Versiunea pentru tiparit a acestui topic

Trimis de: Mihai pe 3 Mar 2003, 10:34 PM

Mentionez inca de la inceput ca indragesc animalele, desi nu am un animal de casa.
In viata de zi cu zi ma intalnesc cu multi indivizi care au o pasiune debordanta pentru animale, le cumpara mancare de sute de mii; asta in timp ce in orfelinate zac sute de copii care abia daca primesc o felie de parizer la cina. Si vin aici cu intrebarea: Merita un caine mai multa dragoste decat un om?
Multora dintre dumneavoastra vi se va parea o intrebarea fara sens, insa imi si demonstrez nedumerirea (o nedumerire de fatada - pentru ca in mintea mea este totusi conturat clar raspunsul): intreband o persoana de ce nu face efortul sa ii cumpere unui orfan o ciocolata, aceasta mi-a replicat: 'Ciocolata? Mai bine dau 500 de mii pentru mancare pentru cainele meu decat sa cumpar o bucata de ciocolata unui pui de tigan'. Si, culmea, persoana in cauza nu parea sa fie nici excetrica, nici rasista...

Trimis de: ypsilonalpha pe 4 Mar 2003, 10:03 AM

Hm, intrebarea e prea generala si raspunsul, in general, este ca, bineinteles, un om merita mai multa dragoste decit un ciine. Dar dupa aia vin eu si te intreb: despre care ciine si despre care om vorbim? Ia hai sa particularizam cu doua cazuri:
1. Ciinele-lup care salveaza un copil de la inec merita mai multa dragoste decit un renumit criminal in serie?
2. Ciinele turbat care a muscat zece persoane merita mai multa dragoste decit filantropul care ajuta dezinteresat un azil de batrini?
In plus daca unui ciine ii dai de mincare, ai 99% sanse sa-ti fie credincios pina la moarte. Daca faci acelasi lucru cu un om, ai sanse fifty-fifty, ba eventual ii stirnesti si invidia.
"The difference between a man and a dog is that if you feed a dog, he will not bite you" - Mark Twain
Pesemne stia el ceva ...

Trimis de: Mihai pe 4 Mar 2003, 01:35 PM

'Din bucata mea de paine/ Am hranit un om si-un caine/ Cainele ma recunoaste/ Omul nu ma mai cunoaste...'

Dar nu asta e ideea...intrebarea se referea la cazul prezentat, nu la extremitati. Poate fi invinovatit un om care isi iubeste mai mult cainele (care nu e turbat ), facandu-i toate poftele, si refuza in acelasi timp sa ii dea o bucata de paine unui necunoscut?
Iubirea pentru om are limite? Dar cea pentru un animal? (ma refer la iubire sufleteasca)

Trimis de: SYD pe 8 Mar 2003, 02:13 PM

Omul si Animalele.
Omul este o fiinta, la fel ca animalele. Intre om si animal trebuie sa existe o anumita legatura, care sa-i apropie. Animalele de companie aduc fericire si afectiune in viata omului, iar omul trebuie sa daruiasca si el o parte din viata si rabdarea lui, animalului iubit.
Pentru ca traim in aceeasi lume cu ele !!

Trimis de: SORIN pe 10 Mar 2003, 12:37 PM

De cand ma stiu, am fost inconjurat nu numai de oameni ci si de animale.

Nu am vazut caine sa insele, sa fure, sa omoara, sa minta......dar oameni da.

Cainele intotdeauna te asteapta bucuros si dand din coada ( indiferent daca esti bogat, frumos, reusit sau reusit ) iar oamenii in general te primesc dupa cum ai poarta interesul.......

Cu adevarat cel mai bun prieten al omului !!! Pacat ca nu stiu sa vorbeasca.

Cunosc multi oameni mai rai decat cainii asa ca de multe ori as trage un sut in dosul unui om si nu in caine.

Trist, dar asta e.

Sorin.

Trimis de: SORIN pe 10 Mar 2003, 12:42 PM

Merita Mihai merita!

Nu am vazut caini mai omenosi decat oamenii, dar am vazut oameni mai rai decat cainii.

Sorin.

Trimis de: Ulysses.Odyossus pe 11 Mar 2003, 11:15 AM

Din cate imi amintesc, cu pisicile mele m-am inteles cu mult mai bine decat cu marea majoritate a oamenilor. Si chestiile cu donatii, etc. sunt fie ipocrizii, fie cai de a ocoli fiscalitatea, fie complexe de inferioritate.

Cum adica sa iubesc un oarecare copil mai mult decat pe motanul meu?!

Trimis de: Mihai pe 11 Mar 2003, 11:23 AM

E off-topic, dar pisicile mi se pare cele mai perverse animale...Prefer un catelus...

Trimis de: Ulysses.Odyossus pe 11 Mar 2003, 11:31 AM

off-topic: dar sunt atat de gratioase si de independente ...

Trimis de: Figaro pe 13 Mar 2003, 03:34 PM

Eu am un motan. Castrat , alb cu pete negre. O frumusete!

Trimis de: bdl pe 15 Mar 2003, 03:48 PM

La animale e mai simplu.Daca ai grija de ele nu vei avea deceptii.Cu oamenii e mai complicat.Dar atunci cind pot ajut un om.
Un exemplu,poate nu cel mai concludent.Cind eram in tara,aveam o simpatie deosebita pt doi cersetori.Unul nu avea ambele picioare,celalalt doar unul asa ca se deplasa sarind intr-un picior.Intotdeauna in ziua de leafa le dadeam ceva.Pe primul l-am taiat de pe listade craciun in momentul in care-l-am vazut la birt beat mort.Celalat statea in general intr-o statie de autobuz unde sint multe chioscuri.L-am vazut de multe ori ajutindu-le pe fetele alea la caratul marfii.Categoric ca nu facea mare brinza da intentia conteaza.Am continuat sa-i dau bani chiar si dupa ce ciinele lui m-a muscat.Culmea e ca si ciinele avea un picior lipsa.Cred ca nu era turbat.
Eu atit am avut de spus....grrrr....hauuuu-hauuuuuuuuuu

Trimis de: Cain pe 18 Mar 2003, 03:04 PM

E ciudat, aceeasi intrebare mi-am pus-o si eu, vazind cita beregata au facut romanii si organizatiile internationale de protectie a animalelor atunci cand basescu a vrut sa omoare maidanezii. Adica, domle, chiar nu avem CUI sa dam banii aia care-i dam pe adapost, castrare, mincare, samd? Cind la tv vedem aproape zilnic orfelinate in Romania, si bosimani lihniti de foame, si indieni batuti de soarta, analfabeti, prea inexistenti ca sa revendice ceva...
Bineinteles, raspunsul este ca omul merita mai mult decit animalul (pe care, de altfel, il si extermina). Dar, in cazul particular, in care animalul este o fiinta draga omului, bineinteles ca omul acela va da intaietate animalului.

PS. Si totusi, ma gindesc ca sint prea multi oameni, prea indiferenti la ceea ce se intimpla cu mediul inconjurator, calea cea mai sigura spre un dezastru total. Parca as da intaietate unor animale, sint mai.. non-distructive, ca sa zic asa...

Trimis de: Afrodita pe 24 Mar 2003, 03:32 PM

Cele mai multe suferinte le-am avut de pe urma oamenilor.De pe urma animalelor am suferit foarte putin , in sensul ca mai mult de-o zgarietura sau o privire urata nu am primit de la ele.Am avut si caini si o caruta de pisici.Dar am avut si prieteni.Prietenii m-au tradat.Pisicile si cainii nu!
Insa defectul meu major e ca iubesc si oamenii si animalele.Daca am un banut in plus i-l dau unui cersetor pe strada, nu ma intereseaza ca-l merita sau nu, eu i-l dau.Daca pot ajuta oamenii in vre-un fel ii ajut.
Insa ce spui Mihai de treaba asta?: o prietena de-a mea, care sper ca va veni aici, sta in belgia. A cumparat hainute si mancare si a venit intr-un oras aici la noi(nu mai stiu orasul) si a mers din orfelinat in orfelinat ca sa le dea.Nimeni nu a vrut sa primeasca.Toate conducerile au cerut bani!.Ei atunci ce sa mai zici de ajutat? Daca va da domnul sa am vreodata bani de dat pt un orfelinat sau azil de batran ma duc si-i dau.Dar iau conducerea cu mine la cumparaturi sa vad eu ca ar sa cumpere ce trebuie la nenorocitii aia de soarta.
Si daca as putea as ajuta si animalele strazii si oamenii strazii in egala masura.Insa , asa cum a zis cineva mai sus: ce te faci daca omul pe care vrei sa-l ajuti nu te lasa? Adica eu ii dau bani de paine si el ii bea.Sau vreau sa-i dau o haina si n-o primeste.Sau ii gasesc un servici si nu se duce.De astea nu s-a auzit? Ca eu am auzit mai multe cazuri si la radio si la tv si chiar la unele cunostinte...
Ei bine, animalele nu sunt asa...Si banuiesc ca de aia omul prefera un animal pe langa el decat un seaman care nu stii cand te va injunghia pe la spate(chiar si metaforic vorbind)...Parerea mea...

Trimis de: Mihai pe 24 Mar 2003, 03:49 PM

Trimis de: Afrodita pe 24 Mar 2003, 08:19 PM

Chiar ca No Comment la asemenea faze...Pur si simplu ma scarbesc chestiile astea..Si multora le cam taie elanul spre fapte bune...

Trimis de: FM! pe 27 Mar 2003, 09:26 PM

Nu am intalnit pana acum (si nu sunt singurul) animale care sa te minta. Ne consideram superiori animalelor dar asta nu da dreptul nimanui sa se poarte cu ele ca si cum ar fi niste gunoaie... sau paraziti...
Parerea mea e ca tocmai oamenii incep sa devina adevarati paraziti ....

Trimis de: Afrodita pe 1 Apr 2003, 02:29 AM

Te sustin in aceasta parere..Deh!Animalele de multe ori se asteapta sa le iubesti si sa le fii devotat asa cum iti sunt si ele tie...Insa ce primesc in schimb?? Ca sa nu mai zic cum ne comportam intre noi, oameni cu "oameni"...Asta e..Nu cred ca vom deveni mai buni, ci doar mai rai...

Trimis de: fani pe 18 Aug 2003, 03:25 PM

As da si la caini si la oameni, daca as fi bogata, dar numai la cei din caminele de batrani ca ma gandesc ca si eu o sa ajung ca ei si e bine sa sti ca ai o paine pe masa. Catelusa mea a fost cea mai buna prietena a mea. Chiar daca nu vorbea a stiut cand eram suparata, statea tot timpul langa mama cand i se facea rau si ii lingea mainile si se suia pe ea, si o lingea pe fata. Asa cum au spus multi, de la un catel nu o sa ai deceptii. Uite, ai mei s-au mutat de curand in Campina ( din Azuga ), asta dupa ce a murit catelusa si deja s-au imprietenit cu catelul scarii. I-au dat odata sa manance si acuma sta pe presul lor de la usa, il asteapta pe tata afara, se duce dupa ei peste tot. Bineinteles ca primeste in continuare de mancare. In schimb au platit ai mei un om, in avans, ca sa le faca ceva prin casa. I-au dat banii ca le-a fost mila de el si au zis ca sa aiba sa cumpere ceva pentru copil. Si asa cum l-ati vazut voi, asa l-au vazut si ai mei la treaba.Deci iata cum omul a luat banii si dus a fost si iata cum catelul a luat mancarea si acuma sta pe presul de la usa...!!!!
Cat despre bani sau ciocolata pentru copiii de pe strada, cred ca asta intra la alt topic. E legat de faptul ca acesti sarmani copii provin din familii dezbinate, din familii in care copiii se fac pe banda ca asa gandesc parintii ( alt topic : religie) si tot asa. Din pacate acesti copii trebuie sa platesca pentru gandirea parintilor. Cateodata mie mila de ei, ca nu au nici o vina, si stau si ma gandesc la acei parinti si ma intreb cum poti sa aduci un copil pe lume daca nu ai ce sa-i pui pe masa??!!! Dar, ca sa nu ies din subiect am sa inchei.

Trimis de: medit pe 18 Aug 2003, 08:24 PM

Trimis de: Mistinguett pe 19 Aug 2003, 12:43 AM

Desi inteleg foarte bine ideea ca un animal iti e ca si un copil, eu inclin sa iau o ciocolata unui orfan - iar eu si pisicile ne descurcam cu ce avem, le-as da lor din mancarea mea si stiu ca n-ar muri de foame. Oamenii da, sunt rai, si nu dau niciodata cuiva care e tanar si aparent sanatos si care eu consider ca ar putea sa castige o paine singur. Dar copiii sunt total nevinovati si daca pot sa le iau o ciocolata de care parintii lor iresponsabili ii lipsesc, o fac cu draga inima si cu regret in suflet ca nu pot face mai mult pentru copilul ala.

Aveam o prietena, fosta colega de generala, care avea un catel si o pisica. Pe vremurile cand aveai nevoie de relatii sa cumperi sunca de Praga sau cabanos, ea cumpara delicatese de genul asta pentru animalele ei, dar nu ar fi facut-o pentru nimeni altcineva. (Nici nu i-am cerut vreodata sa-si foloseasca relatiile pentru mine, dar nici ea nu s-a oferit.) Ce m-a uimit cel mai tare era ca nimeni in casa (parintii ei adica) nu avea voie sa se atinga de mezelurile "copiilor". Eu gasesc asta de un extremism absurd. Si in rest nu mai comentez - dar eu nu pot fi asa.

Trimis de: SORIN pe 22 Aug 2003, 12:35 PM

Asa e

De multe ori , animalele sant mai bune decat oamenii.

Personal nu am 'dat' niciodata intru-n animal, cea ce nu pot spune si despre oameni.

Sorin.

Trimis de: sorin666 pe 3 Sep 2003, 09:57 AM

Trimis de: Lilith pe 3 Sep 2003, 02:50 PM

De acord !!!! Oamenii care nu iubesc animalele nu pot iubi oamenii ! Daca nu iubesti un animal ,care e atat de usor de iubit , care se lasa singur sa-l iubesti , ti-o cere , cum poti iubi oamenii care sunt prin natura lor atat de dificili ?

Trimis de: DaC pe 4 Sep 2003, 10:23 PM

Trimis de: andreeei pe 12 Sep 2003, 11:11 PM

nu stiu ce sa zic... mai nou am vazut ca multi copii (de ex la stopurile de la unirea stau cu pui de caini vagabonzi si cersesc.pentru sensibilizare!!!!! si l-am intrebat pe unul ce-i da sa manance si mi-a rasppuns : lapte. ma indoiesc ca acel pui de tigan(nbu sunt rasist, dar cu totii stim ca tiganii isi trimit puradeii sa cerseasca in multe cazuri.) nu am nimic cu nei.,.. mai sunt si tigani cinstiti..dar ii numeri pe degete la mie. .... eu vreau sa-mi iau un caine si sincer o sa-i iau de mancare de "sute de mii" .. nu o sa-i iau cea mai scumpa mancare. nu-mi sta in fire sa fiu snob.
am fost cu colegii mei de facultate la o casa de copii de la capatul lui 331. si le-am dus jucarii(am strans din facultate fiecare ce a putut). si dulciuri. eu personal am incercat sa dau cat mai multe copiilor. le-am dus destul demulte si au mai ramas si sucuri si jucarii dar au mai ramasa si le-am dus intr-o camera..iar cei de acolo ne-au promis ca le vor imparti copiiilor in zilele urmatoare... am plecat trist... pentru ca am fost constient ca erau mari sanse sa nu ajunga..la micuti!!! asta e.. in tara noastra te mananca si ciorile...
dar imi iau caine..a fost visul me u de mic.. si o sa mi-l implinesc... si o sa-l iubesc ca pe copilul meu...

Trimis de: Mihai pe 12 Sep 2003, 11:33 PM

Bine ai venit la Han, andreeei!

Trimis de: mimi pe 13 Sep 2003, 05:42 PM

-...eram odata in parcul unde ma ducem cu cainele meu ,chack(boxer) si am intalnit un domn mai in varsta care taia cu un briceag, iarba(nu stiu exact daca taia iarba sau ce taia el acolo)...oricum..cainele , cand l-a vazut aplecat asa ..a inceput sa latre la el(recunosc ca latra cam la orice i se pare ciudat) ..atunci domnul respectiv se intoarce la mine..-aa trebuie sa mentionez ca, cainele era legat in lesa si eram si la ..cam 5 metri departare de domn-..si imi zice ..dar foarte nervos si, si gesticuland cu cutitasul in aer spre mine..ceva de genul:"tine-l ca bag asta(cutatasul) in el"..
-...sau cand avea chack cam 7 luni si tiganul acela a inceput sa-i dea cu picioarele in cap(am mai povestit de asta mi se pare...)
-..sau alta data..eram intr-o curte cu ciobanescul german(carlos) si, in curtea vecinului, a vazut o pisica si a inceput sa latre la ea..a iesit vecinul vecinului ...deci erau doua garduri pe care cainele trebuia sa le sara ca sa ajunga la vecinul respectiv...si imi zice..ceva de genul:"daca ajunge la mine il lovesc cu grebla si ti-l omor"...pe carlos..care este de o bunatate incredibila cu persoanele si are o foarte mare incredere in oameni..am incercat sa-i explic ca latra la pisica..dar..vorbeam in van..
-..si exemple de genul asta am foarte multe de dat...si cred ca toti,cei care au un caine ..stiu despre ce vorbesc...ee si uite ca la persoanele acestea ma gandesc eu..cum isi cresc ei copiii,ce gandesc cand actioneaza asa,...eu ,ca iubitoare de animale(ca sa nu mai zic si detinatoare de doi caini -ptr. moment )nu cer ca toate persoanele sa le iubeasca...dar cer respect..cer prea mult?cum noi,cei care iubim animalele,ii intelegem si ii respectam ,pe cei care nu le iubesc..ar trebui ca ei sa ne rasplateasca ,respectand animalele..cred ca din scoala ar trebui sa se faca ,macar cateva ore ,in care sa se vorbeasca despre animale...asa ..toti ar incepe sa le cunoasca si sa le inteleaga mai bine...si asa ..si sa le respecte mai mult...sperante..sperante..

Trimis de: Diana-Maria pe 18 Sep 2003, 05:48 AM

...Iubesc ciinii...iubesc si oamenii...de ce am pus ciinii pe primul plan?
S-a mai spus: nu mint, nu inseala, nu dezamagesc,nu fac rau intentionat si fara motiv...lucruri care nu se pot spune si despre oameni...

Sorine,

Trimis de: Sagitarius pe 18 Sep 2003, 08:05 AM

Se merita Mihai sa stii!

Trimis de: sorin666 pe 18 Sep 2003, 10:03 AM

Extremistii de toate culorile sint periculosi, nu numai "politicii" ci si aparatorii extrmisti ai cauzei animale
Personal prefer sa cumpar o ciocolata unui copil si sa dau resturile de la masa cainelui, si nu invers

Trimis de: oaspetele pe 19 Sep 2003, 11:03 AM

Trimis de: Mi_ pe 19 Sep 2003, 12:42 PM

Trimis de: mimi pe 19 Sep 2003, 01:31 PM

si avea mare dreptate acel filozof..hahaha...bine zis...

Trimis de: Chase pe 23 Sep 2003, 09:07 PM

Este primul mesaj pe care vi-l trimit. Cainii...Nu-mi amintesc sa fi trait o singura zi din viata mea (am 26 de ani), fara sa ma fi bucurat de dragostea unui caine. Este un subiect mult prea amplu, va pot vorbi o viata intreaga despre caini. Privirea care ti-o intoarce cand le dai un colt de paine, sau cand te intorci acasa dupa o zi grea...sau cand a dat masina peste el, dar din fericire nu l-a omorat, insa l-a lasat schilod, iar tu il iei in brate si-l duci la un veterinar...Ei bine, privirea unui caine care vrea sa-ti multumeasca pentru ca existi, nu se poate compara cu nimic, nu se poate reda in cuvinte. Si cred ca nu exista oameni care sa nu-i iubeasca, ci oameni care nu-i cunosc, care nu au timp sa-i priveasca in ochi. Pentru ca suntem ata de grabiti...Si din pacate ignoram atata dragoste!

Trimis de: Mistinguett pe 23 Sep 2003, 09:29 PM

OFF TOPIC: Bine-ai venit la Han, Chase!

Trimis de: Mihai pe 23 Sep 2003, 09:30 PM

Bine ai venit la Han, chase!

Trimis de: Scarlet pe 24 Sep 2003, 02:43 PM

La intrebarea pe care ati lansat-o Dvs., nu pot decat sa raspund cu DA, mare si raspicat... se poate iubi un animal, in speta, un caine mai mult decat un om....!!!

Locuiesc la casa, am o curte mare, si pentru acest fapt, am crescut cu un caine dog german superb, care acum 2 ani a decedat, subit..... ce s-a intamplat ??? va vine sa credeti ??? un vecin l-a otravit, asa, fara nici o explicatie, Ah ! da, a avut una , care ce-i drept, este puerila si prosteasca: "Latra prea mult !!" evident, ca acela nu era un OM, nu-i asa ???

Acum cateva luni, pe 1.02. 2003, am mers la o fundatie si am ales un caine, metis Labrador, dar de fapt el m-a ales... caci nu ma puteam hotari asupra unuia... erau atat de dragutzei, incat imi venea sa iau cat mai multi, 3-4, dar acesta a venit langa mine si n-a mai plecat!!!.... Ba da, am plecat eu cu el intr-un cosulet, avea 3 luni....

Acum este mascota familiei, are culoarea crem,dar urechile si boticul sunt negre..... este superb! il vaccinam periodic, il iubim la fel ca si pe un membru al familiei.... cand plec la serviciu, ramane la poarta si plange!!!... cand ma intorc, ma asteapta, ca un caine credincios care stiu ca nu m-ar trada niciodata !!! pe cand despre oameni..... NO COMMENT !!!

Scarlet

Trimis de: SORIN pe 24 Sep 2003, 03:08 PM

Trimis de: Scarlet pe 24 Sep 2003, 03:21 PM

Ai dreptate... cine indrazneste, castiga ! apropos de citatul tau...!

.... s-a ales cu o mica "mustrare"..... !!! din partea tuturor vecinilor care aveau caine sau pisica..... !

Vei rade, acum are si el un caine, dar pe care nu indrazneste sa-l arate, nici macar nu-l plimba.... de frica probabil, dar stii cum e, "cel intelept cedeaza", sau "fiecare pasare pe limba ei piere !!!"

Nu-si doreste decat sa mearga linistit pe strada, caci nu e la prima "actiune" de acest fel....!!!

Vedem.... intr-un final... ce se va mai intampla!

Trimis de: SORIN pe 24 Sep 2003, 10:29 PM

Trimis de: Chase pe 25 Sep 2003, 10:19 PM

Parerea mea, repet, doar a mea, este ca fiecare dintre noi primeste dupa cum merita...Viata m-a invatat sa nu mai urasc oamenii, pentru ca sunt capabila de atata rautate vis-a-vis de cei "rai", incat nu-mi vine mie insami sa cred...As vrea sa-i pot condamna pe toti cei care nu iubesc animalele, mai ales cainii, dar nu o fac, si imi place sa cred ca nu au reusit sa le cunoasca, ca sunt prea orgoliosi, sau prea intelectuali pentru a imparti farfuria si patul cu un caine. Stiti ce cred eu ca e foarte grav? Faptul ca oamenii cu pretentii, si aici ma refer la intelectuali, la oamenii care au facut o facultate, la oamenii care au vazut jumatate de glob...acestia au acasa un caine! Iar gospodina care s-a mutat odata cu exodul rural la oras, cum naiba sa creasca ea un caine?! Pai cat s-a chinuit sa ajunga la bloc...sa aiba apa curenta si canalizare...Si centrala, mai nou! Oamenii astia parveniti, sau cei dezradacinati din mediul lor, sunt cei mai periculosi! Parerea mea...

Trimis de: Dara pe 25 Sep 2003, 11:39 PM

Eu am o catelusa care nu este de rasa pura, e mica si isterica, latra incontinuu, ma calca in picioare de cate ori merg la munte cu ea in masina...si totusi o iubesc si mi-e dor de ea daca lipsesc mai mult de o zi de acasa. Acum, daca eu as fi isterica si as urla si as zgaria lumea, credeti ca i-ar fi cuiva atat de dor de mine? Eu nu. Un animalut care zgarie este ceva neobisnuit, pentru ca ei sunt de regula pasnici, si, oricum, tot timpul zicem ca nu isi dau seama cand fac rau cuiva. Pe cand un om nu are nici o scuza daca reactioneaza gresit fata de cineva apropiat, este imediat criticat si i se va reprosa multa vreme ceea ce a facut. Este adevarat ca un animal va fi intotdeauna alaturi de tine daca ii arati macar putina afectiune, dar un prieten adevarat face mai mult de atat. Cu alte cuvinte, iubiti si oamenii si animalele, pentru ca fiecare ofera altceva.

Si eu a trebuit sa renunt la un caine, la care tineam enorm de mult, pentru ca a speriat-o pe fata unui vecin (care, de altfel, si-a cautat-o cu lumanarea, si nici macar nu a avut motive de cearta, ca nu a muscat-o). L-am dat unor prieteni de familie, si am aflat abia dupa multi ani ca a murit. Nu stiu exact de ce, dar am ramas si acum cu ideea ca poate ca ar fi trait si acum daca ramanea cu mine...

Trimis de: Iarina pe 29 Sep 2003, 01:45 PM

Iubesc animalele, nu mi-am permis sa am, din cauza spatiului, decat o pereche de papagali. Insa am constatat si eu cu oarecare indignare ca sunt oameni care exagereaza in ceea ce priveste dragostea pentru animale, sunt unii care au nu stiu cate feluri de imbracaminte pentru caini, ii duc saptamanal la coafor etc, in timp, intr-adevar mii de copii mor de foame. Eu zic sa nu se depaseasca masura. Fiindca sunt copii care ar da orice sa manance ce mananca unii caini. Si ce il intereseaza pe un caine daca are lant de aur la gat sau doar un fake?? In schimb, un copil ar trebui sa aiba macar ce sa manance in fiecare zi, asta cred eu.

Trimis de: oaspetele pe 30 Sep 2003, 06:48 AM

iarina, copii sa fie hraniti de cei care i-au conceput.
io unu o sa-mi hranesc cainele cum pot mai bine, fiindca mi-am asumat niste respomsabilitati atunci cand l-am cumparat.
cat despre copii institutionalizati, statul trebuie sa le poarte de grija din banii pe care ii dau si eu sub forma de impozite.
cinic, dar adevarat.

Trimis de: sorin666 pe 1 Oct 2003, 01:43 PM

Nu ai dreptate, copii nu au nici o vina ca au fost conceputi fara dragoste si fara un camin
Asa cum am mai spus, nu am animal (acum) desi imi plac, am o minuscula gradinita in fata casei, dar am si copii mici si consider ca nu e momentul. Dar chair atunci cind ne vom hotari sa luam un catel, va minca resturi de la masa noastra (in practica probabil mai multa carne decit in porcariile alea de crochete facute din toate resturile posibile si imaginabile, oase, piele, zgirciuri)...si nu alimente "speciale" (ma rog, eu le-asi numi "pacaleste-naiv")
Si asta pentru simplul motiv ca sint animale, si vor fi tratate de noi ca animale si nu imbracate in haine ridicole...
Si asta nu ca nu asi avea mijloace sa-i tin in regim "modern" (ma rog, regimul impus de reclame...) ci din principiu...
Iar daca doresc sa dau ceva unui copil sarac, o voi face fara sa o spun nimanui, dar in asa fel incit sa profite el si nu eventualul mafoit care-l pune la cersit (adica direct in mina si sub forma direct consumabila)

Trimis de: oaspetele pe 1 Oct 2003, 10:13 PM

Trimis de: sorin666 pe 2 Oct 2003, 06:13 AM

Scuze, m-am exprimat gresit, in timp ce scriam ma gindeam ca daca lasi statul sa se ocupe de copii, vei ingrasa niste directori/ingrijitori/educatori hoti, iar copiii... vor cunoaste adevarata viata de caine...

Trimis de: mimi pe 2 Oct 2003, 01:08 PM

sunt persoane care aleg sa dea bani la asociatii de protectie a copiilor,sau altii care da bani la asociatii de protectie a animalelor...sau in amandoua partile...nu cred ca se pot judeca , aceste pesoane,de ce nu da bani intr-o parte si da in cealalta...fiecare face ce vrea cu banii lui , atat timp cat nu face rau nimanui...si face un bine..
in ceea ce priveste cei care au caini si le da sa manance salam de sibiu...sau nu stiu ce ati zis voi pe aici...o fac doar.."de ochii lumii" si nu ptr. animalul respectiv...salamul nu este recomandat nici ptr. pisici nici ptr. caini...daca ,ii da in schimb o halca de carne de vita...norocos cainele...
resturile de la masa....depinde ce caine iti iei..daca iti cumperi unu de talie mare ,acele "resturi" nu-i ajung...nu stiu nici ce intelegi tu prin resturi..dar oricum ,daca vrei sa aiba o viata lunga si sanatoasa...trebuie sa ii asiguri vitaminele,proteinele,etc..necesare pe zi...ce faci daca, sa zicem mananci..pui cu cartofi prajiti?ii dai oasele de la pui si cartofii ramasi?

Trimis de: SORIN pe 2 Oct 2003, 01:34 PM

Trimis de: sorin666 pe 2 Oct 2003, 01:56 PM

Trimis de: oaspetele pe 2 Oct 2003, 02:42 PM

nu o sa intru in amanunte vizavi de modul de hranire a animalelor.
dar vreau sa te asigur ca tu, hranindu-ti animalul cu resturi de la masa, nu vei putea sa-i asiguri niciodata necesarul de vitamine, minerale, carbohidrati, proteine etc.
pentru ca pur si simplu nevoile unui caine, de exemplu, sunt diferite de cele umane.


cat despre faza cu statul si ocrotirea copiilor, e mult de discutata si nu suntem pe topicul potrivit.

Trimis de: Chase pe 3 Oct 2003, 01:01 AM

Citeam mai sus despre copii, cum ca nu sunt ei vinovati...Normal ca nu poarta nici o vina, vina este a parintilor inconstienti care ii aduc pe lume pentru a fi nefericiti. Nu-i pot intelege pe cei care traiesc intr-o garsoniera de nefamilisti, cu cate 5 copii, n-au servici, n-au bani pentru haine, rechizite, asociatie etc. Si aici ma intreb, mai bine zis, va intreb: cine i-a pus sa faca 5 copii?! Si o scuza de genul..."cati da D-zeu!" este un semn de inapoiere. Cand stii ca n-ai ce manca, n-ai ce-i da unuia singur, ei mai fac inca trei, patru...in fiecare an cate unul. Repet, copiii nu au nici o vina, dar in schimb este cineva responsabil si constient pentru viata care a adus-o pe lume. Si aici vin cu paralela cu cainii...Ei nu au nici o vina ca vin pe lume... traiesc doua luni si mor striviti sub roata unui camion. Pentru ei nu raspunde nimeni, numai legea naturii si D-zeu. Caci el hotaraste cine se naste om si cine caine. Omul este dotat cu ratiune,se spune ca asta e singura diferenta care-l deosebeste de un animal...Judeca si hotaraste. Cainele nu are nici o vina ca s-a nascut! Faceti o contestatie la legea naturii...

Trimis de: sorin666 pe 3 Oct 2003, 06:33 AM

Trimis de: oaspetele pe 3 Oct 2003, 06:45 AM

consider ca sunt o persoana departe de "titlul" de snobism.
dar pretind ca stiu mai multe despre tine vizavi de animale si hrana lor.
de ce ?
fiindca am vazut diferenta.

cat despre hrana din conserve, nu stiu unde am specificat eu ca ma refer la ea.
e vorba doar de hrana uscata. atat.

chestia cu necesarul animalelor, diferit de cel al oamenilor, e purul adevar.
negand acest lucru, nu faci decat sa cazi in desuetitudine.

Trimis de: Diana-Maria pe 8 Oct 2003, 11:51 AM

Am intilnit o familie care avea un doberman...oamenii erau foarte saraci, de-abia se puteau intretine si hrani pe ei, daramite un ciine ca cel din rasa mai sus amintita, care are nevoie de destula mincare...si mi-a fost mila si de oameni, si de bietul ciine...

Trimis de: dificilaold pe 8 Oct 2003, 01:25 PM

Eu am o intreaga menajerie.Un pitbull,o mita,pesti si doi papagali.Ca asa s-a nimerit sa fie.Cainele e preferatul familiei,e membru al familiei de fapt.Mananca mancare solida pentru caini ca ce altceva,plus tot ce "cerseste"de la toata lumea si e superb.Si nu sintem d-intr-aceia care-si permit de toate,dar pentru ei se gaseste intotdeauna cate ceva.Cu putin timp in urma prin parc zbura ratacit un papagal scapat de pe undeva.Cateva zile in sir tatal meu l-a urmarit pana la prins.(asta e al 2-lea)si acum convietuieste in armonie cu primul.(dupa lupte crincene).
am scris azi la postul acesta pentru ca cineva mi-a spus o poveste foarte trista despre un caine de strada ucis de oameni.Un caine numit Puricosu",care nu mai e decat in amintirea Dianei si pentru care nu sint cuvinte sa-i aline durerea.

Trimis de: unreal pe 13 Oct 2003, 04:31 PM

Nu sunt de acord cu faptul ca trebuie sa iubim mai mult animalele decit oamenii. Stateam si citeam postarile voastre si ma ingrozeam de cit egoism degaja. "Oamenii m-au ranit pe mine", "m-au dezamagit", "mi-au inselat increderea ", "prietenii m-au tradat" etc. Oameni buni treziti-va . Preferati animalele? Va dati seama ce spuneti? Nu pot sa cred ca niste persoane pe care eu spun ca le cunosc destul de bine dupa postarile care le-au facut pot spune asa ceva. Nu va pasa de copiii abandonati? De batrinii ramasi singuri si neputinciosi? Aveti grija la fiecare ne vine rindul. Nu va pasa de oameni sa nu asteptati intelegere sau mila sau compasiune din partea lor. Acum inca sunteti destul de tineri nu aveti nevoie de ajutor si va descurcati f. bine singuri. Dar daca pe munte iti rupi piciorul si salvamontistul spune ..ehh nu-mi pasa de oameni eu iubesc mai mult animalele ma duc acasa ca iepurasul meu se simtea cam rau dimineatza si decit sa umblu pe coclauri dupa ala(care poate fi un ticalos un jegos , un hot , un criminal si la sfirsit nici nu-mi multumeste) ma duc acasa la animalutul meu.
Ei? cum v-ar pica ? As vrea sa cugetati mai atent la ceea ce spuneti si abia pe urma sa postati . Toti suntem dezamagiti si inselati si.. dar totusi suntem oameni. (Pp ca majoritatea nu aveti copii pentru ca altfel nu pot intelege ..si de altfel ce conteaza si copilul dezamageste si minte si.. ). Oricum la cum atzi postat pe marginea acestui subiect eu personal sunt total dezamagit.

Trimis de: oaspetele pe 14 Oct 2003, 06:28 AM

Trimis de: Diana-Maria pe 15 Oct 2003, 11:43 PM

Parerea mea: CINE NU POATE IUBI ANIMALELE, NU POATE IUBI PE DE-A-NTREGUL NICI OAMENII... Atit am mai avut de spus.

Trimis de: SORIN pe 16 Oct 2003, 06:15 PM

Trimis de: Tomy pe 6 Feb 2004, 03:12 PM

Eu va spun sincer iubesc mai mult animalele decat oamenii pentru ca oamenii m-au deceptionat iar animalele nu.Acasa nu am decat un motan daram grija de toate animalele de pe langa bloc si daca ati sti cum ma primesc cand ma vad si cum se bucura mi-ati da dreptate,cat despre oameni o sa va spun numai o intamplare din multe altele care m-au facut sa cred in ceea ce simt eu pentru aceste animale necajite de soarta.In bloc aveam o pensionara care ma duceam mai mereu si o ingrijeam din cand in cand primea mancare si bani de la mine si sa stiti ca-mi facea placere sa o ajut stiind ca nu are de nici unele pana cand am auzit ca respectiva ma barfea la tot blocul si de atunci nu am m-ai ajutato.Eu zic ca fiecare cu parerea lui eu v-am spuso pe a mea.

Trimis de: SORIN pe 6 Feb 2004, 04:02 PM

Ai dreptate Tomy...vezi tu diferenta intre oameni si animale?? Daca erai caine tot ai fi continuat s-o ajuti pe baba.

Sper sa nu intelegi gresit mesajul


Sorin.

Trimis de: bubu pe 6 Feb 2004, 04:15 PM

Trimis de: Tink pe 9 Feb 2004, 05:37 PM

Eu iubesc si oamenii si animalele.
Dar nu suport oamenii care urasc animalele. Am vrut o data sa dau de mancare unui motan pe care l-am auzit miorlaind in fata blocului, am pus mancare, m-am indepartat putin pentru ca el sa aiba incredere si sa manance iar in momentul in care s-a apropiat de hrana, cineva de la etaj a aruncat cu apa in motan. Inutil sa va mai spun ca mi-a stricat ziua. In alta zi conduceam pe stradute la mine in Drumul Taberei si am vazut o baba care isi batea cu lantul catelusa care mergea prea incet. Am oprit cu scrasnet de roti, i-am spus ca sunt de la Protectia Animalelor si ca daca o mai vad ca face asa ceva ii dau amenda. Bineinteles ca nu lucrez la protectia animalelor, nici nu stiu daca exista organizatia asta in Romania. Oamenii se pot apara. Animalele din pacate, nu.

Trimis de: Diana-Maria pe 16 Feb 2004, 04:03 AM

Tink, ne asemanam.
Intrebarea mea este insa: de unde vine aceasta ura, acest sadism , aceasta lipsa de bun-simt pentru un suflet necuvintator?!
Eu nu reusesc sa gasec raspunsul.Poate ma ajutati voi.

Trimis de: Ryan pe 17 Feb 2004, 11:37 PM

Ii iubesc deopotriva, si pe oameni si pe animale. Insa, daca la un moment dat, as fi obligata sa aleg intre a ajuta un animal si un copil as alege imediat sa ajut copilul. Imi este foarte mila de animale si mai ales de cele tratate rau, i-as baga la inchisoare macar pentru cateva luni pe aia care maltrateaza animalele, dar si mai mila imi e de copiii amarati.

Trimis de: fargakos pe 25 Feb 2004, 01:25 AM

Si eu subscriu la ce ziceti voi: imi plac foarte mult animalele dar n-as ezita sa pun pe primul loc omul. Cand ma gandesc la saracii copilasi care cersesc...De multe ori insa mi-e scarba cand vad ca vin parintii lor si le scot din buzunare tot ce-au strans in ora sau orele respective...Atunci mai bine le-as da ceva de mancare si nu bani.

Trimis de: contraste pe 21 Jun 2004, 12:35 PM

Si omul si animalele sunt fiinte. Diferenta este ca animalele si-au pastrat simturile si trairile in toata simplitatea lor primordiala, iar oamenii sunt ajunsi intr-un stadiu avansat de pervertire. De aceea balanta inclina in favoarea animalelor, care vin cu sufletul deschis si curat in fata ta, si ochii lor in ochii tai spun adevarul. Sunt de acord ca merita. Daca acel pui de tigan nu ar fi trimis la cersit de parintii care fac din asta o meseirear avea sanse egale cu animalul care nici macar nu graieste ci te priveste in ochi cu simplitate si adesea cu durere. (Pe care fie vorba, multi nu o iau in seama).

Trimis de: Serenity pe 21 Jun 2004, 10:11 PM

Sentimentele fata de oameni in opinia mea sunt mult mai complexe.. iubirea fata de animale e iubire, si atat. O iubire continua, fara suisuri si coborasuri, fara momente in care sa te indoiesti de faptul ca-ti iubesti catelul sau pisica. In cazul femeilor cred ca se face simtit si instinctul matern in fata unei fiinte atat de neajutorate . Iar un animal nu are nevoie de prea multe pentru a fi fericit, doar de iubirea stapanului. Sunt doua genuri de iubire total diferite, animalele nu te dezamagesc, nu te fac sa suferi.. pe cand oamenii da. Dar poate tocmai din cauza asta iubirea pentru oameni este mult mai puternica. Un om normal in cazul in care ar trebui sa aleaga intre a salva viata unui copil de pe strada si a salva viata animalului sau, ar alege copilul.. sau?
Off-Topic: Mie mi s-a intamplat o chestie ciudata.. De cand il am pe Aspirina au inceput sa-mi placa mult mai mult copiii, pe care pana acum nu prea ii agream in jurul meu. Iar acum chiar imi face placere sa stau de vorba cu ei, sa-i tachinez.. Oare animalul asta mi-a trezit instinctele materne?

Trimis de: Ahriman pe 21 Jun 2004, 10:39 PM

Cred ca o diferenta majora intre caini si oameni este ca primii se bucura sincer cand te vad, pe cand zambetul oamenilor poate ascunde multe lucruri necurate...
M-am referit la caini deoarece si pisicile sunt ca oamenii, oleaca parsive...

Trimis de: caa pe 22 Jun 2004, 08:49 AM

Dragă Serafim al Viselor ( ) pisicile nu sînt parşive ca oamenii. Pisicile sînt nişte firi independente (spre deosebire de cîini, săracii de ei...), ele au personalităţi foarte pronunţate, pe care şi le "apără" cu înverşunare. E, de altfel, o caracteristică a tuturor felinelor.

Animalele sînt, după părerea mea, nişte copii toată viaţa lor. Dacă noi iubim copiii, ar trebui să iubim şi animalele. Dacă noi facem eforturi să înţelegem comportamentul şi psihologia micuţilor noştri, ar trebui să facem acelaşi lucru şi cu animalele.

Să nu le considerăm aprioric proaste fiindcă nu au raţiune ca a noastră, că noi, cu raţiunea noastră, la o adică, nu prea facem mare brînză!

Trimis de: Ahriman pe 22 Jun 2004, 10:25 AM

Eu sunt proprietar de caine (mai bine spus, am fost, deoarece cainele face parte din familie cu drepturi depline) si am observat cum se comporta in privinta oamenilor care-i plac si relativ si la cei care nu-i plac. In schimb pisicile se dau pe langa oricine le pot da mancare sau un culcus.
Si nu vad unde m-am referit eu la copii sau la faptul ca animalele-s proaste...

Trimis de: Blakut pe 22 Jun 2004, 11:11 AM

Prefer sa am un porc decat un caine sau o pisica. E mai inteligent si mai dragut.

Trimis de: Ahriman pe 22 Jun 2004, 12:04 PM

Fiecare cu opinia lui...

Trimis de: Mara pe 22 Jun 2004, 04:16 PM

Cunosc diverse persoane extrem de atasate de animale (hranirea zilnica a unei haite de vreo 10 caini), dar care nu manifesta nici cea mai vaga compasiune atunci cand un om are nevoie reala de ajutor. Nu pot sa inteleg! Si eu iubesc animalele, dar, asa cum spunea si Ryan, intre a ajuta un catel sau un om, am sa aleg omul. Persoana despre care vorbeam, o fosta sefa, adunase in jurul firmei o gramada de catei fara stapan de care avea grija. Hrana. Zilnic. Evident, a pornit cu unul si usor-usor numarul a crescut. Pana la punctul in care ajunsesera periculosi, au muscat diverse persoane... Ei, am avut o problema grava si am mers la ea pentru un sfat. Nici macar nu m-a ascultat! Pentru ca nu-l vedea pe unul dintre catei in fata firmei!!! Abia dupa cateva minute bune am remarcat ca ea se uita pe geam si ca nici nu ma baga in seama... Asa ca m-am lasat pagubasa si am iesit din birou. Ce e de inteles aici?!

Trimis de: caa pe 22 Jun 2004, 04:17 PM

Ahriman, eu am încercat să fac o mică pledoarie pt. a înţelege comportamentul micuţelor "parşive" şi am băgat acolo ideea cu copiii ca să argumentez. Nici nu am plecat de la premisa că cineva (copiii, pisicile sau... altcineva) e prost, nu, Doamne-fereşte! Am încercat eu ceva dar se pare că tu eşti foarte sigur pe părerea ta, probabil că nici eu n-am găsit cuvintele prea potrivite (scuze!) şi... asta e!

Îmi pare bine că eşti proprietar de cîine. Eu aş putea zice că sînt eu proprietatea căţeluşei mele, atît mi-e de dragă. Unde mai pui că am şi 2 golani din ăia, ştii,... parşivi

Trimis de: contraste pe 25 Jun 2004, 11:28 AM

@mara
Eu am doua pisici, am zis eu ca toate pisicile.
Acum niste ani in urma, am facut o gripa cumplita de tip Beijing, asa se numea. Eram singura in casa. Ultima amintire a fost ca se scutura patul cu mine, iar eu eram in flacari intr-o mare de fierbinteala.
O alta imagine a fost cam asa : un vuiet, care in timp s-a conturat. Era un miorlait devastator, pe doua voci. Apoi am inceput sa simt : pe burta, un ceva greu si fierbinte, iar la piept, ceva care s-a pus tare greu, niste cangi(dintii) ma trageau de pleoape. Cand am deschis ochii, a sarit motanul de pe pieptul meu, si a inceput sa faca naveta intre farfuria lui de apa unde isi baga gura si lua apa ca sa mi-o tranteasca pe fata si pe piept. Mama pisica se muta intre burta si talpile picioarelor unde simtea ea ca imi este mai frig.
Atunci mi-am dat seama ca ele au nevoie de mine, ca fara mine cine stie? Si de aici vointa mea proprie, ...ca sambura al egoismului, nu? Ca asa-i la filozofie!
Bun ! Acestea mai pot fi considerate simple pisici? Animale?