Versiunea pentru tiparit a acestui topic

Trimis de: cactus pe 28 Jan 2005, 10:20 AM

Postare mai lunga - sorry; nu am linkul; a venit pe intranet...Sper sa nu fie OffTopic

Anne Graham-interview

Fiica lui Billy Graham, intr-un interviu in
emisiunea Early Show, a fost intrebata de Jane
Clayson, cu privire la atacurile din 11 septembrie
2001: "Cum a putut Dumnezeu lase sa se intimple asa
ceva?"
Anne Graham a dat un raspuns foarte profund si
inspirat: Cred ca Dumnezeu este adinc intristat de
aceasta, la fel ca si noi, dar noi de ani de zile Îi
spunem sa iasa din scolile noastre, din guvernul si
din vietile noastre. Si, fiind El un adevarat
gentleman, cred ca pur si simplu S-a dat calm la o
parte. Cum putem noi sa-I cerem binecuvintarea si
protectia Sa daca Ii cerem sa ne lase in pace? (În
lumina recentelor evenimente, atacuri teroriste,
atacuri armate in scoli, etc.)
Cred ca totul a inceput cind Madeleine Murray
O'Hare (care a fost ucisa, iar corpul ei a fost gasit
recent) a afirmat ca nu dorea nici un fel de rugaciuni
in scolile noastre, iar noi am spus O.K.
Apoi, cineva a spus ca mai bine nu am citi Biblia
in scoli (Biblia care spune sa nu ucizi, sa nu furi si
sa-ti iubesti aproapele ca pe tine insuti), iar noi am
spus O.K.
Apoi, dr. Benjamin Spock a spus ca nu ar trebui sa
ne plesnim copiii atunci cind se poarta urit, pentru
ca aceasta le-ar afecta mica lor personalitate si
stima de sine (fiul dr. Spock s-a sinucis). Iar noi am
spus ca un expert trebuie sa stie ce vorbeste, asa ca
am spus O.K.
Apoi, cineva a spus ca profesorii si dirigintii nu
ar trebui sa ii disciplineze pe copii atunci cind
gresesc. Iar conducatorii de scoli au spus ca nici un
membru al personalului sa nu atinga vreun elev atunci
cind se poarta urit, pentru ca scolile nu au nevoie de
publicitate proasta si in nici un caz de procese.
(Totusi, exista o mare diferenta intre a disciplina si
a atinge, a bate, a plesni, a lovi, a umili, etc.).
Iar noi am spus O.K.
Apoi, cine stie ce membru inteligent al consiliului
de conducere al vreunei scoli a spus ca, baietii fiind
baieti, vor face dragoste oricum, deci ar trebui sa le
dam fiilor nostri prezervative. Asa, ei vor putea sa
se distreze cit vor, iar noi nu vom trebui sa le
spunem parintilor ca le-au primit de la scoala. Iar
noi am spus O.K.
Apoi, unii dintre alesii nostri de virf au spus ca
nu conteaza ceea ce fac in viata lor privata atit timp
cit isi fac treaba la slujba. De acord, a spus fiecare
din noi, mie nu-mi pasa de ceea ce face altcineva,
inclusiv presedintele, in viata sa privata, atit timp
cit am o slujba si economia merge bine.
Apoi, cineva a spus sa tiparim reviste cu femei
goale, in semn de respect si apreciere a frumusetii
feminine. Iar noi am spus O.K.
Apoi, altcineva a impins acea apreciere un pas mai
departe, publicind fotografii cu copii goi, si inca
mai departe, afisindu-le pe Internet. Iar noi am spus
O.K., au dreptul la libera exprimare.
Apoi, industria show-business-ului a spus: hai sa
facem show-uri TV si filme care sa promoveze
indepartarea de Dumnezeu, violenta si sexul ilicit, sa
inregistram melodii care sa incurajeze violurile,
drogurile, crimele, sinuciderea si temele satanice.
Iar noi am spus ca nu este decit
entertainment(amuzament), nu are efecte adverse si
oricum nu o ia nimeni in serios, asa ca totul a mers
inainte.
Iar acum ne intrebam de ce copiii nostri nu au
constiinta, de ce nu disting binele de rau, de ce nu
ii deranjeaza sa ucida pe straini, pe colegii de clasa
sau pe ei insisi. Probabil ca, daca ne-am gindi mai
mult, ne-am da seama de ce. Cred ca totul se reduce la
faptul ca ceea ce vei semana, aceea vei si culege. Noi
Ii spunem lui Dumnezeu Draga Doamne, de ce nu ai
salvat-o pe acea fetita ucisa in clasa? Iar Dumnezeu
raspunde: Dragul meu, Eu am fost alungat din scoli, nu
puteam fi acolo. Cum puteam Eu fi acolo, cind voi
mi-ati spus sa plec din scoli?
E ciudat cum oamenii Il dispretuiesc pe Dumnezeu,
si apoi se intreaba de ce totul merge tot mai prost.
E ciudat cum de credem tot ceea ce scriu ziarele,
dar noi ne indoim de ceea ce spune Biblia.
E ciudat cum de toti oamenii vor sa mearga in
ceruri, desi nu cred, gindesc, spun sau fac nimic din
ceea ce scrie in Biblie.
E ciudat cum de unii pot spune Cred in Dumnezeu si
de fapt sa-l urmeze pe Satan, care, de fapt, crede si
el in Dumnezeu.
E ciudat cum ne repezim sa judecam, dar nu ne place
sa fim judecati.
E ciudat cum de se pot trimite mii de glume prin
e-mail si ele se raspindesc precum focul salbatic, dar
cind incepi sa trimiti mesaje privindu-L pe Dumnezeu,
oamenii se gindesc de doua ori inainte de a le trimite
si altora.
E ciudat cum de tot ceea ce este vulgar, crud si
obscen trece liber prin cyberspatiu, dar orice
discutie publica despre Dumnezeu este impiedicata la
scoala si la locul de munca.
E ciudat cum poate fi cineva atit de inflacarat de
dragoste pentru Hristos fiind in acelasi timp un
crestin invizibil in timpul saptaminii.

Rideti?

E ciudat cum de, gindindu-va daca sa trimiteti sau
nu mai departe acest mesaj nu-l veti trimite multor
adrese din lista voastra, pentru ca nu sunteti siguri
de ceea ce crede destinatarul posibil sau de ceea ce
vor crede despre VOI daca il veti trimite.

"E ciudat cum de ma ingrijoreaza mai mult decit
ceea ce cred oamenii despre
mine si mai putin ceea ce crede Dumnezeu despre mine.

Ce credeti?

Trimiteti mesajul mai departe daca credeti ca este
bun. Daca nu, atunci pur si simplu aruncati-l la cos
si nimeni nu va sti ca ati facut-o. Dar, daca o
faceti, atunci nu va mai plingeti de starea proasta in
care a ajuns lumea!"

Lynn M. Karnes

Trimis de: Clopotel pe 28 Jan 2005, 10:46 AM

Draga Cactus,
Iti multumesc pentru postul tau care este departe de a fi "OffTopic".
Atatea adevaruri stranse la un loc nu am mai citit demult.... nici nu stiu ce ar mai putea fi adaugat....
Doamne ajuta!

Trimis de: bubu pe 28 Jan 2005, 01:39 PM

Daca ne mai gindim si ce scrie pe banii lor ...s-au indepartat mult de Dumnezeu...nu stiu ce sa mai faca, ce sa mai inventeze...Dumnezeu fiind numai pe hirtie si in carti...in suflet mai putin.
Aici poporul Roman este cu mult peste cel American.Noi sintem un popor credincios, rabdator, bun si primitor...ceea ce nu pot spune despre cel American care este rece, razbunator si foarte patat.

Trimis de: mărăcine pe 29 Jan 2005, 09:10 PM

Acelasi mesaj a fost trimis asta-vara pe un grup de discutii initiat de mine, la care am renuntat intre timp. Iata ce am raspuns atunci:

In primul rand, eu nu as numi raspunsul lui Anne Graham "profund", si cu atat mai putin "inspirat". Aceasta pentru ca imi lasa impresia ca doreste sa contracareze o anumita lipsa de discernamant prezenta in straturile societatii americane prin indoctrinarea copiilor, si ingradirea dreptului la libera exprimare prin interventia statului. Apoi, cred ca amesteca teribil de mult lucrurile, prin sugerarea si punerea pe acelasi plan a unor masuri pozitive, cu altele, care in esenta sunt negative, dar care prin prisma subiectului discutat sunt facute sa para pozitive. In cele din urma, mesaje de genul acesta nu pot decat sa genereze impresii de moment, opinii mai mult sau mai putin indreptatite, dar in nici un caz sa creeze convingeri durabile, de natura sa determine pe cineva sa ia o atitudine ferma intr-o problema ca aceasta. Ele trezesc anumite sentimente, dintre care unele sunt impulsuri firesti ale omului, dar pe termen lung nu fac mai mult decat cel care pune o cutie de chibrituri langa niste lemne, si asteapta ca focul sa se aprinda singur.

Dar haideti sa desprindem rand pe rand ideile din acest amalgam de sugestii, pentru a vedea daca ele sunt juste sau nu. Mai intai, avem problema rugaciunii, eliminata din scolile publice neconfesionale ca urmare a doleantelor militantilor pentru secularizare. Fara indoiala ca o asemenea masura nu poate fi decat un produs al necunoasterii acelor oameni care vad in patrunderea vietii religioase in spatiul public un lucru care trebuie cu totul inlaturat, si nu isi dau seama nicidecum de fortele si increderea pe care le pot aduce o simpla rugaciune. Putini sunt cei care mai cred cu adevarat astazi in puterea rugaciunii, in taria pe care o poate da ea omului, si de faptul ca un copil are absoluta nevoie de astfel de impulsuri. Totusi, nu trebuie sa dramatizam lucrurile, pentru ca un profesor abil si cu un simt al acestor lucruri va putea cu usurinta sa gaseasca tot felul de poezioare, care in aparenta n-au nici o legatura cu vreo idee religioasa, dar care pot sa trezeasca in copii trairile si sentimentele de veneratie de care au nevoie. O asemenea interdictie nu-i va ingreuna deci foarte mult munca unui dascal cu un adevarat simt al responsabilitatii; ce e mai greu este sa facem sa apara asemenea dascali.

In ceea ce priveste citirea Bibliei in scoli, nici nu cred ca ar trebui sa incercam sa facem acest lucru, nu pentru ca ea nu ar putea servi unei bune educatii, ci pentru ca foarte putini copii, mai ales daca sunt inca destul de mici, sunt pregatiti sa preia in adevaratul inteles al cuvantului lucrurile care se gasesc acolo, si am putea cadea in neajunsul de a plictisi copiii. Si, daca ii vom plictisi cat sunt inca mici, vor avea o anumita retinere, atunci cand vor creste, inainte de a hotari sa deschida sau nu Biblia. Dar, fireste, nu spun aici ca ar trebui date la o parte orice fel de elemente biblice din educatie. Dimpotriva, profesorul (sau invatatorul) ar putea incerca sa redea in propriile cuvinte, intr-un mod care sa trezeasca interesul copiilor, unele povestiri din Biblie, pe care le-ar putea insoti eventual cu foarte scurte citate. In acest mod, el ar realiza doua lucruri: pe de o parte, ar starni curiozitatea si sentimentul religios al copiilor, si, pe de alta parte, le-ar oferi, in acest domeniu, o cultura pe potriva societatii in care s-au nascut. Chiar ma mira ca aceia care tin cu orice pret sa elimine religia din scoli nu isi pun cel putin problema valorii culturale a textelor spirituale, care sunt adanc impregnate in constiinta oricarei comunitati. Daca si in aceasta privinta se formuleaza o interdictie, atunci un invatator bun ar trebui cel putin sa caute si sa povesteasca in clasa anumite pilde cu caracter moral.

Ajungem astfel la problema disciplinei, si aici Anne Graham aduce unele sugestii cu totul exagerate, ba chiar, din multe puncte de vedere, neindreptatite. Nu neg ca pedepsirea unui copil, inclusiv prin plesnirea sa "atunci cand se poarta urat", poate aduce unele indreptari ale purtarii sale, si chiar intelegerea faptului ca a gresit. Dar cu mult mai mult va putea face un om care e capabil sa isi pastreze calmul si sa ia o masura care sa-l faca pe copil sa se rusineze de fapta sa, fara a trezi in el un sentiment de frica. Prin faptul ca evita sa faca un lucru rau din teama de pedeapsa, unii copii incep sa creada ca nu e nici o paguba sa te porti urat, atunci cand nu poti fi sau eviti sa fii pedepsit. Fara indoiala ca ar fi mult mai comod, nu numai pentru parinti, dar si pentru stat, ca fiecare copil sa fie educat sa devina obedient, de teama sanctiunilor, asa cum se intampla mai peste tot in prezent. Dar o astfel de educatie poate fi extrem de nociva pentru fiinta omului, pentru ca sentimente ca acestea reprima independenta sa launtrica, il fac conformist si lipsit de initiativa. Si unii ajung chiar sa respecte canoanele bisericesti, nu din credinta si iubire pentru Divinitate, ci numai din teama de pedeapsa divina.

Mai departe, ca unii membri ai consiliilor de conducere ale scolilor au hotarat sa distribuie baietilor prezervative, este fara indoiala o masura cat se poate de criticabila; dar haideti sa trecem de acest aspect, sa ne gandim de ce acei oameni au considerat aceasta decizie ca fiind totusi necesara. Si aici va trebui sa ne transpunem in intrega mentalitate americana, in care cultul sexului a devenit atat de prezent. Toate acele seriale si filme pentru tineri, cu actori "libertini" (in intelesul rau al cuvantului) si replici de genul "I got lucky" invadeaza zilnic viata adolescentilor, si nu e nicidecum de mirare ca asemenea lucruri au ajuns sa fie considerate de ei inalte virtuti. Si cine stie daca, sa ne fi nascut acolo, nu am fi gandit si noi asemenea, si nu ne-am fi comportat intr-un chip cu totul similar. Totodata, sa nu uitam ca, inca de la inceputul anilor '90, in Statele Unite apareau cca un milion de sarcini nedorite la adolescente, dintre care 30 de mii la fete sub 15 ani. Daca reflectam putin la aceste lucruri, o masura ca aceea mentionata nu ne va mai parea chiar atat de incredibila, pe cat poate parea la o privire superficiala. Si ar trebui sa ne concetram puterile inspre laturile mai profunde ale problemei, inspre a face oamenii sa-si schimbe atitudinea de viata si felul de a gandi, si aceasta e o fapta ce trebuie in primul rand facuta pe plan educational. Pentru ca, in orice caz, o solutie nu poate fi in nici un caz interzicerea pornografiei, asa cum incearca Anne Graham sa induca prin raspunsul sau. Si asta pentru ca inclinatiile si impulsurile sexuale puternice exista, si ele s-au impus intr-o perioada destul de indelungata, si o decizie ca aceasta (daca ar fi posibila), nu ar face decat sa canalizeze toate aceste porniri in alte parti, inclusiv in cresterea numarului de violuri, etc.

Apoi, mai exista o afirmatie in acel interviu care apare in totala contradictie cu spiritul crestin, si chiar cu ceea ce se spune mai jos in mesaj. Anume ca oamenii ar trebui sa se intereseze si de ceea ce fac conducatorii lor in viata privata - sau, cu alte cuvinte, sa ii judece. Adica, dupa aceeasi logica, daca John Kerry si-a parasit sotia pentru o amanta mai tanara, americanii ar trebui sa respinga un asemenea om si sa mearga sa voteze iar cu Bush, si asta fara sa cunoasca de altfel nici motivele pentru care a facut-o, si nici situatia sa familiala. N-ar fi deci mai cuminte, si mai bine in primul rand fata de noi insine, sa nu ne preocupam de asemenea considerente, ci sa-l lasam pe fiecare sa-si oranduiasca viata privata asa cum doreste? Nu spune Iisus Christos "cu ce judecata judecati, veti fi judecati; si cu ce masura masurati, vi se va masura", si nu intreaba apostolul Pavel "Dar pentru ce judeci tu pe fratele tau?" Sau atunci cand discutam despre liderii statului, aplicam o alta credinta?

La urma, in ceea ce priveste constiinta copiilor si influenta pe care cultura TV o are asupra lor, realitatea este ca acea cultura a depravarii pe care ei si-o insusesc nu este altceva decat ceea ce parintii lor au plasmuit prin felul in care si-au inteles activitatea in viata. Dar prea putini parinti sunt constienti de efectele nocive ale televizorului, in primul rand prin faptul ca incurajeaza pasivitatea si ca are un efect teribil de uniformizant, prin care cei mai multi tineri dobandesc acelasi fel de a gandi, de a trai, de a se distra. Ca lucrurile sa se intample altfel ar fi nevoie sa existe un element pe care numai putini parinti il mai au pentru copiii lor: timp. Dar daca petreci opt ore stresante la locul de munca, si vii acasa frant de oboseala si fara chef, este greu sa mai poti aduce culoare in viata copilului tau, si deja incepi sa apreciezi computerul, televizorul si celelalte mijloace de divertisment, pentru ca il tin pe copil ocupat, si nu te mai copleseste cu energia lui. Anne Graham remarca aici foarte bine, "ceea ce vei semana, aceea vei si culege". Dar nu cred ca am ajunge niciodata la un rezultat cu adevarat pozitiv, daca ne asumam comoditatea de a le interzice copiilor si oamenilor in general anumite lucruri, fara sa-i facem sa inteleaga care sunt in fapt neajunsurile pe care le pricinuiesc. De fapt, la ce buna toata aceasta lupta a Bisericilor din Romania de a mentine prostitutia in afara legii, cata vreme exista atatia oameni care nu tin seama decat de ceea ce pot vedea cu ochii fizici, si isi bat prea putin capul cu defectele lor sufletesti? Degeaba luptam sa impunem legi si norme, cata vreme acestea nu ajung sa fie fundamentate in launtrul nostru.

Trimis de: LigiaB pe 31 Jan 2005, 02:28 AM

Eu am primit acest e-mail in engleza, iar... Tipa are dreptate. Generatia de azi va fi viitorul miine...
Eu imi pun mina in cap cind aud cite sa intimpla in scolile/liceele americane... In cea mai bogata si puternica tara din lume, coruptia atinge cote maxime... cind vorbesti de valori morale ti se spune ca esti ingust, redus, stupid...

Am o copila de 15 ani juma, sa va spun ultimile stiri de la liceul unde umbla ea, un liceu in una din cele mai scumpe zone de pe-aici... unde nu e nici urma de studenti de culoare... cititi si vedeti daca Ann Graham nu are dreptate...

-acum 5 sapt un coleg de-a copilei mele s-a sinucis, avea 15 ani.
-acum 2 saptamini altul s-a sinucis (deja scoala e in alerta)
-singurul baiat roman din liceu, (sint numai 2 romani, copila mea si el) a fugit de-acasa de la mijlocul lui noiembrie, a fost dat si ziar nu il gasesc nici unde. Il cunosc f bine. M-am rugat f mult ptr el, ca mi se rupea inima de mila lui. S-a aflat ca taica'su l-a batut de la lasat lac de singe pe jos... de ce? Ca nu trecea cursul de spaniola... wow!
-o prietena dea fetei mele din clasa a IX-a e insarcinata! Binenteles ca va face avort...
-un coleg de-al ei de la cursul de biologie, e ingrozit de frica, ca prietenei lui nu i-a venit ciclul, si deci... ii trebuie bani sa ii dea fetei sa faca avort...
(toate astea mi le spune copila)
-azi in Mall, am vazut o pustioaica de vreo 15-16 ani cu baby in brate... (deja incepe sa fie la moda...)

Sint f descurajata de multe ori...

Vorbesc cu copilita mea si o invat tot timpul, ii pun in cap adevarul, valori... ma asculta. Am dus-o la filmul "Coach Carter" sa vada ce face disciplina si scoala... I-am citit acest e-mail si l-am discutat impreuna... O duc la biserica...
Pina acum nu mi-a facut probleme, si daca e ca mine, nici nu imi va face...

Trimis de: abis pe 31 Jan 2005, 02:12 PM

Din interviul respectiv am tras concluzia, pe scurt, ca atentatul terorist de la WTC a avut drept cauza ateismul.

La prima vedere ceea ce a scris Anne Graham pare cat se poate de intemeiat. Iar ca metafora, suna chiar frumos... Dar cat este de adevarat?

Inainte de toate, in Statele Unite ale Americii nu se prea poate spune ca "Dumnezeu a fost dat afara din scoala"... Cred ca numai in SUA, din toata lumea occidentala, o carte de biologie poate purta http://msnbcmedia.msn.com/j/msnbc/Components/Photos/050113/051113_cobb_county_main.hmedium.jpg... In SUA presedintele ales are programate cate trei rugaciuni zilnic, in Biroul Oval, si nu scapa nici o ocazie de a vorbi in public despre Dumnezeu. Organizatiile religioase sunt mai puternice decat oriunde, iar America este plina (poate in afara celor doua coaste) de biserici si de oameni profund religiosi. Ca fapt divers, unul dintre motivele pentru care in America inca exista pedeapsa cu moartea este faptul ca aceasta pedeapsa este prevazuta in biblie. Europa seculara a renuntat la ea, America crestina nu are de gand, deocamdata... Despre SUA se poate spune orice, numai ca se indeparteaza de religie, nu...

Daca ne-am referi strict la cazul Romaniei, am putea observa ca in ultimii ani numarul adolescentilor care se drogheaza este inspaimantator. Cu 15 ani in urma, drogurile in licee erau ca si inexistente. Acum in scoli se studiaza religia, iar acum 15 ani - nu. S-ar putea trage concluzia ca studiul religiei predispune la conumarea drogurilor? Cineva superficial sau rauvoitor ar spune ca da. Totusi, la o privire mai atenta se vede clar ca intre cele doua nu exista nici o legatura cauzala...

Asa si cu atentatul de la WTC. Cei ce l-au comis au fost oameni profund religiosi, convinsi ca prin ceea ce fac indeplinesc voia Dumnezeului lor. Doar cineva superficial sau rauvoitor ar spune da vina pentru acest lucru oribil pe indepartarea (nereala) a Americii de Dumnezeu...

Trimis de: gypsyhart pe 31 Jan 2005, 02:50 PM

Cred ca raspunsul acelei dne vrea sa sugereze urmatorul lucru (cu care sunt de acord dealtfel): nu poti sa il consideri responsabil pe Dzeu doar pentru cele rele sau cele bune. Ori il consideri responsabil de toate ori mai bine nu il introduci in ecuatie.
Exemplele relativ la ce inseamna "bine" sau "rau" sunt discutabile. Asa cum a spus si maracine, degeaba se adopta legi asa zis morale atata timp cat oamenii nu le inteleg, si nu le adopta in mod voluntar, constient.....

Trimis de: saldora pe 31 Jan 2005, 04:42 PM

Trimis de: mărăcine pe 2 Feb 2005, 10:43 AM

Trimis de: abis pe 2 Feb 2005, 11:41 AM

America profunda - nu cea a celor doua Coaste, de Est si de Vest, ci America pe care nu o prea vezi prin filme, este o America religioasa.

Este vorba despre America in care totul se desfasoara in jurul bisericii din care faci parte: din randurile ei iti alegi prietenii, sotul/sotia; cu membrii ei iti petreci timpul liber in excursii (cu tema religioasa, bineinteles); petrecerile se fac cu suc de struguri si punch nealcolizat; principala activitate sociala sunt discutiile despre ce a vrut sa spuna Petre/Pavel/etc in epistola sa catre galateni/evrei/romani/etc.

Un prieten dintr-un oras din sudul SUA imi povesteste ca la Universitatea unde preda fizica il socheaza lipsa completa si absoluta a studiului filozofiei – considerata a fi o “stiinta mult prea umana care cel mai adesea incearca sa-l inlocuiasca pe Dumnezeu”.

Este vorba despre America in care la piscina acelei universitati nu au voie in acelasi timp barbatii si femeile chiar daca sunt casatoriti. Baietilor nu li se permite accesul in caminul fetelor decat o zi pe semestru, zi in care usile trebuiesc lasate deschise spre a putea fi inspectate de pe hol si (tineti-va bine!) in timpul acestor vizite domnisoara studenta este obligata sa aiba cel putin un picior pe dusumeaua camerei pentru a elimina orice banuiala de natura concupiscenta!

Acest prieten imi povesteste despre adolescenti obligati sa petreaca Revelionul in biserica, unde li se inchide usa cu cheia ca nu cumva sa fie tentati de satanica lume exterioara; unul dintre cele mai faimoase book-stores din US a trebuit sa-si inchida localul din orasul unde se afla pentru ca a refuzat sa cedeze la santajul unor “grupuri de cetateni indignati” de a scoate de pe rafturi cateva carti de educatie sexuala si unele despre evolutionism. Studentilor li se sugereaza sa nu care cumva sa se casatoreasca “in afara bisericii” pentru ca vor fi consecinte teribile...

Se pot scrie gramezi de pagini pe tema adevaratei religiozitati din America...

Trimis de: mărăcine pe 2 Feb 2005, 12:08 PM

Eu cand vorbesc de adevarata religiozitate nu ma refer la fundamentalism necugetat ori la inchistarea fata de tot ce poate veni in contradictie cu propriile credinte si obiceiuri. Toate acestea nu fac decat sa sustina, din alt punct de vedere, cele zise de mine mai sus...

Trimis de: Inorog pe 2 Feb 2005, 12:58 PM

LigiaB:

Mi-a placut extrem de mult postul tau. Ceea ce spui este viata, realitatea. Iti doresc sa-ti creasca fetita sanatoasa si cu capul pe umeri !

Ma mir ca ceilalti nu inteleg ce ai spus tu aici. Multi, prea multi continua sa confunde religiozitatea cu prostia. Pacat, pentru ca astfel nu vad adevaratul pericol al ateismului si nu vor stii ce anume va lovi societatea (romaneasca) cand se va intampla asta. Caci numai daca descoperi boala vei putea gasi leacul !

Trimis de: abis pe 2 Feb 2005, 01:25 PM

Trimis de: Inorog pe 2 Feb 2005, 02:11 PM

Nu, ateii nu au legatura nici cu comunismul, nici cu fascismul, nici cu bomba de la Hiroshima, ei sunt niste ingerasi

Trimis de: abis pe 2 Feb 2005, 02:38 PM

Nu sunt toti ateii ingerasi, asa cum nici toti credinciosii nu sunt ingerasi... Fiecare categorie are oile ei negre. Dar a-i acuza de-a valma pe cei care nu-ti impartasesc parerile de toate relele lumii este exagerat.

PS: Stii de ce nu am apreciat mesajul LigieiB? Pentru asta:

Trimis de: actionmedia pe 2 Feb 2005, 02:39 PM

Trimis de: Inorog pe 2 Feb 2005, 04:07 PM

Trimis de: actionmedia pe 2 Feb 2005, 04:18 PM

Trimis de: Inorog pe 2 Feb 2005, 06:41 PM

Trimis de: abis pe 3 Feb 2005, 09:11 AM

Cum ar fi daca cineva ti-ar spune:

Ma deranjeaza cand ideile budiste devin doctrine de urmat in viata de toate zilele
Ma deranjeaza cand ideile musulmane devin doctrine de urmat in viata de toate zilele
Ma deranjeaza cand ideile hinduiste devin doctrine de urmat in viata de toate zilele
Ma deranjeaza cand ideile mozaice devin doctrine de urmat in viata de toate zilele
Ma deranjeaza cand ideile crestine devin doctrine de urmat in viata de toate zilele?

Trimis de: Inorog pe 3 Feb 2005, 10:52 AM

Trimis de: abis pe 3 Feb 2005, 11:48 AM

Trimis de: LigiaB pe 14 Feb 2005, 08:07 AM

Trimis de: LigiaB pe 14 Feb 2005, 08:19 AM

Ca sa revin la topicul original a lui Cactus, Ann Graham a spus ce a spus, datorita faptului ca stie f bine istoria Americii si principiile pe care a fost fondata. Cititi in continuare ca sa aveti idee cit de cit. Dedesupt am postat un cintec a unui cintaret de muzica crestina: Carman. Cintecul lui Carman, vorbeste exact si la subiect, el da solutia Americii ... in acelasi timp, citeaza pe citiva din Fondatorii Americii, si spune situatia critica in care este America astazi...
Superb cintecul!

George Washington, Thomas Jefferson
Samuel Adams, First Chief Justice John Jay
Names synonymous with the spirit of our country
Founding fathers of the U.S.A.

Over 200 years ago they shook off the chains of tyranny from Great Britain By divine call
Citing 27 biblical violations they wrote the Declaration of Independence
With liberty and justice for all

But something happened since Jefferson called the Bible the cornerstone
For American liberty then put it in our schools as a light
Or since "Give me liberty or give me death", Patrick Henry said
"Our country was founded on the Gospel of Jesus Christ"

We eliminated God from the equation of American life
Thus eliminating the reason this nation first began
From beyond the grave I hear the voices of our founding fathers plead
You need God in America again!

Of the 55 men who formed the Constitution
Fifty-two were active members of their church
Founding fathers like Noah Webster who wrote the first dictionary
Could literally quote the Bible chapter and verse (pe mine m-a uimit acest detaliu, wow!)

James Madison said, "We've staked our future on our ability to fallow
The Ten Commandments with all our heart"
These men believed you couldn't even call yourself an American
If you subvert the Word of God

In his farewell address, Washington said, "You can't have
National morality apart from religious principle," and it's true
'Cause right now we have nearly 150,000 kids carrying guns
To these war zones we call public schools

In the '40's and '50's student problems were chewing gum and talking
In the '90's, rape and murder are the trend
The only way this nation can even hope to last this decade
Is to put God in America again

The only hope for America is Jesus
The only hope for America is him
If we repent of our ways stand firm and say
We need God in America again

Abe Lincoln said, "The philosophy of the schoolroom in one generation
Will be the philosophy of the government of the next"
So when you eliminate the Word of God from the classroom and politics
You eliminate the nation that Word protects
America is now number one in teen pregnancy and violent crime
Number one in illiteracy, drug use and divorce
Every day a new holocaust of 5,000 unborn die
While pornography flood our streets like open sewers

America's dead and dying hand is on the threshold of the Church
While the spirit of Sodom and Gomorrah vex us all
When it gets to the point where people would rather come out of the closet than clean it
It's the sign that the judgement of God is gonna fall

If there's ever been a time to rise up Church, it's now
And as the blood bought saints of the living God proclaim
That it's time to send the alarm from the Church house to The White House
And say, "We want God in America again"

I believe it's time America to stand up and proclaim
That one nation under God is our demand
And send this evil lifestyle back to Satan where it came from
And let the Word of God revive our dying land

For Jesus Christ is coming back again in all His glory
And every eye shall see Him on that day
That's why a new anointing of God's power's coming on us
To boldly tell the world you must be saved

Because astrology won't save you, your horoscope won't save you
The Bible says these things are all farce
If you're born again you don't need to look to the stars for your answers
'Cause you can look to the very One who made those stars

History tells us time and time again
To live like there's no God makes you a fool
If you want to see kids live right
Stop handing out condoms and start handing out the Word of God in schools


We need God in America again!

Trimis de: mărăcine pe 14 Feb 2005, 04:50 PM

Trimis de: LigiaB pe 16 Feb 2005, 03:31 AM

Maracine, fii linistit, nu am de ce sa ma supar.

Stii... ai dat un 'a smart twist' citatului meu. Bine Ma!

NU am comercializat religia, ci am spus despre o carte care merita citita...O carte oarecare...
O carte a avut un impact asupra milioanelor de oameni...carte care da raspunsuri la intrebari grele...intrebari care mi le pun si mie multi forumisti... intrebari care nimeni nu le-a putut raspunde mai bine pina acum...

Pentru ce m-am nascut?
Ce scop are viata?

... ...

Trimis de: abis pe 16 Feb 2005, 10:12 AM

Trimis de: 1,618033 pe 18 Feb 2005, 12:32 PM

Bine a zis cineva ca fanatismul duce la rau, iar nu credinta, sau ateismul.

Fanatismul imbraca doua forme- religioasa si cvasireligioasa. Cea religioasa este mai evidenta, cea cvasireligioasa este reprezentata de ateii militanti. Si unii si altii incearca sa impuna modul lor de gandire altora. Daca nu reusesc prin idei, atunci prin violenta, mai intai verbala, apoi chiar fizica. Acestea sunt niste minti bolnave, schizofrenice.

Despre citatul cu care incepe subiectul... sunt in mare parte de acord cu ideea sa centrala, care nu se refera nici la credinciosi, si nici la atei. Ci la faptul ca oamenii (afirmat credinciosi) au pretentia ca Dumnezeu sa ii asculte, si sa ii ocroteasca de actele oribile faptuite de oameni impotriva oamenilor. Si totusi, tocmai ei l-au dat afara pe Dumnezeu din viata lor. Tocmai omenirea ca intreg este in cel mai bun caz indiferenta la ideea Dumnezeirii (da da, pana si "credinciosii" sunt de fapt mai interesati de propria persoana si de linistirea propriei constiinte decat de o cufundare in Dumnezeire).

Dintr-un punct de vedere strict logic, asadar, absenta lui Dumnezeu din viata oamenilor se transpune si printr-o absenta a lui Dumnezeu atunci cand au loc astfel de tragedii. Oamenii doresc sa fie independenti de Dumnezeu, pai bine, ei sunt!

Totusi, dintr-un punct de vedere crestin, neimplicarea lui Dumnezeu are si alte cauze - El de fapt ESTE implicat, pentru cei care au invatat sa iubeasca, sa se bucure, sa spere, sa aiba indelunga rabdare, sa aiba stapanire de sine, sa fie blanzi, binevoitori, curati, induratori. Acestia rezista in orice tragedie, fie ea cauzata de timp si imprejurari, sau de semenii lor. AICI intervine Dumnezeu, care le da forta de a rezista si de a se comporta ca oameni, nu ca fiare razbunatoare atunci cand li se rapesc chiar cei dragi.

Din pacate, acestia sunt prea putini. Marea parte a credinciosilor sunt dispusi sa omoare pentru credinta lor, sau sa moara pentru ea. Prea putini sunt dispusi sa traiasca pentru ea... Intr-o lume a relativizarii valorilor, sa nu ne miram daca ce este mai josnic si mai nefericit in oameni iese la iveala, in detrimentul singurelor lucruri care ar putea ajuta oamenii sa se armonizeze cu planeta paradisiaca pe care locuiesc.

Si e pacat.

Trimis de: bdl pe 19 Feb 2005, 05:36 AM

Cazul Nowrouzi este o ilustrare a situatiei din Iran, dar si din alte tari care respecta cu strictete codul islamic, sharia, si in care pina si a vorbi despre sex este tabu. In Iran, daca o femeie este violata, ea poate fi acuzata de adulter. Daca reuseste sa isi ucida atacatorul, este acuzata de crima. Pentru ambele acuzatii primeste pedeapsa cu moartea, in primul caz cu pietre, in cel de-al doilea prin spinzurare. Legea prevede, teoretic, pedepse aspre pentru violatori. Daca se dovedeste ca sint vinovati, ei sint condamnati la moarte, insa majoritatea violatorilor sint eliberati de judecatorii care considera ca imbracamintea sau comportamentul femeii l-a provocat cu ceva. In astfel de situatii se foloseste un proverb iranian care spune ca “tot copacul primeste viermele”, facind aluzie la faptul ca femeia este oricum vinovata.

http://www.expres.ro/externe/?news_id=179426

Trimis de: edinide pe 8 Mar 2005, 10:06 PM

Trimis de: Octavi pe 9 Mar 2005, 03:53 AM

Trimis de: 1,618033 pe 9 Mar 2005, 09:24 AM

Radio Erevan raspunde: Da.

Trimis de: actionmedia pe 9 Mar 2005, 10:11 AM

Trimis de: Maharajah pe 9 Mar 2005, 10:19 AM

Trimis de: actionmedia pe 9 Mar 2005, 10:53 AM

Trimis de: Maharajah pe 9 Mar 2005, 11:39 AM

Trimis de: abis pe 9 Mar 2005, 12:01 PM

Trimis de: IO pe 9 Mar 2005, 01:00 PM

Trimis de: Maharajah pe 9 Mar 2005, 02:36 PM

Trimis de: abis pe 9 Mar 2005, 02:47 PM

Ii iau apararea in mod frecvent? Nu mi-am dat seama!
E baiat mare si isi poate purta singur de grija - nu stiu daca suntem rude, pentru ca in afara de nickname nu stiu nimic despre el.

Probabil intervin des cand ii apare numele pentru ca de cele mai multe ori gandim aproape la fel. Chiar s-a intamplat ca un alt forumist (pe care dealtfel il apreciez foarte tare) sa mi se adreseze de vreo doua ori numindu-ma "Actionmedia"!

Trimis de: actionmedia pe 9 Mar 2005, 05:57 PM

Trimis de: 1,618033 pe 9 Mar 2005, 06:07 PM

Bun, haideti sa spunem si ca majoritatea ateilor considera credinciosii drept o specie de dispretuit care trebuie sa dispara, si sa incheiem off-topicul.

Nici unii, nici ceilalti nu definesc de fapt ce inseamna fiecare ateu, sau fiecare credincios.

Si nu intotdeauna majoritatea este uniforma in atitudinea sa - exista o intreaga gama de nuante de gri - care merg de la o extrema, pana la o zona unde se afla acei atei si credinciosi capabili sa discute unii cu altii fara a se jigni reciproc, si apoi ajungand din nou spre extrema cealalta.

Nimic nou sub soare...

Trimis de: bdl pe 9 Mar 2005, 08:25 PM

Trimis de: 1,618033 pe 9 Mar 2005, 10:38 PM

Dragul meu bdl, sa inteleg ca tu nu doresti ca specia credinciosilor sa dispara, si ca nu-i dispretuiesti?

Ma bucur mult atunci...

Trimis de: bdl pe 9 Mar 2005, 10:46 PM

Omule,
Daca tu imi arati in TOATE postarile mele de unde reiese asa ceva, eu maninc Hanu....o sa incep cu fetele, categoric....
Nu am nimic cu ei.... ca nu sint de acord cu credinta( in sensul ca pt mine nu are temei, nu ca o condamn la altii ), asta e altceva, dar ei ca persoane nu ma deranjeaza si nu-i dispretuiesc... nu-i consider mai prejos...asa cum ne considera ei pe noi....sint pur si simplu oameni ca si mine....
Oricum, moderatia e buna in toate, si-n credinta si-n ateism....
Probabil ca timpul e cel care va arata de partea cui e dreptatea...
In principiu nu ma iau dupa gura oamenilor, ci dupa faptele lor...

Si te-am intrebat mai demult, de ce ateii nu incearca sa-i "converteasca" pe credinciosi? Nu ti se pare ciudat?

Trimis de: 1,618033 pe 9 Mar 2005, 10:50 PM

Bdl, asa cum am zis, m-as bucura sa fie mai multi atei ca tine, ca abis, ca actionmedia si altii.

Dar lucrurile nu stau tocmai asa. Marturie sunt multii atei care mai ajung aici, ne predica din catastifele ateiste - Ingersoll et co. - si apoi se supara ca-i dau pe usa afara. Stai linistit ca nu va bagam pe toti in aceeasi oala. Dar predicatori atei sunt, din pacate, cu duiumul. La fel ca si cei religiosi. Pe mine nu ma mai intereseaza de mult nici unii, nici altii!

Trimis de: abis pe 10 Mar 2005, 09:57 AM

Trimis de: actionmedia pe 10 Mar 2005, 10:24 AM

Trimis de: 1,618033 pe 10 Mar 2005, 10:40 AM

Actionmedia, de ce vorbesti de parca te-as da afara? Ti-am moderat vreun mesaj cumva, sau m-am luat cumva de tine in alt fel?
Credeam ca am fost destul de clar cand am afirmat mai sus ca :

Trimis de: actionmedia pe 10 Mar 2005, 10:56 AM

Trimis de: IO pe 11 Mar 2005, 01:13 AM

O mica dar necesara paranteza:
actionmedia, orice ateu care elaboreaza argumentatii menite a combate argumentatiile credinciosilor poate fi numit ideolog anticredinta. Chiar si tu.
Iar ideologia la care te raliezi si pe care o transmiti prin argumentatiile tale se numeste materialism dialectic - combinarea materialismului baconian cu marxismul si dialectica hegeliana.
Ceea ce ai sesizat corect insa e ca exista o diferenta: intre ateismul pasiv si cel activ. Din momentul in care tu ca ateu ai inceput sa-i combati pe credinciosi, ateismul tau a devenit activ. Tot vorbeai de tabere, cea in care esti acum e organizata. Daca vrei linkuri cu organizatii avand ca obiectiv combaterea argumentelor taberei credinciosilor (meetings included), oricand.

Trimis de: bdl pe 11 Mar 2005, 04:55 AM

actionmedia, orice ateu care elaboreaza argumentatii menite a combate argumentatiile credinciosilor poate fi numit ideolog anticredinta.
La fel.... orice credincios care alaboreaza argumentatii pt a combate argumentatiile ateilor poate fi numit ideolog anti-ateu....what`s your point?
In plus, ateii nu sint toti activi....dar biblia indeamna la activism....o mica mare diferenta...

Trimis de: Maria Luiza pe 11 Mar 2005, 05:09 AM

Biblia are doua 'testamente', la care te referi?Si cum?

Trimis de: edinide pe 13 Mar 2005, 06:04 PM

Trimis de: edinide pe 13 Mar 2005, 07:13 PM

Trimis de: bdl pe 13 Mar 2005, 09:29 PM

Edinide,
Io cred ca bati cimpii....sincer....poti demonstra ceva din afirmatiile anterioare? Teoriile astea au mai fost spuse de altii pe aici....dar ma rog, o caracteristica a unor credinciosi, este sa "arate" niste lucruri la care ateii nu au acces....lucruri care nu pot fi demonstrate, categoric...adica un fel de "uite la ce am eu acces daca sint credincios"....cam copilareasca atitudinea....

Ateul poate fi intors cu Inima catre Dumnezeu: "Rugati-va pentru cei care va prigonesc"
Pai eu nu stiu multa istorie, dar parca cei credinciosi au prigonit prima data......pe alti credinciosi de alte credinte, pe necredinciosi, pe vrajitoare.... ce zici? Si atunci cum naiba sa ma uit la acel indemn pe care nici macar credinciosii nu l-au respectat?

Tu faci aceasta afirmatie pentru ca Dumnezeu nu este in tine si nu-I cunosti puterea Lui.
Fiind ateu, e clar ca nu cred si automat nu am cum sa-i cunosc "puterea"....dar daca admit pt o ora chiar ca el exista, si tot ce e in lume e prin "puterea " lui, atunci imi e deajuns acea ora ca sa ma lamuresc ca e mai bine fara el...

Trimis de: flori pe 13 Mar 2005, 09:49 PM

Fanatismul este cea mai periculoasa manifestare a spiritului uman, iar alunecarea brusca de la extazul sufletesc, care ne umple fiinta de bunatate si lumina, spre fanatism este aproape imperceptibila. Dar fanatismul nu este caracteristic numai credinciosilor ci si ateilor. Eu ii consider fanatici pe toti cei care lupta cu orice mijloace sa schimbe principiile religioase sau ateiste a celorlalti. Ar trebui sa deschidem ochii bine si sa privim mai adinc in noi inainte de a ne exprima convingerile. Iar cind o facem ar trebui sa fim mai toleranti cu ceilalti, daca nu sint de acord cu noi... Asta ar evita multe discutii neplacute intre cele doua tabere si mai ales alunecarea spre periculosul fanatism.

Trimis de: Maharajah pe 13 Mar 2005, 09:56 PM

Prerea mea este ca nu trebuie sa-i convingem pe ceilalti de adevarurile in care credem noi.
Daca exista Dumnezeu, are El grija de acest lucru. Daca nu exista, important este ca adevarurile ce ne ghideaza viata sa ne aduca un echilibru. Cum ar putea adevarurile noastre sa faca bine altuia inainte de a ne face noua?

Trimis de: edinide pe 13 Mar 2005, 11:41 PM

Trimis de: edinide pe 13 Mar 2005, 11:59 PM

Trimis de: edinide pe 14 Mar 2005, 12:31 AM

Trimis de: bdl pe 14 Mar 2005, 01:12 AM

Edinide,
...... nu stiu ce sa zic.....
Oricum, sfatul meu, si al lui Stefan cel Mare la posada......get a life buddy....

Daca Omul este in schimb Ne-Credincios, sau chiar Ateu, a propovadui Numele Domnului este o Sarcina Divina: "Luati-i dar talantul, si dati-l celui ce are zece talanti." Pe Plan Material, cind dai, ai mai putin. Pe Plan Spiritual, cind dai, AI MAI MULT decit inainte: "Pentru ca celui ce are, i se va da si va avea de prisos".
Tu te ghidezi si aplici principiul asta?Da sau ba, fara justificari...

Trimis de: Maharajah pe 14 Mar 2005, 09:18 AM

Trimis de: 1,618033 pe 14 Mar 2005, 10:14 AM

Problema unora este ca dupa ce considera ca au scos barna din ochiul lor, se reped sa scoata ochiul aproapelui, iara nu numai paiul...

Uneori ateii din convingere mai si vin la credinta... Si eu am cunoscut prima cale, acum o cunosc pe a doua...

Eu unul cred ca indiferent de convingeri, ceea ce ar trebui sa primeze este calitatea de OM.

Trimis de: abis pe 14 Mar 2005, 10:29 AM

Trimis de: fiatlux pe 14 Mar 2005, 11:07 AM

Abis, care-i alternativa ta la existenta unei forte divine? Tu prin prisma carei judecati raspunzi unor intrebari simple -de unde venim, incotro ne ducem, ce-i viata ,ce-i moartea , ce-i sufletul ,ce-i gandul ,ce-i iubirea?
Mare victorie,mare : a fost descifrat genomul uman ! Ei si ? De jdemilioane de ani genomul e functional; traducerea lui nu ne poate decat uimi cu perfectiunea lui! Unde-i rolul omului in ..crearea lui ,in insufletirea lui ! Nu cred ca lucrurile sunt f clare si mai ales f simple !Nu putem ,cu o miscare din mana, sa anulam evidentze !

Trimis de: abis pe 14 Mar 2005, 11:43 AM

Trimis de: actionmedia pe 14 Mar 2005, 12:21 PM

Trimis de: Maharajah pe 14 Mar 2005, 12:42 PM

Frazele de genul, "ateii sunt satana", sau "Dumnezeu este bulangiu", cum spunea cineva pe un alt topic, nu sunt de dorit!
Ce putem face in acest sens?
Cel mai bine ar fi sa ignoram astfel de exprimari.
Pana la urma fiecare moare in legea proprie!

Trimis de: abis pe 14 Mar 2005, 12:45 PM

Eu cred ca moderatorul ar trebui sa-i tempereze si pe cei care afirma ca ateii sunt Satana, nu doar pe cei care ii jignesc pe credinciosi. Marlania unora nu scuza marlania celorlalti.

Trimis de: edinide pe 16 Mar 2005, 08:39 AM

Trimis de: edinide pe 16 Mar 2005, 08:59 AM

Trimis de: edinide pe 16 Mar 2005, 09:19 AM

Trimis de: Maharajah pe 16 Mar 2005, 09:21 AM

Recunosc, sunt in afara unei astfel de abordari, poate nu in necunostinta de cauza, dar ma simt total in afara dintr-un anumit punct de vedere, asa ca nu am sa comentez!

Trimis de: abis pe 16 Mar 2005, 09:22 AM

Trimis de: edinide pe 16 Mar 2005, 09:35 AM

Trimis de: abis pe 16 Mar 2005, 09:45 AM

Trimis de: actionmedia pe 16 Mar 2005, 10:06 AM

Trimis de: bdl pe 16 Mar 2005, 12:28 PM

Trimis de: IO pe 16 Mar 2005, 12:46 PM

edinide are dreptate. El reia o idee pe care am scris-o si eu.

Iisus a spus "Cine nu este cu Mine, este impotriva Mea". Nu exista cale de mijloc. Realitatea acestui univers este de natura dialectica. Si dihotomica. Nu poti sa nu fii cu Iisus si in acelasi timp sa nu fii nici cu Satan. Iar daca vrei sa nu fii cu Satan, trebuie sa fii cu Iisus.
Mai complex exprimata, afirmatia lui Iisus suna asa: "Orice sentiment, gand, cuvant, fapta, opera de arta, teorie stiintifica etc. din care lipseste Dumnezeu este satanica". Pentru ca daca nu este cu Dumnezeu, este impotriva lui.
Stiintele "moderne" sunt de sorginte materialist-dialectica. Ele neaga sau ignora realitatea spirituala si se rezuma la cea materiala. Ele impiedica progresul, cunoasterea si elevarea spirituala, favorizand in schimb progresul si cunoasterea materiala si rationala. Consecintele pentru fiecare individ care adera la teoria materialist-dialectica este ca isi va dezvolta partea rationala si atasamentele materiale si in dauna dezvoltarii sale spirituale, negand chiar ca exista un complex de structuri de tip nemuritor in fiinta umana (sufletul) si marsand pe acele structuri temporare (trupul si ratiunea) si perisabile care in momentul mortii sale ii vor fi luate.
Orice alt efort in afara de cel indreptat catre elevarea a ceea ce este etern (sufletul) este lipsit de finalitate si sens. Cine are interesul ca omul sa se ingroape in atasamente materiale, sa-si ignore natura spirituala si sa ramana departe de orice preocupari legate de evolutia sufleteasca?

In termeni de "activism" (chiar si pe un forum), problema se pune foarte simplu: daca o persoana nu face Voia lui Dumnezeu, automat o face pe a lui Satan. Daca printr-un om nu se manifesta Ingerii de Lumina ai Tatalui Ceresc, automat se manifesta Ingerii Pazitori ai Karmei. Nu exista cale de mijloc. Ganditi-va a cui voie o realizati si ganditi-va macar o clipa ca s-ar putea sa fie asa cum spun.

Si acum, astept cu interes sa fiu pus la zid de catre intelepciunea acestei lumi.

Trimis de: actionmedia pe 16 Mar 2005, 12:53 PM

Trimis de: gypsyhart pe 16 Mar 2005, 02:20 PM

IO

Trimis de: IO pe 16 Mar 2005, 04:10 PM

Se pare ca gypsyhart afirma ca nu poate exista ceva din care Dumnezeu sa lipseasca.
Si ca o afirmatie de tipul "poate exista ceva din care sa lipseasca Dumnezeu" este satanica.
Cum gypsyhart este un foarte bun cunoscator al acestor lucruri, il rog sa binevoiasca la a le explica si celor mai putin informati cum sta treaba. De aceea, il invit sa raspunda la urmatoarele intrebari (al caror raspuns sunt convins ca-l stie) pentru ca cei care citesc discutia sa aiba ceva folositor de invatat:

1. Prin ce se manifesta prezenta lui Dumnezeu intr-o fiinta?
2. Exista demoni?
3. Daca da, exista <raspunsul de la pct. 1> intr-un demon?

Mult noroc!

Trimis de: gypsyhart pe 16 Mar 2005, 04:34 PM

IO
1...printre altele, prin constienta (la modul general inteleasa ca perceptie a energiei)...
2....foarte probabil...
3....da

Trimis de: actionmedia pe 16 Mar 2005, 05:35 PM

Trimis de: IO pe 16 Mar 2005, 05:59 PM

gypsyhart, ma intreb de ce te tot amesteci tu in discutii daca nu stapanesti suficient de bine subiectele vehiculate?

Ar trebui sa stii ca manifestarea lui Dumnezeu in aceasta lume se face prin intermediul Sfantului Duh, chemat de Iisus in locul Lui atunci cand S-a ridicat la Cer. Nu este necesara prezenta in acelasi timp si in aceeasi Realitate a 2 Persoane ale Sfintei Treimi, deoarece - fiind omnipotente - una din ele ar "soma". In ceea ce priveste fiintele, prezenta lui Dumnezeu in ele se face simtita prin intermediul Sfantului Duh, suflat de Tatal Ceresc asupra lor in momentul facerii lor (si oamenii nu sunt singurii). Prezenta lui Dumnezeu intr-o fiinta este cu atat mai mare cu cat Sfantul Duh in fiinta respectiva e mai puternic. Sfantul Serafim de Sarov este cel caruia ii datoram adevarul ca intreaga activitate a unei fiinte trebuie subordonata sporirii Duhului Sfant.

Chiar daca ai raspuns corect la a doua intrebare, omiti totusi aspectul capital ca demonii sunt lipsiti complet de Duh Sfant. In urma caderii, si-au pierdut nu doar "aripioarele", ci si o parte componenta care este responsabila printre altele cu inmagazinarea Sfantului Duh. Este aceeasi structura a carei lipsa le-a facut imposibila pastrarea formei originale.

Am facut acest ocol ca sa fie foarte clar ca, din nefericire, Dumnezeu nu se manifesta la fel de plenar peste tot. Omniprezenta Lui se aplica la fiintele care-L accepta cu liber arbitru. Cei care Il reneaga sunt, in limbaj popular, oameni "fara nici un Dumnezeu" si in care Sfantul Duh abia mai palpaie. Despre alte existente, cum sunt demonii, ti-am spus ca sunt complet lipsiti de Duh.
Gandurile, cuvintele, faptele oamenilor facute fara aportul acelei "componente de baza" prin care se manifesta Dumnezeu sunt satanice. Nu au pic de Duh Sfant in ele.

Unde ai auzit/citit chestia cu "constienta = perceptia energiei"?
La intrebarea 3, sper ca realizezi ca raspunsul este "NU".

Trimis de: abis pe 16 Mar 2005, 06:04 PM

Trimis de: IO pe 16 Mar 2005, 06:22 PM

actionmedia
Hai sa facem asa: fie ca acela dintre noi care e mai aproape de Satan sa simta acest lucru. Si sa-l constientizeze. AMIN!

Trimis de: actionmedia pe 16 Mar 2005, 06:35 PM

Trimis de: fiatlux pe 16 Mar 2005, 11:27 PM

Trimis de: fiatlux pe 16 Mar 2005, 11:53 PM

Trimis de: IO pe 17 Mar 2005, 01:29 AM

fiatlux

Daca singura cale prin care actionmedia poate constientiza ca se inseala si ca face de fapt jocul altcuiva este suferinta, atunci el va suferi. Daca exista posibilitatea ca el sa invete "de buna voie", atunci nu va suferi. Prin tot ceea ce emite actionmedia in momentul de fata, el a ales deja... nu crezi? Eu n-am facut altceva decat sa-i grabesc putin procesul de constientizare.

Fara resentimente, fara imbufnare. Cu toata iubirea si speranta ca actionmedia si toti cei aflati in situatia lui sa reuseasca sa invete totusi prin iubire si nu prin suferinta. Pana nu va fi prea tarziu.

(Dar... daca stii... atunci stii si ca deja e cam tarziu).

Trimis de: bdl pe 17 Mar 2005, 01:40 AM

Actionmedia,
sper ca suferi la greu.... in felul asta poate macar odata Io poate zice ca a avut dreptate....
Io, daca vrei iti trimit in fiecare zi un pm in care spun ce mult sufar si cum ma chinuie satana....sa te stiu fericit e scopul meu in viata...

Trimis de: edinide pe 17 Mar 2005, 07:59 AM

Trimis de: edinide pe 17 Mar 2005, 08:56 AM

Trimis de: abis pe 17 Mar 2005, 09:05 AM

Trimis de: edinide pe 17 Mar 2005, 09:22 AM

Trimis de: actionmedia pe 17 Mar 2005, 09:27 AM

Trimis de: actionmedia pe 17 Mar 2005, 09:34 AM

Trimis de: gypsyhart pe 17 Mar 2005, 10:18 AM

IO

Trimis de: IO pe 17 Mar 2005, 01:13 PM

gypsyhart

Nu e intentia mea sa fac concurs de cunostinte ezoterice pe un forum. Cu nimeni.
Am afirmat doar atat: Sunt locuri, creatii, fiinte, emisii, din care lipseste Dumnezeu si in care, in consecinta, este prezent... ala. Prezenta simultana - si eventual in egala masura - a ambilor este imposibila. Unde e lumina nu exista intuneric si unde este intuneric nu exista lumina. Noi, oamenii, oscilam in penumbra. Unii trec definitiv in lumina, altii trec definitiv in intuneric. Dar pana sa se aleaga locul fiecaruia (la Judecata), fiecare are de dus propria lupta si are de urmat propriul drum care in mod natural este catre lumina. Asta daca accepti ca exista un "ceva" numit evolutie. Demonii au ales cu liber arbitru sa se intunece.

Nu e deloc satanic sa afirmi ca "acolo unde nu e prezent Dumnezeu, este prezent mikydutza". Pentru ca este adevarat - a spus-o si Iisus in alta forma - , iar adevarul este al lui Dumnezeu. Minciuna in schimb, nu. Iar cele spuse de tine referitor la afirmatia mea sunt o minciuna. Determinata nu de rea-vointa ci din lipsa de cunoastere.

Si da, Dumnezeu este Omniprezent. Dar de acolo unde nu se vrea a fi primit, El se retrage. Pana cand fiinta respectiva va trage concluziile de cuviinta. Este tot o dovada de iubire - din care deriva liberul arbitru acordat creatiilor Sale - si o sansa oferita fiecarei fiinte de a invata prin experienta proprie. Omniprezenta cu forta ar viola legea liberului arbitru. Este valabil si pentru atributul Omnipotentei.

bdl
Nu e nevoie sa-mi trimiti PM-uri cu cat de nefericit esti. Dimpotriva, as prefera PM-uri in care sa-mi povestesti cat de fericit esti si cat de implinit te simti. Iar daca ar fi si adevarate, atunci ar fi chiar minunat...

Trimis de: gypsyhart pe 17 Mar 2005, 02:03 PM

IO

Din punctul meu de vedere "satanicul" se refera la credinta ca esti separat de Intreg. Tu spui ca acest lucru e posibil ("Acolo unde nu e prezent Dumnezeu, este prezent mikydutza"), eu cred ca acest lucru este imposibil. Daca ceva este, este, iar daca nu este, nu este. Iar daca este, face parte din Intreg, fie ca o recunoaste fie ca nu.....

Trimis de: IO pe 17 Mar 2005, 02:26 PM

gypsyhart

Intr-un organism afectat de cancer, celule canceroase fac parte din intregul organism. Si totusi se manifesta diferit: contrar, agresiv si malefic pentru intreg. Daca e sa le atribuim un sens al existentei lor, acest sens este sa omoare intregul organism. In timp ce sensul existentei acestuia este sa traiasca si sa evolueze.

Afirmatia lui Iisus "cu totii Unul suntem" este adevarata. Dar nu toti suntem benefici sensului pentru care Unul exista.
Look around you.

Trimis de: cactus pe 17 Mar 2005, 02:48 PM

Trimis de: gypsyhart pe 17 Mar 2005, 03:06 PM

IO

Nu a fost vorba de sensul, sau efectele unui anumit gen de comportament/ actiune. A fost vorba despre posibilitatea fiintarii in afara Intregului, a lui Dzeu. Cu care vad ca acum nu mai esti de acord (Afirmatia lui Iisus "cu totii Unul suntem" este adevarata).

Trimis de: IO pe 17 Mar 2005, 03:15 PM

cactus

Ai atins un subiect dureros. Dar real - si evidentiat in Scriptura.
Aceia dintre oameni care nu vor reusi sa-si invete lectiile de viata, nici prin iubire si nici prin suferinta, vor fi complet anihilati (inclusiv la nivelul structurilor nemuritoare) in momentul Apocalipsei. Unul din aspectele adevarate ale credintei Martorilor lui Iehova este cel referitor la cei 144.000 de salvati care "canta" (= emit o vibratie de un anume tip). Atunci se declanseaza Iezerul de Foc si are loc "curatirea ca aurul" a celor buni si anihilarea totala a celor rai, care vor fi incapabili sa suporte o vibratie de calitatea celei emisa de cei 144.000.

Nu este adevarat ca Dumnezeu nu intervine si ne lasa sa ne descurcam propriu. Avem un inger pazitor si inca unul primit prin Taina Botezului. Proportional cu faptele noastre bune, calitatea lor vibrationala atrage langa noi si alti ingeri de lumina, dupa cum faptele rele atrag reprezentantii "sectiei rotisoare".
In permanenta, si unii si altii incearca sa-i ghideze pe oameni, unii catre bine si altii catre rau. Nu exista cale de mijloc. De multe ori, au loc interventii in forta ale ingerilor de lumina pentru a rezolva anumite stari conflictuale - Biblia mentioneaza cateva - si acesta este unul din modurile in care se arata Iubirea si Iertarea Tatalui Ceresc. Daca insa, cu toate aceste semne, interventii si ajustari de situatii, o entitate arata ca tine mortis sa o ia "la vale" prin tot ce simte, gandeste, spune si face, atunci activitatea acelei entitati este contrara scopului pentru care ea exista. La fel ca activitatea unei celule canceroase intr-un organism. Iar, pentru a fi eficient si a-si putea desfasura propria lui activitate, organismul o elimina.

In principiu, decizia finala va fi luata in momentul Judecatii, pana atunci existand sansa unor volte-face-uri. Privind pragmatic lucrurile, e nevoie de timp pentru ca anumite entitati sa recupereze parcursul pierdut. Si, din pacate, pentru unele din ele este deja prea tarziu ca sa-si mai revina si in consecinta existenta lor se indreapta catre un sfarsit iremediabil. Cu fiecare zi care trece, se face prea tarziu pentru alte si alte entitati. Nimeni nu stie cand va fi finalul. Dar sunt destui care stiu ca suntem foarte aproape de el.

Trimis de: actionmedia pe 17 Mar 2005, 03:25 PM

Trimis de: IO pe 17 Mar 2005, 03:25 PM

gypsyhart

Trimis de: IO pe 17 Mar 2005, 03:38 PM

Trimis de: actionmedia pe 17 Mar 2005, 03:51 PM

Trimis de: gypsyhart pe 17 Mar 2005, 04:06 PM

IO

Nu trebuie sa gusti toata ciorba ca iti dai seama ca'i gustoasa

Trimis de: IO pe 17 Mar 2005, 04:29 PM

Trimis de: edinide pe 17 Mar 2005, 06:06 PM

Trimis de: actionmedia pe 17 Mar 2005, 06:15 PM

Trimis de: abis pe 17 Mar 2005, 06:18 PM

Trimis de: edinide pe 17 Mar 2005, 06:48 PM

Trimis de: IO pe 17 Mar 2005, 07:02 PM

Sunt trei trepte.
Ateismul pasiv, ateismul activ si satanismul. Cea mai usoara (ateismul pasiv, in care fiinta desi nu crede in Dumnezeu nu incearca sa militeze impotriva celor care cred) duce la cea intermediara (ateismul activ, in care fiinta militeaza impotriva celor care cred), iar aceasta la randul ei duce la cea mai grava (satanismul, in care fiinta actioneaza direct impotriva lui Dumnezeu). Este la fel ca si in cazul viciilor, de exemplu. Formele usoare (de ex. consumul unor substante mai putin nocive, dar in orice caz nu benefice) duc la forme grave (in care cel in cauza, desi e constient ca isi face rau nu se mai poate opune).

Nimeni nu a spus si nu va spune despre atei ca sunt demoni sau alte bazaconii pe care unii atei presupun ca li se pun in carca. S-a spus doar de partea cui sunt ateii si eventual a cui voie o fac. Atat. A spune orice altceva ar fi insemnat o minciuna.

Nimeni nu a spus ca populatia majoritar credincioasa sa-i ia pe atei la fugarit cu furci si topoare...
Dimpotriva, sunteti fratii si surorile noastre si nu ne vom putea mantui decat impreuna. Atat la nivel de neam, cat si de rasa. Depindem de voi, nu suntem de capul nostru. Suntem datori sa ne rugam pentru voi si sa ne purtam cu mai multa iubire fata de voi decat fata de alti credinciosi, daca vrem cu adevarat sa va ajutam... Si, repet, nu sunteti demoni, si nici macar "oameni rai", si in orice caz nici prosi. Sunteti doar ignoranti. Dar asta nu e un defect, e o stare momentana, prin care am trecut toti. Chiar si marea majoritate a credinciosilor inca se gaseste in starea asta.

Si as incheia cu un citat dintr-un "revolutionar" rus:
Nu stii, te invat.
Nu poti, te ajut.
Nu vrei... ->

Trimis de: edinide pe 17 Mar 2005, 07:05 PM

Trimis de: edinide pe 17 Mar 2005, 07:53 PM

Trimis de: edinide pe 17 Mar 2005, 08:13 PM

Trimis de: edinide pe 17 Mar 2005, 08:34 PM

Trimis de: Crazy Horse pe 18 Mar 2005, 04:50 AM

Eu zic asa ,ca nu conteaza in ce si cine crezi,important este sa ai intotdeauna vorbe bune,ganduri bune si fapte bune,restul vine de la sine.
Poti fi de orice crednte si religii,ce esti in suflet in adevar conteaza si daca e sa suferi,fi un brave warrior si accepta suferinta si necazurile precum accepti si fericirea si bucuria.
Un batran intelept indian Navajo mi-a spus odata demult ceva si mi s-a parut foarte bine gandit(in vorbele lui aproximative):
"credinta nu o gasesti intr-o carte si in cuvintele ei ci in inima ta".
poti enorm de multe invata de la creatia toata si natura din jur daca o asculti cu sufletul si iti va spune mai multe decat le afli in orice carti religioase.
Iar daca e vorba de ...pedepse dumnezeiesti,de ingeri albi sau negri,apocalips,Adam &Eve etc etc,sunt simple creatii mentale.
Nimic nu este intamplator dar nici facut din...dorinta divina de a pedepsi.Este total ilogic sa-l crezi pe Dumnezeu capabil de a pedepsi cu rautate si asprime din orice motiv cand el este pura dragoste.
Dezastre mai mari sau mici s-au petrecut si se petrec chiar in acest moment undeva in lume,de-a lungul istoriei....oare asta vrea sa insemne ca Dumnezeu e atat de ocupat de a pedepsi ca nu mai are timp sa-si traga sufletul?Pai atunci ce diferenta e intre el si diavol?
Fac niste comentarii simple dar nu vad de ce ar trebui sa ne ocupam timpul cu discutii religioase si de karma si de toate credintele cand cel mai simplu este sa fim sinceri unii cu altii si sa incercam sa ne intelegem si poate cel mai mult sa mai dam jos din ego si sa invatam zilnic sa iubim din nou si din nou cu sufletul ,nu doar cu vorba.

PEACE&LOVE,
Crazy Horse

Trimis de: bdl pe 18 Mar 2005, 04:52 AM

Ateul stie ca este Ateu, dar Crestinul Inchipuit nu stie ca este de fapt Ateu.
Afirmatia asta nu are nici o logica....ia-o si studiaz-o pe toate partile.... e o afirmatie facuta de dragul vorbelor...a doua parte se bate cap in cap cu prima parte...
Oricum nu am ce logica sa astept de la cineva care studiaza biblia zi lumina...


Io,
Eu ma simt f bine in pielea mea.....sufleteste vorbind, nu material, sa fim bine intelesi... atunci de ce sa ma complic cu credinta? Ca mai bine oricum nu m-as simti....sau mai fericit, daca vrei asa...

Trimis de: abis pe 18 Mar 2005, 09:05 AM

Trimis de: IO pe 18 Mar 2005, 09:57 AM

Le zice ca parerile e impartite...

Trimis de: abis pe 18 Mar 2005, 10:17 AM

Le zice "Unii spun ca da, altii ca nu... Eu cred ca nu". Mai e "pasiv"?

Trimis de: IO pe 18 Mar 2005, 10:36 AM

Da, este pasiv.
Din momentul in care, eventual, copiii lui ii spun "dar, tati, noi credem ca Dumnezeu exista" si el incearca sa le schimbe aceasta idee, prin indiferent ce mijloace, devine activ.
In oglinda, lucrurile stau la fel si cu credinciosii. Un credincios care doar isi afirma credinta e pasiv. Din momentul in care incearca sa isi transmita ideile altor persoane devine activ. Dpdv al eficientei, aici se produce ruptura, catehizarea fiind - sau TREBUIND sa fie - o indeletnicire a preotilor. Oricat de argumentat ar perora un credincios, nu va convinge. Pentru ca emite strict la nivel rational. Un preot in schimb, cand vorbeste, se adreseaza "in Duh", adica emite la nivelul unor structuri superioare ratiunii. Schimbarea pe care o provoaca este la nivelul structurilor superioare ale celor care il asculta si va fi constientizata cu timpul si la nivelul structurii rationale. Un credincios obisnuit nu are aceasta capacitate. Pentru a o dobandi, trebuie sa treaca prin Sfanta Taina a Hirotonisirii.
Orice schimbare a sistemului personal de valori se produce intai in suflet. Si apoi in minte. Chiar si atunci cand o informatie strict rationala produce o schimbare de macaz, aceasta informatie a fost receptionata, prelucrata si lasata apoi sa treaca mai departe de catre structurile superioare. Capacitatea acestora de a receptiona informatii din mediu este de mii de ori mai mare decat a celor 5 simturi. Capacitatea sufletului de a prelucra informatii si a le organiza este incomparabil mai mare decat cea a sistemului nervos central. De aceea, expresii ca "asculta-ti sufletul", "free your mind", sau "don't think. Feel" nu sunt intru totul fara acoperire...

Trimis de: abis pe 18 Mar 2005, 10:47 AM

Trimis de: IO pe 18 Mar 2005, 11:26 AM

Un credincios care tine cu tot dinadinsul sa-i convinga pe altii de adevarul spuselor lui risca afectari la nivelul structurilor sale superioare daca va intampina o argumentatie puternica/violenta/la caterinca din partea unui ateu. Cu alte cuvinte, ii pot fi induse stari sufletesti contradictorii, nervozitate, neincredere in propria capacitate de convingere, deznadejde etc. Aceste stari negative (si care sunt de fapt agresiuni in toata regula) incep sa se transmita din momentul cand cei doi intra in rezonanta si reprezinta emisii ale unor entitati deloc benefice al caror scop este producerea sentimentului de deznadejde. Nu suferinta, nici chiar moartea noastra nu este un obiectiv pentru demoni, caci astfel ne-ar afecta doar structurile temporare (trupul si ratiunea). Scopul lor este afectarea structurilor nemuritoare pentru a frana, stopa sau chiar schimba sensul evolutiei oamenilor.
Un credincios care vrea sa fie si activ trebuie sa fie intr-o permanenta stare de armonie sufleteasca... si de fapt e recomandabil sa stea in banca lui si sa urmareasca in liniste "meciul", tragand concluziile necesare. E o diferenta intre a fi fan Real Madrid si a juca la Real Madrid. Din pacate, multi credinciosi uita asta si intra pe teren. Dar destul despre credinciosi.
Revenind la ateii activi, acestia comit singurul pacat care nu se poate ierta: cel impotriva Sfantului Duh. Mai concret, prin actiunile lor, isi autodegradeaza Sfantul Duh pe care Il au in ei, inca de la momentul facerii. E ca si cum te-ai juca cu un satar, fara sa-ti dai seama ca sub el e propria-ti mana. Alta nu-ti mai creste la loc. De aceea pacatul impotriva Sfantului Duh "ramane"/"nu se iarta".

Trimis de: axel pe 18 Mar 2005, 11:32 AM

Trimis de: axel pe 18 Mar 2005, 11:36 AM

Trimis de: saldora pe 18 Mar 2005, 11:43 AM

Trimis de: IO pe 18 Mar 2005, 11:52 AM

Trimis de: abis pe 18 Mar 2005, 12:01 PM

Trimis de: IO pe 18 Mar 2005, 12:41 PM

Trimis de: abis pe 18 Mar 2005, 12:54 PM

Trimis de: gypsyhart pe 18 Mar 2005, 01:04 PM

Pentru ca s'a vorbit de pacate care nu pot fi iertate....
Asa cum inteleg eu lucrurile, aceste "pacate" sunt cele indreptate catre noi insine. Este vorba de relatia directa pe care o ai cu tine insuti. Daca te consideri nedemn de a fi iubit de exemplu, Tu esti cel care trebuie sa te ierti, nu altcineva. Aceasta iertare nu iti poate fi acordata de o instanta din afara ta. Nimeni nu te poate apara de tine insuti. Indiferent cata iubire se trimite spre tine, daca te consideri nedemn de ea nu o poti recepta. Indiferent daca ceilalti te iarta sau nu, daca tu nu te ierti, si nu renunti sa te autopedepsesti cine iti poate sta in cale?

Trimis de: IO pe 18 Mar 2005, 01:26 PM

Sunt mult mai multe cauze care ne influenteaza diferentele de perceptie. In afara unora de ordin obiectiv (varsta astrala, zestrea ancestrala, misiunea pentru care am venit la intrupare, cerul de provenienta si alte cateva zeci de "detalii" cu care nu vreau sa incarc memoria nimanui), mai exista si cauze de ordin subiectiv: domeniul de activitate, backgroundul familial si social, sfera de interese, anturajul, gradul de cultura si informare samd, dar mai presus de aceastea sunt cunoasterea si potentele.

Exemplu: tu nu stii ca existenta ta ca entitate a inceput acum cateva miliarde de ani prin crearea structurilor tale vesnice de catre Tatal Ceresc si nu in momentul conceptiei realizate de parintii tai. Nu stii cu adevarat ce esti, cum esti, cine esti, de unde vii, care e scopul pentru care existi. Nu te supara ca-ti spun aceste lucruri, ti le spun cu Iubire si ele sunt la fel de valabile si in cazul marii majoritati a credinciosilor. Ceea ce marea majoritate a oamenilor stiu despre ei insisi reprezinta un fragment infinitezimal dintr-un adevar care este nu numai de neconceput acum, dar si daunator sufletului lor daca le-ar fi spus dintr-o data si fara menajamente.

In acelasi timp, nesiguranta asupra propriului destin, ignoranta asupra propriei naturi divine ii face pe oameni orbi.
Orbirea genereaza frica.
Frica genereaza agresivitate.
Agresivitatea se intoarce impotriva celor ce o practica, ducandu-i la deznadejde. Cea mai puternica arma impotriva lui Satan este cunoasterea. A noua insine si a lumii in care traim. Daca vom ramane ignoranti - inclusiv asupra aspectului elementar ca Satan exista - vom ramane orbi si neputinciosi. Si pana sa fie el pierdut, pe multi dintre noi ii va pierde.
Adevarul despre necesitatea cunoasterii spirituale era trecut nu numai pe frontispiciul scolilor de spiritualitate pitagoreice, dar constituie si esenta mesajului hristic redat de evangheliile gnostice.

Mai presus de cei care afla sunt cei care inteleg.
Mai presus de cei care inteleg sunt cei care aplica.

Trimis de: IO pe 18 Mar 2005, 01:31 PM

gypsyhart
Ai spus un lucru foarte important - cel mai greu e sa ne iertam pe noi insine atunci cand constientizam ca am comis-o si chiar ne caim.
Pe de alta parte, pacatul impotriva Sfantului Duh nu este indreptat doar impotriva noastra (atunci s-ar incadra la pacate impotriva Creatiei, iar acestea se pot ierta), si nici doar impotriva lui Dumnezeu, din care Sfantul Duh reprezinta cea mai Sfanta "componenta" (atunci s-ar incadra la pacate impotriva Tatalui si Fiului, dar si acestea se pot ierta).

Voi reveni asupra acestui subiect. Scuze pentru intrerupere.

Trimis de: abis pe 18 Mar 2005, 01:42 PM

Trimis de: actionmedia pe 18 Mar 2005, 02:30 PM

Trimis de: IO pe 18 Mar 2005, 04:10 PM

gypsyhart

Continuare despre pacatul impotriva Sfantului Duh... Acest Sfant Duh este prezent in Fiinta Tatalui si este prezent si in fiinta omului, fiind primit de acesta la facerea lui. Prin Sfantul Duh pe care il detine, omul este parte integranta a Tatalui Ceresc, si aceasta este "interfata" prin care comunica cu El. Pacatele care tind sa afecteze acesta interfata lovesc asadar in comunicarea omului cu Creatorul sau, prin tot ceea ce exista mai Sfant in e/Ei. Ca sa reiau si sa concluzionez postul precedent, pacatul impotriva Sfantului Duh afecteaza "componenta" comuna a lui Dumnezeu si a omului. Partea prin care omul este conectat la Dumnezeu. Fara Duh Sfant, omul ar fi separat de Dumnezeu, cu Duh Sfant omul e exterior lui Dumnezeu dar conectat la El. Pe masura ce omul acumuleaza Duh Sfant se integreaza tot mai mult in Fiinta Tatalui. Se intoarce Acasa.
O mica paranteza. Sfantul Duh este poate cea mai ezoterica si greu de conceput dintre Persoanele Sfintei Treimi. Despre Dumnezeu unii au reprezentarea unui fel de Soare, altii a unui batran intelept etc, iar despre Iisus avem reprezentarile din icoane si din filmele facute despre El (in special cel al lui Zefirelli). In schimb Sfantul Duh este reprezentat in iconografia bizantina ori ca un porumbel, ori ca un manunchi de raze, ori ca un halou luminos. Personal, mie imi apare ca un "torent de foc inteligent al Iubirii"... nu gasesc alte cuvinte pentru a reprezenta Ceea ce mi s-a dat sansa sa vad... si chiar cuvintele pe care le-am folosit nu redau nici a mia parte din splendoarea Lui. Ma rog... spuneam ca nimic nu este mai Sfant in Fiinta Tatalui decat Sfantul Duh... si totusi majoritatea crestinilor par sa caute mangaierea unor Entitati mai "umanizate" (Iisus, Fecioara Maria, ingeri etc.) stiind totusi cine este Mangaietorul si Duhul Adevarului. Majoritatea acatistelor incep cu rugaciunea de invocare a Duhului Sfant. Este recomandata aceasta rugaciune celor care au de sustinut probe dificile sau examene sau stiu ca urmeaza sa treaca prin incercari periculoase. Este cunoscut - de catre cei care s-au ocupat cu astfel de subiecte, fie si la nivel teoretic - ca o fiinta posedata isi poate face semnul crucii, pe "In numele Tatalui si al Fiului" dar ii este imposibil sa finalizeze acest semn cu "...si al Sfantului Duh". In prezenta unor oameni plini de Duh, o persoana posedata paralizeaza pur si simplu, in timp ce in prezenta unora mai slabi la acest capitol se declanseaza circul binecunoscut. Gata, am incheiat mica paranteza...

Trimis de: edinide pe 18 Mar 2005, 08:00 PM

Trimis de: edinide pe 18 Mar 2005, 08:13 PM

Trimis de: edinide pe 18 Mar 2005, 08:28 PM

Trimis de: Maharajah pe 18 Mar 2005, 08:42 PM

Pe cine vrem sa invatam, pe cine vrem sa indreptam si pe ce cale?
In lumea asta sunt hindusi, crestini, buddhisti, musulmani, bahai, jainisti, etc, etc. Fiecare este convins ca a gasit. Fiecare simte in felul lui cum este patruns de cele de sus. Toti sunt manati de bune intentii (sa presupunem), toti simt mila pentru aproape si ar vrea cu toata fiinta sa-l ajute sa se indrepte pe calea cea buna.

Uneori este mai usor cand este vorba de atei, ei sunt doar "rataciti" (zic unii) nu reprezinta un pericol real decat pentru ei insisi. Mai grav este cu celelalte credinte. Acestea ar putea deveni un pericol real una pentru cealalta.
Unii zic: "Alte credinte vorbesc de Dumnezeul lor, cum ca ar fi mai bun decat al meu. Acestea incearca sa distruga legea stramosilor si a cartilor mele sfinte. Acestea ar putea rupe chiar din trupul comunitatii din care fac parte!
Dar nu este nici o problema, stim sa ne aparam. Aducem cele mai tari argumente din invatatura noastra, multe dintre ele sunt adevaruri universal valabile si nu pot fi respinse. In Biblie, zic unii. in Coran, zic altii, etc., se afla adevarul ultim.

Ma gandesc pe unde si cu ce concluzie sa ies din acest labirint al spiritului!

Ne-am obisnuit, chiar daca ne urcam in tren, sa continuam sa purtam bagajul nostru greu in spinare.
Credinciosi fiind, ar trebui sa-i lasam Lui Dumnezeu toate grijile acestei lumi, stie el ce are mai bine de facut. Daca nu El, atunci cine? Noi, cu interpretarile noastre fara numar?, Noi cu slabiciunile, sperantele, durerile, bucuriile desarte si mangaierile care nu mai vin?

Sau dimpotriva, ne falim ca am devenit toti sfinti dintr-o data, umbla cainii pe toate strazile cu Iluminati in coada, lumea vuieste de Gurusi, Maestrii Spirituali si Duhovnici cu ochii adanciti in orbite gata sa salvezi pe oricine, numai pe ei insisi nu..
"Iisus ne-a poruncit sa raspandim credinta, au fost chiar cuvintele lui in Biblie. Gresit! Krishna in Bhagavad-Gita aduce oamenii cu picioarele pe pamant iar pe dumnezeu peste tot. Ba nu, Mahomed a grait cuvantul adevarului, sau Buddha, de ce nu Zaratustra, etc."

"Dar sunt atat de sigur ca eu am dreptate!" (ar inclina sa zica orice credincios).

Nu, nu ai, pot raspunde eu!

Tu crezi ca ai dreptate, dar dreptatea ta este falsa imagine pe care ti-au creat-o alti, cartile, emotiile, etc. Imagineaza-ti ca de maine ar trebuii sa te desparti definitiv de comunitatea spirituala in preajma careia ai crescut si ai trait atata. Ce s-ar intampla cu tine? Oare in acel moment, cat la suta din credinta ta ramane in adevar si cat la suta, s-ar vadi impusa de locul caldut pe care ti l-ai format acolo. Oamenii de acolo te stiu, poate ca te asculta cu admiratie cand le vorbesti, poate ti-ai creat deja un "nume". S-au stabilit niste relatii cu legaturi foarte stranse de nedesfacut, chiar daca unele sunt aparent invizibile.
Dar ce s-ar intampla de maine cu tine, o data cu plecarea ta definitiva? Ai ramane probabil undeva intr-un spatiu fara nici un punct de reper. (Un adevarat credincios ar trebui sa ramana acelasi indiferent de timp, spatiu sau conditii.) Singur, cu adevarat singur, imaginea divinitatii incepe sa se estompeze. Nu mai ai cui sa-i predici, nu mai ai in ce privire sa cauti confirmarea in legatura cu inaltimile iluzorii la care ai ajuns, etc, etc.

Cate ar mai fi de spus...

Este usor sa ne indreptam privirea pretutindeni, in carti, in cer, in cuvintele altora, cautandu-l pe Dumnezeu, numai acolo unde trebuie nu.

Trimis de: IO pe 19 Mar 2005, 02:08 PM

edinide,

Tatal e mai presus de orice. In sistemul nostru solar si in alte cateva, Fiul e mai presus de Mangaietor, de cand I s-a dat toata puterea in Cer si nu numai pe Pamant.
Dar, de la plecarea temporara a Fiului, Mangaietorul este Cel mai apropiat sprijin pe care-l avem.

Pentru un individ prieten cu Tyson dar langa care se afla mereu Doroftei, s-ar putea crea perceptia ca Doroftei ar fi mai tare.

Acea ierarhie e doar perceptia ta despre spusele mele.

Trimis de: Crisse pe 20 Mar 2005, 05:43 PM

Ma gandesc pe unde si cu ce concluzie sa ies din acest labirint al spiritului!

Nu trebuie sa cauti departe, ceea ce este aproape. Ai idee cat de aproape este Dumnezeu? El este aproape, dragostea noastra ptr El e prea departe. Pe acolo pe unde azi tu cauti (trebuie sa recunosc ca, destul de fumos), am fost si eu si crezusem ca am atins esenta. ..

Nu-ti dau sfaturi. Oricum nu le-ai asculta. Iti spun insa ca este vorba de o cultura care nu are legatura cu radacinile tale.

Trimis de: Maharajah pe 20 Mar 2005, 07:22 PM

Trimis de: Crisse pe 20 Mar 2005, 09:47 PM

La o asa limba romana, nu pot sa cred ca te-ai nascut departe de tarisoara asta draga

Si eu vorbeam la modul general si am atins doar in parte credintza ta. Nu era incercare de atac, ci am facut o observatie precum ca si eu am fost acolo unde esti tu azi. Recunosc ca nu atat de profund, insa destul de indragostita de mai multa cunoastere in directia respectiva.

Trimis de: gypsyhart pe 21 Mar 2005, 01:21 PM

IO
Imi poti da un exemplu de "pacat impotriva Duhului Sfant"? (si care ar fi de neiertat...eventual daca poti spune si de ce)

Trimis de: IO pe 21 Mar 2005, 06:19 PM

Am mai dat... in fine:
Pacatele impotriva Sfantului Duh, sunt cele care presupun o afectare (a se citi schimonosire) grava a constiintei unui individ - si implicit a ierarhiei valorilor sale interioare.

Mi-ai cerut un exemplu. Iata trei:

O persoana pacatuieste, apoi se duce si se spovedeste de pacatul respectiv, mizand ca apoi sa-l comita din nou si sa mearga din nou la spovedanie pentru a fi iertata. Aparent banal, la prima vedere... si totusi as vrea sa stiu sincer daca e cineva de aici care ar fi capabil de asa ceva. Pentru o astfel de gandire "sucita", trebuie ca sufletul unei fiinte sa fie intr-o anume stare de degradare.

Un alt exemplu de pacat impotriva Sfantului Duh este necredinta in Dumnezeu. Fiecare persoana - ateu sau credincios - are o anumita doza de credinta in Dumnezeu, chiar daca la nivelul structurilor temporare aceasta credinta nu se manifesta deloc la unii. In schimb, in sufletele lor aceasta credinta exista. In Biblie se spune "pana si demonii cred, si se cutremura". Ei bine, o fiinta lipsita de cea mai elementara credinta in Dumnezeu (prezenta si la regnurile vegetal si uman) da iarasi dovada ca e twisted rau de tot.

Iar un alt exemplu ar fi prea marea incredere in bunatatea lui Dumnezeu si in iertarea Lui, in sensul ca o fiinta poate pacatui cu buna stiinta, bazandu-se apoi pe faptul ca Dumnezeu oricum e bun si iertator, deci n-are de ce sa-si faca probleme. Cred ca e evident ca atunci cand ajungi la astfel de "concluzii" situatia e mai grava decat a unui dus cu pluta, pentru ca nu ti-e nebuna mintea. Ci sufletul.

Trimis de: bdl pe 21 Mar 2005, 09:10 PM

Un alt exemplu de pacat impotriva Sfantului Duh este necredinta in Dumnezeu. Fiecare persoana - ateu sau credincios - are o anumita doza de credinta in Dumnezeu, chiar daca la nivelul structurilor temporare aceasta credinta nu se manifesta deloc la unii. In schimb, in sufletele lor aceasta credinta exista. In Biblie se spune "pana si demonii cred, si se cutremura". Ei bine, o fiinta lipsita de cea mai elementara credinta in Dumnezeu (prezenta si la regnurile vegetal si uman) da iarasi dovada ca e twisted rau de tot.
Baiete, tu chiar esti twisted rau de tot....nu stiu exact unde, dar ai ceva rotite sarite...

Trimis de: IO pe 21 Mar 2005, 09:16 PM

Cum zici tu.
Talk sense to a fool a he will call you foolish.

Trimis de: bdl pe 21 Mar 2005, 09:37 PM

Ai vreo dovada sa-ti sustii afirmatiile anterioare?
Daca nu, las-o balta .....Au fost oameni de vaza atei, dar dupa tine si aia sint "twisted".... de ce ? Ca asa vrea muschiul tau? De aia macar a auzit o lume intreaga, de tine doar forumurile unde ai facut galagie...

Trimis de: IO pe 21 Mar 2005, 09:49 PM

bdl
Subiectul este "Credinta" si nu modesta mea persoana.
Fiecare entitate manifesta o doza oarecare de credinta. Pana si tu. Pana si oamenii aia atei au o credinta in Dumnezeu - dar nemanifesta la nivelul ratiunii. Exista asadar o "falsitate" in cel mai infocat ateu, dupa cum exista o falsitate de acelasi gen si in cel mai infocat credincios. Mai insist? Exista un graunte de credinta si in sufletul celui mai mare ateu, dupa cum exista si un germene de indoiala in ceea ce priveste existenta lui Dumnezeu si in inima celui mai fervent credincios. Pentru ca oamenii nu sunt "facuti" din acelasi aluat, ci sunt o suma de sentimente, idei, valori etc. combinate si de multe ori contrare.
Ti-am subliniat pentru ca am vazut ca n-ai inteles ce am scris mai sus. Deci "twisted" e sa n-ai credinta in Dumnezeu nici in ratiune, nici in suflet, nici in alte structuri.
NICAIERI.
Ai inteles acu'? Daca nu, reluam.

Trimis de: saldora pe 21 Mar 2005, 10:31 PM

Trimis de: IO pe 21 Mar 2005, 11:05 PM

Da, vad ca nu stii. Daca stiai, erai de acord ca doua puncte
In realitatea fizica, e valabil simbolul yin-yang.
Daca nu esti familiar(a) cu el, il gasesti in avatarul lui actionmedia.

Trimis de: saldora pe 21 Mar 2005, 11:49 PM

am sa editez mesajul ... a fost ceva spontan cu sanatatea
Crisse am citit mesajul tau de mai jos... dar e ceva dincolo de 'adevarul' acesta.

Trimis de: Crisse pe 21 Mar 2005, 11:58 PM

Saldora, ..daca am avea credintza cat o bob de mustar, toate cate le-am dori, ar fi posibile (ceva in genul asta). Deci credintza noastra nu este nici macar cat un bob de mustar. Credintza nu vine odata si ramane forever, ci trebuie intretinuta zilnic, prin iubire de Dumnezeu, rugaciuni, ganduri curate. Nu e usor sa fii credincios, dar este minunat So, desigur ca si credinciosii trec prin situatii diferite. sunt credinciosi si credinciosi. (Nu sunt insa de acord cu ideea ca un credincios adevarat poate gandi ca Dumnezeu nu ar exista)


Cat despre atei, se stie ca nu exista om sa nu-si ridice macar odata in viata mainile la Cer si sa ceara ajutor. Exista situatii limita, cand ceva din noi ne forteaza sa cerem ajutor de SUS.

Nu e regula ceea ce a spus IO, ci e un adevar

Trimis de: abis pe 22 Mar 2005, 09:43 AM

Trimis de: gypsyhart pe 22 Mar 2005, 10:18 AM

IO
Exemplele tale imi arata ca am intuit bine la ce se refera "pacatele impotriva Duhului Sfant" si de ce acestea "nu pot fi iertate". In ce priveste al doilea exemplu nu ma pot pronunta....Insa in celelalte doua cazuri, e clar ca e vorba de oameni care se mint pe ei. Si cine le poate sta in cale?

Trimis de: Crisse pe 22 Mar 2005, 01:07 PM

Trimis de: saldora pe 22 Mar 2005, 02:48 PM

@Crisse hai ca reiau:

Trimis de: abis pe 22 Mar 2005, 02:51 PM

Trimis de: Crisse pe 22 Mar 2005, 03:22 PM

Saldora, IO, nu a gresit in ce a spus. Mai sus am spus despre acel bob de mustar. Daca intelegi explicatia aia, intelegi si ce a vrut sa spuna IO.

Existenta Lui Dumnezeu nu are cum sa fie pusa in balanta de un credincios.

Abis, simpaticule . Tu nu esti deschis sa accepti acum adevarul despre credintza. Numai Dumnezeu te poate convinge de adevar.
Am sa te intreb ceva. Daca cineva drag tie, se imbolnaveste, si nu i se mai da sanse, crezi ca ramai de neurnit??? Iti spun eu ca in noi se petrec anumite schimbari, pe care nici noi nu le intelegem si atunci singurul gand merge spre EL.

Daca-i sti cat de mult ne iubeste Dumnezeu, nu ai mai sta sa-L verifici ci doar l-ai iubi si tu, ca slava Domnului, am vazut cat de darnic esti in a iubi

Trimis de: abis pe 22 Mar 2005, 03:27 PM

Trimis de: saldora pe 22 Mar 2005, 03:46 PM

@Crisse > IO vorbeste de indoiala in existenta lui Dumnezeu si tu vorbesti de credinta care trebuie intretinuta..
te intreb: existenta lui Dumnezeu este tot una cu credinta (care trebuie intretinuta)?

Trimis de: Crisse pe 22 Mar 2005, 07:12 PM

Abis, imi pare sincer rau. Daca tu poti sa arunci doar un gand acolo Sus, multe se vor schimba in situatia respectiva. Incearca si de nu poti, cere ajutor si ai sa vezi ce se intampla. Ar fi indeajuns sa-i vorbesti sotiei tale despre asta. Am inteles ca ea este credincioasa. Nici nu stii ce schimbare ai putea face in viata ta, exact acum.

Saldora, a fi credincios nu este acelasi lucru cu a merge pe bicicleta (de exemplu). Ai invatat sa mergi odata si chiar daca faci o intrerupere de 10 ani, nu-ti pierzi indemanarea. Cel credincios ca sa se mentina in credintza lui, trebuie sa fie cat mai mult posibil cu gandurile indreptate spre iubire de Dumnezeu. Asta il pazeste, ajuta, atentioneaza sa nu greseasca cu gandul, cu cuvantul, cu fapta.
Ce se intampla insa daca esti asaltat de trebuiri si uiti de Dumnezeu o singura zi? Crezi tu sau nu, o indepartare de o singura zi poate aduce acea mica samanta de indoiala despre care vorbeste IO. Tocmai de aceea eu am precizat ca credintza trebuie intretinuta. Fiind astfel, nici un gand de indoiala nu se poate naste in interiorul nostru.

Da, e foarte poetic sa spui ca existenta Lui Dumnezeu nu are cum sa fie pusa in balanta. Priveste cat de frumos suna. Dulce, lin curge in inima ca orice buna compozitie

Trimis de: saldora pe 22 Mar 2005, 08:36 PM

Trimis de: Crisse pe 22 Mar 2005, 09:18 PM

Ahhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhh, ma tu esti dulce rau de tot. Esti exact ca copilul ala caruia i se explica de ce cad frunzele. Aduna si tu mesajele din urma si ai sa intelegi. Nu ti-e mila de mine??

Trimis de: abis pe 23 Mar 2005, 08:44 AM

Trimis de: IO pe 23 Mar 2005, 09:58 AM

Poate, dar cei de acolo pot fi ajutati de cei de aici. Daca cei de aici au mila...

Trimis de: Crisse pe 23 Mar 2005, 10:54 AM

Imi pare rau.

Adaug si eu la ce a scris IO, ca aici pe pamant inca mai poti face ceva ptr sufletul ala. Uite, exact asta ne face sa vedem mai clar unde este de folos credintza. E greu sa crezi, stiu, insa dupa ce ai trecut pragul asta, e atat de placut ca nu mai vrei sa te intorci...

Trimis de: abis pe 23 Mar 2005, 11:07 AM

Trimis de: IO pe 23 Mar 2005, 11:35 AM

Trimis de: abis pe 23 Mar 2005, 11:40 AM

Trimis de: IO pe 23 Mar 2005, 11:50 AM

OK, exista. Si ai demonstrat chiar mai mult decat ti-ai propus.

Ai demonstrat si ca pentru tine merita, din dorinta RATIONALA de a-i arata lui Crisse ca s-a inselat, sa-ti calci propriul suflet in picioare.

Intr-adevar, discutia e incheiata.
Sa te ierte Dumnezeu.

Trimis de: bdl pe 23 Mar 2005, 12:54 PM

Trimis de: Crisse pe 26 Mar 2005, 01:12 PM

IO, eu as zice: Dumnezeu sa-l binecuvanteze!!!

Nu cred ca avem noi inca resursele necesare sa facem pe cineva care nu crede, sa creada. Daca observi atent, Abis este de o mare finete. Crezi nu crezi, intr-o zi omul asta o sa fie un mare credincios. Mai mare decat multi de.-aici.


BDL, nu mai incerca sa fii atat de simpatic, ca te luam ..la intrebari

Trimis de: bdl pe 26 Mar 2005, 01:52 PM

BDL, nu mai incerca sa fii atat de simpatic, ca te luam ..la intrebari
Crisse, scopul meu nu e sa devin "simpatic " pe forum...

Crezi nu crezi, intr-o zi omul asta o sa fie un mare credincios
Asta trebuia postata la bancuri, sau intra in categoria "psihanaliza pt to(n)ti "...Dupa cite mi se pare mie, Abis are un spirit critic deosebit e dezvoltat....ori el daca citeste biblia o citeste pt a o intelege ori nu prea e mare lucru de inteles pe acolo....majoritatea o citesc pt ca trebuie, ca e cartea lor de capatii, dar nu judeca scrisele de acolo, le iau pur si simplu asa cum sint....
Am mari indoieli ca va ajunge un credincios.....oricum, datoria ta e sa incerci, ai incercat, , timpul va decide.....

Trimis de: abis pe 28 Mar 2005, 08:21 AM

Voi ma cunoasteti mai bine decat ma cunosc eu...

Pentru cei interesati, am gasit un link (pe care nu am stiut unde sa-l pun in alta parte): http://www.revistapresei.ro/articol_18471-Rejudecarea-procesului-lui-Iisus-Hristos.htm.

Trimis de: Crisse pe 29 Mar 2005, 11:35 AM

Cand cauti sa.ti inalti sufletul, gasesti lucruri pe masura. Cand nu esti convins de asta, gasesti din plin (si) dovezi in contradictie.

Trimis de: ADELA888 pe 4 Apr 2005, 07:25 PM

Abis zice:

[QUOTE]QUOTE
E greu sa crezi, stiu, insa dupa ce ai trecut pragul asta, e atat de placut ca nu mai vrei sa te intorci...


Cu lucrul asta sunt de acord. Sunt convins ca este placut sa fii credincios. Dar nu intotdeauna in viata trebue sa alegi solutiile cele mai placute, nu?[/QUOTE]



[

Da de ce Abis tu nu te poti bucura de placerea de a fi credincios? Ai asa "indatoriri mari", sta toata societatea asta pe umerii tai incat nu te mai poti bucura nici macar de " mici placeri " ? Te pomenesti ca te simti si "victima" ca ai asa mari obligatii....incat nu-ti mau poti permite nici macar " mica placere " de a fi credincios?

Ok, m-a amuzat doar ca pe tine viata te obliga sa alegi ceva mai " neplacut", cum ar fi necredinta.

Oricum, eu cred ca fiecare e liber sa aleaga ce vrea el.Vrei sa fi credincios, e ok, vrei sa nu fi , e ok ( dar s-o stim si noi ).
Am fost si eu necredincioasa, sau mai curand nepreocupata de " fenomenul Dumnezeu", asa ca stiu cum e.Dar acum, uitandu-ma in urma cu cunoasterea oe care am dobandit-o intre timp, inteleg lucruri care atunci se petreceau in viata mea, si al caror inteles atunci imi era ascuns.Asa ca eu sfatuiesc, doar sfatuiesc, pe cei care-si refuza " mica placere " de a fi credinciosi, sa incerce sa vada cum e.Dar nu de ochii lumi, ducandu-se la o slujba duminica, si gata, au " gustat " cum e.Nu, ci incercand sa inteleaga, si o sa vada ca atunci viata are intelesuri mai adanci decat pana acum.

Trimis de: Crisse pe 4 Apr 2005, 10:32 PM

S-au scris mai multe carti blesfemitoare si o sa se mai scrie. Nici una nu o sa aiba puterea Bibliei, cartea sfanta pe care juri.

Abis, de ce cauti tu in alte parti incontinuu, cand poti cauta in Biblie doar?

Adela a spus atat de simplu si atat de bine

Trimis de: bdl pe 4 Apr 2005, 11:55 PM

Adela,
Poate ca nu ai prins exact sensul la ceea ce a spus abis...... acolo unde ai dat citatul din el...ma gindesc si eu , asa, ca gheorghe...

Dar acum, uitandu-ma in urma cu cunoasterea oe care am dobandit-o intre timp
Poti da un exemplu concret de cunoastere care nu ai avut-o inainte?

viata are intelesuri mai adanci decat pana acum.
La fel, poti da un exemplu?

Trimis de: ADELA888 pe 5 Apr 2005, 12:21 AM

Draga gheorghe, pardon.....bdl

E adaaaanc ceea ce spune abis Ca un abis.

Exemple nu " pot " da, pentru ca nu vreau. Ar insemna sa reincepem un dialog ar surzilor care s-a intins pana acum pe 13 pagini. Voua pana aici vi s-au spus multe, si toate degeaba. Asa ca eu consider ca v-am spus destul, de aici daca vreti sa preluati, bine.O sa cercetati voi ce am spus eu. Daca nu vreti sa preluati, tot bine e. E alegerea voastra.
Voi vreti totul mura-n gura Si lumea pana aici s-a straduit sa va dea explicatii mereu. V-a folosit la ceva?

Suntem pe un forum al discutiilor. Dar daca nu au nici o finalitate, nici o utilitate, e timp pierdut.Eu sunt gata sa discut in contradictoriu, dar nu orice subiect se preteaza la asa ceva. Si nu aduce nici un folos nimanui.( aici sigur ma insel )

Trimis de: bdl pe 5 Apr 2005, 12:33 AM

Mi-era inima ca pamintu ca cineva o sa dea ceva exemple....dar nu.....
In nici un caz nu ma gindesc ca nu aveti.....nuuuuu...dar retorica e una si dialogul alta.....
Oricum, in 8 mesaje postate pina acu vad ca ai ajuns la faza finala.... " eu v-am explicat, da voi sinteti prea prosti sa pricepeti"...
Adela, nu era mai bine daca tricotai ceva ?

Trimis de: Maria Luiza pe 5 Apr 2005, 05:52 AM

Trimis de: Mentosana in corpore sano pe 5 Apr 2005, 08:19 AM

Trimis de: Crisse pe 5 Apr 2005, 08:28 AM

BDL, nu dezamagi degeaba...

E trist ca avem atat de multe pareri negative impotriva credintei.

Trimis de: abis pe 5 Apr 2005, 08:31 AM

Trimis de: Crisse pe 5 Apr 2005, 08:32 AM

Mentosana...fair play ar fi fost sa iei tot textul Mariei, si nu numai inceputul. De dragul distractiei, putem gasi oriunde glume. Ea cu adevarat a facut o gluma, insa finalul este bun, pe cand la tine mosul ala tot sta...dezarmant de calm.

Trimis de: Crisse pe 5 Apr 2005, 08:37 AM

Trimis de: Mentosana in corpore sano pe 5 Apr 2005, 08:37 AM

Crisse, nu are legatura cu nici un fel de fair play faptul ca am trunchiat citatul, la fel cum nu are legatura cu nici un fel de politete faptul ca tu mi-ai trunchiat numele. Amanadoi am avut acelasi motiv, pur si simplu se intelege si asa despre ce/cine este vorba.

PS: Cum ai dedus ca baciul din anecdota mea e batran? Dai pe-afara de wishful thinking?

Trimis de: 1,618033 pe 5 Apr 2005, 11:01 AM

Trimis de: ADELA888 pe 5 Apr 2005, 08:52 PM

Imi cer scuze daca cumva din ceea ce am postat reiese ca am facut prost pe careva. Nu imi permit sa fac asemenea remarci la adresa nimanui, si cred ca nici tu nu ai inteles asa ceava, decat ca vrei sa intelegi asa din rea vointa.

Nu-ti dau exemple pentru ca pe tine nu te intereseaza niciodata fondul a ceea ce ti se explica, ci tu cauti nod in papura. Tu vrei exemple ca sa ai motive de contrazicere cu noi, ca sa ne faci praf tot ce spunem. Tu nu esti " deschis"spre credinta deloc, tu vrei doar sa desfiintezi totul cu logica ta umana, ATAT vreu tu.

Tu nu esti deloc curios de ceea ce spunem noi cu adevarat, nu te intereseaza "intelesurile ", tu ai pareri " ferme" formate, la care nu esti dispus sa renunti deloc. Si atunci nu este un dialog al surzilor?

Nici macar acum cand toata lumea, nu numai cea crestina , este preocupata atat de evident de moartea papei, de personalitatea lui, nu-ti pui deloc intrebari? Oare ce-or avea toti acesti oameni care au stat nopti in piata sa vegheze moartea acestui om, care stau ore in sir la coada sa treaca pe la catafalcul lui 2 secunde ?Ce o fi asa important la un om care s-a ocupat cu lucruri neimportante, ca Dumnezeu?

Am citit si alte topicuri in care au raspuns atei, si unele raspunsuri chiar m-au amuzat, si denotau o inteligenta mare, inteligenta demna de ceva mai bun. Dar si acolo era un dialog al surzilor. Si atunci am tras concluzia ca mai bine sa fiti lasati sa intelegeti voi prin studiu direct ceea ce spun unii, si nu sa vi se dea mura-n gura. Asta spuneam eu. Ca poate asa, studiind, daca te intereseaza cu adevarat, o sa aprofundezi , o sa cauti si prin alte carti daca chiar vrei sa sti. Dar ti-am zis, eu sunt sigura ca tu nu vrei sa sti, ci vrei doar contrazicere. Atat.

Trimis de: bdl pe 5 Apr 2005, 10:24 PM

1,61
Omule, eu nu cer teorii.... cer fapte concrete....spre exemplu cum rasfringi iubirea....nu ca sa zic ca e gresit... dar daca eu fac acelasi lucru fara credinta, care e baiul?
Cum e aia ortodox nominal?
Si de ce crezi ca ateilor le e frica de moarte? Ma refer la moartea naturala, de batrinete....


Adela.....
Nu e rea vointa..... dar asa decurg toate dialogurile .... cind se cer exemple concrete, toata lumea o da la intors, pe urma incep sa spuna "bai fratilor, eu v-am explicat de mii de ori da voi nu pricepeti"....cam care ar putea fi concluzia?
Nu-ti dau exemple pentru ca pe tine nu te intereseaza niciodata fondul a ceea ce ti se explica, ci tu cauti nod in papura.
Nu crezi ca oricine intelege fondul daca e exemplificat? De ce va e frica sa dati exemple? Nu caut nod in papura....asta e o scuza jalnica..... dar daca argumentele nu au consistenta si nu conving, de ce sa-mi schimb parerile?
De ce crezi ca tu ai dreptate si nu eu? Asti asa sigura ca nu e invers? Asta e fondul problemei....moi ateii aducem argumente in favoare teoriilor noastre....unele schioapata poate..... ca nici stiinta nu e la apogeul ei.....dar acceptam ca gresim in unele teorii, apar altele care le corecteaza....si care pot fi demonstrate......pe cind credinta .....nu are decit o sustinere verbala.....

Nici macar acum cand toata lumea, nu numai cea crestina , este preocupata atat de evident de moartea papei, de personalitatea lui, nu-ti pui deloc intrebari
Argumentul asta e chiar ridicol...... si la moartea Dianei a fost la fel..... repet, ridicol .....asta e tot ce poti aduce?

Am citit si alte topicuri in care au raspuns atei, si unele raspunsuri chiar m-au amuzat
Pai vezi..... cine pe cine nu ia in serios....? Adevarul e ca toate raspunsurile la care nu aveti argumente sint "amuzante"....asa sintem noi ateii, mai glumeti....

Dar ti-am zis, eu sunt sigura ca tu nu vrei sa sti, ci vrei doar contrazicere. Atat.
Gresit..... dar sa iau de capatii o carte care te indeamna sa-i omori pe cei de alta credinta mi se pare stupid....
De-aia pun intrebari..... poate ca totusi cineva are raspunsuri concludente..... dar toate raspunsurile sint cam la fel....nu conving....cel putin nu pe mine.....

Trimis de: 1,618033 pe 5 Apr 2005, 11:09 PM

Trimis de: bdl pe 6 Apr 2005, 12:12 AM

Omule,
Fara suparare.... mesajul tau e plin de prejudecati....sau ce vi s-a explicat despre atei.....nici eu nu generalizez, sa fie clar....
Si treaba cu moartea e tot o prejudecata.....noi stim ca batrinetea e ceva inevitabil si moartea la fel....deci care e baiul?Nu e nimic de facut, asta e natura umana si punct....nu e nici o dilema....
Si ateii fac aceleasi lucruri....dar sa pui problema unei motivatii"mai slabe".....sanchi, asta nu e argument.....adica si tu ii dai unui flamind o gogoasa, si eu ii dau altuia la fel.... da eu am motivatia mai slaba....De ce nu pui problema ca mie nu-mi spune nimeni sa dau gogoasa, tie iti spune credinta.... cum e?

Trimis de: nemurirea pe 6 Apr 2005, 01:18 AM

copii dragi,oameni buni stati stramb si judecati drept.Credinta in ceva o avem fiecare ,unii cred intr un anume dumnezeu,unii cred ca nu exista dumnezeu ,unii cred in propria lor parere doar .Fiecare are o credinta formata de felul lui de a gandi,de a accepta necunoscutul prin propriile idei sau prin ideile altora.Eu zic sa nu va mai luati de par tot la doua vorbe .Fiecare are dreptul sa creada in ceea ce vrea ,nu mai da ti cu parul in cel ce nu va impartaseste convingerile.Ascultati ce zice fiecare , daca nu esti deacord totul este ok ,da ti si tu parerea ta fara sa contrazici pe nimeni .Incercati sa acceptati credinta fiecaruia chiar daca n o intelegeti ,macar din respect pentru persoana insine.Si oricum pentru religie sau pentru lumea necunoscuta ,lumea divinului,din jurul nostru,sunt cam greu de adus exemple ,demonstratii concrete ,ca si cum am astepta sa vina la fiecare dintre noi ,o bunica moarta si care sa ne zica ;mai omule uite eu am murit ,m am dus in rai ,sau in iad si acolo este asa si pe dincolo ,etc...
Asculta l pe cel de langa tine daca poti sa l complectezi cu ceva fa o ,daca nu taci ,sau spune ce crezi tu ,nu sa ti dea el un exemplu de ce crede sau de ce nu crede .

Oare de cate exemple poate fi nevoie de a face toata planeta sa mi urmeze convingerile mele ?
Deh stau si eu stramb si gandesc ...nu stiu cat de drept
Fi ti mai oameni ,oameni buni

Trimis de: bdl pe 6 Apr 2005, 01:58 AM

Nemurirea,
Scuze, cine da cu paru?Da un exemplu.....e afirmatia ta din mesajul anterior....
Cu 1,61 am discutat de f multe ori si nu ne-am dat cu paru....
Astept exemplul....

Trimis de: nemurirea pe 6 Apr 2005, 02:33 AM

oho vorba vine ,ca dai cu parul
si jur ca ma asteptam sa ceri un eCSemplu

Trimis de: bdl pe 6 Apr 2005, 03:29 AM

Dar flacaul care da un pasaj in care se concluzioneaza ca ateismul duce la nebunie?
Cum e?
Rizi tu rizi, da nu e risu tau....exemplele astea va cam dau bataie de cap....la teorie toata lumea se pricepe....practica ne omoara...

Trimis de: abis pe 6 Apr 2005, 06:38 AM

Trimis de: 1,618033 pe 6 Apr 2005, 10:33 AM

bdl, nu ma refeream la lucrurile simple, obisnuite - precum pomana data unui cersetor.

Ma refeream la oameni care isi dedica intreaga viata ajutorarii altruiste a celorlalti (oare cate pleonasme gasiti in aceasta fraza? ).
Si cand spun asta nu ma refer la marea masa a credinciosilor care, repet, sunt mai degraba preocupati de linistirea propriilor spaime fata de moarte decat de ducerea credintei spre iubirea aproapelui (cum spunea un mare istoric: oamenii sunt dispusi sa moara sau sa omoare pentru credinta lor... insa cati sunt dispusi sa traiasca si sa dea viata pentru credinta lor?). Ma refer la acel procent dintre credinciosi - nu-l stiu, dar nu sunt deloc putini - care isi dedica viata semenilor lor.
Stiu si atei de renume care au facut asa ceva. Stiu si organizatii fara legaturi cu vreo religie care fac asa ceva. Insa ajutorarea organizata, masiva si sustinuta a celor sarmani este apanajul general al organizatiilor religioase.
Nu este o prejudecata (sunt mult mai apropiat de atei decat crezi), este o constatare.
Un crestin veritabil (spre deosebire de cel nominal care este doar un agnostic mascat) stie ca rostul sau pe aceasta planeta este altruismul pe care l-a invatat de la Isus. Si atunci nu mai poate sta locului. Unii vin sa te streseze pe tine la usi, , altii se duc in Africa sa-i ajute pe bastinasi, altii se inscriu in n-spe organizatii confesionale locale care ii ajuta pe semenii lor. Este vorba de o credinta vie, o credinta care duce la fapte, din iubire. Si care cere un efort foarte mare din partea respectivilor.

Ei bine, repet ca si ateii fac aceste lucruri, punctual, dar ca nu vad nici un curent de gandire ateist care sa indemne la altruism - fie si pentru ca nu prea rimeaza cu ateismul. Din pacate, ateii pe care ii cunosc eu se rezuma la a se bucura de propria viata (foarte bine fac), la a arata cu degetul inconsecventele religiei (foarte bine fac), si la a ajuta pe cine pot, uneori. Nici o diferenta fata de marea masa a 'credinciosilor'. Dar nu stiu, nu cunosc, si poate ca e vina mea, un curent de opinie concretizat in actiuni care sa duca la fapte de iubire din partea acestora. Poate Greenpeace, poate Oceana... Dar sunt extrem de putine, si orientate aproape toate spre ecologie. Superb, insa insuficient.

Oricum, nu e vorba aici de pretentia ca credinciosii fac 'mai mult' decat ateii - caci daca credinciosii ar aplica cu adevarat normele morale in care pretind ca au credinta, atunci lumea asta ar fi infinit mai buna. E vorba ca exista o lipsa generala si masiva de interes fata de binele aproapelui, dezinteres care creste - in opinia mea - in zona atee.

Exista si reversul medaliei - ca vin credinciosii si incearca sa-ti impuna cu forta 'binele' lor, mda... Dar diferenta de motivatie exista - cu precadere in privinta fortei ei... As vrea eu sa vad lumea aceea agnostica sau atee, peste 50 de ani (as avea 80, deci teoretic este posibil), in care oamenii sa abunde in initiative de a-si salva planeta si semenii.

Cum insa nici credinciosii si nici ateii - in majoritatea lor - nu sunt interesati decat de propria burta... Slabe sanse...

Trimis de: abis pe 6 Apr 2005, 10:52 AM

Trimis de: Clopotel pe 6 Apr 2005, 11:57 AM

Draga 1,61..
Ca o mica obseratie, daca nu e cu suparare..

Trimis de: ADELA888 pe 6 Apr 2005, 12:38 PM

bdl- ceri dovezi continuu

Cum sa ti-l arat pe Dumnezeu? Vrei sa-l pipai sau ce vrei?

Ti s-a explicat nu o data pe acest forum de exemplu de ce nu-l poti vedea pe Dumnezeu.Dar tu nu si nu, ca daca nu-l vezi e clar, nu exista.Pai daca tu nu sti , nu cunosti de ce nu-l poti vedea, ce altceva sa-ti mai explic?

IO ( si altii, pe el l-am retinut) a dat foarte multe explicatii clare pentru mine, dar nu si pentru tine.De ce? Pentru ca tu refuzi sa " vezi", refuzi totul dupa care zici ca nu-ti explicam, sau ca e de ras ce zicem, sau ca ...... mai stiu eu ce.
Vrei sa sti ce-i iubirea? Pai iubirea e mai mult decat se poate spune in vorbe.E mai mult decat gogoasa pentru flamand.
Lumea e mai mult decat cea pipaita.Ce dovezi sa-ti arat daca simturile tale, cele in afara celor 5 fizice, sunt blocate, nu s-au deschis? Si nici nu au sanse de deschidere cat timp tu nu vrei sa te "deschizi".

Cam asta e. Nu te acuza nimeni de nimic, nu te condamna nimeni de nimic, poti fi ateu cat vrei, dar daca tu din aceasta cauza nu " esti intreg" ( referire la simturile de dincolo de cele 5) , ce vina avem noi? Ce vina avem ca-ti explicam mereu ( eu mai putin ca-s mai noua pe aici) si tu nu " intelegi" pentru ca tu cauti intelegerea doar cu mintea, nu si cu sufletul?

Chiar incep sa ma simt " hartuita" de voi . ( glumeam )

Trimis de: 1,618033 pe 6 Apr 2005, 12:44 PM

Clopotel, imi cer scuze daca te-am suparat cumva prin cele scrise. Evident, ele sunt opinii ale mele si trebuie luate ca atare.

Nu pot spune ca ortodocsii nominali (sau catolicii sau protestantii sau neoprotestantii) sunt atei - ci mai degraba agnostici. Ei cred, dar doar in principiu. Credinta in Dumnezeu le este indiferenta. Multi cred doar ca o superstitie - "declara ca au evlavie, dar sunt falsi fata de puterea ei"...

Deci inainte de a fi ateu, eram ortodox nominal, din doua motive: eram destul de mic (adolescent, botezat ortodox), si apoi desi am crescut intr-o familie ortodoxa practicanta, cu destui preoti si prelati in ea, nu ma preocupa religia decat ca traditie familiala, daca vrei. Nu pot sa zic ca eram ateu pe atunci, caci credeam ca exista Cineva, insa evident, varsta ma impiedica sa aprofundez...

Am devenit ateu din ala militant un timp - timpul adolescentei - iar apoi am studiat Biblia cu o confesiune neoprotestanta (vezi la Ecclesia unde scriu si iti vei da seama) - dar am comparat ceea ce studiam si cu invataturile primite in familie, si cu preceptele altor religii, chiar si necrestine. Zic ca am devenit inainte de toate crestin, pentru ca astazi pentru mine conteaza mai putin denominatia unei anumite confesiuni crestine, precum si diferentele doctrinale dintre ea si celelalte. Si am devenit crestin nu datorita asocierii cu respectiva confesiune, ci pentru ca ma lupt sa aplic in propria viata cuvintele Mantuitorului, uneori chiar in contradictie cu propria-mi confesiune. Deci nu am devenit crestin pentru ca nu mai eram ortodox, nu asta am vrut sa spun. Crestini sunt peste tot, in toate confesiunile care se straduie sa-l urmeze pe Hristos. La fel si uscaturile...

Tin insa la opinia ca prea multi (poate 80% e prea mult, recunosc, intotdeauna ma grabesc cu procentele) sunt crestini doar cu numele, indiferent din ce confesiune fac parte. Iata de ce folosesc termenul de crestin (insereaza confesiunea) nominal, versus crestin. Iar nu "crestin" si "crestin adevarat", cum fac unii.


Revenind la subiect: abis, intr-adevar, ar fi minunat daca ar fi in stare sa lucreze cot la cot. Dar pentru mine e bine ca fac macar si atat...

Trimis de: ADELA888 pe 6 Apr 2005, 12:45 PM

Da abis, sunt gata oricand sa-mi completez sau chiar sa-mi schimb parerile. Eu sunt convinsa ca stiu atat de putin despre aceasta lume, incat sunt mereu " deschisa " unor noi idei si experiente.

Asa ca pupici tuturor, atei sau credinciosi.

Trimis de: Clopotel pe 6 Apr 2005, 02:19 PM

Draga Abis,

Trimis de: abis pe 6 Apr 2005, 02:31 PM

Clopotel:

Trimis de: Clopotel pe 6 Apr 2005, 02:48 PM

Draga Abis,
desi imi dau seama ca o sa creada lumea ca merg pana la extrem, daca este sa vorbim drept, si nu avem motive sa nu o facem... putini sunt aceia care sunt ortodocsi cu adevarat...
Eu nu ma pot lauda cu asta... ... o sa-ti spun totusi, desi m-ai atentionat sa nu o fac, ca eu incerc sa fiu ortodox. Acum eu nu sunt un ortodox cum ar trebui sa fiu, pentru ca mai fac inca pacate si deci incalc dogma ortodoxa cu buna stiinta, deci ma situez in afara ei... Un ortodox adevarat nu se abate cu nimic de la vorbele lui Iisus, caci Iisus nu ne-a cerut ceva peste puterile noastre...ci ne-a dat exemple, si explicatiile la ele, pe care sa le urmam, si pe care El le-a facut, ca un om, ca noi sa vedem si sa intelegem ca putem sa facem la fel...

Trimis de: abis pe 6 Apr 2005, 02:53 PM

Clopotel,
Daca “nu este om care sa nu pacatuiasca” (vezi de exemplu Cartea I a Imparatilor 8:46;Cartea a doua a cronicilor 6:36; Proverbe 20:9; Ecleziastul 7:20), inseamna ca nu exista nici un om care sa respecte intocmai dogma ortodoxa... De incercat, pot incerca multi, dar de reusit, nu reuseste 100% nimeni... Asa ca, dupa spusele tale, nimeni nu poate fi ortodox.

Trimis de: Clopotel pe 6 Apr 2005, 03:01 PM

Draga Abis,
Inteleg unde vrei sa bati, dar uite care este parerea mea:
Este adevarat ca nu exista om fara de pacat...
Dar a respecta intocmai dogma ortodoxa nu inseamna a nu face pacate de loc, ci a nu face pacate cu voie....
Eu am spus ca fac pacate cu buna stiinta , dar nu am subliniat acest lucru e adevarat
Chiar si acesti mari parinti se socoteau pe ei pacatosi, ba chiar foarte mari pacatosi, si asta nu din falsa modestie... Dar ei respectau foarte strict dogma ortodoxa, si mai bine mureau decat sa incalce ceva cu voie....
Te rog sa citesti din vietile lor si vei intelege ... sper
Oricum aici ar mai fi de spus, dar nu stiu daca este cazul...

Trimis de: 1,618033 pe 6 Apr 2005, 03:48 PM

Clopotel, inlocuieste cuvantul "ortodox" cu "crestin" in textele tale, si vom fi amandoi 100% de acord.


Ideea e ca in sociologie se foloseste denumirea de "catolic nominal" sau "luteran nominal" tocmai pentru a face diferenta intre cei care doar isi afirma apartenenta la o institutie religioasa, si cei care sunt "practicanti". Iarasi, dintre "practicanti", asa cum bine ai remarcat, poti avea si oameni asemanatori babutei respective - care desi pun pariu ca merge non-stop la biserica si face "toate cele" necesare prin Traditie, nu poate intra in categoria ortodocsilor veritabili. Este ea insa o ortodoxa nominala?... Nu prea, caci tine dogmele, dar din pacate nu le intelege. Nu am in ce categorie sa o bag, caci ea este insasi arhetipul babei credincioase. Care crede, se inchina, dar in acelasi timp tine si obiceiuri cumplit de pagane.

De ce insist pe termenul de crestin: pentru ca pana acum ceva vreme as fi insistat ca propria confesiune este cea care detine adevarul, iar nu ortodocsii, catolicii, sau ceilalti protestanti. Stii tu, dupa ceva (multi) ani de studiu si de practicat crestinismul, am vazut ca de fapt ortodocsi veritabili, catolici veritabili, protestanti veritabili, martori ai lui Iehova veritabili, you name it - sunt foarte putini!

Si ca si dintre acestia, care practica cu evlavie si cu incredere toate preceptele religiei lor, inca si mai putini sunt crestini practicanti - iar pentru mine crestinul practicant nu este cel care tine toate dogmele (care difera de la o confesiune la alta), ci cel care stie sa manifeste roadele iubirii. Acea iubire crestina care transcende barierele, si care este in acelasi timp morala, dreapta, curata, blanda, pasnica si adevarata. Papa este stimat de multa lume, de exemplu, nu pentru ca oamenii ar fi de acord cu dogmele sale, ci pentru ca a stiut sa arate - in ultimii ani cel putin - acest gen de iubire. Iar oamenii reactioneaza la aceasta iubire.

Dogmele.... sunt bune la inceput. Insa nu te opri la ele (nici nu le ignora). Si fariseii erau plini de dogme, si totusi Isus si-a ales discipolii dintre am-haarets, adica "taranoi", cei nescoliti in dogmele iudaismului, cei care erau priviti cu dispret - vamesi, prostituate, pacatosi notorii, pescari, etc. De ce acestia au fost acceptati de Domnul, iar cei prea-cunoscatori ai dogmelor n-au fost in stare sa-l accepte, si sa intre in iubirea Lui? Iata un subiect profund de meditare - cu precadere pentru noi, cei care cunoastem dogmele propriei confesiuni crestine - ba inca si pe ale celorlalte.

Caci cunostinta ingamfa, pe cand dragostea zideste.

Trimis de: Clopotel pe 6 Apr 2005, 04:30 PM

Draga 1,61,

Trimis de: gypsyhart pe 6 Apr 2005, 04:36 PM

Pentru ca s'a vorbit de dogme, morala, si...organizare
1,618033, vremea dogmelor a apus. În ziua de azi înţelegerea "este necesară".
Am observat că pentru tine "marca" unui "creştin" este dată de ajutorarea aproapelui. Am mai spus-o şi în alte contexte, dar o repet: nu poţi da altora ce nu ţi-ai dat ţie mai întâi. Nu poţi să îi faci pe alţii fericiţi în dauna fericirii tale. De aceea "creştinii" nu reuşesc să convingă....Părerea mea...

Trimis de: 1,618033 pe 6 Apr 2005, 05:59 PM

Gypsy, sunt de acord cu tine. Este mai mare fericire sa dai decat sa primesti, spunea un apostol. Si sa stii ca din adevarata daruire vine si adevarata fericire.

Sunt unii care se reneaga pe sine din cu totul alte motive - culmea, egoiste! (salvare personala, privilegii in cadrul unei confesiuni, etc.) - si care sunt si raman nefericiti in tot timpul daruirii lor, pentru ca ei nu daruiesc cu dragoste, si nici din inima. Ei nu se iubesc pe sine, si atunci sunt incapabili sa-si iubeasca aproapele.

Dar sunt si altii, destui, care stiu sa faca un echilibru - ei daruiesc din plinatatea fericirii lor. Iar credinta crestina veritabila este una fericita, plina de bucurie spirituala, si nu una intunecata, aspra si depresiva.

Trimis de: nemurirea pe 6 Apr 2005, 06:30 PM

Trimis de: bdl pe 7 Apr 2005, 12:22 AM

Adela,
Arata unde am cerut eu "sa-l vad pe d-zeu".... da un link catre mesajul meu unde cer asa ceva....eu stiu ca ma lasa si memoria, dar nu chiar asa....am cerut dovezi pt alte afirmatii, dar sa-l vad pe d-zeu nu cred ca am cerut vreodata...
Asa cum spunea si figaro mai demult.... nici atomul nu-l vad, dar asta nu inseamna ca nu exista....

Trimis de: ADELA888 pe 7 Apr 2005, 11:40 AM

Dragul meu drag bdl

Ceea ce am scris eu acolo nu era un raspuns punctual la una din intrebarile tale, ca nu am timp sa citesc toate posturile tale. Ci era mai degraba ceva de genul : " Ce ar trebui facut ca voi, ateii sa credeti in Dumnezeu? Sa-L vedeti, sa-L pipaiti ?Ca tot timpul cereti dovezi " Cam asta sugeram eu.

Si acum bdl dragule, o sa te rog sa nu ma mai hartuiesti, ca am treaba, ma duc sa tricotez. Vrei sa-ti tricotez si tie ceva?

Trimis de: bdl pe 7 Apr 2005, 11:45 AM

Sper ca la crosetat te pricepi ceva mai bine....

Trimis de: gypsyhart pe 7 Apr 2005, 12:39 PM

1,618033
Nu pot fi de acord cu acel apostol. A da şi a primi sunt legate precum expiraţia şi inspiraţia. E ca şi cum ai spune, "e mai mare bucuria de a expira decât cea de a inspira"....
În momentul în care "trebuie" intră în scenă (trebuie sa dăruiesc, să iubesc, să fiu fericit etc), "este" iese.....

Trimis de: 1,618033 pe 7 Apr 2005, 12:54 PM

Pai nu e vorba nicaieri de "trebuie". Este ceva natural, care vine in urma cunoasterii, si in urma credintei. Si in urma primirii spiritului sfant.

Nici parintii nu sunt obligati sa faca un cadou copilului lor. Ii "obliga" iubirea lor pentru acesta, si bucuria lor de a-i darui ceva.

Aceasta motivatie seamana destul de mult cu cea pe care o au cei care daruiesc spiritualiceste semenilor lor. Este, repet, ceva natural, iar nu impus.

Trimis de: ueit pe 10 Apr 2005, 05:10 PM

Trimis de: IoanV pe 10 Apr 2005, 06:02 PM

Trimis de: ueit pe 10 Apr 2005, 09:53 PM

Trimis de: IoanV pe 10 Apr 2005, 11:04 PM

Trimis de: ueit pe 11 Apr 2005, 07:45 PM

Trimis de: IoanV pe 11 Apr 2005, 08:34 PM

Trimis de: ueit pe 11 Apr 2005, 09:52 PM

Trimis de: IoanV pe 12 Apr 2005, 12:33 PM

Trimis de: abis pe 12 Apr 2005, 01:50 PM

Trimis de: 1,618033 pe 12 Apr 2005, 03:38 PM

abis, ceea ce spui tu este corect pana la un anumit punct. Punctul relativitatii sociologiei, psihologiei, precum si a stiintelor "umane" in general.

Un sociolog spune una, un alt sociolog spune alta. Amandoi au argumente beton. La fel si psihologii, fiecare conform scolii sale. Ba uneori chiar acelasi psiholog isi schimba parerea de-a lungul anilor (vezi celebrul Dr. Spock, cu privire la disciplinarea copiiilor).

Relativitatea morala exista, evident, si in religie. Dar in crestinism, relativitatea provine din interpretabilitatea unui singur text dat, iar datorita acestui lucru este limitata. Poti accepta homosexualitatea, de exemplu, doar daca incalci flagrant textul biblic. Poti accepta bataia in familie aplicata sotiei doar daca incalci flagrant textul biblic. Poti accepta relatiile imorale doar daca ignori cuvintele lui Isus cu privire la adulter. Si asa mai departe.

De fiecare data cand cineva invoca "relativismul" moral in privinta credintei crestine, de exemplu, el ignora sau incalca flagrant un precept scris negru pe alb. Si ma refer aici la acele precepte care stau chiar la baza civilizatiei euro-atlantice, si pe care astazi oamenii le ataca cu un entuziasm demn de cauze mai bune.

In al doilea rand, apropo de semnatura lui ueit - adevarul biblic te face liber, dar luarea lui in raspar te face sclav. Libertatea poarta cu sine o mare responsabilitate. Un tamplar de acum 20 de secole spunea ca responsabilitatea asta se traduce prin iubirea aproapelui, iubirea cu fapta, nu cu vorba.

Interesant este ca stiinta poate doar confirma sau infirma efectele principiilor morale in care cineva crede, cum ar fi principiile morale crestine. Insa nu se poate substitui lor, pentru ca oamenii sunt o masa mult prea fluida, mult prea usor manevrabila.

Iar legile fizice nu sunt de ajuns pentru ordonarea acestor sisteme chimice atat de complexe care se numesc "oameni". E nevoie de mai mult pentru a le face sa interactioneze in armonie unele cu altele, si impreuna cu Universul. E nevoie de legi morale, legi care sa actioneze direct asupra celulelor care controleaza sus-numitele sisteme chimice complexe. Si aceste legi morale nu tin nici de mecanica cuantica, si nici de fizica.

Poate ca aici ar trebui recunoscut rolul religiei - si nu al oricarei religii, ci numai al aceleia capabile sa duca la armonia respectiva. Pentru ca religia a reusit sa sintetizeze foarte frumos si simplu niste lucruri pe care sociologii si psihologii - savantii spiritului uman - de-abia le dibuie. Mai intai le-au contrazis vehement, incercand sa se 'elibereze' de ele. Iar acum le confirma, de multe ori in ciuda vointei lor.

Trimis de: IoanV pe 12 Apr 2005, 03:47 PM

Trimis de: abis pe 12 Apr 2005, 04:04 PM

Trimis de: mărăcine pe 12 Apr 2005, 04:13 PM

Trimis de: abis pe 12 Apr 2005, 04:16 PM

Trimis de: 1,618033 pe 12 Apr 2005, 04:46 PM

abis, textul citat de tine, iarasi, se referea la acel context social si istoric. Un context in care Creatorul a incercat sa civilizeze un popor si sa-l separe de josnicia neamurilor din jur, respectand in acelasi timp liberul lor arbitru. Nu uita ca tot Creatorul l-a trimis, conform aceluiasi text, pe propriul Fiu pentru a trece intr-o etapa noua, superioara, a relatiei Sale cu oamenii: una in care nu iti mai ucizi dusmanul, ci in care il iubesti. De ce aceasta diferenta? Foarte simplu: pentru ca nu mai era necesara existenta unui popor limitat geografic care sa fie izolat spiritual si moral de natiunile din jur.

Nu uita sa vezi intotdeauna lucrurile in contextul lor. Nici un crestin astazi nu se va mai referi la textul din Deuteronom, caci acesta si-a avut aplicabilitatea atunci.

Trimis de: abis pe 12 Apr 2005, 04:53 PM

Inseamna ca si cele zece porunci si-au pierdut aplicabilitatea?

Asta este opinia ta; exista insa si crestini care apreciaza ca atat Vechiul Testament, cat si cel Nou au astazi acceasi valoare.

Trimis de: 1,618033 pe 12 Apr 2005, 04:58 PM

abis, stii prea bine ca majoritatea gruparilor crestine considera Vechiul Testament ca aplicandu-se in continuare, dar numai ca indrumare spirituala, iar nu ca litera de lege. De fapt, stii vreo grupare crestina care sa omoare literalmente pe vreun membru care decide sa o abandoneze?
Se poarta excomunicarea, ca o "omorire" spirituala, iar nu omorirea fizica. Este un exemplu simplu de aplicare spirituala a unei legi care producea efecte fizice.

Ideea este ca cele zece porunci sunt rezumate pentru crestini in doar doua, iterate de Isus insusi, si ca ele raman ca indrumare pentru credinta, iar nu ca texte cu efect juridic, cum erau pentru evrei. Si fiecare confesiune care accepta si VT si NT interpreteaza VT doar spiritualiceste.

Pentru lucrurile care tineau de Legea Mozaica dar care sunt tinute si astazi, se gasesc derogari in cuvintele lui Isus sau ale apostolilor, iar nu in insesi textele VT.

Trimis de: abis pe 12 Apr 2005, 05:01 PM

Trimis de: ueit pe 12 Apr 2005, 07:21 PM

Trimis de: ueit pe 12 Apr 2005, 07:41 PM

Trimis de: 1,618033 pe 12 Apr 2005, 07:58 PM

ueit, eu am o teorie mai draga, asa...

Cum ca noi suntem de fapt sclavii acelei infime si subtiri portiuni din creier care se numeste scoarta, si ale carei celule dicteaza tot ce fac restul celulelor din corp... Taie-mi o mana, un picior, tot corpul, pune-mi creierul intr-un suc hranitor si atat timp cat voi mai putea avea reactii electro-chimice in creier, voi ramane.... EU. Ba ia si mari parti din zonele de creier de sub scoarta, si inca va mai putea functiona... (suna cam masochist, eh...).

Ei bine, la aceste celule, ca grup, ma gandeam. Ele dicteaza intregului corp ce sa faca, mai mult, supravietuiesc in majoritatea lor pe intreaga durata de viata a corpului - practic s-au aliat pentru a se mentine in viata cat mai mult.

Peste un secol oamenii ar putea inlocui cu totul corpul uman cu niste parti cibernetice, si durata de viata a acestor celule mafiote ar putea creste la peste 120-150 de ani.

Peste inca un secol poate ca se va reusi replicarea exacta (desi oarecum contrazisa de fizica...) a creierului, si porta structura chimica a sa intr-un limbaj prelucrabil de computer. Din acel moment, nimic nu impiedica nemurirea ... mecanica... Faci un short? Iti trage careva un glont in cap? Nu-i nimic, revii la versiunea 2.4, salvata pe backup acum 5 zile... Evident, daca se ocupa cineva de tine, un bun samaritean, ceva... cu un rest de religie in el...

De ce aceasta digresiune?

Pentru ca aceste celule nu mai sunt sclavele unor reactii care tin de lumea fizica. Prin reactiile dintre ele iau nastere ganduri, sentimente, samd: vectori care indeamna sirurile de celule din mana mea de exemplu sa apese frenetic pe tastele unui computer, in loc sa stea in repaus, cum poate ar dori. Exista o prapastie tot mai mare intre necesitatile fizice stricte ale corpului, si necesitatile ideatice si spirituale ale acestei zone mafiote din creier. Ea doreste tot mai mult, tot mai multe. Ea ne face sa dorim sa cunoastem (de ce?), ne face sa dorim sa avem un scop, o directie clara si un raspuns acceptabil la intrebarile existentiale.

Ei bine, o data cu dezvoltarea fizica, apare si impactul tot mai mare asupra mediului. Omul isi distruge foarte, foarte rapid planeta pe care se afla. Daca printr-un miracol va depasi faza de dat cu petarde atomice pe crusta basicii pe care ne aflam, isi va extinde apucaturile pe alte planete. La un moment dat, aceasta dezvoltare stiintifica trebuie sa mearga mana in mana cu altceva. Cu o maturizare morala. Cu calitati care sa asigure un echilibru, o dezvoltare durabila.

Or astea vin din morala. Nu intru acum intr-o discutie despre sursa moralei - admit ca ea nu este neaparat religioasa. Dar sunt de parere ca morala crestina a fost in stare -desi aplicata limitat si imperfect - sa genereze o societate mai buna.

Ele schimba oamenii, sa stii! Stiu asta for sure, si am vazut-o de repetate ori. Din pacate problema nu se afla in ele, ci in oameni. Dar nu este o problema de vina aici. Pur si simplu consider ca suntem prea tineri, prea copii, ca sa le putem aplica.

Ne place in general sa vorbim despre ele, sau sa le contestam. Cu aplicarea, mai putin...

Trimis de: IoanV pe 12 Apr 2005, 08:08 PM

Trimis de: IoanV pe 23 May 2005, 11:08 PM

Raspuns pt. Thunder (la o disutie pe Monoteism si politeism... ), pe un topic mai potrivit. Subiectul este despre dusmani si ce motive am avea sa-l alegem pe Iisus, inaintea altor invataturi.