiasi fractal , au capacitatea de a se recunoaste intre ei.
Pentru noi ,tine cont ca eram inainte de 1990, acest tip de informatii erau ceva ... amazing.

Pun punct aici .

Trimis de: Frisky pe 9 Jan 2007, 07:34 PM

Trimis de: Erwin pe 10 Jan 2007, 12:57 AM

Bine v-am găsit!

am să încerc să răspund pe rând... deşi cred că discuţia asta ar sta mai bine la "Universul este fractal?"

@Quantum:
http://en.wikipedia.org/wiki/Virgo_cluster:


O galaxie care prezintă self-similaritate este : http://antwrp.gsfc.nasa.gov/apod/ap991008.html

@exergy:

am incercat să găsesc informaţii despre fenomenul descris şi am găsit mii de pagini despre "metal fractal cluster"... e un domeniu "hot"!

@Frisky:

Martin Rees zice frumos despre fractali şi avea dreptate la vremea lui, dar cartea pe care o citeşti e cam veche... între timp s-au descoperit dark matter, dark energy care ridică probleme serioase cosmologiei clasice, bazate exclusiv (şi poate abuziv) pe gravitaţie din moment ce în natură nu numai gravitaţia este omniprezentă... În cartea pe care o citesc se pune accentul pe electromagnetism şi fractali, se oferă soluţii alternative la enigme cum sunt quasarii sau materia neagră care nu pot fi explicate în totalitate pe baza gravitaţiei... mă opresc aici, nu vreau să te zăpăcesc, copil curios ce eşti!

Trimis de: Erwin pe 10 Jan 2007, 01:19 AM

în Universul Electro-Fractal plasma este dominantă, vizibilă cu ajutorul telescoapelor cu raze X şi a radiotelescoapelor, plasma dintre galaxiile din clustere formează filamente ca nişte arce electrice, este încălzită la temperaturi înalte ca să emită acele radiaţii intense, masa calculată a plasmei dintre galaxiile din Virgo supercluster este mai mare decât masa galaxiilor vizibile optic... şi totuşi nu dă la socoteală pentru toată masa necesară ca gravitaţia singură să fie responsabilă pentru mişcarea materiei în cluster, mai există dark matter acolo... dar dacă ar conta şi câmpul electromagnetic (exclus de Einstein în faimoasele sale ecuaţii) lucrurile stau puţintel altfel... Colin Hill zice că e vorba despre proprietatea plasmei încărcate electric de se structura în mod natural sub formă de fractali spirală, în plan, ceea ce se regăseşte atât în forma superclusterelor, a galaxiilor cât şi a stelelor şi a multor lucruri din natură până la atom...

http://www.thunderbolts.info/tpod/2005/arch05/051004virgo.htm

Trimis de: Kristin pe 11 Jan 2007, 01:34 PM

Aho, aho, Mai primiti uratori ?

Un an minunat si multa claritate in observarea Materiei !

Trimis de: Erwin pe 12 Jan 2007, 02:24 AM

primim, primim, dragă Kristin! Un an nou minunat şi ţie şi... obiectiv de aur!
"Egalitee, Fraternitee... Sănătatee!"

Trimis de: Erwin pe 14 Jan 2007, 02:25 AM

Le matin

privea apa jucăuşă,
în valurile adierii de vânt,
hârtia scârţâia sub tuşă,
se mira de-al muzei avânt.

o clipă distras de foşnet
dimineaţa pe trotuarul pietruit,
lumina verde-l captă încet
de visul dintr-o dată trezit.

Trimis de: Frisky pe 14 Jan 2007, 05:00 PM

Frumoasă dimineaţă...

În braţele luminii
Piatra devine înger
Trezit la viaţă.

Trimis de: Erwin pe 14 Jan 2007, 05:42 PM

Frisky şi mulţumesc pentru haiku!

Trimis de: Erwin pe 16 Jan 2007, 02:53 AM

Le soir

uitat într-un buzunar
un sărut mai demult dăruit
l-a încălzit în zadar
cu dorul parcă vrăjit

inserarea se lasă cu-ncetul
gândul la ea nu-l părăsi
"picteaza-mi portretul,
mereu amintire-ţi voi fi "...

Trimis de: Erwin pe 18 Jan 2007, 01:38 AM

Accident

http://imageshack.us

Ieri, în jurul orei 17:30 mergând la un client am văzut maşina asta parcată pe stradă şi mi-am zis în gândul meu, "Doamne, cine a fost în maşina asta precis n-a scăpat cu viaţă..." O oră mai târziu primesc sms de la Adina cum că e în spital în urma unui accident de circulaţie şi ca vine acasă in 2 zile. Plecând de la client am reţinut numărul şi culoarea maşinii gândindu-ma să întreb dacă are vreo legătură cu ea. Azi am vorbit din nou la telefon şi mi-a spus că e acasă, nu a mai avut răbdare încă o zi să stea în spital, se simte mai bine, doar că are dureri la şold unde a fost lovită mai rău şi se mişcă mai greu din cauza asta. N-a putut să-mi spună exact ce s-a întâmplat deoarece s-a trezit abia la spital, a fost inconştientă câteva ore. Ştie doar că stăteau pe loc, ea era pe locul din dreapta, cealaltă maşină i-a lovit lateral, şoferul are o coastă ruptă dar nu mai este nici el în spital, celălalt din maşina care i-a lovit se pare că e şi el teafăr... Alte amănunte sper că o să poată să ne spună mâine, merg cu passenger s-o vizităm.

Îmi cer scuze pentru calitatea slabă a imaginilor, le-am făcut cu un aparat de împrumut, după ce am aflat că aceasta e maşina cu pricina!

http://imageshack.us

Are mare noroc că a scăpat cu viaţă! Adina, poţi să te faci cascadoare!

Adina:
"mulţumeşte-le din partea mea tuturor pentru urări şi spune-le că o să lipsesc câteva zile până îmi revin"

Trimis de: Kristin pe 18 Jan 2007, 11:24 AM

De necrezut.

Erwin, transmite-i, te rog, multa sanatate si din partea mea !

Trimis de: Erwin pe 19 Jan 2007, 12:39 AM

Da, am fost azi la ea în vizită cu passenger şi se simte mai bine, o să vă povestească chiar ea pe măsură ce-şi aduce aminte, dar poate e mai bine să nu-şi mai aducă aminte... I-am povestit noi diverse altele şi am găsit-o aceeaşi pe care o ştiam, a zâmbit şi a râs cu noi... Să te faci bine curând, Adina, eşti puternică, are dreptate FantaC!

Trimis de: nefertiti pe 19 Jan 2007, 09:19 AM

Da, zîmbesc şi rîd, ca să nu înjur non-stop durerea .
Merci, incă o dată, oricît de banal sună.

Trimis de: Erwin pe 21 Jan 2007, 02:33 AM

La nuit

parfumul nopţii i-a învăluit
cu gust de ciocolată...
rămasă o clipă-n asfinţit
nuanţa lacrimei sărată

...

Trimis de: tikky pe 21 Jan 2007, 03:14 AM

le parfum de la nuit les a enrobés
au goût chocolaté

le soir pour un instant arrêtée
la nuance de larme salée

Trimis de: Erwin pe 22 Jan 2007, 01:24 AM

merci beaucoup, tikky! franceza mea e ruginită rău de tot!

http://imageshack.us

Trimis de: Erwin pe 29 Jan 2007, 02:24 AM

Trăim într-o mare de iluzii provocată de propriile noastre simţuri, pentru că lumea nu se opreşte din mişcare ca să apucăm să verificăm că ceea ce tocmai am simţit adineaori e purul adevăr... Se întâmplă lucruri şi fenomene unice, mereu altele, mereu alte concursuri de împrejurări, iar noi ne bazăm pe un mecanism selectiv, observând şi memorând similitudinile, aplicând o bună doză de aproximare în unele cazuri, crezând că ar fi valabile aceleaşi reguli sau legi pe care le-am dedus prin experienţă, dar n-avem nici un alt punct de reper mai cert decât propria experienţă... şi greşim, pentru că Universul tocmai s-a schimbat! Totul curge... dar poate fi atât de minunat să poţi vedea în ansamblu această curgere, să poţi trăi schimbările, să te bucuri de frumuseţea dinamică şi fractalizată a lumii... să poţi împărtăşi şi împleti povestea asta cu cineva care înţelege şi simte la fel...

Trimis de: Erwin pe 31 Jan 2007, 11:31 PM

una din piesele mele preferate:

Islands
music and lyrics by Mike Oldfield
sung by Bonnie Tyler
--------------------------------------------------------------------------------

Islands, from the first time we saw,
We could wait for this moment, like rocks on the shore.
We can never be closer, somehow,
For the moment that lasts, is this moment now.


When the night's on fire, will you keep the candlelight burning?
Hold on to your heart's desire. (When the night's on fire)
When you see one bird into the wind, another one's turning,
And the two can fly much higher.


[ Chorus ]

We are islands, but never too far,
We are islands
And I need your light tonight,
And I need your light tonight.
We are islands, but never too far,
We are islands
And I need your light tonight,
And I need your light tonight.


Islands, never been to before,
And we climb so high to where the wild birds soar.
There's a new path that we found just today,
I was lost in the forest and you showed me the way.


When the night's on fire, will you keep the candlelight burning?
Hold on to your heart's desire. (When the night's on fire)
When you see one bird into the wind, another one's turning,
And the two can fly much higher.


[ Repeat Chorus ]

[ Repeat Chorus ]

[ Repeat Chorus ]

Trimis de: Erwin pe 2 Feb 2007, 02:53 AM

my way

Eram mic, la sat, aveam cel mult 5 ani, stăteam la bunici şi îmi amintesc un drum de ţară lung şi drept la capătul satului, nu departe de casa bunicilor, erau doar vreo 5 case până acolo. În apropiere erau lanuri, în stânga, o baltă cu ceva copaci, sălcii, duzi, iar în planul îndepartat erau dealuri, foarte departe, la orizont. Numai când era senin vara se vedeau aşa albastrui şi numai uneori vedeam mai clar petice colorate pe dealuri, case, turle de biserici, microscopice, ca într-un peisaj pictat, iar eu stăteam multă vreme să cercetez ce era la distanţă şi mă minunam... Imi doream să calatoresc acolo, să vad acea lume, să aflu unde duce acel drum, aşa că mi-am facut curaj şi am pornit pe acel drum într-o zi cu gândul să ajung în satul vecin sau să vad de aproape ceva din ce se zărea la orizont... Am mers mult, poate jumatate de oră sau chiar mai mult şi am ajuns la o răscruce sau la o curbă, nu mai tin minte, acolo m-am oprit, am văzut că nu sunt şanse să imi apropii acea lume mergand doar atât. Am stat puţin acolo, nu le vedeam mai aproape... Atunci m-am întors acasă cu gândul că în altă zi o să pornesc mai de dimineaţă... În tot timpul drumului mi-am imaginat ce aş găsi şi am fost oarecum dezamăgit de posibilitatile mele, mi s-a părut o încercare prea grea, ce stiu precis e că aveam o sete de cunoastere nelimitată...

Aş zice că drumul meu în viaţă e plin de de răscruci şi e cam improbabil să prevezi la o răscruce daca o iau la stânga sau la dreapta, judecând după drumul parcurs deja... Am avut multe răscruci şi am facut alegeri bune în viata, aşa, în general, cu mici excepţii, chiar dacă am luat-o pe altă cale decat iniţial, m-am descurcat bine... Mi-au placut întotdeauna hărţile şi geografia, ca unui explorator, fiecare loc unde am ajuns l-am studiat... fie şi imaginar, prin cărţile citite, am căutat adesea pe hartă locurile în care se petrecea acţiunea, poate mi s-ar fi potrivit această ocupaţie temerară, poate si arheologia sau istoria... Drumul meu e ca un arbore fractal, dar numai o linie e roşie de la rădacină până la capatul unei frunze, continuă, în uşor zig-zag, fără întoarceri în ac de păr, acum sunt undeva pe o creangă, undeva mai sus urmează iar o ramificaţie şi o să trebuiască să aleg pe care ramură merg mai departe... aşa a fost mereu, chiar de cand m-am născut, tulpina a fost scurtă...uneori îmi vine să sar din creangă în creangă, ca o maimuţă, dar alteori simt că tot copacul e al meu, cu toate posibilele lui drumuri, în imaginaţie... Realitatea e doar o instanţă a multiplelor ei posibilităţi, aşa văd eu lumea, ca o multitudine de posibilităţi şi oportunităţi, din care doar pe una poţi alege să urmăreşti la un moment dat, uneori eşti constrâns, alteori eşti liber să alegi... Privind cum am crescut îmi dau seama că în mare sunt multumit de viaţa mea, cel putin din anumite puncte de vedere, desigur că e loc de mai bine totdeauna...

am să merg cu tălpile goale prin colb, alături de cineva care îmi dă mai mult curaj şi poate o să privim împreună răsăritul pe deasupra lanului de floarea-soarelui...

Trimis de: Erwin pe 27 Feb 2007, 12:04 AM

Conform cu ultimele modificări din regulamentul circulaţiei, se dau puncte pentru neacordarea de prioritate... în teorie, dar în practică se întâmplă cam aşa:

Sâmbătă seara, venind cu maşina, am vazut un şofer tare supărat pe un taximetrist, care probabil i-a tăiat calea mişeleşte, s-a dat jos din maşină şi a fugit după taxi-ul care o luase din loc, încercând să-l prindă ca în filmele americane, să sară pe capotă, dar... a făcut o cascadă prin aer, s-a dat peste cap de-am crezut c-o să-şi rupă gâtul... s-a ridicat, fuga la maşină, mă aşteptam să urmeze o urmărire, tot ca în filme, mergând pe banda cealaltă mă tot uitam în oglindă... dar n-a fost să fie, că doar eram pe Bulevardul Republicii, nu pe 32-nd Avenue...

Ce puncte?! Stele verzi!

p.s. Merita filmat!

Trimis de: Erwin pe 27 Feb 2007, 08:58 PM

REAMONN - TONIGHT

She never took the train alone
she hated being on her own
She always took me by the hands
and say she needs me
She never wanted love to fail
she always hoped that it was real
She'd look me in the eyes and say believe me
But then night becomes the day
and there's nothing left to say
If there's nothing left to say
then something's wrong

Oh tonight you killed me with your smile
so beautiful and wild so beautiful
Oh tonight you killed me with your smile
so beautiful and wild so beautiful and wild

And as the hands would turn with time
she'd always say that she was my mine
She'd turn and lend a smile
to say that she's gone
But in a whisper she'd arrive
and dance into my life
Like a music melody
like a lovers song

Oh tonight you killed me with your smile
so beautiful and wild so beautiful
Oh tonight you killed me with your smile
so beautiful and wild so beautiful and wild

Through the darkest night
comes the brightest light
And the light that shines
is deep inside
It's who you are

Oh tonight you killed me with your smile
so beautiful and wild so beautiful
Oh tonight you killed me with your smile
so beautiful and wild so beautiful ?beautiful
Oh tonight you killed me with your smile
so beautiful and wild so beautiful and wild
So beautiful and wild
So beautiful and wild

Trimis de: Erwin pe 7 Mar 2007, 12:56 AM

Am mult de lucru!

Trimis de: Erwin pe 15 Mar 2007, 12:52 AM

...pierdut în vârtejul fractal al ... timpului...

Trimis de: Erwin pe 21 Mar 2007, 11:34 PM

ieri am vãzut o maºinã break cu numãr nemþesc, care în spate era burduºitã cu haine, efectiv erau lipite pe geamul hayonului fel de fel de bluze, tricouri, camãºi, formau o hartã interesantã... am încercat sã ajung în faþa ei ca sã vãd cine e înãuntru, bineînþeles cã erau cam negricioºi, pe bancheta din spate erau niºte puradei... miºto!

zicea cineva cã "principala deosebire dintre europeni ºi noi e cã la ei este bine iar la noi e miºto"

Trimis de: exergy33 pe 22 Mar 2007, 06:02 PM

... si ei sunt ai nostri

Trimis de: Erwin pe 22 Mar 2007, 11:21 PM

sunt, din pãcate ne fac naþia de ruºine prin Ioropa, altfel n-am nimic cu niciunul dintre ei, ba chiar sunt de admirat pentru libertatea spiritului ºi legile lor naturale, care le permit sã se descurce foarte bine ºi sã supravieþuiascã în condiþii de multe ori inumane...

Trimis de: Erwin pe 25 Mar 2007, 01:28 AM

...în sfârºit, am mai fãcut azi un dulap pe hol: dulapul pentru pantofi. Sau "de pantofi"? Nu, cã nu e fãcut din pantofi, ci pantofii vor sta în el, împreunã cu cizmele ºi bocancii ºi ustensilele de curãþat ºi lustruit... dar am desfiinþat interfonul cã era pe peretele lateral adiacent ºi nu mai are loc! Mâine trebuie sã-i gãsesc alt loc... Mai am sã fac 4 piese de mobilier: douã dulãpioare suspendate, tot pe hol, vin aºezate deasupra cuierului ºi a dulapului de pantofi, apoi douã dulapuri de bucãtãrie: unul lung ºi unul înalt... poate le termin pânã la Paºte, dacã m-ar lãsa clienþii în pace câteva zile... poate pânã sunt gata fac rost ºi de un aparat de fotografiat sã vi le arãt.

Trimis de: freeman pe 3 Apr 2007, 02:57 AM

inspirat de tine cu Islands, am acultat Tubular bells, incearca.

Trimis de: Erwin pe 6 Apr 2007, 11:04 PM

sigur ca imi place si Tubular Bells, de fapt imi plac toate piesele lui Oldfield... insa mi-e lene sa tot pun si sa scot castile la notebook si nu am mai ascultat muzica decat la radio...

bineinteles ca nu am avut timp sa termin cu mobila... eh, asta e... daca e...

Paste Fericit!

Trimis de: Erwin pe 8 Apr 2007, 10:03 PM

... mãnânc alune de pãdure... ºtiaþi cã fiecare alunã are o aromã aparte, uºor diferitã de a celorlalte? seamãnã foarte bine una cu alta, dar cum nu provin toate din acelaºi copac, parcã ar vrea sã povesteascã ceva din viaþa copacului mamã, unele sunt mai dulci, au primit mai mult soare, altele sunt mai uscate, altele sunt mai moi, am nimerit ºi una cu gust înþepãtor, mai moale, o fi fost stricatã? Am mâncat altele ºi gustul ei s-a dus... Alunul e ca omul, bisexuat, existã aluni ºi aluniþe, n-am cercetat, mi-a spus cineva ºi mi s-a pãrut curios... Mã întreb oare cum o fi povestea de dragoste dintre Alun ºi Aluniþã?

Trimis de: exergy33 pe 9 Apr 2007, 02:23 PM

Trimis de: Erwin pe 9 Apr 2007, 11:16 PM

câte ceva despre alun, ce ºtie Google ºi noi nu ºtiam

Trimis de: Erwin pe 19 Apr 2007, 11:57 PM

I've got it!

Canon S3-IS

Trimis de: freeman pe 20 Apr 2007, 04:44 AM

ia uite, traieste!

Trimis de: Erwin pe 20 Apr 2007, 11:43 PM

freeman:

Trimis de: Erwin pe 29 Apr 2007, 10:41 PM

Fractali în naturã

http://imageshack.us

Trimis de: Erwin pe 4 May 2007, 11:10 PM

Grãbindu-mã azi pe stradã mi-am adus aminte de vremea când strãbãteam oraºul pe jos, doi-trei kilometrii, când eram grãbit calculam astfel traseul ca sã-l parcurg cât mai rapid, cãutam sã ocolesc cât mai puþin, tãiam colþurile în diagonalã, traversam pe unde era mai scurt (nu era circulaþie nebunã ca acum) ºi fãceam economie de paºi lãrgindu-i cât mai mult, periodic schimbând lungimea ca sã nu obosesc ºi sã pot menþine viteza... Chiar ºi cu bicicleta umblam pe scurtãturi, pe trotuare sau pe unde se putea circula, imi aduc aminte cã intr-un an am circulat cu bicicleta în capatul celãlalt al oraºului ºi fãceam în doar jumãtate de orã cei circa 12 km, tot atâta fac acum cu maºina, chiar mai mult la orele de vârf. Mã þineam in urma camioanelor ca sã profit de "aspiraþie", acceleram odatã cu ele când plecam de la stop. Îmi lipseºte miºcarea, nu mai am antrenament, demult mã bate gândul sa-mi iau o bicicletã... dar nu sã mã plimb prin oraº, poluarea e prea mare...

Trimis de: Erwin pe 6 May 2007, 11:43 PM

pasãrea asta e de invidiat!

http://imageshack.us

Trimis de: Erwin pe 16 May 2007, 03:51 PM

am vãzut azi dimineaþã un accident stupid, fãrã victime... un biciclist într-o intersecþie circularã semnalizatã cu indicatoare a încercat sã facã tura spre stînga de pe banda de la margine fãrã sã semnalizeze asta iar o maºinã care l-a depãºit mergând spre dreapta i-a tãiat calea ºi biciclistul i-a zgâriat vopseaua dupã care a cãzut, s-a ridicat, maºina s-a oprit, am mers mai departe ca sã nu blochez intersecþia ºi n-am vãzut urmarea, cred cã s-au certat cine avea prioritate... ºi mã întreb atunci, regulile de circulaþie nu sunt aceleaºi ºi pentru bicicliºti? Dacã vroia stânga, trebuia sã semnalizeze, sã se asigure apoi sã facã manevra, fiind deja în intersecþie pierde prioritatea dacã face stânga... Ca biciclist, m-aº fi încadrat de la bun început pe banda de circulaþie pentru stânga ºi semnalizând, înainte de a intra în intersecþie, ca sã nu existe nici un dubiu pentru ceilalþi participanþi la trafic...

Trimis de: Erwin pe 19 May 2007, 11:20 PM

...zilele trecute am citit un articol în care scria cã apa forþatã sã curgã printr-un spaþiu extrem de îngust, de ordinul nanometrilor se comportã ciudat, ca ºi un cristal lichid, moleculele de apã se aliniazã în straturi ºi rezistenþa acestor straturi e similarã mai degrabã cu a solidelor decât cu a lichidelor... plecând de la ideea cã în celule spaþiile dintre organitele celulare sunt umplute cu apã, ºi în interiorul organitelor existã spaþii mult mai mici, de ordinul câtorva nanometrii, apa ar avea proprietãþi diferite acolo... iar acest lucru n-a fost încã cercetat ºi eu cred cã în viitorul apropiat vom avea multe surprize datoritã nanotehnologiei...

Trimis de: freeman pe 20 May 2007, 09:05 AM

oamenii astia au facut o poza acolo, sau o schita?

Trimis de: Erwin pe 20 May 2007, 09:48 PM

Sal! freeman! Multumesc de trecere!
Uite aici:
http://www.nanopicoftheday.org/2004Pics/April2004/WaterCNT.htm nu http://www.physorg.com/news4113.html nici la temperaturi apropiate de zero K!

iatã articolul original:
http://www.gatech.edu/news-room/release.php?id=1356


cercetãrile continuã...

iatã ºi o aplicaþie practicã foarte importantã:
http://www.technologyreview.com/read_article.aspx?ch=nanotech&sc=&id=16977&pg=1

Trimis de: freeman pe 21 May 2007, 07:40 AM

multumesc, foarte interesant!

Trimis de: Erwin pe 27 May 2007, 08:11 PM

simþi cum curge viaþa? e ca un fluviu domol ºi lat, ce odatã a fost un izvor de munte, pârâu nãvalnic, râu cu mulþi afluenþi... oamenii cu care ne împletim vieþile ºi cu care rãmânem prieteni...

apele curgãtoare au formã fractalã, la fel ca munþii...

Trimis de: Erwin pe 30 May 2007, 12:30 AM

Trimis de: Erwin pe 2 Jun 2007, 11:19 PM

my way...

eu n-am ºtiut niciodatã sã cânt sau cã aº avea voce... când eram mic, la ora de muzicã m-am fãcut de râs strãduindu-mã sã cânt un cântec pe care nu-l ºtiam ºi cântam pe o melodie proprie, cam cum credeam eu cã trebuie cântat, nu înþelegeam de ce nu e bine, toþi râdeau la fiecare refren ºi de atunci n-am mai vrut sã cânt, chiar dacã luam 4... mai târziu, ca sã îmi iese o medie de trecere la muzicã, fiind la arte plastice ºi având o profesoarã foarte bunã care ne-a oferit ºansa sã luãm un 10, m-am abonat la concerte simfonice, la matineele de la Filarmonicã... Aºa cã, deºi nu ºtiu nici acum sã cânt, m-am ales cu ceva: ºtiu sã ascult...

poate cã are sã mã înveþe ºi pe mine cineva sã cânt...

Trimis de: Erwin pe 3 Jun 2007, 08:31 PM

http://imageshack.us

a sta strâmb ºi a cugeta drept

Trimis de: Erwin pe 3 Jun 2007, 08:43 PM

... ºi un crin... for my Dreamland Queen!

http://imageshack.us

Trimis de: aplauze pe 3 Jun 2007, 11:11 PM

Trimis de: Erwin pe 4 Jun 2007, 07:19 PM

Trimis de: Erwin pe 7 Jun 2007, 02:13 AM

despre libertate... îmi stãruie în minte cartea ce tocmai am lãsat-o din mânã... dar e târziu ºi am sã scriu altãdata...

Trimis de: Erwin pe 14 Jun 2007, 09:57 AM

uhhh! iar am prea mult de lucru! n-ar fi nici un bai, dar am un cheeefff!

Trimis de: Erwin pe 15 Jun 2007, 07:21 PM

operaþie pã creer
Core 2 Duo:
http://imageshack.us

Trimis de: Serenity pe 15 Jun 2007, 07:39 PM

Pretty colors!

Trimis de: Erwin pe 18 Jun 2007, 12:49 AM

nice! ºi aranjarea cablurilor ca sã fie un look mai natural, ca potecile dintr-un parc englezesc pãcat cã nu are capac transparent iar în afarã e un gri anost cu un led albastru ºi unul roºu...

Trimis de: exergy33 pe 18 Jun 2007, 02:37 PM

Trimis de: Erwin pe 19 Jun 2007, 01:54 AM

cum e vorba din bãtrâni: "se uitã ca mâþa în cãrindar!", în vremurile noastre se va citi: "se joacã ca pisica Solitaire"

Trimis de: Frisky pe 23 Jun 2007, 09:32 AM

Primesti cu fractalul?

http://imageshack.us

Trimis de: Erwin pe 24 Jun 2007, 01:24 AM

Primesc, domniþã!

...îmi amintesc cum priveam culorile prin lupã, ochelari de soare sau alte aparate optice când eram copil... erau mai intense, contrastul mai bun le fãcea mai strãlucitoare ºi mai frumoase. Îmi amintesc cã pe vremea aceea fotografiile erau predominant alb-negru, picturile pe care le fãceam în acuarele sau tempera aveau nuanþe spãlãcite (aºa erau culorile din tub) ºi nu-mi plãceau... Revoluþia digitalã apropie viziunea de realitatea perceputã de ochiul perfecþionist, cu detalii ºi nuanþe din plin, îmi produc efectiv încântare, de cele mai multe ori nu consider necesarã nici o ajustare...

maºinãriile m-au fascinat întotdeauna:
http://imageshack.us

Trimis de: Erwin pe 24 Jun 2007, 10:16 PM

Bunicul mi-a povestit când eram mic despre apariþia trenului cu abur pentru prima datã: þãranii l-au numit "bivol" ºi l-au întâmpinat cu fân! S-au închinat la el cu teamã, ca la o minunãþie. Aceeaºi teamã ºi respect l-au avut ºi pentru primul automobil cu care Regele Mihai, un tânãr pasionat de nãscocirile tehnice i-a uimit trecând prin sat, pe drumul de care, sau fãcându-le cu mâna din aeroplan... Într-o bunã zi, Mãria Sa a vrut sã treacã Mureºul cãtre castelul sãu din sat ºi automobilul i s-a împotmolit lângã locul de trecere cu bacul. Strigã la omul de serviciu de la bac de pe malul celãlalt sã-l ajute, acesta nerecunoscându-l pe suveran de la distanþã se rãsti la el: "-Dracu' te-a bãgat acolo!" dar la insistenþele Mãriei Sale trecu râul ºi l-a scos, trãgând automobilul cu boii. Plin de noroi, Mihai l-a întrebat dacã ºtie cine e, ciacea Bela zice cã nu, dar când i-a spus acesta a cãzut în genunchi implorând iertare! Regele l-a bãtut pe umãr ºi i-a spus sã se ridice, cã nu are de ce sa-l ierte ºi i-a mulþumit pentru ajutor, întrebându-l ce vrea în schimb. Ciacea Bela i-a zis atunci cã ar vrea sã-l suie odatã ºi pe el în aeroplan sã vadã cum e. Tânãrul rege s-a þinut de cuvânt ºi data urmãtoare când a venit cu aeroplanul l-a luat pe ciacea Bela ºi au zburat peste sat ºi þinut...

Trimis de: Erwin pe 3 Jul 2007, 12:18 AM

Poveºtile mi-au plãcut întotdeauna, chiar dacã le auzeam de mai multe ori, mereu aceleaºi, cãutam sã aflu mai multe amãnunte, sã-mi imaginez mai bine întâmplarea... când am început sã citesc din cãrþi reveneam mereu la paragrafele pe care nu le înþelegeam prea bine de prima datã sau în loc sã citesc mai departe poposeam la câte o scenã imaginandu-mi-o în detaliu. Cãutam hãrþi despre locul acþiunii ca sã-mi fac o idee despre situarea lui geograficã ºi studiind harta îmi imaginam din nou cele citite în carte, adãugând o dimensiune concretã ficþiunii. Aºa am ajuns sã cercetez ºi hãrþile cerului, citind cãrþi SF, sã caut hãrþi din ce în ce mai amãnunþite pentru a gãsi locuri de mai micã importanþã. Pe urmã, faptele istorice trebuiau ºi ele ordonate cumva ºi încercam sã-mi imaginez cronologia fireascã iar romanele cu multiple planuri pe perioade îndelungate sau alternate în altã ordine decât cea normalã au început sã mã captiveze ºi sã-mi dezvolte un sistem de orientare necesar pentru aºezarea evenimentelor în timp ºi spaþiu. Mai întâi mã plictiseau descrierile prea amãnunþite, urmãream cu interes doar acþiunea ºi dialogul personajelor. Îmi plãceau mult povestirile ºtiinþifico-fantastice, am început cu Jules Verne ºi într-o zi tatãl meu a descoperit undeva la el la serviciu câteva numere din celebra "Colecþie de povestiri ºtiinþifico-fantastice" pe care le-am citit cu mare plãcere ºi i-am cerut sã-mi mai aducã. Mi-a gãsit toate numerele cuprinzând "Solaris" de Stanislav Lem, o carte care m-a cutremurat de fiecare datã când am (re)citit-o. Cred cã este unul din cele mai bune romane SF din toate timpurile. Am vãzut ºi filmul, în anii din urmã, dar nu se comparã cu ceea ce mi-am putut imagina citind cartea. Am pãþit asta cu multe cãrþi ecranizate, totdeauna cartea mi-a oferit plãcerea de a-mi imagina eu însumi totul, cu amãnuntele din descrieri îmbogãþite de fantezia proprie...

Din pãcate, generaþiile ce vin nu mai citesc, scriu codat (ca pe mess ) ºi plãcerea lecturii ºi a cãrþii scrise se va pierde în timp, în schimbul imaginilor filmate, animate, virtuale, care nu prea stimuleazã fantezia...

Trimis de: Erwin pe 4 Jul 2007, 12:21 AM

Viaþa e nedreaptã ºi nu poþi ºtii niciodatã cu siguranþã ce îþi rezervã viitorul... Cândva credeam cã pot înþelege cum funcþioneazã toate cele, cã mersul lumii e comprehensibil, nu pe moment ºi nu de un singur om, dar cu timpul... Pe mãsurã ce curg toate îmi dau seama cã suntem insignifianþi în Univers, cã suntem fragili ºi foarte uºor putem cãdea pradã infailibilelor legi ale entropiei. Existã un echilibru ºubred care ne þine în viaþã, cel mai bine viaþa poate fi descrisã ca o luptã continuã, putem dispãrea în neant într-o clipã... Mi-am imaginat cã lumea oamenilor este un imens joc, fiecare dintre noi e o micã piesã de GO, dar mai complicat decât la GO, nu avem doar douã culori alb ºi negru ci o infinitate de nuanþe... Legile interacþiunii par simple, chiar sunt studiate de sociologie ºi psihologie, dar variabilele capãtã unele dintre ele valori aleatoare ºi atunci truda de a înþelege mersul lumii devine zadarnicã... Mulþimea de stãri posibile ale jocului e infinitã... Putem cuprinde o micã parte din ceea ce ne înconjoarã, putem sã ne încredem în lucrurile apropiate nouã, pe care le putem simþi ºi atinge nemijlocit, aparent le putem controla... Dar, pe mãsurã ce ne depãrtãm, încrederea face loc variabilelor, face loc miºcãrii ºi libertãþii, lucrurile ºi faptele ne scapã. Trebuie sã avem mai întâi respect ºi încredere în noi înºine ºi apoi sa-i respectãm ºi sã avem încredere în cei din jurul nostru, aºa cum spunea Confucius, dar nu toþi fac aceasta, din variate motive (uneori pur aleatoare) ºi atunci orice loviturã ne cauzeazã adânci rãni sufleteºti dacã e venitã de la un om în care am avut încredere ºi pe care ne-am bazat, dacã dintr-un motiv sau altul respectul e înlocuit de trãdare... Suferinþa aceasta trebuie tratatã cu mare grijã, încrederea pierdutã e greu de regãsit, resursele însã tot în noi înºine trebuie sã le cãutãm ºi trebuie sã reînvãþãm mersul pe jos ca un om ce n-a putut sã meargã din cauza unei boli îndelungate...

Eu cred cã iubirea e forþa ce pune în miºcare lumea oamenilor, e liantul dar ºi motorul societãþii, dincolo de convenienþe ºi legi. Relaþiile se fac ºi se desfac din pricina iubirii, cã e chimie, cã e magie, e o forþã mai presus de individ, pentru cã în iubire se fac sacrificii oricând e necesar, se construieºte, se cautã binele comun iar drept rãsplatã cãpãtãm (câteodatã) clipe de fericire. Când nu e iubire, nimic nu ne împiedicã sã fim egoiºti, sã ne vedem doar de ale noastre, relaþiile se stricã, construcþiile se dãrâmã... Ar fi bine sã nu ne abandonãm generoºi suferinþei, pentru cã de fapt depinde de noi cum vrem sã trãim ºi avem putinþa de a ne reface chiar cãzuþi la pãmânt... A te ridica ºi a merge mai departe, drumul iubirii are meandre dar nu poticneli, ar fi neadevãratã, nu trebuie sã te dai bãtut ci sã ai încredere, rãbdare ºi curaj.

O micã piesã de GO pe o imensã tablã, un fir de nisip în Univers... ºi totul curge.

Trimis de: Frisky pe 4 Jul 2007, 12:31 PM

Frumoase poveºti ºi...reflecþii despre viaþã!

Trimis de: Erwin pe 4 Jul 2007, 02:58 PM

Frisky, mulþumesc! Reflexiile despre viaþã sunt mai degrabã provizorii... dar poveºtile-s frumoase!

Trimis de: Erwin pe 4 Jul 2007, 09:53 PM

"Totul e bine când se sfârºeºte cu bine!" dar am vrea ca "tot rãul e spre bine" ºi experienþele din viaþã sã ne foloseascã, chiar dacã sunt negative, cel puþin sã ne rãmânã atâta învãþãturã din ele ca sã putem spune cã ne-au cãlit ºi sã mergem cu fruntea sus mai departe... Admir oamenii care pot lua mereu partea bunã a lucrurilor, eu însumi n-am putut s-o fac dar mã strãduiesc, mã gândesc cã viaþa merge înainte fie cã zâmbim sau plângem, de bucurie sau necaz în urma unei întâmplãri (ne)fericite... Totul curge, de ce sã ne cramponãm de trecut? Viaþa e acum, în prezent. Sã privim spre viitor, spre pasul pe care îl vom face, spre clipele ce urmeazã, viitorul imediat este important, ce avem de fãcut azi, mâine. Nici a visa un viitor roz nu e indicat, a trãi numai din speranþe ºi autoamãgiri duce la eºec ºi cauzeazã probleme mai grele. Sigur, îmi fac planuri de viitor ca oricine, dar încerc sã le acord o flexibilitate potrivitã, sã þin cont cã un scop poate fi atins pe mai multe cãi, sã am libertatea de a alege drumul cel mai bun atunci când apar oportunitãþi... Din fericire, natura m-a înzestrat cu multã rãbdare ºi tenacitate, astfel cã am putut împlini planuri pe termen lung care în timp mi-au adus satisfacþiile dorite, acoperind cel puþin din punct de vedere moral eforturile. Am devenit de timpuriu conºtient cã progresul nu poate fi imediat, cã el necesitã multã trudã ºi investiþii, cã de multe ori trebuie sã reconstruim de la temelie pentru a reuºi, cã sacrificiul este necesar, nu neapãrat ca în Meºterul Manole ci cã atunci când vrem sã atingem un ideal trebuie sã ne aºteptãm ºi la pierderi.

Trimis de: Erwin pe 5 Jul 2007, 10:37 PM

eratã:

Trimis de: Erwin pe 6 Jul 2007, 10:42 PM

Azi m-am "cãnit" pe mâini, am fost cu maºina la un amic mecanic ºi amândoi am înlocuit discul de ambreiaj, placa ºi rulmentul de presiune... nu prea mã mai ocup de mecanicã aºa des, mi-am cam ieºit din mânã, dar în 4 ore a fost gata, fãrã sã ne grãbim. Trebuie sã mã duc ºi mâine sã schimb toba de eºapament ºi o garniturã la galerie, face zgomot cam mare... Asta e... dacã e! Ai maºinã, ai probleme! Tatãl meu m-a avertizat când mi-am luat prima maºinã: "ai grijã, cã asta o sã mãnânce cu tine la masã!" Dar parcã nu m-aº mai aventura sã umblu cu o bicicletã prin tot oraºul, pe unde am treabã, nu?

Pe de altã parte, sunt mulþumit de faptul cã am de lucru ºi îmi merge afacerea, sper sã meargã tot aºa ca sã-mi permit o maºinã mai bunã, evident, care sã meargã fãrã sã mai trebuiascã reparat ceva la ea!

Trimis de: Erwin pe 25 Jul 2007, 01:23 AM

am încheiat cu bine ultimul semestru fiscal, e cazul de un pic de relaxare, nu?
am tras tare în ultima vreme... dar mi-e dor de poveşti şi povestit...

de ce nu-mi mai amintesc seara, când ajung aici, de lucrurile care mi-au trecut prin cap în cursul zilei, la care am cugetat în timp ce stăteam la semafor, de gândurile care aleargă povestind vrute şi nevrute? poate ar fi cazul să-mi iau un dictafon, nu? să îmi povestesc cu voce tare ideile iar seara să le aştern pe ecran...

văd lucruri de mirare umblând prin oraş... azi am fost într-o zonă înconjurată de lucrări şi m-am trezit învârtindu-mă în cerc cu maşina, până la urmă, m-am luat după un taxi pe sens interzis ca să pot scăpa! ar trebui la intrare pe stradă să atârne un semn cu titlul: "lăsaţi orice speranţă, voi care intraţi"!

Trimis de: Frisky pe 25 Jul 2007, 09:44 AM

Adevărul e că "lucrurile de mirare" abundă pe plaiurile mioritice. Din seria asta, să-ţi spun un nume de strada în capitală: str. Verzişori...pe când str. Euroi, Liruţe sau Yenişori?
Sper totuşi să nu te apuci să vorbeşti singur în maşină, cu dictafon sau nu!

Trimis de: Endgegner pe 26 Jul 2007, 08:15 AM

Erwine, cand circul imi vin cele mai nastrusnice idei si bine mi-ar prine si mie un dictafon caci pana ajung intr-un loc unde pot baga pe laptoppisetz ce mi-a "aburit" mintile am si uitat...damn...

Trimis de: Erwin pe 26 Jul 2007, 09:24 AM

@Frisky
dacă mă gândesc la "şinieva", mi se întâmplă şi să cânt în maşină!
@Endge:
ie vremea să ne luăm secretare, ce zici?

Trimis de: Endgegner pe 26 Jul 2007, 10:14 AM

Erwine, ca bine zici...
Auz, cre' ca trebe sa ne vedem la niste beri sa stim ce sinergii coacem ca parca intrevad ceva partenariate strategice pi ici pi colo...

Trimis de: Erwin pe 26 Jul 2007, 11:46 PM

Trimis de: Erwin pe 7 Aug 2007, 02:42 AM

stau strâmb şi încerc să cujet... nu mai înţeleg nimic...

când întâmplări fără nici o legătură cu voinţa noastră pot provoca atâta suferinţă, mi se pare inutilă strădania noastră de a lupta cu vicisitudinile vieţii... inutilă orice încercare de a crede în nişte principii care pot fi spulberate într-o clipă, printr-un cuvânt sau o propoziţie...

cuvintele nu mai valorează nimic după ce au fost rostite, dar rănesc?
sinceritatea nu mai valorează nimic în faţa îndoielii?
increderea e un concept abstract, un absolut imposibil de atins?
dacă înţelepciunea mă obligă să tac, prostia mă pune să vorbesc?
ce mai pot răspunde celui ce m-a judecat dinainte?
dacă mă amăgesc singur, al cui este adevărul în care să cred?
de ce bărbaţii greşesc dacă femeile nu pot ierta?
nu avem mai multe vieţi, nici mai multe suflete, se pierd pentru totdeauna sau se reciclează?
dacă iubirea e dăruire, de ce darul nu e o dovadă suficientă?
cu cât ştiu mai multe, cu atât sufăr mai tare... de ce sunt avid de cunoaştere?

Mă aflu pe o insulă pustie... în jur, nisip cât vezi cu ochii. N-am nimic de făcut, aşa că mă pun să sortez firele de nisip în lucitoare şi mate. Curând, am două grămezi, una sclipeşte în soare, cealaltă ţine umbră. Care e mai preţioasă?

Mă plimb pe insulă dintr-un capăt în altul... urmele de paşi se întretaie în toate direcţiile. Am astfel impresia că insula e populată cu oameni asemenea mie. Ce e singurătatea?

Plăsmuiesc un vis din nisip. Un palmier, o oază, o colibă. La prima briză, nisipul revine la starea lui primordială... Pesemne, n-am adăugat destulă apă. Construcţiile sunt efemere, dar viaţa?

Totul e nisip, în jur e doar apă, apă sărată. Am săpat cu mâinile însângerate o fântână, am băut din când în când din ea. De la o vreme am renunţat. Plouă, tot din când în când... Când nu va mai ploua...

Trimis de: Frisky pe 7 Aug 2007, 07:58 AM

Pe insulă sunt urme de paşi, deci singurătatea ta nu e singură. La un moment dat te loveşti de a altuia, întretăierea o dovedeşte. Îţi ridici pălăria gândurilor negre în semn de salut şi recunoaştere. Pentru o clipă ce durează cât o viaţă, singurătatea ta trăieşte bucuria. Aşa se face că suferinţa e un rău necesar. Nu există strălucire fără umbră, progres fără conflict şi seria continuă.

Nu fi trist, te rog! Ne-ai obişnuit cu optimismul tău. Mai rele decât singurătatea, sunt tristeţea şi lipsa speranţei care răzbat din ce-ai scris.

Trimis de: Fantasee pe 7 Aug 2007, 08:30 AM

QUOTE(Erwin @ 7 Aug 2007, 03:42 AM)

Trimis de: Erwin pe 7 Aug 2007, 09:54 PM

@Frisky&Fantasee

gata, a trecut norul negru!

Trimis de: Erwin pe 8 Aug 2007, 11:10 AM

Trimis de: Frisky pe 8 Aug 2007, 11:59 AM

Ce m-ai lovit aici! Sa te mai consoleze omu'. "Laguna albastra" e filmul...cu Brooke Shields.

Trimis de: Erwin pe 8 Aug 2007, 01:09 PM

Iertare, domniţă! n-a fost cu intenţie... a fost cu in..maginaţie!

Trimis de: caa pe 8 Aug 2007, 01:35 PM

Trimis de: Frisky pe 8 Aug 2007, 01:36 PM

Te invit pe Insula Pastelui, vii?

Trimis de: Erwin pe 8 Aug 2007, 02:54 PM

@Frisky:
vin! pregătesc acum avionul... hmmm, lipseşte ceva de la motor... cred că am să întârzii un pic, vin cu pluta!

N-ai cumva un loc şi pentru mine în teleportor?

@caa: furtunile vin şi trec... e bine când e soare, când lumea îţi zâmbeşte! să-mi aminteşti să nu mai zic la nimeni că n-am noroc!

Trimis de: Erwin pe 9 Aug 2007, 10:50 AM

...cumva, cumva am ajuns pe insulă şi stau sub un MOAI cu bască

pănă una alta, să spun o poveste pe care mi-am adus-o aminte azi...

eram copii şi am mers intr-o bună zi cu maşina cu toată familia la o mătuşă de-a doua (?), căsătorită cu un om pe nume Secară. Înainte să ajungem şi să coborâm din maşină, îl vedem pe domnul Secară venind de la un vecin cu o scară în spate... Începem să scandăm în cor: "Secară cu scara!... Secară cu scara!... se cară cu scara! se cară..."

De atunci, domnului Secară aşa i-a rămas numele: "Se_cară cu scara"

Trimis de: Frisky pe 9 Aug 2007, 11:10 AM

Săracu' om! Îţi dai seama cum e să cari scara toată viaţa? De fapt ce zic eu, toţi avem una cu noi. Depinde pe ce perete o sprijinim...
Mă apucă iar dialectica şi-mi aplici "pălitura de osândă".

A, ai ajuns pe insulă? Vezi că mă găseşti la umbra moaiului bătrân. Păşeşte pe vârfuri să nu-mi tulburi leneveala! Te las în recunoaştere şi jucăm o ascunsa mai târziu.

Trimis de: Erwin pe 9 Aug 2007, 09:51 PM

http://imageshack.us

Europa de sud-est?

Trimis de: Erwin pe 10 Aug 2007, 11:20 AM

Ascunsă bine esti, domniţă! Ma învârt de ieri printre moai şi nu dau de tine! Mă dor picioarele de atâta umblat! Ia să ma pun să mă odihnesc la umbra ăstui moai bătrân...

Trimis de: Erwin pe 13 Aug 2007, 03:23 PM

http://imageshack.us

hello! m-am cocoţat în vârful unei stânci şi tot nu te văd! dar ce frumoasă e faleza!

Trimis de: Frisky pe 14 Aug 2007, 11:11 AM

Da, foarte frumoasă! Nu mă găseşti pentru că nu ştii să cauţi. Ai uitat să joci ascunsa...cel din copilărie, nu jocul practicat cu măiestrie de adulţi.

Trimis de: Erwin pe 14 Aug 2007, 11:15 PM

ooo, da! trebuie să mă (re)înveţi! Numai că trebuie să ne schimbăm locaţia, că pe insula asta fără copaci... numai orbul nimereşte Brăila! Ce spui de o pădure de brazi, aşa mai la nord?

http://imageshack.us

Trimis de: Erwin pe 26 Aug 2007, 01:26 AM

Dacă ai destulă răbdare în viaţă, ajungi să cunoşti oameni deosebiţi... şi printre ei, cel mai important, oameni cu care te poţi înţelege de minune, de parcă ar fi crescut împreună cu noi. Şi devin prieteni buni şi care ne ajută să devenim noi înşine mai buni...

Trimis de: Erwin pe 27 Aug 2007, 12:15 AM

Nu ştiu alţii cum sunt, dar mie mi se întâmplă ca tocmai în momentele când ar trebui să fiu clar şi concis, mă pierd, şi ca să nu mă bâlbâi prea tare prefer să tac sau să zâmbesc... cuvintele nu-mi vin şi gândurile mi se învălmăşesc rău, iar chestia asta într-o discuţie duce mereu la concluzii contrare despre ce gândesc eu de fapt despre problema respectivă... Mai rău, ştiind că nu răspund ce trebuie mă blochez şi mai tare, de teamă că voi fi înţeles greşit. Am pierdut mult în viaţă din cauza asta, mai ales când eram copil, când eram scos la tablă şi nu eram sigur pe ceea ce ştiu, când trebuia să cer cuiva necunoscut ceva, când trebuia să îi spun unei fete că îmi place de ea, când trebuia să-mi cer drepturile sau să imi exprim o decizie importantă... Sunt conştient că ezitările sunt percepute ca o ascundere a adevăratelor gânduri... dar cum să fac dacă acele gânduri sunt prea zăpăcite pentru a fi inteligibile? Am tăcut... Cred că m-am născut aşa, pentru că ai mei mi-au povestit că atunci când eram bebe au aşteptat multă vreme să audă un cuvânt de la mine şi s-au temut că nu pot vorbi, că am vreo problemă la cap (acuma, fie vorba între noi, chiar am neşte probleme grave la cap! sau la inimă? ) Ei bine, într-o bună zi, aşa fără nici un avertisment, am început să vorbesc, direct în propoziţii. Am sărit peste faza cu gângăveala şi cuvintele disparate... Chiar dacă eram peltic şi nu puteam pronunţa corect, cel puţin mă exprimam surprinzător pentru ai mei şi li s-a luat o piatră de pe inimă...

Trimis de: Erwin pe 27 Aug 2007, 10:12 AM

Fractal?
http://imageshack.us

Trimis de: exergy33 pe 27 Aug 2007, 11:15 AM

Fractal ?!



una din fatadele palatului Golestan din Teheran
(ilustrata de vacanta )

Trimis de: Erwin pe 27 Aug 2007, 07:07 PM

exergy, mulţumesc!
şi a mea, tot ilustrată de vacanţă era... dar cam scurtă!

Trimis de: Afrodita pe 27 Aug 2007, 10:11 PM

Hello

Mda, tu spui ca taci, caci nu stii ce sa spui sau nu esti convins ca ei bine... Eu in cazurile similare voresc mult Si uneori prost rau de tot, de spui ca-s blonda autentica pana in strafundurile ADN-ului

Parerea mea e ca e mai bine ca tine, decat ca mine

Trimis de: Erwin pe 28 Aug 2007, 07:58 PM

Hello, Afrodita!
Mulţumesc! Chiar mi-ai luminat ziua un pic, că nu mă mai consider un ciudat, mai degrabă un filosof!

Trimis de: Erwin pe 28 Aug 2007, 10:07 PM

Era o vreme când mi-era necaz că nu pricep "ce e femeile şi ce vrea ele..." acum, doar stau şi le contemplu, mă minunez de misterul şi întortocheatele lor gânduri, reacţii, fel de a fi, mă las pur şi simplu condus de instinct ca să răspund la vreo întrebare cu tâlc doar de ele ştiută... Am învăţat că au nevoie de multă, (dar multă!) tandreţe, atenţie şi grijă, trebuie "bibilite" şi băgate în seamă, mai ales când se pisicesc... Din fericire, natura m-a înzestrat cu multă răbdare şi un pic de sensibilitate. Aşa că am băgat la bilă că iubirea adevărată, când o găseşti că e lucru rar, trebuie îngrijită ca o plantă exotică, ca animalele Sfintei Vineri, trebuie şlefuită ca o piatră preţioasă, întoarsă zilnic ca un ceasornic, păstrată în suflet ca viaţa însăşi...

Trimis de: Afrodita pe 29 Aug 2007, 04:43 AM

Erwin esti insurat? Ca daca nu, te vreau io

(Vezi sa nu uiti ce-ai invatat si ce-ai scris in postul de mai sus ca daca uiti de la mine ti-o furi - te-o mancat sa spui ce-ai spus )

Trimis de: caa pe 29 Aug 2007, 07:23 AM

Ti-ai dat foc la valiza cu ultimul mesaj Erwin! Daca-l afla iubita/prietena/sotia ta sa te vad eu atunci pe unde scoti camesha!

Ai uitat ca noi trebuie sa fim niste duri, niste shefi, niste oPsedati samd? Torpilezi toata demnitatea barbateasca cu dezvaluirile tale, man!

PS:

Trimis de: Endgegner pe 29 Aug 2007, 09:10 AM

Erwin, ai uitat sa zici ca noi avem nevoie de muuuulta rabdare. O batranica mi-a zis odata ca secretul unei casnicii armonioase ste ca unu' dintre "combatanti" sa taca la atacurile verbale ale celuilalt si sa-i dea intotdeauna dreptate...only god knows why...

Trimis de: Erwin pe 29 Aug 2007, 10:04 AM

http://imageshack.us

Trimis de: Afrodita pe 29 Aug 2007, 10:33 AM

Frumoasa poza

End, hai mai ca nu e chiar asa de negru Ma rog, n-am fo' maritata inca, dar ma gandesc ca daca amandoi "lasa de la ei" cand e cazul toate or sa fie bune si frumoase Ca asa cum spui tu ca a spus batranica - suna a tortura ce se intinde pe mai bine de 20 ani si in care te bagi singur de nebun masochist ce esti (vorbeam la general, a nu se intelege ca te-am numit pe tine asa )

Trimis de: Frisky pe 29 Aug 2007, 09:30 PM

Ce multe s-au petrecut aici! Cred c-am adormit pe insula aia...

Frumoase vorbe, poza si padurea la fel, te-ai ales si c-o mandreata de Afrodita, doar baietii stiu din experienta personala, altceva...Posibil e sa nu fi gasit persoana potrivita?

Trimis de: Erwin pe 30 Aug 2007, 10:42 AM

Eii, baby-han! Bine că te-ai dat puţin pe tobogan, ai ajuns taman bine să-ţi spun o poveste...

Într-o zi cu cer variabil, mai mult senin, dar şi noros că a plouat puţin să spele praful şi să alunge năduşeala, cei doi din poză s-au oprit la un muzeu interesant, cu multe lucruri mai vechi şi mai noi, de manufactură ţărănească adunate de prin tot Ardealul, ba chiar şi de dincolo de munţi, au studiat pe ici pe colo, au depănat amintiri, şi se plimbau aşa ţinându-se de mână ca de obicei, făcând poze şi glumind... Gazda, un pensionar jovial, a încheiat explicaţiile date unor vizitatori şi liber fiind, Ea l-a întrebat în cât timp a reuşit să adune lucrurile astea. Bucuros, omul a răspuns că într-o viaţă le-a adunat, că a călătorit mult şi a negociat cu ţăranii care mai aveau lucruri vechi, dar întreprinderea devine din ce în ce mai dificilă din cauza ţiganilor-anticari ce fac afaceri dubioase. Stând aşa de vorbă, omul întreabă pe cei doi, puţintel încurcat:
"- Acuma nu vă supăraţi că întreb şi io aşa, nu ştiu cum să spun... dar nu cumva sunteţi fraţi? Că prea semănaţi!"
"- Nu, nu suntem" zice ea, dar amandoi zâmbesc privindu-se şi îşi strâng mâna mai tare...

Trimis de: Erwin pe 30 Aug 2007, 10:11 PM

Mulţumesc de vizită, prieteni! Şi să nu ziceţi că v-am ţinut pe uscat:
http://imageshack.us
da, s-au aburit lentilele la aparatul foto, de rece ce e!

Trimis de: Serenity pe 31 Aug 2007, 11:41 PM

Frumoasa povestea Erwin! Nu intru in detalii, dar cred ca stim cu totii de ce...