Versiunea pentru tiparit a acestui topic

Click aici pentru a vizualiza acest topic in formatul original

HanuAncutei.com - ARTA de a conversa _ Odaia Filosofilor _ Starea De Moarte

Trimis de: Andrei Hagherlacher pe 21 Jun 2015, 12:01 PM

Azi dimineață ma barbieream si întâmplător mi-am trecut palmele de câteva ori pana peste urechi, ca sa curat orice urmă de spuma de ras. Mi s-a părut în acele momente ca jetul de apa curge întrerupt. Abia dupa ce am vazut ca apa curge continuu mi-am dat seama ca impresia era provocată de faptul ca imi treceam in mod repetat palmele peste urechi.

Practic, simtul vazului clarificase ceea ce nu percepea corect simtul auzului. Dar ce se întâmplă în situatia in care toate simturile se înșală? Cum putem verifica faptul ca perceptia noastra asupra realității este corectă, din moment ce noi nu operăm cu realitatea, ci cu o reprezentare a realitatii creată de simțuri?

În momentul in care simturile devin inoperante, ca în cazul mortii, ce organ sau parte a omului mai are acces la real și în ce mod? Exista ceva din om care poate conștientiza existența dupa anihilarea simturilor?

Marea majoritate a religiilor subliniază trecerea omului la o noua stare, in momentul morții. Daca India vorbește de coborârea valului iluziei de pe ochii muribundului, avand drept rezultat identificarea sinelui individual Atman cu sinele universal Brahman, si creștinismul merge pe principiul identificării sufletului cu Dumnezeu sau 'a-l vedea pe Dumnezeu față către față' sau 'a fi una cu Dumnezeu'.

În ambele situatii este vorba de un proces de identificare, dar intrebarea este cine realizează acest proces, din moment ce creierul este nefunctional?

Creștinismul arată imposibilitatea de a controla in mod volitiv procesul identificării, acesta producându-se ca rezultat al credintei si faptelor defunctului din timpul vieții. Spre deosebire de creștinism, Cartea Tibetana a Morților, Bardo Thodol, arată ca defunctul împreună cu rudele care îi stau la căpătâi pot influența procesul identificării, in sensul dezirabil al separării identității de orice imagine care se impune conștiinței și practic al identificării cu vidul. Filozofiile orientale au în centru ideea de suferinta și ideea de caracter iluzoriu al vietii, de care cel eliberat poate scapa. Creștinismul nu vede viata ca suferința și nici ca iluzie, libertatea putând fi gustată încă din timpul vieții.

Acest articol nu poate genera o concluzie certa, ci noi si noi intrebari.

Trimis de: Maharajah pe 21 Apr 2016, 09:32 AM

Afla care-i treaba cu "starea de viata" si apoi vei fi mai bine pozitionat sa intelegi ce-i si cu starea de moarte.

Trimis de: Cla pe 21 Apr 2016, 10:29 AM

QUOTE(Andrei Hagherlacher @ 21 Jun 2015, 12:01 PM) *
Marea majoritate a religiilor subliniază trecerea omului la o noua stare, in momentul morții. Daca India vorbește de coborârea valului iluziei de pe ochii muribundului, avand drept rezultat identificarea sinelui individual Atman cu sinele universal Brahman, si creștinismul merge pe principiul identificării sufletului cu Dumnezeu sau 'a-l vedea pe Dumnezeu față către față' sau 'a fi una cu Dumnezeu'.


Orice medic patologic îti spoate spune ca ne cacam pe noi. Ce e în minte, nu stim.

Tehnic:Invision Power Board (http://www.invisionboard.com)
© Invision Power Services (http://www.invisionpower.com)