Versiunea pentru tiparit a acestui topic

Trimis de: Mihai pe 21 Aug 2003, 11:36 AM

Idei, ganduri, amintiri din viata dificilei veti putea citi aici.
Lectura placuta!

Trimis de: dificilaold pe 18 Sep 2003, 12:40 PM

.....intr-o alta existenta am fost floare de cais pentru buzele barbatilor insetati de puritate....e un fragment peste care am dat intimplator,scris de mine cu mult timp in urma. Constat cu uimire ca si acum gandesc la fel.Sint si romantica si pragmatica in acest moment.M-am inchis in mine ca perla in scoica si stau acolo asteptand valul...sau pumnul ce va zdrobii sideful....privesc in jur si nu vreau sa "ies in fata".Inca nu sint pregatita sa traiesc.Eu doar supravietuiesc,cate vieti mi-ar trebui sa fiu asa cum vreau sa fiu?

Trimis de: Mihai pe 18 Sep 2003, 02:31 PM

Bine ai venit la Han, dificila!

Trimis de: dificilaold pe 18 Sep 2003, 02:43 PM

Bine v-am gasit.Sper sa nu va exasperez.

Trimis de: cameron pe 18 Sep 2003, 02:59 PM

Inca odata bun venit! Si..scrie cat vrei,..sigur nu vei exaspera pe nimeni!
O sa-ti placa aici.! Numai eu stiu cat m-am chinuit sa te conving sa iesi din barlog si sa vii in vizita la han!

Trimis de: dificilaold pe 18 Sep 2003, 03:19 PM

Ai dreptate,acum ca am facut ochi am pornit intr-un tur peste tot prin han si constat ca e super.In acest moment seful meu TIPA aproape de mine,sint sictirita de toate,astept sa plece.Merci inca o data pentru primire.

Trimis de: Hamleet pe 18 Sep 2003, 03:38 PM

SEFII intotdeauna tipa...asa e rasa...

Trimis de: dificilaold pe 18 Sep 2003, 03:51 PM

Parveniti.plini de parai,infatuati,goi pe dinauntru ca o minge de ping-pong,paranoici (banii mei!!!-baniiiimei!)refrenul zilnic....
Acum imi vine in minte melodia Aproape de voi a lui Cargo si ma apuca melancolia.E foarte greu sa-ti pastrezi verticalitatea intr-o lume atat de corupta.Si daca ma tarasc dar tot inainte voi merge-stiu e un paradox.Sint nascuta sub semnul lui Ares si nu cunosc compromisul.Mi-e greu ca nu pot sa fac nimic,e trist sa depind de acel mizerabil salar care abie imi asigura supravietuire.Azi macar -am spus ce gandesc,a fost un monolog ce s-a lovit de privirea lui mirata.Parca e mai bine.

Trimis de: dificilaold pe 19 Sep 2003, 08:40 AM

M-am trezit cu dor de duca.Neprecizata destinatia.Oriunde e liniste,orice iesire din 'valea plingerii" care e lumea din jur.Mi-am baut cafeaua in care am pus zahar in dusmanie si-mi vine sa tot carcotesc,sa-mi abat gandurile de la lucrurile importante,azi nu ma pot concentra la nimic.Plictiseala si oboseala de vineri.
Niciodata nu am tinut jurnal.Imi inchideam gandurile si visele in mine si multe s-au pierdut,multe trairi le-am ascuns,multe s-au voalat,privind in urma nu vad mare lucru.Si e mai bine asa,nimic nu ma trage inapoi,mi-am trait viata fara regrete,fara pareri de rau,pur si simplu.Cand sus,cand jos.Numai echilibrul nu l-am gasit.

Trimis de: Afrodita pe 19 Sep 2003, 11:54 AM

Aoleu, e abia vineri?? Si eu care aveam senzatia ca e luni deja...Ce greu a trecut saptamana asta pt mine
Si eu am dor de duca...De prea mult timp deja...Tare mi-e sa nu ma apuce nebunia si sa plec fara sa zic unde...Ca, fara telefon al meu nu ma poate gasi Insa momentan nu merita infarct
Dificilo, ma bucur mult ca ai venit la noi, te citesc cu drag si ma regasesc in unele fraze spuse de tine...Eu nu am sef, am un unchi mai shocat care tipa mereu si aiurea...Tu de sefu' asta mai poti scapa, eu de unchi nu
Cat despre echilibru...Vine si vremea lui...Cel putin eu inca sper sa-l gasesc..Mai bine zis sa-l regasesc...
Te pup si sper ca nu te superi ca am intervenit si eu in jurnalul tau.Daca te deranjeaza te rog sa-mi spui si nu mai vin,ok?

Trimis de: dificilaold pe 19 Sep 2003, 12:13 PM

Buna Afro.Ma bucur ca ai intrat in jurna si normal ca vreau sa-mi scrii.
Acum mananc o bucata de paine.Goala.As manca un kebab...cu multa maioneza,si o ciocolata cu lapte.
Astept sa vina sefu",seful meu cel urlator pe care ma gandesc sa-l schimb.Nu pe el,el nu mai are nici o sansa nici daca ar avea banii lui Gates.Imi aprind o tigara ca oricum sint pentru fumat....hai Afro sa mergem....ca si tu vrei asta,o mai luam si pe cameron ,probabil ea nu vrea ca are mult de lucru.E amiaz si tot nu reusesc sa leg doua idei.Simt ca ma transform in "ceva" ciudat lipsit de ratiune.Mi-e lehamite de tot,nu am bani si asta ma dispera.Dar banuiesc ca sintem o tara de disperati.

Trimis de: cameron pe 19 Sep 2003, 12:25 PM

Unde plecati? ca oriunde mergeti..vreau si eu..
Dificila,..tu stii ca eu sunt prinsa aici.in muntii de hartii si hoarde de nebuni..dar ma ierti. Sa stii ca stau cu okiu' pe tine..si te urmaresc! Si imi place ce scrii. Spuneai ca nu iti place sa spui nimic despre tine..dar ce spui si cum spui..e ok.
Lasa sefu' ala..nu te mai stresa din cauza lui. Eu ce sa zic ..ca doar am 5! Si control de la finante,..si control de la conturi..si de luni si cfg-ul. Ei ma ambrambuesc pe mine,..eu ii abramburesc pe ei,..si totul e perfect!
Gandeste-te ca maine e sambata! Si o sa fie vreme frumoasa! Si tu o sa fi senina si o sa incerci sa uiti de tot ce e cenusiu.
Presimt ca va veni foarte curand o vreme in care vei redescoperi zambetul si lumina!

Trimis de: dificilaold pe 19 Sep 2003, 12:43 PM

Pai la aia ma gandesc.Ca maine e simbata.Si eu lucrez. Cu drag...am vrut sa scriu draci.
Asa ca hai s-o taiem.Unde?nu destinatia e importanta ci drumul pana acolo....sti ca se pot schimba o multime in acest rastimp.Singura destinatie sigura e moartea.Sau e doar o trecere...eu asa sper....Sa vorbesc despre mine e intr-adevar cam dificil ca nici eu nu stiu ce si cum sint.
Vorba:pentru placerea de 5 minute a parintilor suferim noi o viata. Stiu ca ai de lucru.Eu nu.Si nici nu-mi fac imi place sa vegetez sa astept para.....
Stai cu ochiu pe mine ca si ai mei te pindesc de unde nici nu gandesti.

Trimis de: Afrodita pe 19 Sep 2003, 02:32 PM

Uhh, iubitele , pai sa plecam o data!! Faza e ca io pana la voi fac cu masina 3 ore jumate, deci tre sa plec mai repede Si eu sunt ofticata ca nu am bani...As trage o fuga pana la bucuresti sa ne intalnim la o cafea...Da' nu am bani nici de tigari...Uhh, de ce nu po zbura ca as veni la voi sa va fur Cuvantul care ma caracterizeaza acum si nu-mi place deloc e :blazata. Beey, cum sa ies din starea asta?? Cred ca toamna e de vina, din cauza ei suntem asa intoarse pe dos

Trimis de: dificilaold pe 19 Sep 2003, 03:01 PM

Hai.Pe mine in Arad ma gasesti.
Si nu cred ca e de vina toamna.Pur si simplu aici reusim sa fim NOI,constientizam durerile si nerealizarile noastre,ne ascultam,ne incurajam,ceilalti trebuie sa ne vada mereu zambind nu?E greu sa recunosc ca am dat-o de multe ori in bara.Sau si mai rau:autogol....Oricum maine o luam de la capat,amagindu-ne,incercand mereu sa facem sa le fie bine altora,noi ne punem in umbra,pentru noi timpul e mereu o amanare....ne pierdem pe drum...pana cand nici nu ne mai intereseaza directia.Sint intr-o stare de plins dar o merit.Te pup Afro.

Trimis de: Afrodita pe 19 Sep 2003, 04:11 PM

Uhh , iubita, da' de ce tre' sa ne vada ceilalti mereu zambind? Nu avem si noi dreptul la durerea noastra? Sa ne-o plangem cum vrem?
Mda si eu sunt intr-o stare jalnica si-o merit..Stii de ce? Ca am facut exact ce ai zis tu: am tot amanat sa am grija de persoana mea, mereu erau cei dragi pe primul loc si astazi simt ca e tarziu...Maine poate voi fi mai optimista dar astazi mi-e tare greu..Imi vine sa urlu la toti, sa-i injur , sa-i bat...
Mai inainte a venit un amic si mi-a dat o veste proasta: cainele lui cel mare si frumos a fost otravit azi noapte...A murit in sala de operatie...In ce lume frumoasa traim Ce naiba or fi avut cu catelu'?? Macar eu mai am speranta ca-l pot gasi pe-al meu viu...Dar al lui deja doarme sub pamant Si asta m-a intristat si enervat si mai tare

Trimis de: Diana-Maria pe 19 Sep 2003, 06:53 PM

Bravo! Bine ca plecati voi si pe mine ma lasati de caruta...pai ce fel de solidaritate feminina e asta?

"...da pentru ca si eu bantui in diminetile senine cu pleoapele ingreunate de noapte...si eu imi fumez tigarile si uit...si facturile mele se aduna neplatite...si eu am sufletul vagabond in cele patru zari...si pe mine ma doare cand moare un val pe glezna mea...."(dificila)
"...Dar ce fericire e sa stii ca intimplarea a facut sa imparta acea clipa unica doar cu tine... " (D.M.)
"....da,pana cand sarea ma va acoperi,sau fi-va doar umbra lacrimilor neplinse.... "(dificila)
"...a lucrurilor nespuse, a dragostelor neimpartasite, a aripii frinte de neputinta si uitare... a copilariei parasite intr-un colt prafuit al memoriei si al somnului fara de sfirsit care ne asteapta pe-o frunza de eternitate ... " (D.M.)
"...si dincolo de timp si uitare,reintrupandu-ma in valul ce ma cauta,sau in rosul de foc al unei petale de mac...(dificila)
"...voi cauta iar inceputurile si voi pleca iar pe cararile vietii,cu luceafarul drept lumina calauzitoare, cu inima grea de iubire si-mpovarata de speranta, avind pe umar un inger... " (D.M.)
"...sau imi voi trimite doar dragostea,insomnii sa otraveasca sufletul barbatilor... "(dificila)
"...dragostea, acea fiinta jumatate femeie-jumatate demon, fecioara-hetaira ce stapineste pe toti si pe toate, aici sau aiurea... " (D.M.)
"...acel Demon,Dumnezeieste de perfect...la urma urmei sintem otrava si nectar..iad si rai...ingeri proscrisi... "(dificila)
"...care din cadere se ridica din nou in tariile paradisului, semn nevazut si mistic lasind in urma lui..."(D.M.)
"...pulbere de stele...vise de dragoste...dorul de zbor...si tipatul...tipatul care ne infioara noptile...tipatul sufletului prins in amfora trupului... "(dificila)
"....ti-ai trimis si tu gandurile in zare sa intampine toamna? "(dificila)
"a venit toamna sa-mi intampine gandurile.
toamna este in mine permanent..
ma invaluie cu ruginiul ei salbatic si trist..
ma inunda cu mirosul ei rece si aromat de frunza stinsa in focul inimii mele de piatra. "(Cameron)
"...cocorii si-au lasat tipatul in mine sa-mi infierbante sangele in inghetatele nopti....florile si-au lasat culorile in mine sa-mi purifice visele...vantul.vanturile...sa-mi sopteasca nume de taina in ceasurile de veghe...si tristetea,tristetea din priviri cine mi-a lasat-o? "(Cameron)
"...mi-e teama de toamna ca de o agonie fara sfarsit.Mi-e teama de indiferenta frunzelor ce mor,mi-e teama de tacerea orizontuLui,mi-e teama de gastul sarat al stropilor de ploaie...sau poate mi-e teama de mine....dor corbii ranjesc dominind zarea...spre ce demiurg de gheta isi indreapta pomii crengile? "(Cameron)
"...M-am trezit in zgomotul ploii...Dumnezeu si-a facut mila de noi si si-a trimis lacrimile sa ne spele...Pamintul miroase deja a toamna si, insetat si zbircit ca obrazul unei batrinici ,a primt darul sfint ca pe un balsam...
Privesc cerul din fata ferestrei mele si respir aerul unei diminete de august tirziu...
Incepe o noua zi si soarele nu mi-a zimbit inca.
Orasul sufocat de ciment si asfalt isi continua zbuciumul cotidian...
Iar eu visez cu ochii deschisi. " (D.M.)
"Mai freamata inca vara in tine?aduna-ti sufletul intr-un mar si musca din carnea lui amintirea anotimpurilor cu soare."(dificila)
"In dimineata asta m-am trezit si mi-am dat seama ca-mi ratacisem inima.Nu mai era in mine nici o emotie,nici o bucurie,nici o tristete,nici o durere...nici lacrimi,nici zambet...Trupul miscandu-se cautandu-si unmbrele si amintirile...eu de undeva de departe admirand acest sinistru balet mecanic.
P.S. daca-mi gasiti inima va rog dati-o la caini"(dificila)

...V-aduceti aminte? Mie mi se umplea inima de parfumul unui trandafir uscat, de miros de placinta cu mere si scortisoara, de aer ud si pur , de ploaie si de dumnezeire...Nu va suparati pe mine ca mi-am permis sa va citez...dar parca erau prea frumoase rindurile acelea , ca sa ne bucuram doar noi de ele...

Trimis de: cameron pe 19 Sep 2003, 10:50 PM

Ce pot sa mai spun? Tacere doar..si vei intelege tu restul. Ieri am trecut prin locul acela si am vazut ca oarecum ne cheama inapoi. Cred ca nu trebuie sa il abandonam..
PS...Cum sa plecam fara tine Diana?

Trimis de: menthoru' pe 19 Sep 2003, 11:46 PM

Va rog sa ma scuzati ca intervin in jurnalul "dificilei" si mai ales intr-o discutie "intre fete" ,dar ...
Haideti mai fetelor, nu mai fiti triste ... ce naiba ... viata e frumoasa ... Afro ... stii ... imi pare rau pt. Athos ... dar fi optimista, fratiorul lui e acolo langa tine! Noi suntem langa tine ...
Mai ... viata e fun daca o tratezi ca atare. Am mai spus asta: Bag-o in seama, si te baga si ea pe tine. Atat.
Va pup pe toate. Chear Up!

Trimis de: Diana-Maria pe 20 Sep 2003, 12:15 AM

..hm... cred ca nu ne-ai inteles..noi sintem fericite, in felul nostru..aici ne "refulam artistic"

Trimis de: menthoru' pe 20 Sep 2003, 12:19 AM

ei...era de asteptat right? sunt baiat ... sunteti fete ... cine naiba sunt eu sa dezleg cel mai mare mister al universului: femeia. ma asteptam sa nu va inteleg, dar tot trebuia sa fac un gest frumos ( cine stie, poate mai castig si eu un vot la cei mai iubiti baieti ai hanului )
va pup, noapte buna, fug la somn.

Trimis de: black ice pe 20 Sep 2003, 12:21 AM

Trimis de: dificilaold pe 20 Sep 2003, 08:15 AM

Ce bucurie mi-ati facut.Toti.Diana,dulci amintiri.Afro,ai trezit furie in mine.Eu ador caini.Am un pitbull,adevarul e ca nu l-am declarat si o bestie umana,o jigodie nemernica a chemai politia si televiziunea locala pentru acest lucru.L-au asteptat 3 ore pe tatal meu care plimba cainele sa-l filmeze si interogheze.Tatal meu a dat-o in lambade si i-a lasat ...prosti.Cainele meu a aparut la tv.este foarte telegenic si uite asa e si mai cunoscut in cartier.Cameron...ma tot gandesc la holul tau.Diana,ti-ai facut bagajele?adica putina nebunie,multe zambete,mult optimism,tigari,haine sexi,cafea.....si HAI,Haideti....
Salutare se baietilor,va vom aduce un gand bun stati pe-aproape.
Asa ca azi mi-am imbracat sufletul in haine de sarbatoare,daca la voi e nor sa stiti ca razele de soare sint la mine in priviri,daca la noapte nu sint stele,m-am invesmantat trupul in ele si bantui in jurul lunii ca o mica vrajitoare,ca un demon al noptii sa va infior visele.

Trimis de: dificilaold pe 22 Sep 2003, 08:14 AM

...pe mine,mie,reda-ma"zis-a Paunescu pentru a ma obseda pe mine.Sentimente amestecate dupa u somn arificial.Ieri zambetul meu a luat o palma in plin.MASTI.1,2,3,...zadarnic.Am aflat ca durerea are nume.As bea un gin.Ramane intentie.Fumez tigara de la tigar,din cele mai tari,sa-mi inabus sufletul.Parsivul e mai tare si ma domina.Regret ca sint femeie.Regret ca traiesc.Regret ca sint asa cum sint.M-a tulburat inocenta unui copil,m-a surprins atentia unui "comunitar"care s-a apropiat de mine si mi-a pus labuta pe brat.M-a lovit plinsul.Nu mai pot comunica.Nu mai pot gandi.Am nevoie de ajutor si nu stiu sa-l cer.Mi-e teama de dezamagire.Prin vene-mi curge cucuta.Fac greseli enorme,cu o placere diabolica.
Numai defecte am.Mi-am pierdut masca inocentei.Vorbesc ca si cum as da cu pietre.Ce vreau in schimb?nu stiu sa cer.Stiu doar sa ofer.Ce?
Cred ca ingerul meu pazitor a tras azi noapte o betie.Ca altfel nu m-ar durea acum capul.

Trimis de: cameron pe 22 Sep 2003, 11:18 AM

Dificila.
Vorbeste tu cu ingerul ala al tau pazitor. Daca nu o sa o fac eu.. Si-l bat! Sa aiba grija de tine..
Sa te ocroteasca. Ar trebui sa-ti schimbi numele in FRAGILA! In MINUNE!
Pentru ca nu esti dificila..
Ai nevoie doar sa vezi un pic de soare..
Ai nevoie de zambet si de detasare..
Off..daca as fi mai aproape de tine,..ti-as aplica o terapie de soc..!!
Gasesc eu o solutie pana la urma!!

Trimis de: dificilaold pe 22 Sep 2003, 12:10 PM

Cameron,ce bine ma cunosti,ce nume super mi-ai gasit....sint femeia cu o mie de nume. ,

Trimis de: Valheru pe 23 Sep 2003, 07:08 AM

totdeauna am iubit o femeie care stie sa-mi mentina activ interesu` , sa fie noua cumva ... 1000 de nume inseamna mereu ceva nou ... e bine zic eu ...

Trimis de: dificilaold pe 23 Sep 2003, 07:34 AM

E bine Valheru.E riscant.E fascinant.E dans pe lama cutitului.E sansa sinucigasului.E darul suprem al ursitoarelor dat copilului nascut sub luna plina.Primul meu nume e FEMEIE.

Trimis de: dificilaold pe 23 Sep 2003, 08:12 AM

...sau : Cine sint eu?
Intreaba vanturile ce mi-au risipit sufletul in zare...
Cine sint eu?
Intreaba flacarile ce mi-au eliberat gandurile....
Cine sint eu?
Cauta-ma in tipatul soimului ce se inalta la cer...
Cine sint eu?
Asculta ecoul din inima prapastiei...
Cine sint eu?intreaba soarele caruia ii vamuiesc prima raza....
Cine sint eu?
Asculta soaptele nerusinate ale noptilor cu luna....
Cine sit eu?
Intinde o mana ingerului proscris si-ti va spune ca sint a tuturor si a nimanui,nici mie nu-mi mai apartin,mi-am vandut sufletul unui demon nebun.
Azi e echinoxiul de toamna.

Trimis de: Diana-Maria pe 24 Sep 2003, 10:36 AM

"Ce bine stii sa minti!"
-Mi-ai spus atunci, in seara-aceea,
Cind tu ai inceput sa simti
Ca-n mine se-ascundea FEMEIA.

Minciuna e doar apanajul meu
Ca doar minciuni am spus mereu
Ca prin bunica Eva, ori prin mine,
Toti fusera mintiti, la fel be bine.

De-atunci ai inceput a ma cunoaste...
Prin glasu-mi, Eva iar renaste...


Dificilo,asta am scris-o cind aveam vreo 17 ani.... mult timp atrecut de-atunci pe apa Simbetei...dar parca nimic nu s-a schimbat...doar modul de a vedea lucrurile...care au ramas asa cum au fost dintotdeauna...

Trimis de: dificilaold pe 24 Sep 2003, 11:59 AM

Frumos.
Uneori am impresia ca barbatii vor sa ne cunoasca mai bine tocmai pentru a le da noi motive sa fuga de noi.

Trimis de: dificilaold pe 25 Sep 2003, 09:41 AM

Alta zi.Constat ca am o putere enorma de regenerare.Iar ma simt unica si puternica.Sa fie putin egoism?poate dar numai asa pot lasa in urma ramasitele zilei de ieri.Nu mai vreau introspectii si despicarea firului in n-uri.Azi 1+1 fac 2.Cafeaua are gust de cafea.Am sentimentul nemotivat ca se va intimpla ceva frumos si placut.Si vreau sa cred in el.As vrea sa plec departe cu gandul doar la drum(acum s-a aratat prima raza de soare ) si nu mai stiu ce sa scriu.E mult mai usor sa vorbesc despre durere,fericirea nu o stiu aprofunda.Nici la propriu nici la figurat.E ca o vibratie.Zborul e o stare.

Trimis de: cameron pe 26 Sep 2003, 07:53 AM

Buna dimineata Minune!
Ce fac ochii tai frumosi azi?
Arunca fulgere..sau raze de soare?
Hai sa fumam o tigara impreuna..

Trimis de: dificilaold pe 26 Sep 2003, 08:01 AM

Si o tigara amara.
Ochii mei?ascunsi in dosul pleoapelor sint ca privirea Medeei.Nu-i las de capul lor ca zapacesc lumea pe aici ,Modestie e numele meu
Hai aici ca e soare....

Trimis de: cameron pe 26 Sep 2003, 08:18 AM

O tigara fumegatoare,..amara,..usturicioasa, zgrumturoasa
La mine e nor,..deasupra,..dedesubt,..imprejur, in mine, un nor care m-a inghitit..
Azi numele meu e ploaie ce nu vrea sa cada..

Trimis de: dificilaold pe 26 Sep 2003, 08:37 AM

.....trimit vanturile disperate de toamna sa-ti alunge intunecarea ?
ploile sint ascunse in noi... dincolo de pardelele de foc....dincolo de gheturi...
nu-ti mai tine sufletul de mana...lasa-l in voia lui,poate s-a dus sa-si caute perechea...si poate o va si gasi.

Trimis de: cameron pe 26 Sep 2003, 08:51 AM

Nu-l tin io bre..
Doarme ca zaludul..
Zice ca sa-l las in pace..ca are o lene..

Trimis de: dificilaold pe 26 Sep 2003, 09:04 AM

.....macar viseaza frumos?
O fi obosit saracu" de atitea rasuciri....cand alba cand neagra,cand sus cand jos.....votez pentru linistea lui

Trimis de: dificilaold pe 29 Sep 2003, 11:45 AM

Prima imagine a zilei,un cos enorm plin cu (,) crizanteme.Aurii,albe,roz,aramii,alb-argintii,portocalii,asezate acolo de-a valma fara nici un interes pentru estetic.Parfum amar-dulce.Sint florile cele mai apropiate de sufletul meu.
Cineva le ducea la vanzare....traversa orasul cu acest buchet de lumina inconstient de cata bucurie a trezit in sufletul meu.Nu as putea cumpara niciodata crizanteme.Ele au loc doar in mintea si inima mea.Imaginea toamnei la fel cum primavara inseamna pentru mine cuibul de barza si neaparat doua pasari in el.

Trimis de: dificilaold pe 30 Sep 2003, 08:45 AM

Ploua.Obsedant.Rece.Indiferent.Ploua peste frunzele ruginite,in fiecare strop se reflecta pustiul toamnei.Tacere.Priviri obosite,pasi obositi,toamna incepe sa ne domine,colindindu-ne cu melancolii.Inchid fereastra,aprind lumina,gesturi ce reinvie amintiri triste,gesturi pe care le voi mai face....toamna e anotimpul care imi rugineste sufletul,toamna ma feresc de oglinzi,toamna ma ascund sub umbra unui corb...in continuare ploua...

Trimis de: cameron pe 1 Oct 2003, 09:34 AM

Pentru tine cu mult drag,..o melodie care e undeva in sufletul meu

Lighthouse family

Postcards From Heaven
If you never, say goodbye
To the best thing in your life
There are things you don't appreciate
At all
So it's best that you don't try
Holding back the time
Are you ever, gonna be
Quite satisfied
(Chorus)
Postcard from heaven
Go to where you belong
Never find the perfect situation
Till you know where your from
If you ever, say goodbye
No regrets, I won't ask why
And I wish you all the best love
In the world
Should you ever, change your mind
Holding back the sunshine
Why you ever, gonna be
Quite satisfied
(Chorus)
Postcard from heaven
Go to where you belong
Never find the perfect situation
Till you know where your from

Trimis de: dificilaold pe 1 Oct 2003, 10:11 AM

Merci mult Cameron.Bon Jovi?
Melancolie in sufletul meu si asa bantuit de toamna.Contradictii cat cuprinde.Nu mai multe ca si incertitudinile.Pasesc pe nori dar nu vreau sa ajung la dumnezeu.Zbor dar in directia interzisa zborului.Sint un paradox.Privire de copil vad in oglinda.In suflet am blestemul catorva generatii.Ma caut prin toate vietile netraite pana la capat si nu reusesc sa ma reintregesc acum,pe acest pamant,sub acest soare.Sint umbra stelelor cazatoare si privirile ce-si agata dorinte de stralucirea lor.Sint ochiul fantanii prin care trece raul.Sint argintul din trupul muntelui ce se vrea inel pe mana stinga a celui iubit.Sint linia vietii si a dragostei din palma lui,sint destinul lui,blestemul si binecuvantarea,sint clipa in care ziua se naste din noapte,de aceea an atata intunecare in mine.....

Trimis de: dificilaold pe 9 Oct 2003, 09:23 AM

Sfidez toamna razand.Sint singurul om care rade in aceasta dimineata ostila.Si ce daca e toamna si e frig si ploua si e noroi?Cand e soare si vara toti zambesc.E usor cand e bine.
Priveste lumea ciudat in urma mea,pentru uni cenusiul e cenusiu si ata.Dar cenusiul poate fi si nuanta argintului vechi,poate fi si nuanta unei fruze ce se desprinde,poate fi si stralucirea unei zdremte de nor,azi sufletul meu e purpuriu....nobila culoare a imparatilor,rebela fluturare a aurorei boreale,sublima culoare a buzelor dupa sarut....

Trimis de: cameron pe 9 Oct 2003, 09:29 AM

Eu sunt azi incolora precum vantul..
Nu vreau nici o culoare...
Nu simt nici o culoare..
Imi ard obrajii..dar cu vapai de gheata..
Imi ard privirile..cu stalucirea bolovanului rece si cenusiu..
Gandurile-mi sunt incolore..

Trimis de: dificilaold pe 9 Oct 2003, 09:36 AM

....din neculoare,din gheata,din piatra s-a nascut Universul printr-o explozie de LUMINA si CULOARE.

Trimis de: Diana-Maria pe 9 Oct 2003, 11:46 AM

...dar privirea ne e incetosata de lacrima tristetii...

Trimis de: dificilaold pe 9 Oct 2003, 01:46 PM

...las-o sa-ti limpezeasca privirea,sterge sarea amara cristalizata pe gene,in urma ei zambetul asteapta sa se nasca....

Trimis de: cameron pe 9 Oct 2003, 01:53 PM

Eu sunt super bine-dispusa..

Niste forumisti au reusit sa ma faca sa rad..cu lacrimi..
Doamne-Dumnezeule..trebuie sa parasesc Hanul inainte de a fi prea tarziu..

Trimis de: dificilaold pe 9 Oct 2003, 02:00 PM

Cine,unde si cum,ca eu nu am dat peste ei...

Trimis de: cameron pe 9 Oct 2003, 02:05 PM

Pe ym bre..si citeste si tu la fantezii..ca-s dusi cu pluta..rau

Trimis de: dificilaold pe 9 Oct 2003, 02:11 PM

Mai bine nu crede-ma.Ca ma apuca scrisul pe acolo si ma penalizeaza Mihai.Da poate un ochi tot arunc sa vad cine ce si cum.....

Trimis de: dificilaold pe 10 Oct 2003, 08:22 AM

Ziua de azi e caun ceai de tei indulcit cu miere intr-o ulcica de lut.Atat de dulce unduieste aerul incarcat de soare....se agata de crengile umede,se prelinge peste frunzele uscate....Pe sirma din fata ferestrei s-au insiruit stropi de apa,mici cristale fluide,si filtreaza lumina cu straluciri jucause.Vrabia le imprastie si am senzatia ca se sparg cu tipete lovind pamantul.
Ieri am vazut mare veselie pe tarabele taranilor.Mere adevarate tipand de rosu,pere lenese si voluptoase ca niste femei mofturoase,struguri infatuati ametiti de visul vinului ce vor fi,cepe pietroase si imbufnate,si toate mirosurile pamantului binecuvantind toamna.Si crizantemele oferindu-se ca niste curtezane.

Trimis de: cameron pe 10 Oct 2003, 01:04 PM

Fragila,..imprumuta-mi si mie privirile tale,..vreau sa vad si eu asa cum vezi tu..
Vreau sa fiu si eu crizantema,..
Azi..daca mai treci pe langa ele..sa stii ca una din ele sunt eu..si am parfum de toamna..

Trimis de: dificilaold pe 10 Oct 2003, 01:28 PM

....fragilitatea apare atunci cand te da viata rau de tot de pamant.E ceea ce nu se poate distruge.Si atunci cand nu mai ai aproape nimic,incepi sa furi,sa imprumuti sa smulgi din jurul tau tot ce e frumos ,gingas,delicat.....si uite asa mi-am umplut eu privirile de toamn,de iarna,de primavara...ca intr-un pod in care putini au curajul sa urce.
In jurul meu sint si gunoaie,si noroi,si zdremte dar pe aste refuz sa le vad,sa le simt...destul ma siciie ele cu insistenta de a mi se insinua in suflet.De multe ori ma simt ca o floare de stanca.Smulge-ma din monolit si piatra va geme....

Trimis de: dificilaold pe 11 Oct 2003, 09:21 AM

Dimineata asta seamana cu o pisica mare si lenesa.Si alintata .Dar care risca acum sa ia una peste bot.Soarele mai are vreo doua ore pana rasare.Eu trebuie sa rasar acum.Si sa stralucesc.Soare cu dinti.....mai un minut....trece si ala...vine altul cu aroma de cafea fierbinte...parca,parca....fac ochi...frig...afara,in casa...prima tigara...la radio imi zice zodia...
Deschid fereastra,totul e cenusiu si umed,toata lumea doarme....trec de pe pilot automat pe comenzi manuale....imi invidiez cainele care doarme caineste fericit in blana lui de iarna.

Trimis de: dificilaold pe 16 Oct 2003, 10:08 AM

Intr-una din zilele trecute am trecut foarte de dimineata pe linga o biserica reformata pe linga care trec de ani de zile fara a o privi insa.Pe laterale are vitralii in galben,purpuriu,albastru,verde.D-intr-un anumit unghi rasaritul cuprindea ambii pereti si efectul era fantastic.Straniu.Parea luminata din interior si peretii cenusii pareau aproape negrii.Parca era un hallo de liniste in jurul ei....parea foarte izolata,ciudat de izolata....desii linga ea este o statie de combustibil.
Ieri,azi, totul a revenit la normal,ca imagine predomina statia.
Ieri am vagabondat prin oras si pentru ca am impresia ca in ultimil timp m-am plafonat,m-am aplatizat,am facut efortul de a trage cu urechea la ce se vorbeste in jurul meu.Nu m-am aplatizat,nu m-am plafonat.Mi-am astupat urechile cu propriile ganduri si am mers spre casa.
E atata disparare in lumea asta apropiata noua,atata desnadejde,intre cei de sus si cei de jos e foamea de bani,ma doare sufletul privind pensionarii frumos si demodat imbracati care incearca sa-si pastreze demnitatea sub mirosuri de naftalina,ochii lor inlacrimati,mersul lor resemnat si invariabila plasa cu o paine sau doua trei mere.
Nu intorc capul,de partea cealalta sint cei in costume de firma,cu masini de firma,cu bijuterii de firma....cei cu sufletele seci si goale si compromise si bolnave....
Ma inchid in camera mea si ascult Cargo....

Trimis de: marky pe 16 Oct 2003, 11:15 AM

Consideri ca toti cei cu stare au suflete "seci si goale si compromise si bolnave" ? Eu nu cred ca asta.
Acum in economia de piata trebuie sa te zbati, sa dai din coate sa ai ceva in cap si sa ai si tupeu.. pt a ajune undeva mai sus si mai cu stare. E ca o lupta pt supravietuire. Intr-adevar pt pensionari, cai care au muncit o viata pe vremea comunismului situatia e cam trista deoarece trebuie sa traiasca din mica pensie pana la sfarsit. Si mie, de multe ori atentia imi este atrasa de catre un batranel sau o batranica pe fata carora se vede cat de mult se chinuie in fiecare zi, dar daca statul nu-i ajuta.. altcineva nu are cine

Trimis de: dificilaold pe 16 Oct 2003, 11:39 AM

Marky,o perioada prin natura serviciului am avut acces liber in "lumea buna".Pe usa din fata.Si crede-ma stiu ce spun.Stateam si prin culise...acolo viata de viata....exceptie ar face cei ce au "traditie".Acestia nu sint nici ostentativi nici marcati de falsa valoare a parvenitilor.Dau din coate???? da,pentru a insela ,pentru a aduna cat mai mult.Uneori metalul,tinicheaua straluceste mult mai tare decat aurul.Dar trece.

Trimis de: SORIN pe 16 Oct 2003, 12:53 PM

Trimis de: dificilaold pe 16 Oct 2003, 01:22 PM

Buna Sorine.Chiar imi face placere ca mi-ai citit jurnalul.Si ai dreptate.E nevoie de atat de putin sa aducem zambetul pe fata cuiva si speranta in suflet.Nu ne costa nimic.Am ajutat de multe ori persoane in varsta sa treaca strada sau sa urce in tramvai.Si ceilalti ma priveau mirati.Am ridicat tineri de pe scaun si aceia ma priveau si mai mirati.Frumos gestul tau.Laudabil.Dar vezi tu Sorine sint oameni pentru care aceste lucruri nu conteaza.Ca putem schimba ceva...teoretic da...dar sint prea multi si in lumea lor nu avem acces cu asemenea idei.
Citeam pe sub birou o data Hamingwai.Seful de atunci -om exeptional de altfel- m-a intrebat razand cine e ala.Si i-am zis ca nu l-a vazut cu o seara inainte dand un interviu la t.v, a zis ca nu.Fara cuvinte.
Bunatatea e o stare de gratie care rar poate fi dobandita.Ne nastem sau nu cu ea.
Si ca taoisti.....ar trebui sa invatam lectia umilintei....sa eliminam EU-L trufas si egoist si apoi totul vine de la sine.

Trimis de: SORIN pe 16 Oct 2003, 02:50 PM

Draga mea...citind mesajele tale anterioare, am fost sigur ca ai un suflet de aur si asta a si fost cauza ca am dat buznea peste gandurile tale.

Problema acuta a mentalitatii e lipsa de incredere in oameni, in bunatate si in faptul ca mai exista asa oameni. Pe cei " ajunsi " e mai greu de modificat ( nu toti sant la fel ) dar patura slaba din punct de vedere social - economic trebuie incurajata. Pensionarii, studentii si altii, daca ar infiinta un partid al lor situatia poate fii mult mai buna pt. ei.

Dar nu mai au incredre in ei insasi. Asta e buba principala.

A doua problema e cu umilinta asta a celor saraci, o umilinta nexeplicabila...oameni care au fost odata cineva au ajuns in faza in care le e rusine sa iasa din barlogul lor. De ce??? Din cauza saraciei.....gresit complect. Acesti oameni trebuie incurajati si suportati tacmai acum cand au cea mai mare nevoie de asa ceva. In tara mai tot timpul iau la ocazie oameni de pe marginea drumului ce intind mana....cat ma costa daca nu va suparati??? Nimic domnule nimic...si crede-ma ca au fost unii surprinsi si nici nu s-au urcat in masina. Sau odata coborand de la Vidraru spre Corbeni am luat doi batrani cu un sag de fargi culesi din padure. Cand am oprit au scos niste bani si au intins mana spre mine...nu am observat pt. ca nici nu ma asteptam la asa ceva, dar vazand ca usa nu se inchide am intors capul si am vazut mana intinsa. Cand au inteles ca nu iau banii au coborat multumind frumos si am accererat. Dupa o clipa fetita din spate a strigat sa opresc, a iesit din masina si a fugit spre batrani ramasi la marginea drumului. Cand a venit inapoi am intrebat ce s-a intamplat???? Au lasat banii pe bancheta din spate impreuna cu un cornet de fragi. Iar nici fetei nu i sa parut corect cu tot ca nu a inteles un cuvant din cele vorbite.

Cand vin in tara stau la Brasov...dimineata las familia sa doarma si plec devreme la piata cu unde hoinaresc cu mare placere...mirosurile, oamenii si valvata dintre tarabe. Acolo e locul meu de pornire a zilei. In locul mezeluri preferat ( o data am cumparat la Luca--cine stie la ce ma refer ) era inaintea mea o batranica care tot intreba cat costa parizerul ala, salamul celalalt si tot asa. Domnisoara vanzatoare nu prea avea chef de conversatia cu batrana si ai raspundea in scarba intrebandu-ma cu ochii ce doresc--un client de nadejde. Dupa ce a studiat preturile batrana a comandat 50 de grame de parizer, de ce mai prosta calitate, de ala cu fulgii in el. Dupa cantar a deschis poseta sa plateasca si atunci am intervenit eu, intreband-o cara e cel mai cum parizer si salam din taraba. Dupa raspuns i-am comandat cate 200 de grame din fiecare fel platind pentru comanda si am plecat lasandu-le cu fete de marmura, fara sa cumpar pt. mine nimic.

Nu va povestesc ca sa fac pe nebunu...doar sa va arat unde a ajuns neincrederea in oameni. Adoua zi am ajuns in piata si m-am oprit la mezeluri la alta taraba situata langa locul obisnuit. La plecare duduia vanzatoare foarte suparata ca nu am mai cumparat la ea, ma intrebat de cauza...Raspunsul a fost scurt si limpede...a fii om e sa fii si cu cei neajutorati nu numai cu cei cu bani..atata timp cat ai fost simpatica cu mine, am avut placerea sa cumpar la tine, dar de ieri cand am vazut adevarul comportament al tau fata de cei mai saraci mi- s-a facut scarba. A tot incercat sa-mi explice ca ritualul cu baba revine in fiecare zii, ca o bate la cap si nu cumpara mai nimic, dar nu a ajutat nimic.

Daca lectia primita a ajutat cu ceva, nu stiu...dar un lucru conteaza cel mai mult si acela nu e cea ce i-am cumparat batranei. E faptul ca probabil batrana a plecat acasa cu un zambet pe buze si cu inima mai bogata cel putin pe acea zi
in spiritul celor zise de Iisus in Predica de pe Munte:

Ferice de cei flamanzi si insetati dupa neprihanire, caci ei vor fi saturati !

Sorin.

Trimis de: nefertiti-old pe 16 Oct 2003, 03:02 PM

din pacate, uitam sa facem asemenea gesturi, ca si acela facut de tine, sorin. majoritatea oamenilor s-au obisnuit sa traiasca doar pentru propria placere si nu se mai gindesc deloc la cei din jur. nici macar nu-i mai observa cind trec pe linga ei. si mai rau, au ajuns sa nu mai vrea sa-i observe. cu atit mai putin pe cei necajiti. si e pacat. nu-si dau seama ca ajutind un asemenea om ar fi si ei mai fericiti si mai multumiti de ei. pentru ca, la urma urmei, asta e tot ce vor. doar ca nu stiu cum sa o faca. asa ca ajung sa se autoamageasca...

Trimis de: SORIN pe 16 Oct 2003, 04:37 PM

Eu am avut ca exemplu un om care din pacate nu mai e in viata Un om dintr-o bucata care frica nu a stiut la viata lui.

Si de la el am invatat un lucru: Daca trece o zii in care nu fac un bine, acea zi va fi o zi moarta. Nu conteaza ce, un bine sa fie!!

Sa-i fie tarana usoara si Dumnezeu sa-i dea acolo sus cea ce a dat el aici pe pamant. Incercati si voi si n-o sa regretati.

Sorin.

ps. multe scuze lui D. pentru ca am invadat locasul ei!!

Trimis de: nefertiti-old pe 16 Oct 2003, 05:01 PM

tu ai invatat de la el, poate noi reusim sa invatam din mica ta lectie sau experienta etc....

Trimis de: dificilaold pe 17 Oct 2003, 07:54 AM

Bine ati venit la mine in vizita Nefertiti si Sorin,sper ca sint o gazda placuta,dau o cafea cu frisca Asa e cum ziceti voi.Ne pierdem in fleacuri,ne domina rutina zilnica,uneori nu mai avem grija nici de noi,mereu avem impresia ca "maine"dar sint lucruri in viata care nu se pot amana.Gesturile marunte au de multe ori o importanta covarsitoare.Un zambet,o mica atentie ,o vorba buna pot lumina ziua unui om.
Sorine cand vorbeam de lectia umilintei ma refeream la acea umilinta impusa,puterea de a suporta aceasta umilinta pentru a vedea cum e ,pentru a invata sa respectam.Daca am reusi sa renuntam la EU-L nostru trufas,la mandria prosteasca,la infatuare,la egoism.....sa ne oferim celorlalti cu simplitate fara a astepta nimic in schimb.
La mine in Arad se practica o chestie draguta de cei ce circula cu tramvaiul.Cei ce coboara dau biletul lor compostat celor care urca,iar daca acestia au abonament il dau mai departe.Nu e mare lucru dar de multe ori ajuta.

Trimis de: cameron pe 17 Oct 2003, 10:02 AM

Dificila..tu ai un suflet luminos..
In fiecare zi ne lovim de priviri triste si deprimate,..de disperarea oamenilor care nu stiu cum or sa supravietuaisca zile de maine..
Intr-o zi asteptam autobuzul..si un controlor burtos si cainos prinsese un pusti fara bilet...si il luase la suturi.
Pustiul protesta:"da-mi amenda,..dar nu ma lovi..tampitule.."
Langa mine o mama cu un copil de 10-11 ani il privea si am auzit-o spunand.."l-am rugat sa ne lase sa urcam..dar nu vrea"
Am intrebat-o ce nu vrea. Mi-a explicat ca nu are bani decat un bilet,.si il rugase..sa ii lase sa mearga cu autobuzul.
Bruta nu si nu..
Aveam o bancnota de 100 de mii..(erau toti banii pe care ii aveam la mine)..si i-am dat-o. A incercat sa protesteze,..dar eu m-am urcat in autobuz..fara sa o mai ascult..
Dupa cateva minute,..in autobuz,..o vad ca vine spre mine,..si imi da 94 mii,..adica restul de la bilet.
Uimitor..nu? Bineinteles..ca nu i-am luat,..dar spunea..ca doar atat ii trebuie..si ca nu se astepta la gest.
Cata modestie..chiar daca avea nevoie ca de aer de banii aceia.
In schimb ma irita multimea de de tiganusi care asteapta la iesirea din magazine,..si aproape iti poruncesc sa le dai bani,..ba si comenteaza daca e prea putin,..si tonul lor obraznic..
Sau acum cativa ani,..vine un batran la birou (cam tiganel si el)..si imi spune o poveste trista ..ca ii trebuie cateva sute de mii,..sotia bolnava,..medicamente,..etc. Ii dau. Vine iar dupa o vreme..Iar ii dau..
Frumos a fost cand nu am avut bani,..stiti cat de urat a facut? Aproape sa ma ia la bataie..

Trimis de: dificilaold pe 17 Oct 2003, 10:18 AM

Eu recunosc ca uneori tiganusi care ma asalteaza au mai multi bani decat mine.Pe bune.Si mai recunosc ca atunci cand am bani ii ajut pe ai mei.Pentru ceilalti am o vorba buna sau o vorba acide atunci cand vad ca se tarasc desii ar putea sa mearga.Se supara si treaba lor de le trece.Eu toata viata am fost pe cont propriu,cand sus cand jos....am tras cu dinti de ziua de maine....e ceva in mine care ma impiedica sa cer ajutor.
Uneori e foarte greu sa supravietuiesti zilei....cand toate drumurile au o bariera...si vama e foarte mare...da"toate trec...cumva...cumva...

Trimis de: dificilaold pe 17 Oct 2003, 11:34 AM

Cenusiul cerului coboara pe pamant prin transparente voaluri de ploaie.Nimic frumos,nimic romantic.Ploua in mine cu ropote de mitraliera.De-atata frig nici nu mai stiu daca vreau sa respir...oriunde privesc ...cenusiu...un cenusiu palpabil,material,indiferent ca orice nuanta de cenusiu....Florile si-au strins zdrentele petalelor,oamenii si-au inchis durerile sub pleoape...o lume mecanica...
Sint zile care par a nu se mai termina ,inceputul lor fiind undeva departe...fluturind dupa ele tristele amintiri ca mintea unui sinucigas.
Tacere,doar inima mea care bate in ritmul unei mitraliere.

Trimis de: nefertiti-old pe 17 Oct 2003, 11:44 AM

incearca sa alungi din cenusiul asta, prea te-a invadat. ce se intimpla cu tine?

Trimis de: dificilaold pe 17 Oct 2003, 11:50 AM

O clipa,o mica clipa am lasat garda jos si....da"parca,parca se vede o raza de soare,venind de undeva din Egipt?
Sa zicem ca am exagerat....era prea murdara fereastra prin care priveam.

Trimis de: Rose pe 17 Oct 2003, 12:10 PM

Sa-mi fie cu iertare...intru in alt jurnal si nu prea stiu cum sa zic ce vreau ...citesc ce scrieti tu si cameron si raman de multe ori fascinata...tare frumos scrieti, dragele mele...sunteti o clipa de liniste in toata nebunia asta din jur...

Trimis de: nefertiti-old pe 17 Oct 2003, 12:41 PM

dificila, asa mai merge. nici la mine nu e foarte insorit, dar incerc sa vad partea buna a lucruilor, oricit de mica e...

Trimis de: dificilaold pe 17 Oct 2003, 12:46 PM

Bine ai venit Rose.imi place ca ne adunam aici la mine in jurnal si ca ne simtim bine.Si ma mai bucur ca iti place ce scriem eu si Cameron si as mentiona-o pe Diana -Maria pe care o ador de-a dreptul.
Usa ramane deschisa...poftiti va rog.

Trimis de: Rose pe 17 Oct 2003, 12:50 PM

Uf....ametita ce sunt ...iarta-ma, Diana ca te-am uitat ...se pare ca jurnalele voastre au devenit coltul nostru....al fetelor....frumos

Trimis de: dificilaold pe 17 Oct 2003, 12:57 PM

Coltul?????
Noi sintem in camera rezervata celor privilegiati ,ca numa"de modestie nu sufar.E un salon plin de lumina cu ferestre deschise ,cu foc in semineu,cu lumanari parfumate si noi stam la o masa de lemn si bem vin.(se pare ca azi am o obsesie cu vinul).

Trimis de: Rose pe 17 Oct 2003, 01:06 PM

Ei..."coltul" am zis si eu la deruta ..tare frumoasa camera noastra...te imbie la visare...si la vorba

Trimis de: dificilaold pe 17 Oct 2003, 01:11 PM

....da si la intrare scrie,,,"cei ce intrati aici,lasati orice sparanta" (Dante)

Trimis de: dificilaold pe 21 Oct 2003, 08:07 AM

Port in mine un demon care nu ma lasa sa devin comuna,un demon care ma provoaca mereu,un demon caruia nu-i place linistea si prin urmare isi traieste zbuciumul prin mine.Prin gandurile,visele,caderile si inaltarile mele.
Pe zi ce trece ma distantez tot mai mult de ceea ce ma inconjoara,observ acea sublima indiferenta fata de tot ce este omenesc...interese,bani,succes...interesindu-ma doar ceea ce simt,ceea ce devin spiritual.Detasare fata de lucruri,de obiecte,nu de oameni.De acei putini oameni care conteaza pentru mine si tocmai pentru ca ei conteaza devin de multe ori nesuferita cu ei.
Privesc zbaterile unora ,goana dupa bani,nervi lor,incruntarile si nu-i invidiez.Privesc femei care alearga ca si bezmeticele prin magazine dupa "colectia de toamna",preocuparile lor marunte sa fie in ton cu (,) culorile acestui sezon....snobismul....afectarile lor absurde...ca nu au gasit nu stiu ce nuanta de oja care merge cu nu stiu ce nuanta de vopsea de par si mi se pare ca eu sint de pe alta lume.Daca le vorbesti de o carte se uita la tine ca si cand le-ai spune ca esti o clona.
Poate exagerez.
Revin la toamna asta nebuna,in care liliacul a inflorit a doua oare si costa zece mii de lei in bratele unei tiganci....Zece mii de lei costa o felie mov de lumina...intr-o lume in care totul e contabilizat,intr-o lume de vanzare.
Ati observat ca a aparut iarba de primavara?
Nu mai vreau sa citesc,sint satula de ideile altora si suprasaturata de ale mele.
Nu stiu cum am reusit dar pentru mine viata e foarte simpla,intr-un fel sau altul daca nu pretindem absurdul totul are o rezolvare.

Trimis de: secunda pe 21 Oct 2003, 08:39 PM

aseaza-te o clipa si respira. incet. si zambeste-ti. fara a -ti vedea zambetul. sa-l simti.
esti extenuata de atata cautare. lasa momenda de data aceasta sa se inverte pur si simplu...

sa ai un somn lin si dulce.

Trimis de: fiatlux pe 21 Oct 2003, 11:40 PM

Trimis de: cameron pe 22 Oct 2003, 12:29 AM

Buna dimineata fragila felie mov de lumina..
Sa stii ca e aproape 2 dimineata..si m-am gandit sa-ti spun acum buna dimineata..pentru ca maine..nu pot sa o fac la ora cand deschizi tu jurnalul..
Sa ai o zi buna si senina..asa cum este fascinanta ta inima..

Trimis de: dificilaold pe 22 Oct 2003, 08:45 AM

Secunda,Fiatlux,Cameron,mi-ati luminat dimineata.Da secunda,moneda se invarte acum de noroc,candva va devenii banutul din pumnul strins,vama pentru marea trecere.
Fiatlux,de unde sti tu ca il ador pe Paunescu.Oricit l-ar blama,oricit l-ar desconsidera,ramane poetul meu de suflet.Te simti ca mine...sedimenteaza in tine bucuriile si lasa necazurile sa le slefuiasca ca un torent stanca.
Cameron drag si dulce.La ora 2 te gandesti la mine....ce ma bucur.Unde ti-e somnul?De ce prelungesti nebunia zilei in noapte?Iti trimit o ramura de liliac si un stop de ploaie.

Trimis de: cameron pe 22 Oct 2003, 09:34 AM

Hello V!
Pai la ora 2 citeam jurnalul tau,..adica il reciteam pentru a n-a ora..
Bausem cam multa cafea ieri..si ..nu aveam somn..
Saptamana asta am dormit doar doar vreo 7-8 ore adunate..
Mi-e frica sa recunosc la ora asta cat de linistita sunt..
Linistita..si..am atat de mult soare in inima si in priviri..incat imi vine sa zbor..

Trimis de: fiatlux pe 22 Oct 2003, 09:46 AM

Trimis de: dificilaold pe 22 Oct 2003, 09:52 AM

Bucura-te de aceasta lumina si liniste.Smulge-i fiecare secunda si zideste-o in tine pentru noptile fara luna.Intr-una din seri "la case" oameni au dat foc frunzelor uscate.Inserare,focuri,aerul vubra dulce -amar.Toamna,ca o femeie rasfatata si-a trimis vanturile sa involbure jarul in mii de scantei.Flacarile mangaind aerul,sarpe parsiv in cautarea prazii.
Imaginea asta este pentru tine Cameron.Cu tot cu lumina,caldura,amar,dulce.....sa-ti incalzeasca sufletul...

Trimis de: dificilaold pe 22 Oct 2003, 09:57 AM

Niciodata vulcan Fiatlux,niciodata.....piatra firbinte ce curge aduna in ea inima stancii si o preface in scrum.Ce va fi in loc?pustiu...tacere...disperare....raza de soare ce nu poate strapunge perdeaua de cenusa....
Multumesc pentru flori.

Trimis de: Diana-Maria pe 22 Oct 2003, 03:10 PM

O preface in scrum sau in diamant... Intr-un diamant ce straluceste si in cea mai adinca si mai neagra noapte, inconstient de propria perfectiune si de propria valoare...

Trimis de: dificilaold pe 23 Oct 2003, 07:47 AM

....si ce trist este pentru diamant cand se trezeste prins intr-o montura fie eu chiar din cel mai nobil metal....pentru ca va purta pentru vesnicie in el salbaticia,patima,flacara care l-a unicizat,va avea mereu nostalgia smulgerii din trupul pietrei...

Trimis de: fiatlux pe 23 Oct 2003, 08:08 AM

...si , la fel de trist, ..cine mai deosebeste azi un diamant de-un ciob de sticla...si...cui i-ar trebui.. oamenii nu mai au nevoie de esente ci doar de...stralucirea zornaitoare pe dinauntru ...

Trimis de: dificilaold pe 23 Oct 2003, 08:39 AM

....autoamagire prin stralucirea si nonvaloarea falsurilor,ignorarea efemeritatii lor...rugina se asterne inevitabil peste "stralucirea"tinichelei,dar ce conteaza ca focurile de artificii dureaza putin daca pentru o secunda efectul e pe cer....ce conteaza ca scrumul se asterne apoi....diamantul poarta vesnicia in el...frumusetea lui cu o mie de fete e neinteleasa...la esente se ajunge prin renuntarea la sine,puritatea se obtine in singuratate,e mult mai usor sa tii in palma un ciob stralucitor,decat sa admiri stralucirea unei stele si sa intelegi ca locul ei e acolo si ca te poti bucura doar privind-o,vara a avea dorinta egoista de a o avea....

Trimis de: cameron pe 23 Oct 2003, 08:57 AM

Buna dimineata diamant dificil!
Ca faci? La tine ploua? La mine e un somn ploios..crunt de tot..
Privesc printre gene,..si visez ca dorm..si ca e cald..
Si toti in jurul meu au un chef teribil de vorba,..dar mi-am asezat filtre..si nu aud nimic.
Ce buna ar fi acum o cafea cu tine

Trimis de: dificilaold pe 23 Oct 2003, 09:03 AM

Buna dimineata cameron somnoros.Nu ploua dar e intunecat si frig...si plat...totul e aplatizat...si e ceata si iar e frig,eu am inca gandurile de vara in mine....hai sa ne luam lumea in cap sa ne facem de cap....eu sint treaza ca tipatul unui cocos si la fel de taioasa.

Trimis de: marky pe 23 Oct 2003, 09:04 AM

uh .. ce atmosfera sumbra pe aici

Trimis de: dificilaold pe 23 Oct 2003, 09:09 AM

...asa e viata uneori Marky...sau e doar o nuanta.oricum toamna asta naravasa e greu de suportat ...

Trimis de: cameron pe 25 Oct 2003, 10:17 AM

Buna dimineata..!!
Nu stiu de ce am tendinta de a scrie aici la tine..poate ca pentru ca mi-e cam dor de tine..
Ma chinui sa ma trezesc cu cafea.cam anosta..
Si gustul tigarii e cam aiurea..
Sper ca esti bine..

Trimis de: dificilaold pe 27 Oct 2003, 08:50 AM

Buna Cameron,sti ca-mi place sa vii la mine....din pacate eu nu pot intra duminica dar considera ca am baut cafeaua impreuna.Aici e un frig cumplit,te astept la o tigara.

Trimis de: cameron pe 27 Oct 2003, 09:18 AM

Buna dimineata!
Am facut un pic de pauza..
Ti-am gasit mail-ul tarziu,..sambata seara cand venisem de la Bucuresti.
Oricum..cand tu imi scriai in mail..la aceiasi ora cred ca iti scriam eu in jurnal..
La mine..e liniste..deocamdata. Am avut randament si ..mi-am permis sa fac o pauza de o tigara.
Bulevardul unde locuiesc este marginit de stejari tineri. S-au colorat de la galben pai..la grena. Lumina rece si clara de ieri m-a facut sa ii admir intreaga zi.
Uite asa..povestindu-ti..am terminat si tigara..cotropitorii mi-au navalit biroul..
Iti doresc o saptamana frumoasa ca tine..

Trimis de: dificilaold pe 27 Oct 2003, 09:29 AM

Merci Cameronule si tie la fel.Eu am in fata geamului de la birou niste sirme pe care sint zorele.Acum zac vestejite si prinse de bruma,privesc mai departe si vad o curte pustie,dezolanta,gropi,ziduri,calea ferata....marginea lumii...nu pot scapa de senzatia asta de frig,abia imi simt degetele,cafeaua s-a racit...e luni si totul e aiurea.Ascult radioul,astept sa se intample ceva interesant desi stiu ca nu are ce.Azi sint imbracta in mov.

Trimis de: cameron pe 27 Oct 2003, 09:40 AM

Stejarii aceia multicolori nu ii pot vedea decat de acasa. Ieri a fost singura zi-lumina buna de privit copaci. La fereastra biroului am un castan urias..desfrunzit.
Si trafic. Zgomot. Zgomot continuu. Unii din colegii mei..nu stiu ce sa mai inventeze sa ma enerveze. Cauta potcoave de cai morti. Adica hartii de acum 2-3 ani. Pentru ca e luni,..le fac pe plac. Ma ridic de la birou si deschid dulapul unde gasesc ce vor ei. De cate ori deschid usile acelea..persoana care este in birou...musai vine in graba sa vada unde caut. Si am o asa tendinta sa ii lovesc..din greseala cu usa in cap. Doar un pic..
Indiscretia asta..si lipsa masurii..
In fine..
Azi sunt imbracata in ruginiu..

Trimis de: dificilaold pe 27 Oct 2003, 09:54 AM

Hmmmm...mare tentatia asta cu usa in cap....eu mi-am scos coltisorii de dimineata...oamenii astia nu stiu sa zambeasca se trezesc cu "importanta"in priviri si atitudine.Si e luni dimineata.Si uite asa era sa-mi faca una ziua tandari asa ca am dat lectii de dimineata...ca si cand as fi vorbit la pereti.Ai observat ca oamenii uriti sint si rai...de parca prima nu le-ar fi de ajuns.Isi pun sufletul ala vanat pe fata si in priviri si scuipa otrava in toate partile...si atunci eu zambesc ca un ingeras....si ei nu pot intelege,nu pot trece cu mintea de cifre,de bani ...si cam atat.Orice culoare pun pe ei se ofileste,devine gri....sint oameni care starnesc dracusorul din mine.A iesit soarele,speriat si inutil,din fericire orice ar fi eu vad doar fata frumoasa a lumii.
Azi medalia a cazut pe cant.

Trimis de: dificilaold pe 28 Oct 2003, 09:48 AM

Mi-am pierdut amintirile.Le-am instrainat de mine,una cate una dupa ce probabil m-am oprit o clipa asupra lor si le-am gasit prea triste,prea dureroase.Pentru nimic in lume nu as vrea sa-mi retraiesc viata.Copilaria sub amenintarea vesnicului NU,adolescenta la fel.....apoi nu cred ca a mai contat,un amestec din toate,viata traita in viteza,imposibilitatea de a recupera tot ce nu traisem...de-aceea cred ca in mine copilul fara copilarie traieste mereu derutindu-ma fiind singura mea salvare.Zilnic ma amagesc risipindu-ma in lucruri fara importanta...important e doar sa treca timpul mai repede,sa se faca noapte sa dorm.
Ce rare sint la mine clipele acestea de sinceritate....as vrea sa ma ascund ,sa nu mai stiu nici eu unde sint...

Trimis de: dificilaold pe 30 Oct 2003, 10:48 AM

Habar n-am de ce m-am trezit zambind.Si nici nu vreau sa stiu,important e ca starea de bine exista.Asa.Iar ma simt ca o felie de mov.Pur si simplu ador aceasta culoare.(acum ascult Bosquito si-mi place,are ceva,ceva care ma binedispune).Mi se face dor de o felie de dovleac copt.In cuptor cu lemne.Aroma aceea dulce invaluita in fumul carbunilor ce tipa pe vatra....pentru asta ar trebui sa plec departe intr-o casa unde nu mai locuieste nimeni,o casa care pastreaza amintirea mea,asa cum sint...
Bate un vant vagabond de primavara.E si el derutat si se simte ca un intrus printre frunzele uscate.Sufletul meu parsiv tipa la mine sa las deoparte zambetele ca nu-i momentul...ca ieri imi era foarte frica de toate...si ce daca...s-au rezolvat cumva?nu! sint la fel de incurcate,doar ca am lasat toate grijile in seama nimanui.Azi eu sint cea mai importanta.Azi am curajul sa-mi doresc "de toate".Medalia este astazi de argint.

Trimis de: cameron pe 30 Oct 2003, 11:15 AM

"Ca ramura incarcata de rodul prea bogat, care se indoaie si se rupe, si culcata jos pare inca vie, cu verdele ei inca fraged, cu fructele de aur, de ceara sau de sange, -mai vie chiar decat crengile sterpe, care totusi traiesc, pe cand ea e moarta fiindca i s-au rupt legaturile cu sucul pamantului - asa isi poarta unii gradinile in suflet, si cand povara frumusetilor ce se adapostaesc in el e prea grea, sufletul se frange sub povara." - H.Papadat-Bengescu

Trimis de: dificilaold pe 30 Oct 2003, 11:30 AM

Niciodata sufletul ne se fringe.Doar pleaca uneori pustiit de durere si lacrimi.Pleaca numai el stie unde sa-si linga ranile in tacere si lasa in noi un mare dor,un mare gol,atunci trebuie sa-l chemam inapoi,sa-l lingusim daca trebuie,sa-l alintam,ca de nu vom ajunge eterne umbre cautindu-ne trupul la marginea vietii...

Trimis de: Diana-Maria pe 30 Oct 2003, 12:01 PM

...Si stind pe marginea prapastiei, se va intreba: "Trait-am deajuns? Iubit-am de-ajuns? "

Trimis de: dificilaold pe 30 Oct 2003, 12:06 PM

.....si inca o vesnicie va fi condamnat sa afle raspunsurile,zidit intr-un trup ce va face aceleasi greseli...si iarasi buza prapastiei tentandu-l...si iarasi trupul schilodit asteptand o noua reintrupare intr-o lume convalescenta...

Trimis de: Diana-Maria pe 30 Oct 2003, 01:59 PM

...O lume atit de plapinda si atit de puternica...Si aceasta lume, creatura jumatate demon, jumatate inger, isi arata fata plina de cicatrici, dar inca pura...si sufletul nu poate rezista tentatiei...

Trimis de: dificilaold pe 30 Oct 2003, 02:06 PM

......ca o ultima sansa...dar radacinile sint puternice si bine fixate intrupul mutilat al lumii si el nu stie si-si trage de acolo toate otravurile, pe care nu le pune noua in gesturi si cuvinte.Ne e dat sa ne luptam cu acest suflet atata timp cat sintem muritori...tarziu vom intelege de ce ingerii au aripile frinte....

Trimis de: marky pe 30 Oct 2003, 02:10 PM

Dificila esti cumva fan G Bacovia ? Sau ruda cumva ?

Trimis de: dificilaold pe 30 Oct 2003, 02:15 PM

Deloc Marky.Nici una nici alta.Se pare ca tu citesti doar ce e trist....

Trimis de: Diana-Maria pe 30 Oct 2003, 02:29 PM

Ingerii si-au frint aripile...prea multa durere, prea multa tristete...
Obositi,se mai aseaza pe cite un umar incovoiat, ca fluturii pe o floare...Dar oare vrem sa-i vedem?
Sint aici... Le simti zbaterile aripilor? Simti adierea de dumnezeire?

Trimis de: dificilaold pe 30 Oct 2003, 02:41 PM

...stiu cum e...sint unul dintre ei...da"stau putin doar ,timp de o respiratie ca ma grabesc sa prind o raza de lumina...

Trimis de: Diana-Maria pe 30 Oct 2003, 02:52 PM

Urca-te repede pe aripile ingerului...mai iute ca gindul te va duce ...si nu privi nici in jos, nici inapoi... Inaltimile nu-s facute decit sa le atingem o clipa...Dar acea clipa merita tot zbuciumul...

Trimis de: dificilaold pe 30 Oct 2003, 03:40 PM

...uneori avem in noi intelepciunea sa facem vesnica aceea clipa,e atat de simplu,important e sa vrem,sa credem in ea,uneori din cauza copacilor nu vedem padurea...

Trimis de: Diana-Maria pe 30 Oct 2003, 03:54 PM

Si padurea aceea uscata o sa se pravale intr-o zi peste noi si o sa innabuse ultima picatura de umanitate pe care o mai avem...

Trimis de: dificilaold pe 31 Oct 2003, 08:24 AM

Niciodata Diana....copacii nu se sinucid.

Trimis de: Diana-Maria pe 31 Oct 2003, 08:11 PM

Doar cad de batrinete sau secerati... ca visele noastre ...

Trimis de: dificilaold pe 1 Nov 2003, 08:38 AM

Diana ,ieri am fost foarte aproape de un vis.S-a dus si asta.Ar trebui sa fim la o cafea sa-ti povestesc asa ca ...tot inaine....ca poate poate...

Trimis de: Diana-Maria pe 3 Nov 2003, 11:43 PM

Poate-poate... Asta spune tot...
Aici e ascunsa toata speranta... Pacat ca nu sintem mai aproape, sa putem bea o cafea linistite...
Si inca ceva...
Ma intreb oare de ce toata lumea ne crede niste smiorcaite care nu fac altceva decit sa stea cu nasul in batista cit e ziulica de lunga si isi pling soarta...
Probabil daca ne-ar cunoaste ar avea un soc!

Trimis de: dificilaold pe 4 Nov 2003, 08:39 AM

Smiorcaite .Stii de ce?noi nu sintem asa si nici nu ne intereseaza sa demonstram contrariu sa pledam contra acestei constatatri pentru ca nu ne pasa pentru ca ne cunostem adevarata valoare si avem libertatea sa fim asa cum vrem fara teama ca nu vom fi acceptate.De exemplu de sambata am impresia ca se darama lumea pe mine.E ca o avalansa de necazuri,ieri era sa pierd controlul,astazi macar am gasit echilibrul si asta nu in ceilalti ci numai in mine cu un efort de vointa extraordinar.Sint in faza aceea in care trebuie sa caut solutii,rezolvari nu am timp sa ma lamentez si sa ma smiorcai ,sa fac cam asa celor ce jubileaza pe margine si ma admira.In clipele acestea se vede cine e in ham linga mine si cine nu.
Oricum Diana sper sa fie bine,e o noua zi in care imi pun toate sperantele.

Trimis de: Diana-Maria pe 5 Nov 2003, 01:33 AM

Plaaang sima tiinguiieeeesc ciind laaaaa luumeeee ma gindesc... mai ales la ce crede lumea despre mine
Uite un subiect care nu mi-a provocat insomnii
Dificila, nu mor caii cind vor ciinii..parca asa se spunea,nu

Trimis de: Diana-Maria pe 12 Nov 2003, 01:38 AM

Va rog, hai sa tinem pumnii Dificilei care a fost nevoita sa-si paraseasca serviciul si acum cauta un alt loc de munca.
M-a rugat sa salut Hanul din partea ei si sa va spun ca deja ii este dor de voi si ca va face tot ce va putea sa revina in curind. Eu ,una, am fost foarte mindra de ea si o admir si o respect pentru hotarirea pe care a luat-o desi ii este foarte greu.

Oare citi dintre noi ar fi avut curajul sa faca ce a facut ea?

BRAVO, DIFICILA!

Trimis de: cameron pe 24 Nov 2003, 08:27 PM

In seara asta am vorbit cu Difi la telefon..
Este bine..
Si-a gasit un nou loc de munca..
Din pacate nu mai poate intra pe net o perioada..
Ii este foarte dor de voi..
Chiar daca ii este greu..parea fericita.
Si mie mie este tare dor de ea..
O sa ii dau raport complet despre toate nebuniile pe care le faceti..

Trimis de: cameron pe 30 Dec 2003, 07:44 PM

Am aflat ca de Revelion... la Han va veni .. nimeni altcineva..decat DIFICILA!!!

Trimis de: Don Quijote pe 9 Jan 2004, 06:12 PM

Buna tuturor.Am intrat pe han sa va salut pe toti,sa va spun La multi ani.Eu vreau sa-mi recapat viata inapoi.

Trimis de: Mihai pe 9 Jan 2004, 07:02 PM

Bine ai revenit la Han, dificila!

Trimis de: Diana-Maria pe 10 Jan 2004, 01:13 PM

Imi era tare dor de tine.Bine ai venit inapoi!!!

Trimis de: Diana-Maria pe 12 Feb 2004, 09:09 PM

Draga mea, astept cu nerabdare sa iti pui net acasa,asa cum mi-ai spus in mesaj. Mi-e tare dor de tine,abia astept sa ne jucam iar...
Am tinut ascuns un scaun ,aici , la Han si l-am pus linga soba. Te asteapta, asa cum te astept si eu si ,sint sigura, multi altii...
Vino inapoi, imi lipsesti mai mult decit ti-ai putea inchipui...

Trimis de: Diana-Maria pe 3 Mar 2004, 11:10 PM

Inca te-astept, pe-un colt de luna spart.
Vine primavara si fara tine parca-i inca iarna...

Trimis de: Diana-Maria pe 3 Apr 2004, 02:51 AM

Pe unde esti, ingere?

Trimis de: Diana-Maria pe 4 Apr 2004, 12:37 PM

Pentru ca e ziua ta...
Iti doresc tot binele din lume!

Trimis de: Diana-Maria pe 15 Jul 2004, 09:27 PM

Am primit un mesaj de la Dificila!

Zice ca e bine, are afacerea ei si ca ii e dor de noi!

Si noua ne e dor de tine, Dificilo, sufletul meu drag !

Trimis de: Don Quijote pe 28 Aug 2004, 04:51 PM

Trimis de: Don Quijote pe 28 Aug 2004, 06:59 PM

Acum ascult "ploaia "lui Cargo.Si-mi ploua in suflet mai rau ca la potop.Unde sinteti cu totii?Diana Maria ai dreptate,nici o lovitura nu doare mai tare decat aceea data de un prieten.Te prinde intotdeauna cu garda jos.Da"trece.Prietenia.Daca esti destept.Sa stii Diana ca tot mai bantui prin piete,ca tot imi plac florile acelea,ca tot la fel miroase a toamna,uneori ma simt mai aproape de un pepene decat de un om.As vrea sa-mi dea cineva un buchet de flori si un zambet.

Trimis de: Diana-Maria pe 28 Aug 2004, 09:56 PM

Dintre toti forumistii cu tine am avut cea mai speciala relatie.
Poate pentru ca sintem pe aceeasi luncime de unda...
Poate pentru ca ne continuam una alteia gindurile...
Poate pentru ca ,,jocurile' noastre nu au fost intimplatoare...
Mi-e asa de dor de tine...
... macar virtuale, ca-mi esti asa departe, draga mea...

Trimis de: Diana-Maria pe 28 Aug 2004, 10:13 PM

Am sa iti scriu... Acum iti trimit niste prieteni, sa aiba grija de tine...

Trimis de: Diana-Maria pe 11 Mar 2005, 01:59 AM

Am vorbit astazi cu draga de Difi... se pare ca va reveni printre noi !


De-abia astept !

Trimis de: Don Quijote pe 14 Mar 2005, 05:17 PM

Buna dragii mei.Am revenit si ma bucur ca va gasesc aici in han si asa de multi.De azi sper sa stau mai mult la o cana cu vin si poate mai gasesc si cunostinte vechi care nu m-au uitat.
Diana,abia astept sa vorbim ca pe vremuri.Te pup.

Trimis de: Diana-Maria pe 15 Mar 2005, 12:21 AM

De cind te-atept... mai aveai putin si faceai anul !
Difi .

Trimis de: Diana-Maria pe 15 Mar 2005, 10:42 AM

HAI IN GRADINA, SA BEM CAFELUTA SI SA NE POVESTIM CITE IN LUNA SI IN SOARE...

Trimis de: Don Quijote pe 15 Mar 2005, 11:12 AM

E ora 12...de ce ma inebunesti?am de lucru!!!ai mila si lasa-ma intre ziduri de beton cu sau fara termopane,lasa-ma sa ma inabus aici intr-o lume nebuna...GLUMA!!!!!
Vin acum cu inima deschisa si tare bucuroasa ca ma astepti acolo,avem atatea sa ne spunem....si uite asa ce scurt e drumul spre rai.

Trimis de: Diana-Maria pe 15 Mar 2005, 11:39 AM

Sparge zidurile, darima fortaretele... Nu sint decit inchipuiri !
Nimic nu te retine, nimic nu te opreste, esti LIBERA !
Tot timpul ai fost libera si libera vei ramine !
Libertatea de a gindi si de a fi OM nu ti-o rapeste nimeni !

Trimis de: Don Quijote pe 15 Mar 2005, 01:08 PM

Libertatea e un mare,mare lux.Toti ne dorim asta si parca din atata dorinta de libertate nu mai stim cum si ce sa facem.Ne limitam la a ne dori doar acest lucru si ne complacem in inertie,amanam mereu de parca timpul ar fi mereu in favoarea noastra.Din fericire am invatat ca daca altii vor sa-mi ingradeasca aceasta libertate eu fac in asa fel incat sa fiu libera si fericita cu mine,prin gandurile mele.Trebuie sa invatam ca noi insine sintem cei mai importanti si cred ca de aici ne vom lua si puterea de a fi buni cu ceilalti si linistea de a ne simti impliniti.

Trimis de: Diana-Maria pe 17 Mar 2005, 11:19 AM

HAI LA PLIMBARE !

Trimis de: Don Quijote pe 17 Mar 2005, 11:22 AM

Azi esti rea de rea.E superb.
As putea trai intr-un loc ca acesta.

Trimis de: Diana-Maria pe 17 Mar 2005, 11:22 AM

Io m-as muta acolo !
Definitiv !
Cu tot calabalicul !

Trimis de: Don Quijote pe 17 Mar 2005, 11:24 AM

Si cand te gandesti ca eu aproape asa ceva....acolo la tara...si imi pierd vremea pe aici.E numai vina mea.

Trimis de: Diana-Maria pe 17 Mar 2005, 11:37 AM

Vin la tine ! Calare pe matura !

Trimis de: Don Quijote pe 17 Mar 2005, 11:44 AM

Hai draga ca si asa nu am matura,ci doar un aspirator obosit si cu pretentii.Sa punem de o vraja la o cafea,pe o bancuta ca doua pisici mofturoase si fandosite.Adu si albumul de poze,lasa grijile pe undeva si hai zambind.Hai sa batem strazile orasului meu,sa ne pierdem noptile povestind si ziua sa ne trezim tot proaspete si interesante.

Trimis de: Mihai pe 17 Mar 2005, 11:46 AM

Trimis de: Don Quijote pe 17 Mar 2005, 11:50 AM

Merci Mihai,merci ca existi,merci ca ma dagi in seama.Ce tare m-ai bucurat.Merci de flori...s-au primit cu drag.

Trimis de: Don Quijote pe 18 Mar 2005, 08:42 AM

Asa.Alta dimineata insorita.Imi beau cafeaua si constat cu tristete ca nu mai am libertatea de a scrie asa cum gandesc.Mi-e necaz pe mine si pe cei ce m-au lasat influentati de progmatismul si realismul lor de carton si m-au facut sa nu ma mai pot juca cu(,)cuvintele asa cum as vrea.Unde esti Diana sa ma ajuti?Teoria mea si nu numai probabil ca nimeni nu poate traii o viata impusa ma sacaie tot mai des si vreau sa rup gratiile intre care m-am lasat prinsa.Vad in jurul meu oameni blazati si resemnati si nu vreau sa ajung asa.Chiar daca gresesc sa fie greseala mea facuta pe raspunderea mea nu sa platesc pentru o situatie in care m-am lasat tarata.
Adevarul e ca simt nevoia de libertate totala,intotdeauna m-am descurcat mai bine pe cont propriu.
Uneori compania cuiva e mai grea dacat toata singuratatea din lume.
Offf,dar vad ca devin introspectiva si pesimista asa ca inchei,mi-am terminat si cafeaua si pot sa spun ca mai cred in steaua mea.

Trimis de: Diana-Maria pe 18 Mar 2005, 11:37 AM

Uite aici sint, si iti alung norii din fata soarelui...
Uite cit e de frumoasa, a inflorit NUMAI pentru tine !
Nu fi trista !

Trimis de: Don Quijote pe 18 Mar 2005, 11:39 AM

Multumesc.Brandusile copilariei mele.Nostalgii....o farama de vis in mintea mea,un zambet fugar pe buze...undeva-candva culegeam minunea asta de mov si dormeam cu ea la cap.
Esti o comoara.

Trimis de: Diana-Maria pe 18 Mar 2005, 11:42 AM

Eu ?!
Comoara?!

Io-s o belea !
...dar tare mi-esti draga si am pentru tine un locsor special-special in inima mea!

Trimis de: Diana-Maria pe 19 Mar 2005, 01:55 AM

BUNA DIMINEATA, SOARE !

Trimis de: Don Quijote pe 21 Mar 2005, 08:37 AM

Salutare Diana. Ce de lucruri frumoase imi trimiti tu mie...merci. Azi e o zi de luni luuuuunga.....si sint tare amortita si am inceput ziua amestecat.
1. Mi s-a stricat fermuarul de la scurta.
2.Am gasit niste bani pe strada.
3.Pe verde era sa dea o masina peste mine....cat pe ce! noroc ca m-a prins de mana un tip.
Aici e soare si frig.
Sper ca esti mai bine.Nu am inspiratie, sint ca un ziar plictisitor.Te pup.

Trimis de: Don Quijote pe 29 Mar 2005, 01:17 PM

Inebunita de-atata galben,
Floarea soarelui
isi scuipa dintii
unul
cate
unul.
Un anotimp,
ea chiar a crezut
ca e Lumina.

Trimis de: cactus pe 29 Mar 2005, 01:26 PM

seamana a versificatzie japoneza; faina maaaa

Trimis de: Don Quijote pe 29 Mar 2005, 01:32 PM

Multam fain.
Io am scris-o si seamana cu mine.

Trimis de: Don Quijote pe 29 Mar 2005, 03:52 PM

Am recitit ...frunze-n vant.
Oare chiar asa eram eu cu nu mult timp in urma? Acum nu mai am timp de postari,trebuie sa plec, dar maine vreau sa revin la mine sa vad unde m-am pierdut pe drum,pe cine am lasat sa-mi fure sufletul si sa-l vanda pe doi bani.

Trimis de: Don Quijote pe 31 Mar 2005, 07:54 AM

Biroul meu este linga o piata mare care are un parc plin cu porumbei.Aici mai ies din cand in cand la o tigara,ca doar trec soseaua.Ieri era soare asa ca pentru 10 minute mi-am luat o pauza si stand pe o banca fumam. Vine un copil si incepe sa hraneasca porumbeii cu graunte.Frumos.Chiar se straduia. De fiecare data cand porumbeii coborau se apleca si ii privea atent. La un moment dat vad ca trage ceva. Facuse un lat, o sfoara subtire si a prins o pasare.A tras-o spre el si a fugit cu ea din parc. Totul s-a petrecut fulgerator de repede.Mi-e greu sa-mi imaginez ca aceea pasare a devenit friptura. Mi-e greu sa cred ca a avut alta soarta. Cruzimea nu are varsta.

Trimis de: iniya pe 1 Apr 2005, 04:19 AM

dificila...faptul ca tu ai vazut asta..el traieste..cumva..nu a murit...

imi cer scuze ca am dat buzna asa..dar simteam nevoia sa-ti marturisesc..ceva...te citesc..si imi placi..nu stiu cat de mult te incanta asta..dar ...inca ceva..nu mai fi trista..viata e un vis..si nu numai eu o spun

am plecat..sa nu te ..prea tare..so..gogogo

 porumbel2.jpg ( 9.82K ) : 13

Trimis de: Don Quijote pe 1 Apr 2005, 08:11 AM

Bine ai venit Inya, la masuta mea din han ai un loc linga mine, numai sa vrei sa stam , sa povestim, sa radem si chiar sa ne intristam sufletele la o cana cu vin.Multumesc pentru porumbel.
....dar....
dimineata acesta m-au trezit tipetele cocosilor isterizati de mereu amanata si promisa primavara. Oglina mea ma tradeaza...de un timp incoace imi arata o cuta adanca, verticala intre sprincene, o cuta ca un stigmat, ca un semn de avertizare pentru toate pacatele facute si gandite de mine. Am mereu impresia ca viata pe care o duc e ca o ciorna, ca o repetitie pentru acel ceva pe care il tot amanam.

Trimis de: cactus pe 1 Apr 2005, 08:33 AM

fragment pentru tine dintr-o pagina de-a mea care se asteapta scrisa...

Ai deschis fereastra spre absolut si ai adus indoiala in oscilatia mintii si in valul credintei …

Trimis de: Don Quijote pe 1 Apr 2005, 08:48 AM

Cactus, tentatia paginii albe e ca vointa unui sinucigas. Daca se intampla trebuie sa reuseasca.
Fereastra are in fata o tufa de caprifoi cu fluturi ametiti de noapte.Fluturi cu aripi betege, arse de lumina lunii spre care si-au incercat norocul.

Trimis de: cactus pe 1 Apr 2005, 08:56 AM

Nu-i a lu cactus - da-i faiiina

Mi-am simtit obrazul inrosit
De lumina curcubeului tacerii
Mi-am amintit de tine si am ramas
pentru o clipa suspendata in culori.

Rosul era mai intens decat sangele
Si galbenul atat de gelos
Violetul sufletului tau atat de singur
Doar verdele era crud si tacut .

M-am ascuns in spatele cerului
Sa pot atinge fiecare culoare
Si sa ii dau putin din sufletul meu
Ca sa iti dea putere si credinta .

Amintiri si dezamagiri
Iubiri pierdute si iluzii copilaresti
Toate le-am simtit pentru o clipa
In culorile curcubeului tacerii.

Trimis de: Don Quijote pe 1 Apr 2005, 09:28 AM

....priveste in zare...invaluita in mirajul curcubeului femeia asteapta imbratisarea...atat de departe....atat de aproape...

Trimis de: Diana-Maria pe 1 Apr 2005, 06:50 PM

... iar prin ochii ei, lumea nu mai pare atit de murdara...
Aripa de nemurire, lacrima curata pacatele...

Trimis de: Don Quijote pe 4 Apr 2005, 07:53 AM

....pacatele ne-au fost ursite de la nastere de ursitoare nebune si trebuie sa le implinim pentru a ne elibera sufletul de amintiri netraite si pentru a putea merge mai inainte purificati prin regrete...
Dimineata aceasta are miros de narcise, e prima felie de primavara care se daruie tipand de bucurie.

Trimis de: Diana-Maria pe 4 Apr 2005, 08:09 AM

...Si o primim, nefericitii, cu sufletul deschis...
...Iar altii, coplesiti de troiene prea grele si prea vechi, ascunsi sub raceala viscolului din suflete, ii neaga prezenta, de parca soarelui i-ar pasa de cei care ii fac umbra...

Trimis de: Don Quijote pe 4 Apr 2005, 08:12 AM

...sint cei blestemati sa-si tipe vesnic nelinistile si zbaterile, sint cei ce nu stiu darui un zambet si o floare, sint cei ce stau pe marginea drumului si arunca cu pietre.

Trimis de: Diana-Maria pe 4 Apr 2005, 08:20 AM

...Si grele, pieterele se intorc spre cei care le-au aruncat, impovarindu-i si mai mult...
Si stanele cad, grele, reci, marcind noi hotare trecute in drumul devenirii...
Printr-o minune a Firii, cei loviti, se ridica si pleaca pe carari luminate... iar urmele loviturilor se transforma in boboci de roze pe trupul celor care stiu ce e durerea, dar nu lasa sa se piarda in van nici un zimbet, nici o raza de soare si nici o dimineata pura de April...

Trimis de: Don Quijote pe 4 Apr 2005, 08:30 AM

...cine e cel de linga mine? de ce are floarea aceea in mana? de ce are mana intinsa spre mine?
...intorc fata de la zambetul lui...
sau,
intind bratele si ma aplec sub greutatea florilor...
noi alegem.

Trimis de: Don Quijote pe 11 Apr 2005, 02:13 PM

Azi ma simt ca o piatra pe care nu o arunci in apa. In schimb valurile sint in mine enorme, stavilite, blocate. Cuvintele raman in intentia buzelor de a le rostii, privirile le simt negre si fulgerate. "Astazi" s-a nascut zbuciumat si carcotas.
Hai, luati careva piatra aceea si dati cu ea in apa.

Trimis de: Don Quijote pe 15 Apr 2005, 07:57 AM

Azi sint trista, departe de realitate, nu vreau sa inteleg sau sa accept nimic. Ziua va fi asa cum va vrea ea, nu vreau sa intervin, nu vreau sa fac nimic, azi raman spectator. Imi permit luxul acesta deoarece in ultimul timp am asistat la o multime de situatii anormale si deplasate incat nimic nu ma mai poate face sa ma simt vinovata de neinplicarea mea. Am intilnit oameni care isi masoara valoarea in bani si "relatii",oameni fara bun simt si eu as vrea sa nu mai fac parte din lumea asta artificiala. Azi astept sa se intample ceva direct legat de viata mea, astazi cineva trebuie sa demonstreze ca ii pasa ca traieste pe acest pamant, ca ii pasa de ceilalti. Am asa o presimtire ca astept degeaba incit sint deja pregatita pentru o dezamagire. Abia de maine totul va devenii interesant si da-mi Doamne puterea sa fac ce e bine.

Trimis de: Don Quijote pe 15 Apr 2005, 03:38 PM

Sint obosita. O oboseala nejustificata, grea, apasatoare, mi-e greu si sa gandesc. Nu am cu cine vorbi, m-am saturat de discutiile despre ce e si ce nu e "trendy".Pe unde or fi oare oamenii destepti?
Primavara asta nu se hotaraste sa apara odata, ieri seara o furtuna foarte puternica nu a reusit sa spulbere florile unui cires. A doua zi era proaspat si luminos in limpezimea diminetii si m-am bucurat pentru el. Intr-un fel si eu sint asa, "furtunile" ma pun intr-o lumina buna.

Trimis de: Don Quijote pe 16 Apr 2005, 07:22 AM

Ieri ma simteam asemenea unei corzi de arc intinsa la maxim.Astazi sint vanatul din fata sagetii.Asa cum ma asteptam,ziua de ieri a venit si a trecut aducandu-mi o mare dezamagire.Ma tot intreb daca nu ar fi cazul sa merg la psihiatru...
Solutia o am.Conform convingerii mele ca viata nu o traieste nimeni in locul nostru, stiu ca voi merge mai departe, dar pana voi pornii va trebui sa fac o "extractie"fara anestezie.Acum nu ma lamentez dar vreau sa vad cum arata scrise gandurile mele.(Disperate).

Trimis de: nefertiti-old pe 16 Apr 2005, 08:04 AM

Da-o incolo de disperare, prea lasa un gust amar dupa ce trece.

Trimis de: Don Quijote pe 16 Apr 2005, 08:12 AM

Merci Nefe. Asta incer sa fac.In acest moment as bea o cana cu vin rosu,din ala salbatic de la tara. Aspru sa-mi intunece mintile si sa-mi readuca zambetul.E asa un soare aici la mine ca e pacat sa-mi ascund sufletul sub un nor si pentru ca disperarea nu trece o ascund dupa umbra mea si plec mai departe...pana unde?...pana cand...

Trimis de: Don Quijote pe 16 Apr 2005, 08:33 AM

Mie
Dimineata
am inceput sa impart
paine.
Locul
se umple
de cei ce n-au.
La amiaz,
palmele degete nu mai aveau.

Trimis de: Don Quijote pe 18 Apr 2005, 07:57 AM

Ploua.De doua zile ploua fara intrerupere, o ploaie rece, ostila, sacaitoare.Imi vine sa ma ascund de toata lumea. Imi vine sa plec undeva departe. De cateva nopti am un vis care tot vrea sa-mi spuna ceva si nu-l inteleg.E un vis aiurea, cu pasajul garii din oras,o atmosfera de furtuna, si eu care astept un tramvai. Mereu acelasi vis, obsesiv, teama ce ramane atunci cand ma trezesc. De obicei visele mele au un mesaj. Din pacate am capacitatea de a anticipa evenimente cu mare precizie si mi-e frica de acest sentiment. Stiu ca va urma ceva neplacut, stiu si ce si sint curioasa daca se va adeverii ceea ce simt. Se pare ca tot mai des apelez la acest jurnal, nu vreau sa devin dependenta de el dar pe moment e singura forma de comunicare pe care o doresc.

Trimis de: skysurfer pe 18 Apr 2005, 09:08 AM

Scuze ca ma bag pe aici... Eu sunt genul de om care este marcat de un vis urat si sunt totusi de parere ca nu trebuie sa te gandesti prea mult la semnificatia unui vis pentru ca de fapt nimic nu se va intampla. Incearca sa te iei cu treaba sa iti ocupi cat mai mult timpul si sa te culci seara mai obosita. Mie mi se intampla ca un vis urat sa capete oarecare tente realiste atunci cand raman fixat pe aceasta problema si cred ca pe undeva imi influentez subconstientul si mai departe destinul.
Nu te mai gandi ca o sa fie ceva rau, ca nu o sa fie, da?
Si ca sa fii si mai linistita, nu te mai du la pasajul garii, evita-l, mergi pe jos o statie...

Trimis de: Don Quijote pe 18 Apr 2005, 09:39 AM

Merci mult de vorbele bune. Culmea e ca eu nu am drum deloc prin zona respectiva. Visul ma urmareste el pe mine. E ca un fir de praf in ochi, dar eu sint o mare optimista.

Trimis de: Ovidius pe 18 Apr 2005, 12:37 PM

Sper sa nu deranjez nici eu, dar vreau sa intaresc cele spuse de skysurfer.

Trimis de: Don Quijote pe 18 Apr 2005, 12:43 PM

Bine-ai venit Zoro.
Visul acesta este foarte "insistent". Sint curioasa daca revine si ce mesaj duce cu el.

Trimis de: Ovidius pe 18 Apr 2005, 01:00 PM

Bine te-am gasit!
Esti sigura ca mesajul contine intamplari din viitor? Nu cumva reflecta el starea ta sufleteasca din prezent?

Trimis de: Don Quijote pe 18 Apr 2005, 03:36 PM

Nu stiu. E vorba de acel pasaj mereu pustiu, lumina aceea de furtuna. Pasajul e cu piayra cubica galbena in vis, e o curba si eu de fiecare data traversez strada spre tramvaiul in care stiu ca nu voi urca. Tramvaiul vine si visul se intrerupe. S-ar putea sa ma ajuti cu o interpretare?

Trimis de: Ovidius pe 18 Apr 2005, 04:05 PM

Probabil ca visul are legatura cu ceva ganduri pe care nu ti le poti lamuri, dar care persista sa te macine....dar hai ca deja am depasit limitele postand atat de mult in jurnalul tau

Trimis de: Don Quijote pe 19 Apr 2005, 08:03 AM

Zorro, jurnalul e deschis.Nu exista limite.

Trimis de: Don Quijote pe 20 Apr 2005, 08:39 AM

Tot mai des caut linistea in somn. Felul in care imi relaxez trupul sub plapuma usoara imi aduce liniste.Inchid ochii si lumea din jur dispare, eu pot sa fiu oriunde si orice. Pot sa fiu fericita cautind urmele copilariei pe o strada plina de praf cu caisi pe marginea drumului, pot sa redevin micul hat care fura zmeura din gradina vecinilor, pot sa fiu mica razvratita din satul bunicilor, pot sa fiu frumoasa misteruoasa d-intr-un scenariu imaginar, pot sa fiu orice....
In fata blocului ciresul imprastie petale si mirosuri proaspete.

Trimis de: Don Quijote pe 20 Apr 2005, 11:24 AM

Tradatoare primavara asta! De dimineata a trimis o raza de soare sa-mi lumineze privirea si-acum imi palmuieste obrajii cu stropi reci de ploaie. Prea isi joaca norocul anotimpul acesta bastard.
Si drept rasplata am scos din mine amintirea altor curate primaverii, ma ascund in spatele pleoapei si o insel in cel mai cumplit mod. Cu ceea ce a fost canva.

Trimis de: bufnitza pe 27 Apr 2005, 12:28 PM

Am citit jurnalul tau ... Asa sintem toti , oscilam intre pesimism si optimism , intre primavara si toamna ...
Nu sint crizanteme ...

Trimis de: Don Quijote pe 29 Apr 2005, 08:30 AM

Bufnitza draga,multumesc.
Acum ma simt ca un scaiete dus de vant pe o stepa pustie, toti vad doar spinii care ii apara inflorirea si frumusetea.
Punctul de echilibru e undeva in noi dincolo de cuvinte si gesturi.Poate in priviri si lacrimi....sau suras....

Trimis de: Don Quijote pe 12 May 2005, 08:02 AM

Cineva m-a acuzat ca sint prea ' literara' ca exprimarea mea este falsa si prelucrata,elaborata....ca un om normal nu gandeste si nu scrie asa. O fi. Lumea e plina de astfel de 'ganditori' care au in loc de creer un simplu intestin gros. Si uite,pentru ca lumea mea reala ma da la o parte atunci cand o las sa traga cu ochiul in sufletul meu,ma blazez din nou si articulez asa cum le place lor.Mo-no-si-la-bic. Folosesc doar atatea cuvinte cat un veritabil papagal vorbitor si in rest....treaca de la mine.

Trimis de: Don Quijote pe 15 Jul 2005, 05:45 PM

Viata mea este ca o carte in care azi am citit ultimul capitol.Doamne cate carti am citit...........

Trimis de: nefertiti-old pe 15 Jul 2005, 09:39 PM

Pe unde ratacesti, suflete?

Trimis de: Don Quijote pe 27 Jul 2005, 08:21 AM

Sal'tare Nefe.Pe ici pe colo,ca un inger care isi cauta aripile intr-o lume plina de ispite.
Tu?

Trimis de: nefertiti-old pe 27 Jul 2005, 08:30 AM

Heeei!

Cred ca la fel, doar ca mai disimulez .

Trimis de: Don Quijote pe 27 Jul 2005, 08:33 AM

... si eu la urma urmei, dar nu recunosc.

Trimis de: Don Quijote pe 18 Aug 2005, 08:24 AM

Halucinatii.Cam asa ceva am eu acum in cap, sau poate ca sint doar vise furioase care au fost incatusate inainte de vreme.

Trimis de: nefertiti-old pe 18 Aug 2005, 08:26 AM

Ia uite! Tocmai spuneam in Poiana ca nu mai scrii in jurnal si te mustram.

Trimis de: Don Quijote pe 18 Aug 2005, 08:41 AM

TELEPATIE.

Trimis de: Don Quijote pe 19 Aug 2005, 08:18 AM

In dimineata asta sint trista ca un mar necules in ajunul toamnei. Imi risipesc culoarea rosie singerie si tip frunzelor ingalbenite sa mai stea putin. Doar pasarile ratacite imi sterg bruma cu un falfait de aripa.In rest tacere, o mare de tacere pe care incerc sa o inteleg si sa o accept. Resemnarea mi-e straina, in mine inca se mai zbate arsita verii si promisiunea ca la primavara voi devenii floare de mar culeasa si pusa intr-un vas de lut pe o prispa curata.

Trimis de: Don Quijote pe 20 Aug 2005, 04:38 PM

Ce poate fi mai trist decat o sambata stricata? resemnarea as spune, asa ca imi caut drumul si merg mai departe fara nostalgii si regrete. Afara e frumos, o toamna superba, si tentatia strazilor e mare. Fiecare pas , fiecare privire inseamna ceva nou, fiecare miscare, fiecare gest imi arata ca sint vie si am puterea sa traiesc. E jalnic atunci cand ne raportam la "cineva" cand asteptam, cand sparam ceva de la acel 'cineva', dar trist ar fi daca ne-am agata de el ca de ultima speranta. Viata ne-o traim singuri de la un capat la altul, intimplator ( dar nu obligatoriu) ne permitem sa speram in cel de linga noi.As vrea sa am mai multi prieteni, as vrea sa am mai mult curaj sa arunc moneda. Sint reversul medaliei si nu stiu pe care fata am pariat.

Trimis de: nefertiti-old pe 20 Aug 2005, 05:34 PM

Exista unii oameni pe care scrie maaaare 'egoist'. Trebuie doar sa vrem sa vedem asta. Astia nu stiu sa dea nimic de la ei, nu tu sentimente, nu tu atentie, nimic... Cel mai bine e sa-i ocolesti. Traiesc doar pentru ei.
Eu n-am stiut nicioadata sa fiu asa.

Trimis de: Don Quijote pe 20 Aug 2005, 05:44 PM

Buna Nefe.Nici eu nu stiu sa fiu asa. E prea scurta viata asta ca sa ne-o lasam amarata de ei.E banal ce spun dar tare real.

Trimis de: Don Quijote pe 20 Aug 2005, 06:03 PM

Mi-e ciuda pe mine ca-s tampita si uite ca parca am o ceata in cap de nu mai pot gandi si scrie.Se aduna toate in mine ca un uragan.Sint un om bun pacat ca nime' nu vede.Vai ce ma mai stiu lamenta.Nu ma bagati in seama,imi trece repede si nu lasa urme.

Trimis de: Don Quijote pe 25 Aug 2005, 08:23 AM

E foarte greu sa nu-ti poti deschide sufletul, sa-ti spui nelinistile nimanui, daca as face-o oricum m-am lovi de o politete formala si cam atat. Aseara am incercat si am fost repezita intr-un mod foarte putin elegant. Sint foarte ingrijorata pentru mama mea, uremeaza sa mearga in spital pentru o operatie si e foarte speriata. O vad cum incearca sa-si faca curaj, mi se rupe sufletul, as face orice sa-i fie bine. Incerc cum pot sa o incurajez, adevarul e ca mi-e foarte frica si nu vreau sa-i transmit si ei starea mea. Nimic nu mai conteaza zilele acestea pentru mine, ma obsedeaza acest gand, ma rog sa fie totul bine si sa aiba curaj. Si nu am cu cine vorbi si imi vine sa inebunesc.Incerc sa-mi ocup timpul care si asa e superocupat, Doamne da-mi puterea sa trec cu bine peste emotiile acestei perioade si mama mea sa se faca bine.

Trimis de: contraste pe 25 Aug 2005, 08:41 AM

Curaj ! Fii tare si cu incredere !

Trimis de: Don Quijote pe 25 Aug 2005, 08:49 AM

Multumesc pentru incurajare, stiu ca ar trebui sa fiu rationala si logica dar sint exact pe dos.Sint emotii si stari care ma depasesc, cand e vorba de cei dragi e foarte greu sa fiu obiectiva. Am incredere in Dumnezeu si in medic.

Trimis de: dascalita pe 25 Aug 2005, 09:41 AM

Sa ai incredere in Dumnezeu si sa speri...totul va fi bine!Fa-ti curaj si ridica-i mamei tale moralul...Are nevoie de sustinere,asa cum ai si tu!Sa auzim de bine!

Trimis de: Don Quijote pe 25 Aug 2005, 12:58 PM

Multumesc mult.Asa an sa fac.

Trimis de: punctt pe 26 Aug 2005, 01:51 AM

Sanatate si toate cele bune. Domnul fie cu voi.

Numai bine, suflet drag.

Trimis de: Don Quijote pe 26 Aug 2005, 08:21 AM

Multumesc ^mami^. Devin mai cerebrala, si imi fac curaj, trebuie macar pana trece momentul ...

Trimis de: Don Quijote pe 27 Aug 2005, 08:03 AM

Azi toamna a cam terminat cu mofturile de mare doamna si a devenit putin frivola. Am vazut-o in bratele unui barbat, intr-o revarsare de flori portocalii, rosii, galbene, o invalmaseala de culori presarata cu fire de busuioc. Am privit cerul care are aceea indescriptibila nuanta de albastru caum numai toamna o poate crea si am vazut stoluri de pasari ce-si cauta drumul spre alte zari. Nu pot sa fiu trista, e prea multa culoare, prea multa liniste, stiu ca in curind va aparea disperarea frenetica a verii ce nu vrea inca sa plece.E simbata si mi-e bine. Mi-as aduna prietenii linga mine sa stam pana tarziu sa povestim la o cana cu vin.

Trimis de: Don Quijote pe 14 Sep 2005, 08:53 PM

...as vrea sa primesc un buchet de crizanteme....

Trimis de: nefertiti-old pe 14 Sep 2005, 09:10 PM

Trimis de: Don Quijote pe 15 Sep 2005, 08:15 AM

Multumesc frumos.

Trimis de: Don Quijote pe 17 Sep 2005, 10:03 AM

Ziua de azi e ca un gand nerostit, ca un vis netrait, surasul e undeva la capatul lumii.

Trimis de: nefertiti-old pe 6 Oct 2005, 09:41 PM

Cum mai e toamna la tine?


M-am strecurat aici in coltisorul tau, ca sa fug de gandurile mele.

Trimis de: Don Quijote pe 28 Oct 2005, 11:47 AM

Salutare.
La mine toamna e SUPERBA. Asemenea unei femei rasfatate si iubite, dar in acelasi timp libera sa faca ce vrea si sa ia de la viata ce-i place. E plina de promisiuni, inocenta si pacatoasa ca o curtezana inca fecioara.
Si eu sint cea mai parfumata crizantema aurie mangaiata de acel nebunatic vant ce prevesteste zapada.

Trimis de: Don Quijote pe 4 Nov 2005, 09:46 AM

De o vreme ma trezesc la 05 in fiecare zi.Obosita pana la prima gura de cafea, ametita dupa prima tigara. Si totusi cu mintea limpede si plina de viata.
Azi dimineata am privit cerul si am vazut soarele...ciudat...prin ceata, era un disc enorm, galben-galben, parca se rostogolea spre pamant. Lumea din statie se uita la mine, in directia privirii mele si pareau indiferenti.
Mi-e ciuda ca in loc sa merg pe jos iau tramvaiul.
Mi-e ciuda ca mi-am luat o carte sa o savurez dumineca si am citit deja 1/2 din ea si e sub asteptari.
Mi-e ciuda ca platesc abonamentul la cablu si nu deschid televizorul.
Azi au disparut crizantemele din piata. Se vand in schimb " exotice " la preturi exorbitante.
Sint la a doua cafea, cred ca ma intoxic.
As manca dovleac copt.
Mi-e ciuda ca Nefe e departe de mine.
Mi-e ciuda ca mi-e ciuda si nu ma pot relaxa.
Sint sucita, cred ca ies putin in oras, sa se faca numa' mai cald.

Trimis de: nefertiti-old pe 4 Nov 2005, 09:49 AM

Pacatul ala cu tramvaiul il fac si eu. Si tare ciuda mi-e uneori, da' obisnuinta asta e mai pacatoasa.
Ce carte??
Mi-ai adus aminte de dovleacul ala. Si de castanele promise de cineva.
Distanta aia poate o fentam cumva odata...
Io as avea chef sa chiulesc azi, daca mi-as mai permite.

Trimis de: Don Quijote pe 4 Nov 2005, 09:59 AM

Coelho. Nu-ti da ochi peste cap si nu ofta. ZAHIR. Offf...
Poate facem distanta jumi-juma sau poate vii tu la Arad.

Trimis de: nefertiti-old pe 4 Nov 2005, 10:01 AM

Hai, ma, nu sunt chiar asa nesuferita. (ma refer la Coelho)
Tu si Leonardo o sa ma faceti sa pun mana pe o carte de-a lui pana la urma.
Vedem cu distanta aia...

Trimis de: Don Quijote pe 4 Nov 2005, 10:12 AM

Fa o concesie...incepe cu 11 minute. Sint curioasa ce impresie o sa-ti faca. Sa discutam apoi.Hai ca nu mopare lumea.

Trimis de: Leonardo pe 4 Nov 2005, 12:51 PM

Dificila de ce esti asa de trista? Ti-am citit jurnalul si desi este foarte frumos tristetea este permanenta.
Cine te-a facut sa uiti cum sa te bucuri? Ai o fire melancolica, sensibila, dar chiar si asa ar trebui sa te mai bucuri din cand in cand. De ce te sperie fericirea?

Trimis de: Don Quijote pe 4 Nov 2005, 02:12 PM

Leonardo sa stii ca mi-am revenit. Merci de aprecieri, am avut o perioada cumplita dat a trecut.Sau poate doar am ajuns eu la concluzia ca nu trebuie sa astept nimic de la nimeni....oricum mi-a prins tare bine.

Trimis de: Leonardo pe 4 Nov 2005, 03:06 PM

Ma bucur sa aud asta si felicitari pentru puterea de a merge mai departe. Nu e usor...

Trimis de: Don Quijote pe 4 Nov 2005, 04:27 PM

Dar e interesant si incitant. Cand nu mai ai ce pierde e usor sa faci urmatorul pas.

Trimis de: Leonardo pe 4 Nov 2005, 04:35 PM

imi pare rau pentru tot ce ti-a provocat durere, sper ca nu te-am rascolit cu vorbele mele...altfel se pare ca ai regasit un punct de sprijin si asta e foarte important. Nansen dixit: "Ai invins, continua! Ai pierdut, continua!"

Trimis de: Don Quijote pe 5 Nov 2005, 08:55 AM

Merci Leonardo. Punctul de sprijin sint eu.Nu am un cult al durerii, am un respect al fericiri. Nu ma intred cand pleaca durerea, ma intreb cat sta fericirea.

Trimis de: Leonardo pe 7 Nov 2005, 10:47 AM

E mai bine sa-ti traiesti fericirea decat sa o respecti prea tare si sa te gandesti la sfarsitul ei. Diseci prea mult ceea ce ti se intampla si asta te face sa poti analiza viata doar la timpul trecut. Pentru viteza de reactie in timp real e bine ca din cand in cand sa iei lucrurile si asa cum sunt, fara alte explicatii.

Trimis de: Don Quijote pe 7 Nov 2005, 02:54 PM

Da Leonardo.
Eu traiesc numai in prezent, am ajuns la un nivel de autocunoastere superior si ma ghidez dupa princiliul " daca mie mi-e bine, tuturor din jurul meu le va fi bine".
Am libertatea de a hotari ca fac cu fiecare minut din viata mea, fara impuneri si concesii.

Trimis de: Leonardo pe 7 Nov 2005, 04:31 PM

te-am suparat si-mi pare rau pentru ca nu asta am vrut ci sa-ti fiu cumva de folos. O sa incerc sa ma revansez in curand chiar daca va fi dificil

Trimis de: Don Quijote pe 8 Nov 2005, 10:20 AM

Nu m-ai suparat deloc. Sint un suflet pierdut care bantuie si-n care toti dau cu pietre.
Imi plac fluturii noptii care-si risca viata pentru un strop de lumina.

Trimis de: Leonardo pe 8 Nov 2005, 01:16 PM

esti asa pentru ca asta vrei sa vezi, doar reversul medaliei. Intotdeauna ea are si o fata care se poate admira la fel de bine ca si reversul, trebuie doar s-o rotesti spre tine si sa ai puterea sa o privesti.

Toti ne riscam viata pentru stropi de lumina dar asta este doar drumul catre tinta. odata ajuns la stropul de lumina trebuie sa avem puterea de a ne bucura de el. Daca esti lovit cu pietre trebuie sa inveti sa te feresti si sa mergi mai departe catre stropul de lumina. Toti suntem suflete pierdute, trebuie sa incercam sa ne gasim repere in permanenta in drumul nostru prin viata.

Trimis de: Don Quijote pe 8 Nov 2005, 02:58 PM

Draga Leonardo, crede-ma sint un om fericit. Am un oarecare dramatism in ceea ce scriu, nici eu nu pot explica prea bine felul in care sint. Crede-ma ca mi-e bine, in scris pot sa spun lucruri pe care de altfel nu le-ar asculta nimeni.
Si medalia mea cade mereu pe cant.

Trimis de: Leonardo pe 8 Nov 2005, 04:08 PM

ok, ok buna pace

Trimis de: Don Quijote pe 11 Nov 2005, 09:31 AM

Ceata.In fiecare dimineata ma trezesc inainte de 05, si nu stiu de unde am atata energie intreaga zi.
Cafea, tigara, discutii, imi place ce fac dar as vrea sa stau in pat cu o care buna si sa nu am nici un gand.
Nebunia incepe, toate trebuie rezolvate de-odata, devin Napoleon.

Trimis de: nefertiti-old pe 11 Nov 2005, 09:48 AM

Da-mi si mie reteta.

Trimis de: Don Quijote pe 11 Nov 2005, 09:55 AM

Nu stiu Nefe. E doar consecinta a nu stiu ce. Da-i tare bine si profit pan' ma tine.

Trimis de: Don Quijote pe 11 Nov 2005, 01:02 PM

Am in mine o multime de cuvinte, de emotii, de zambete si lacrimi, si toate vor sa se adune intr-o carte.
In ultima vreme am senzatia ciudata ca sint invizibila...sau ca vad altfel oameni, e o senzatie ca pot face orice si nimanui nu i-ar pasa.
Mai sint uni care dau sfaturi. Imi dau sfaturi. Si daca le-as urma m-ar costa ceva bani. Si eu nu-i am...si ei insista si mi-e ciuda ca mi-e jena sa le spun ca totul ar fi usor si s-ar rezolva daca as avea acei bani.
Nu stiu de ce par eu atat de sigura si stapana pe mine, ori stiu sa ma prefac, ori dau numai peste oameni slabi.
Iara-s pe dos.
E vineri.

Trimis de: nefertiti-old pe 11 Nov 2005, 01:05 PM

Trimis de: Don Quijote pe 11 Nov 2005, 01:08 PM

Ce-i de facut ?

Trimis de: nefertiti-old pe 11 Nov 2005, 01:34 PM

Nu stiu... Ceva mai devreme imi venea sa plec dracului undeva unde sa nu ma poata gasi nimeni, unde sa nu mai imi fie dor, sa nu ma mai doara unele gesturi, unde sa pot fi indiferenta, unde sa nu ma lovesc de prostia mea si de sfidarea altora, unde sa nu ma enervez ca iar fac calcule si ies la zero dupa ce muncesc o luna, undeva unde sa mi se rupa de tot.
Acum m-am potolit, mi-a trecut... acum nu mai vreau nimic. O iau de la capat.

Trimis de: Don Quijote pe 11 Nov 2005, 01:36 PM

Eu vreau asta mereu, dar raman blocata in aceeasi stare sa vad cat rezist. Sa fiu sincera cu mine...nici nu am unde sa merg, toate locurile bune s-au ocupat, eu cred ca sint in arena ...si nu-s toreadorul....

Trimis de: Don Quijote pe 13 Nov 2005, 10:54 AM

Dumineca dimineata, abia m-am trezit, mi-e somn inca, ascult muzica latino si imi place starea asta de somn- liniste, libertatea de a sti ca pot face orice. Fiecare gest e incetinit, sint o mare lenesa.
Ziua de azi o vreau lunga, poate plec la plimbare , e o toamna tarzie mahmura, nu astept nimic, tot ce primesc vine de la mine.E periculos sa nu-ti fie dor de nimeni.
Vreau sa merg la mosia mea de la tara, acolo unde liniste inseamna liniste. Sa vorbesc cu oameni simpli, necontaminati de civilizatie. Oameni care imi arata cu drag bivolitele lor, si griul din pod. Oameni care ma imbie cu o cana de vin aspru si amar, oameni care ma poftesc in casele lor linga focul din soba.
Sint femeia - copil care isi poarta destinul ca pe un buchet de flori de camp. Cu bucurie si oarecare timiditate.

Trimis de: Don Quijote pe 14 Nov 2005, 08:25 AM

Ziua de ieri a fost ca o mancare fara sare.
Mi-am tot oferit sufletul, asa cum ai imparti o bucata de paine si el tradatorul s-a dus si mi-a lasat in piept doar gratiile ce inabusa tipatul.
Sa ma ascunda cineva intr-o cutie de pantofi si sa ma puna in pod.
Primavara este primul anotimp ce vine dupa iarna. DUPA IARNA.

Trimis de: nefertiti-old pe 18 Feb 2006, 07:21 PM

Heeei, iarna e pe sfarsite!

Trimis de: Don Quijote pe 7 Apr 2006, 08:42 PM

Da Nefe.... intre timp a venit primavara....

Trimis de: Don Quijote pe 12 Apr 2006, 11:48 AM

Ma transform. Ma adun de pe unde m-am risipit, imi iau zambetul din privirile tuturor, imi sortez ideile, imi revoc intentiile, ( mai injur in stanga-dreapta), ma indrept, deschid ochii si fac primul pas. Poate ca merg in sens contrar si prea incet dar zau ca nu mai pot intelege unde se grabeste toata lumea si nici galagia aceata fara sens nu o mai pricep. Si ce daca sint atit de putini pe banda mea ? Aproape toti au cate o cuta adanca pe frunte si zambetul mult, mult mai retinut. Dar parca e mai mult aer si mai multa libertate.

Trimis de: Don Quijote pe 27 Apr 2006, 07:41 AM

Ce sa mai scriu oare? am impresia ca totul sta pe loc intr-o stare de incordare si asteptare cumplita. Si eu ce fac? nimic...astept...ce ? nimeni nu stie. Adevarul e ca am ajuns la o stare de saturatie totala un fel de blazare sau poate de renuntare la toata alergatura asta nebuna pentru ziua de azi, de maine...de poimaine....si tot asa. Nimic nu se concretizeaza, e foarte obositor sa aduci bucata de paine in casa pentru ca mai mult nu se poate. Si uite asa, viata ne demonstreaza ca ne poate tine incatusati, legati de obligatiile si nimicurile de zi cu zi. Stiu ca faptul ca ma izolez nu duce la nimic bun. Sau poate ca iau doar o pauza, ma odihnesc pentru a o putea lua iar de la capat. A cata oara ? Dar orice inceput e o noua provocare.
O sa-mi treaca, important e sa ma conving eu pe mine ca merita.Orice.

Trimis de: contraste pe 27 Apr 2006, 07:43 AM

Cheer up, lady!

Trimis de: Don Quijote pe 27 Apr 2006, 07:46 AM

Contraste, ti-am citit acum semnatura. Asa e.

Trimis de: nefertiti-old pe 2 Jun 2006, 05:48 PM

Pe unde umbli iar??? Mi-e dor de tine! Uffff, tu nu mai scrii, nici Cameron nu mai scrie, nici aici, nici pe la ea prea mult...

Ti-am recitit jurnalul, nu stiu exact de ce, sau poate ca stiu... mi se zbantuie o idee prin cap de cateva zile.

Jurnalul tau imi aduce aminte de Fanus Neagu sau de Ionel Teodoreanu, cand de unul, cand de altul. E placut, e reconfortant, chiar daca e trist uneori. E o tristete lasciva... Cred ca si ploaia de azi m-a imboldit sa ma retrag in foisorul asta al tau. Stiam ca aici gasesc ce vreau.

Trimis de: nefertiti-old pe 7 Aug 2006, 05:31 PM

Unde ratacesti iar, suflete?

In curand vine toamna...

Trimis de: Don Quijote pe 7 Sep 2006, 07:15 AM

Iata-ma. Am revenit odata cu toamna asta bolnava de dorul verii pe care o mai tine incatusata in ultimele petale de trandafiri, in ultimele zbateri de aripi ale pasarilor calatoare. Devin melancolica ca un strugure stors intr-ul ulcior de lut care asteapta sa devina nalucire in mintea unui poet inebunit de regrete si promisiuni. Da Nefe, Fanus m-a blestemat cu pacatul metaforei...asemenea unui vas de cristal ce devine tandari pe o bucata de asfalt. Sint unul din ingerii lui proscrisi la nemurirea pamanteasca, bantuiti de dorul cerului din care au fost alungati...sau poate nu sint decat cerul care isi pierde rand pe rand ingerii ...sau poate ma transform in flacara purpurie care sa incalzeasca sufletele ratacitoare. In TOAMNA ma simt ACASA. Ca si cum as reveni dupa un drum lung si-mi regasesc sufletul asteptandu-ma in inflacararea calma a apusului, in bruma proaspata a diminetilor, in tipatul pasarii ce se duce spre soare. Ma simt ca un mar copt ce nu vrea sa faca saltul sinucigas de pe fragila ramura.
BINE V-AM REGASIT PE TORI, veniti la o cana de vin, cu o chitara si o balada de dragoste si dor.

Trimis de: nefertiti-old pe 7 Sep 2006, 08:37 AM

Cât mă bucur că te-ai întors!!!

Aşa blesteme să te tot lovească, Difi! Lasă-i pe cei care nu înţeleg, a lor e pierderea. M-am tot întrebat de ce îmi place mie metafora lui Neagu, pentru că nu sunt genul prea metaforic... ştii tu, romantismul meu are limite abrupte, se termină brusc, când nici nu te aştepţi. Totuşi, în faţa lui sunt fără cuvinte, rămân mirată ca o iubire nouă, cu sufletul dezgolit.

Fără tine, toamna nu era toamnă.


Nu ţi-era dor de ele?

Trimis de: Don Quijote pe 7 Sep 2006, 08:51 AM

Mi-era dor Nefe, asemenea cum unui pacatos ii e dor de pacate. Si de tine imi e dor si mi-e ciuda pe tine ca iti alungi sufletul, ca iti ascunzi emotiile in spatele cuvintelor "exacte", cui ii pasa la urma urmei cum sintem si cum traim? Si mi-e ciuda pe mine ca nu ajung la Timi, sa te vad, sa te aud, viata mea iar s-a schimbat, am ceva diabolic in mine, iar am luat-o pe alte drumuri, si-mi place sa vad cum rezist si cum odata cu trecerea timpului ma transform asemenea vinului in licoare.
Privilegiul nebunilor e acela ca pot sa fie orice vor ei.Sint pe lista.

Trimis de: nefertiti-old pe 7 Sep 2006, 08:59 AM

Nu-mi alung sufletul, decât pentru scurt timp, că nu rezist mult fără el. E ca aerul pentru mine. Când nu-l mai simt, mă sufocă realul. Ziceam acum puţin timp că aş vrea să nu se fi inventat sufletul. Când am spus-o, mă gândeam că poate fără el ar fi mai simplu: n-ai simţi, nu te-ar mai durea; n-ai mai lua-o razna când şi după cine vrea el. Dar ar fi trist aşa. Şi tern. Şi atunci mi-am retras gândul şi am zis 'fie ce-o fi, e prea plăcut, dureros de plăcut'.

Ne vedem noi pân' la urmă...

Trimis de: Don Quijote pe 7 Sep 2006, 09:09 AM

Acu ma duc sa trag o raita prin piatza. N-am bani da' nu conteaza. Si eu mi-am renegat sufletu' da nu ma lasa el , se agata de mine si imi arata doar partea plina a paharului. Sint fericita asa pur si simplu.

Trimis de: nefertiti-old pe 8 Sep 2006, 11:26 AM

Azi mi-am îngenuncheat sufletul şi l-am condamnat.

Trimis de: Don Quijote pe 8 Sep 2006, 03:17 PM

Sint trupuri care poarta un suflet in ele si sint suflete care tolereaza doar trupul. Nu poti ingenunchia sufletul,numai in cazul in care renunti sa-l mai daruiesti. Sa zicem ca l-ai pedepsit doar pentru ca iertarea sa fie mai dulce.
Azi ma sint ca un roi de albine migratoare ( o fi asa ceva? )

Trimis de: nefertiti-old pe 8 Sep 2006, 03:33 PM

Eu sunt azi doar o umbră pe un pian care geme.
Dar mâine o să redevin înger. Cu tot cu suflet.

Trimis de: Don Quijote pe 8 Sep 2006, 03:37 PM

Ingerii sint invizibili. Tu nu vezi ca sralucesti ,suflete?

Trimis de: nefertiti-old pe 8 Sep 2006, 03:41 PM

Hai, mă, îmi semnezi un cec în alb. Şi nu merit, zău!

Trimis de: Don Quijote pe 8 Sep 2006, 03:45 PM

Chiar asa ? una e ce crezi tu ca meriti, alta ce cred eu....tu ingereste-ti numai sufletul...restul vine de la sine...cu permisiunea ta ...

Trimis de: Don Quijote pe 9 Sep 2006, 01:26 PM

Azi ma simt ca o bere fara alcool.

Trimis de: Don Quijote pe 14 Sep 2006, 01:06 PM

Mi-e frig. Afara e cald dar mie mi-e frig. Mai am si senzatia ca imi caut urmele pe drumuri pe care nu am fost niciodata ca si cand am iesit d-intr-un vis neterminat. Daca raportez totul la persoana mea, constat ca tot ce vreasu este liniste. M-am saturat de provocari, de vorbe, de prefacatorii. Sint ca o sageata d-intr-un arc foarte intins. Mi-am tot dat ragazul sa inteleg, sa accept ceea ce e in jurul meu ca pe ceva normal. Dar nu e normal si nu mai pot continua prefacatoria. Nu mai pot socializa ( nesuferit cuvant ). Discutiile intre femei sint mereu aceleasi...barbati, cumparaturi, moda...mereu nemultumiri, mereu lamentari asa ca am decis ca mi-e mai bine cu gandurile si viata mea decat sa fac pe prietena care nu are ce sfaturi sa dea, care nu se poate exprima vulgar.....mi-am inchis telefonul, sint foarte ,foarte obosita, cred ca mi-ar trebui o vesnicie de somn.

Trimis de: nefertiti-old pe 14 Sep 2006, 01:15 PM

Trimis de: Don Quijote pe 14 Sep 2006, 01:21 PM

Da. Am tampita senzatie, ca daca in apusele vremuri fugeam de uniformizare si sabloane, acum ne aruncam cu (,) capul inainte in cele de mai sus. Sa " fim pe val".Nimeni nu ne mai spune ce sa facem si prin urmare facem ca toata lumea, de parca nu am mai avea ratiune si discenamant. Prefer sa stau pe margine nu pentru ca m-as crede mai altfel, dar nu ma identific cu nimic din jurul meu.

Trimis de: Don Quijote pe 14 Sep 2006, 01:43 PM

Concluzie dupa para primita de la Nefe si Oiski :ma bucur ca existati si ca nu va cunosc direct. Mi-ati dat nu numai o para ci si un cos de zambete.

Trimis de: nefertiti-old pe 14 Sep 2006, 01:46 PM

Hehee, vezi? E o pară zîmbăreaţă.

Io rîd cam mînzeşte, că de cîteva zile mi-e frică de ceva.

Trimis de: Don Quijote pe 14 Sep 2006, 01:48 PM

...e bine atunci...inseamna ca e ceva de care iti pasa.

Trimis de: Don Quijote pe 14 Sep 2006, 02:23 PM

Aseara, un psihiatru vorbea la tv si a facut afirmatia ca in Romania 2 din 3 sintem dusi cu (,) capul. Da noi nu stim asta si o ducem in tacere si nestiuti de nimeni, un permanent pericol pentru noi si in timp pentru ceilalti. Rasfoind azi o revista pentru femei, mi-am dat seama ca are dreptate.

Trimis de: nefertiti-old pe 14 Sep 2006, 02:25 PM

Mă, pericol cred că sînt doar ăia (alea) care iau în serios revistele pentru femei.

Trimis de: Don Quijote pe 14 Sep 2006, 02:33 PM

...o fi, dar ma bate gandul sa fac un test care nu are nimic de-a face cu inteligenta, ceva gen : cat de vulnerabila sinteti ?
sau ma apuc de cura aia de slabit, sau imi adun zece salarii sa-mi cumpar o fusta.....sau ma piaptan cu (,) carare si-mi fac zulufi sa devin o femeie irezistibila .Pentru astea exista Monica, Andreea, Mihaela & comp.
Vezi ce nesuferita sint?

Trimis de: nefertiti-old pe 14 Sep 2006, 02:36 PM

Testul ăla e ca cel de sarcină sau cum?

Las' că nu m-ai văzut pe mine cum le tai unora cheful cînd sînt în toane 'bune'.

Trimis de: Don Quijote pe 14 Sep 2006, 02:45 PM

Ha, Ha... , e de-acela : daca o colega iti spune...vai draga ce-i cu fata ta in dimineata asta ?eu trec peste variantele a,b,c, si o zic pe x...adica vai draga dupa o noapte asa fierbinte.... ce-ai vrea??? si savurez cum fata ei se transforma intr-o lamaie folosita
Ce bine e sa fiu rea dar momentaLL imi merge bine.

Trimis de: Felina pe 14 Sep 2006, 03:18 PM

beton replica

Trimis de: nefertiti-old pe 17 Sep 2006, 09:29 PM

Pe unde esti, cadina? In noaptea asta te-as lua la o plimbare la pas prin Napoli! Inchipuie-ti, la lumina felinarelor ros-galbene... Si ne-am opri la o terasa unde ar cinta ce ascult eu acum. Si n-ar fi 2006, in nici un caz!

Trimis de: Don Quijote pe 18 Sep 2006, 07:23 PM

Cat de tentant....si pietrele trotuarului umed de roua diminetii sa pastreze urmele trecerii noastre si amintirea noptii sa ne bantuie toate vietile ce ne asteapta, intru izbavirea pacatului de-a fi libere si fericite....si cata tacere......

Trimis de: Don Quijote pe 18 Sep 2006, 07:53 PM

Revin aici cu un comentariu descpre ceea ce a spus Nefe despre discutiile de convenienta...nu scriu la ea in jurnal ca e ziua ei si am cam dat cu bata-n balta da asa am simtit si inca simt eu.
Asa...pot spune ca am renuntat la acele " caldute " cuvinte chinuite in fraze care se vreau partase la socializare ( brrr ). Si la zambetele de complezenta. In tot ceea ce spune Nefe are dreptate. Nu stiu de ce ne simtim mereu obligati sa spunem ceva, sa justificam o stare, sa motivam un gest. Nu tin cu nici un pret sa ma fac placuta sau inteleasa in nici un grup. Cand simt ca merita ma stiu implica pana la identificare cu ceea ce simt si cred ca merita, in rest....vanare de vant....la urma urmei cui ii pasa ? Intr-un cuplu bine legat si tacerile fac parte din magia in care sint cei doi. Doar cei nesiguri vor mereu certitudini, asigurari si deseori se pierd printre cuvinte.
Nefe , hai sa ne facem praf cu un vin bun.

Trimis de: Don Quijote pe 19 Sep 2006, 08:17 AM

Ploua. Privesc cum picaturile de apa coboara din cer si se aduna in noroioase balti. Ca si visele noastre uneori. Singura consoloare e poate ca in ele se mai oglindeste cerul, cate o raza de soare, fasii de nori, apoi pasi anonimi, grabiti, sparg oglinda apei pana cand soarele ridica sufletul ploii ...abur fin ce in timp va devenii intunecat nor....si tot asa.....

Trimis de: nefertiti-old pe 19 Sep 2006, 11:35 AM

In fond, nu s-a schimbat mare lucru, nu? Cinismul la femei e privit ca un defect. Trebuie sa fii doar feminina. Mda...

´Neata!

Trimis de: Don Quijote pe 19 Sep 2006, 11:50 AM

Pot sa spun ia 'neata, intre timp am adormit , ploua si tre' sa ajung in the city....

Trimis de: nefertiti-old pe 19 Sep 2006, 11:56 AM

Papapapaaam pam pam...eu ascult muzica si mi-e lene sa ma mobilizez. Ieri a venit unul sa repare cablul de la telefon si l-a stricat pe ala de la internet. Meserias, ce sa zic! Asa ca pana azi dimineata am fost rupta de lume. Si n-am prea dormit si sunt cam arici. Nu ca ar conta...
Scoate limba la ploaia aia si iesi in city, daca tre´.

Trimis de: Don Quijote pe 19 Sep 2006, 11:59 AM

Tre'.Si ma duc. Vorba ardeleanului...no las' ca nu-i bai.....la tatzi ni-i greu....

Trimis de: Don Quijote pe 21 Sep 2006, 05:42 PM

Ziua de azi a inceput prost. Sunt dupa doua ture de noapte , asa ca in 48 de ore am dormit doua. Tot ce-mi mai lipsea a fost sa dau testul psiho pentru port-arma. L-am dat si l-am luat. Ma simt ca naiba pentru ca am " tradus " testarea si daca ar fi fost pe bune, cred ca acu eram la balamuc. Nu am nici o satisfactie, doar comfirmarea faptului ca ma cunosc bine de tot, faptul ca am trisat imi lasa un gust amar. Sper sa nu fie candva ...reversul medaliei...

Trimis de: nefertiti-old pe 22 Sep 2006, 08:06 PM

Adica o sa ai si tu pusca???

Trimis de: Ovidius pe 25 Sep 2006, 09:03 AM

(scuze de interventie, dar nu m-am putut abtine)

Trimis de: Don Quijote pe 29 Sep 2006, 07:52 AM

, da ma ca ..." ce pusca noastra.....

Trimis de: nefertiti-old pe 30 Sep 2006, 11:25 AM

Difi, tu mă pui pe gînduri... ai puşcă, ţi-ai schimbat semnătura... Te-ai înrolat sau ce puşca mea ai făcut??? Tre' să îţi zic 'să trăiţi'???

Trimis de: Don Quijote pe 30 Sep 2006, 12:51 PM

....sa traiti bine..... , imagineaza-ti, lucrez la o firma de protectie , am " pusculita" si baston si alte alea, alea si doamne da-mi minte ca (,) cred ca-s in amonte cu pluta.

Trimis de: Don Quijote pe 30 Sep 2006, 01:30 PM

Nu stiu ce in amiaza asta de toamna mi-am amintit de o minge. Mingea copilariei mele inceputa undeva intr-un orasel de munte langa o cariera de piatra.Drumul din cariera trecea pe sub fereastra unde aveam eu patutul , era un drum de piatra cubica .Bazalt. Pestre drum era padurea plina de povestile auzite, animale ciudate si prietenoase, vrajitoare tinere si diafane, zane halucinante. Cam asa sunau povestile mele. De la trei ani tata m-a dus la vanatore ( ce-o fi avut in minte), asa ca asta era placerea mea cea mai mare....si ma invata panda si mai ales cum sa ma feresc...Pe vremea aceea nu prea aveam jucarii.
Tin minte aceea dimineata de dumineca in care statea la geam si-l pandeam pe NOE. Cine era Noe ? un taran simplu de peste coama care venea la piata in caruta lui trasa de un cal alb. Pentru mine era ceva deosebit, mi-era un fel de teama de el.Pentru mine era spiridusul padurii. Un om mic si plin de viata. Plouase noaptea asa ca bazaltul stralucea in soarele diminetii. Nu mare mi-a fost mirarea cand Noe si-a oprit calul si mi-a facut semn sa ies afara. O fetita speriata si curioasa in pijama a ajuns in mijlocul drumului si Noe a scos din caruta o minge galbena cu buline colorate. Asa ceva nu mai vazusem pana atunci si nici de atunci inainte. Zambind mi-a dat-o fara un cuvant. As crede ca a fost un vis daca nu as avea poze cu ea. Stiu ca am pastrat-o ani de zile prin toate drumurile copilariei mele.
Azi Noe nu mai e. A ramas numai in amintirea mea, el si calul lui alb si acea minge care mi-a insotit copilaria.
Amintirea asta este asa de dulce ca nu as mai lasa-o sa plece.

Trimis de: nefertiti-old pe 2 Oct 2006, 10:53 AM

Fă o cafea bună, bagă muzica tare în căşti... şi pune pe 'hîrtie' ce te-a'nervat.

Aici e mohorît, de ploaie, de dor, de toamnă... şi nu-mi găsesc locul.

Hmmm, de ce laşi să te judece? Să zicem că 'meriţi'... ce dacă?

Trimis de: Don Quijote pe 2 Oct 2006, 06:36 PM

...azi am facut ca Isus...am intors si obrazul celalalt.....
acum ma ard ochii de atata plans

Trimis de: nefertiti-old pe 2 Oct 2006, 06:45 PM

Uffff!

Eu obişnuiesc doar să plîng, fără să întorc şi obrazul celălalt.

Hmmm??