Ganduri, scrieri, amintiri din viata lui Axel veti putea citi in cadrul acestui Jurnal.
Lectura placuta!
<<Plicare, "a indoi" si "a infasura" [...] Explicare, "a desface" si "a desfasura" [...]
...asta este un jurnal: un mod de a explica, de a desfasura in cuvinte sulul infasurat al vietii noastre. Cei mai multi oameni mor pliati, impaturiti, asezati pe raftul ce le-a fost hazarit de catre natura si societate. De fapt, cu totii vrem sa ne explicam", sa ne depliem, sa spunem de ce am facut sau de ce n-am facut cutare lucru, ce ne propunem sa facem, ce am fi facut daca... Dar pana la urma sfarsitul ne prinde pe fiecare intr-o infasurare sau alta, "neexplicati". >> (Gabriel Liiceanu)
Pentru asta sunt cei mai buni prieteni: sa le explici.
Pentru asta faci un jurnal: sa te explici.
Pentru asta creezi: sa te exprimi.
Pana acum, am ales doar prima solutie.
P.S.: acest jurnal este deschis (oricine poate posta)
secundita : zi-mi varianta ta
el: si ce farmec mai are anca?
secundita : tot farmecul, marius; nu intelegi ?
el: nu
secundita : cand ti se spune ceva si te lasa pe tine sa intelegi ce vrei...atunci e lumea ta, gandurile tale....totul al tau....dar cand ti se descopera interpretarea...patrunzi in alta lume, in alte frumuseti...in alte priviri cu care sa vezi... si e plin de farmec atunci... pentru cateva clipe vezi altfel...
el: pai da dar... am senzatia ca tu vrei sa diseci fiecare cuvant sau gand; e ca si cum ai taia un cadavru ca sa vezi viata respectivului
secundita : si e rau?
el: pai nu pot sa spun e rau sau bine...e pur si simplu inutil; pt ca nu gasesti nimic
secundita : de ce unde stii? ai facut si tu astfel ?
el: nu
secundita: si-atunci? poti sa stii gustul unui fruct doar uitandu-te la el?
el: of
secundita: nu mai ofta...
el: cuvintele mereu o sa iti faca probleme
secundita : cuvintele...tacerile... lacrimile...zambetele...toate ne pot rani, ne pot face probleme... toate...fara exceptie, totul...
el: asa o fi; e cam tarziu
am atasat aici acest dialog pentru ca mi s-a parut ca se pliaza pe tema ...
eu nu am tinut jurnal... si nici nu voi tine... mi-am imprastiat gandurile aiurea prin scrisori sau mesaje sau dialoguri... am incercat sa ma explic si nu pot de una singura... iar un jurnal e atat de intim, e o intimitate la eu.
sau doar de fiecare data sper intr-o evadare.
multumesc.
Axel wrote:
QUOTE |
Pentru asta faci un jurnal: sa te explici. |
QUOTE (Nicodim @ Nov 19 2003, 09:24 PM) | ||
Axel wrote:
Axel, pai parca era vorba ca o sa scrii pe aici... |
Mai tii minte deviza Campionatului Mondial de Fotbal din Italia, 1994 (ma rog, parca era reclama la Adidas, care era sponsorul oficial):
DACA VREI CU ADEVARAT, POTI!!!
Curaj Axel...simt ca va fi un jurnal pe cinste...
"tu ai crezut ca ajunge sa fii om desavarsit ca sa fii fericit, iar eu am crezut ca, pentru a fi fericit, ajunge sa nu fii vinovat" - M. Yourcenar (Alexis-sau tratat despre lupta zadarnica)
" Caut sa castig timp: e firesc. Este totusi ridicol sa invaluiesti in fraze o marturisire care ar trebui sa fie simpla. Atat de ridicol incat, daca as fi in ztare, as zambi. Este umilitor sa te gandesti ca atatea nazuinte obscure, atatea emotii si atatea framantari (fara a mai pune la socoteala suferintele ) au o cauza fiziologica. Gandul acesta m-a facut intai sa imi fie rusine, apoi m-a calmat. Viata insasi nu e decat un secret fiziologic. Nu vad de ce placerea ar fi vrednica de dispret doar pentru ca nu e altceva decat o senzatie. Durerea e si ea tot o senzatie, totusi nu e privita cu dispret. Dimpotriva, este respectata, pentru ca nu e voluntara. Dar oare placerea este intotdeauna voluntara, nu cumva si pe ea o aven de indurat? Dar chiar daca nu e asa, n-as socoti ca placerea liber aleasa este mai culpabila " ( idem )
De ce mi'e atat de greu sa scriu intr-un jurnal?
Poate ca'mi place oarecum sa fiu invizibil... imi place ca informatia directa pe care o produc sa fie efemera... nu'mi place sa las prea multe urme... doar in memoria oamenilor...
In schimb imi place sa stiu totul despre altii... atat cat am timp... in privinta asta multi m'ar caracteriza un freak...
Realizez cat de greu imi este sa scriu o pagina intr'un jurnal, realizez cat de greu imi este sa scriu un e-mail personal... Nu cred ca am scris niciodata o scrisoare (din aia, pe foaie de hartie)...
In schimb, discut la telefon cu orele, discut pe YM o multime...
Poate ca'mi place interactiunea in convesatie, poate ca's prea curios sa aflu reactia imediat...
Ce interesant! Oricat de mult incerc sa ma inteleg, tot nu reusesc...
...he..he...sa vezi ce greu e sa scrii intr-un jurnal (public) dupa ce intri in contact cu cei care vor citi ce ai scris...si ajungi sa ii vezi pe unii saptamanal....si sa dezvolti cu ei si alte relatii decat doar o interactiune pe net....he...he...
Haha, are dreptate Motsu'...Sa vezi ce ciudat ar sa fie sa scrii in jurnal dupa ce-o sa te intalnesti cu careva de pe han si o sa fiti buni prieteni si in viata reala///Pt ca orice ai scrie cei care te vor cunoaste si in viata reala vor sti sigur ce-ai vrut sa spui
QUOTE (axel @ Dec 7 2003, 12:37 AM) |
Poate ca'mi place oarecum sa fiu invizibil... |
Cum este cand viata trece ca un tren si tu ai doar o fractiune de secunda sa explici ceea ce vezi? Cum este sa condensezi totul intr-un cuvant?
Voi face un experiment... un joc al cuvintelor... nu mai mult de un cuvant pe zi...
Si sa incep...
Acum
amintiri....
in seara asta un prieten vechi mi-a trecut pragul; spun vechi dar prietenia noastra nu dureaza decat de vreo 3 ani... acum e logodit, fericit, asa pare...
mi-a parut rau ca nu m-a imbratisat....in loc de imbratisare mi-a prezentat-o pe ea. si am simtit ca nu e cazul sa sar eu la gatul lui sa il imbratisez, sa ii spun ca ma bucur ca il revad, ca imi era dor de privirea lui blanda...
asa incat amintirile au venit peste mine, mai exact ultima lui imbratisare.... se intampla anul trecut, prin vara....era in trecere prin brasov, venise cu treaba, ca si acum de altfel; si cand a plecat m-a imbratisat pret de cateva clipe; si a fost o imbratisare lunga si stransa; tin minte ca dorisem la un moment dat sa ma desprind dar am ramas intre bratele lui care nu contenisera sa ma inconjoare...
dupa aceea vreme cand vorbiseram la un moment dat pe chat i-am zis ca am simtit atunci ca isi lua ramas bun ...si m-a contrazis, a zis ca ne vom mai vedea...
iata ca ne-am vazut, si?! nici macar in treacat nu m-a imbratisat...
un cuvant pentru viata ? amintire.
Citind ce a scris secunda, oscilez intre primele doua cuvinte care mi-au venit in cap: trist si efemer
tarziu
azi m-am gandit ca as vrea sa intru in jocul acesta al cuvantului pentru o zi .
poate nu voi fi zilnic in masura sa ajung aici, intre filele jurnalului tau, dar stiu ca voi reveni sau imi doresc sa cred ca as fi primita mereu ....
e un simplu joc, in cele din urma.
ziua de azi? jocul.
din nou
treburi...
azi mi-a venit sa ascult colinde. nu a trebuit sa caut mult, am gasit cateva pe net si acum le ascult.
simt cum mi se inmoaie sufletul si in felul lui plange de atata frumusete cat il copleseste.
de aceea azi, pentru viata, colind.
saturat (plictiseala)
DOR
si mie
azi am vazut un film emotionant...o tragedie comica cumva care in final se termina cu bine, "leacul surpriza"-film rusesc.
si inca mai pastrez in mine un zambet al credintei ca se mai intampla minuni!
viata? o minune!
azi am luat cadou; maine spre sa dau cadoul. imi place sa iau cadouri.
pentru azi, viata e cadou. un cadou ce il dau mai departe. atator de multi, atator de putini oameni...
invizibil
Un cuvant? Pt azi? Nesiguranta...
I'm crazy
Me tooo
jocuri
Feelings...Strong feelings
emptyness
foc
Fum. Pompieri. Lumini. Duminica, ora 11:20-11:30 PM in complexul de apartamente in care locuiesc. A fost prima data cand am fost martor la un incendiu. Vant puternic, astfel incat focul crestea in intensitate. Focul se vedea de pe terasa mea... Am verificat apartamentul unei prietene, aflat in apropierea incendiului, deoarece este plecata. Fum.
Din cate stiu eu, nu au fost victime.
Duminica dimineata (seara in Romania). Sun o prietena si aflu ca a stat toata noaptea dinainte si ziua in spital la Brasov. Varul ei a fost victima teribilismului unui prieten al lui - frana de mana pe gheata, asa ca a ajuns la spital cu multe leziuni, printre care si leziuni craniene. L-a salvat faptul ca s-a ferit si faptul ca bordura a atenuat socul impactului cu stalpul.
Am avut parte de 2 accidente de masina. Unul, in decembrie '99, cand eram in drum spre Bucuresti Mall pentru a lua cadou unei colege. Am vazut cum un camion intra tacticos cu 1 KM la ora in usa langa care stateam cat timp masina in care eram astepta la stop. Al doilea a fost acum o luna-doua. Masina a fost lovita lateral stanga, in zona motorului. Eu eram in dreapta. Nu am patit nici eu nici soferul nimic. Nici soferul celeilalte masini.
Duminica dimineata. Aflu de la sora mea ca motanul parintilor mei nu mai este . A incercat sa traverseze strada...
Toate aceste lucruri ma fac sa ma gandesc cat de perisabila este viata, cat de supusa lucrurilor marunte este, cum poate un accident intrerupe brusc firul atat de fragil al vietii. Ma face sa ma gandesc cat de firava este urma noastra in universul in care traim, cat de putine lucruri am schimbat, cat de putin contam noi in aceasta lume. Ma face sa ma intreb de putin contez pentru ceilalti. Daca as muri acum, vor fi probabil cativa care vor varsa o lacrima si ma vor uita mai devreme sau mai tarziu. Si ma gandeam la oameni ca cel din Porumbelul de Suskind, oameni pentru care a exista sau a nu exista nu conteaza pentru nimeni... Oare cat de departe suntem noi de acel personaj?
M-a prins brusc o tristete...
...sper ca-ntre timp ti-a trecut...
Ohh, nici al tau nu mai este? Imi pare rau Sincer...
Cat despre uitat, cel putin eu nu te-as uita..chiar daca nu am mai vorbi si nu m-ai mai baga in seama..Eu tot nu te-as uita (zic de cazul asta pt ca la celalalt , atat de negru, nici nu vreau sa ma gandesc!! Tre' sa vii in primavara aici , remember? )..Da, viata se duce cand nici nu te-astepti..De asta trebuie sa fii vesel si s-o traiesti cat mai bine atata cat o ai! Hai nu mai fi tristut...Stiu ca nu e usor si eu sunt extrem de trista acum(shht, sa nu mai zici asta la nimeni:) ), dar hai sa incercam sa ne inveselim reciproc...Raspunde si tu la buzz-urile de pe ym:)..Uhh, te-as alina da' nu stiu cum
5 ani
5 ani si nici o secunda in care sa nu fi iubit. 5 ani si nici o clipa in care sa fiu fericit. 5 ani care s-au impregnat in mine mai mult decat restul de 20. 5 ani de euforie si de agonie. 5 ani de visare cu ochii deschisi.
Desi acesti 5 ani nu mi-au adus nici macar o farama de fericire, nu ma pot abtine sa visez in continuare, sa inot in eterul creat de imaginatie, intinzand mana catre acea sclipire minunata care e fericirea.
Un singur lucru sper sa'mi ofere anul care vine - o clipa, doar o clipa de fericire.
Craciun fericit tuturor!
infrigurare
Esti in mijlocul ninsorii... Ninge atit de frumos, linistit, parca nici nu i-ar pasa.
Inchide ochii citeva secunde. Si simti. E frig... Atit de frig, incit nu mai stii daca mai existi, daca nu cumva ai devenit acelasi lucru cu nebunia asta de ninsoare. Si vintul... vintul suiera, vorbeste vrute si nevrute, cauta doar o ureche sa-l auda.
Te poate rapi ninsoarea. Gaseste, totusi, un pic de caldura, chiar si numai in flacara unei luminari. Pentru ca altfel, va fi iarna mereu...
ziua de azi...ciudata..cand iubire, cand cearta, cand nehotarare...
un cuvant pentru viata de azi? confuzie
Axel,imi place mult cum scrii
Si.......,viata merge inainte,cu rele,bune,greu,usor,etc.....
Lucruri neterminate
Ma strabate un fior, acel tip de fior pe care il simt cand am lasat lucruri neterminate... Nu am reusit sa termin o conversatie, am plictisit pe cineva pe YM, nu am terminat si nu ma aflu intr-o situatie prea buna cu ceeace am de lucru la slujba, realizez cat de mult mi-ar folosi sa citesc un teanc gros de 5 cm de hartoage A4 pentru munca... nu am terminat de citit cartea pe care o citesc acum... Ma streseaza un pachet prin posta care nu a ajuns inca... Nu am reusit inca sa respect promisiunea fata de cel mai bun prieten (a cauta un program de master pe sociologie, in Gender Issues si de a cauta un program de pediatrie, neuropediatrie sau neurpsihologie)... Si in plus am si un deficit de 5-6 ore de somn pe care nu stiu cand le voi recupera...
In schimb petrec din ce in ce mai mult timp conversand...
...hmm . poate conversatia poti sa o termini si alta data, pt ca nu cred ca persoana nu a murit...poate totusi nu ai plictisit pe nimeni pe ym, ci au fost alte chestii care v-au impiedicat sa comunicati cursiv...poate ceea ce ai de lucru la work vei gasi o metoda sa rezolvi mult mai repede decat in mod normal, acum ca timpul te preseaza...cartile nu fug si nu se supara daca nu le citesti imediat de la cap la coada...posta a suferit intotdeauna la capitolu 'delivery', asa ca nu-ti face probleme in legatura cu pachetu, ca pan la urma cre ca o sa se plictiseasca si el si se duce singur la destinatie...eh..cu promisiunile e cam nasol atunci cand nu poti sa ti le respecti, da' daca spui ca ti-e prieten, o sa te inteleaga...cu somnu, nu-i asa problematic, pt ca avem destul timp de somn...dupa...
...iar la capitolul conversatie...stai mai bine ca mine...ca io in ultima vreme am cam dat-o in bara...cred ca mai bine as comunica prin semne...m-ar intelege cei din jur mai bine...
...am invatat 2 chestii insa....
1. nu orice se poate repara...
2. in viata nu exista autosave...asa ca daca ai gresit...asa ramane...si nu exista nici buton de 'pause'...ca sa ai timp sa gasesti cea mai buna solutie...
surpriza
viata e o surpriza! vine si pleaca cand te astepti mai putin! de-a lungul vietii avem parte de o serie de surprize si mie imi place sa fac suprize placute celor dragi! de aceea, ziua de azi, viata, o surpriza!
Un ghimpe mi s-a infipt in piept...
Mai devreme sau mai tarziu se vor gasi si acele degete delicate care sa scoata acel ghimpe lasat in urma de trandafir . Insa esti sigur ca inima ta nu a indragit ghimpele?
Nu, nu se vor gasi nici un fel de degete care sa scoata ghimpele. Cu timpul ghimpele se va dizolva, va fi parte din inima mea.
Da, sint sigur. Sint foarte sigur. Poate ca ratiunea considera ca acel ghimpe este bun, bun ca sa omoare acea entitate care-mi macina fiecare atom, dar inima...
Sunt curios cine o sa moara prima - acea entitate care ma macina sau inima...
...
Ce am vrut?
Cine mai stie...
Ce vreau?
Ce mai conteaza...
I wish I could say my heart is freezing cold again.
Ce vis ciudat...
uitare?
Haide mai, dezgropam topicuri vechi?
toate-s vechi şi nouă-s toate
asta in amintirea unei poze tot asa ca si topicul asta... ceva mai veche
QUOTE (axel @ 12 Aug 2004, 03:50 AM) |
... Ce am vrut? Cine mai stie... Ce vreau? Ce mai conteaza... |
Tehnic:Invision Power Board (http://www.invisionboard.com)
© Invision Power Services (http://www.invisionpower.com)