Versiunea pentru tiparit a acestui topic

Trimis de: Mihai pe 13 May 2003, 04:05 PM

In ultimul timp se vorbeste din ce in ce mai mult despre aceasta carte. Si se vinde din ce in ce mai bine. Cine vrea sa se arate citit, vorbeste de http://www.paulocoelho.com/.
Cei dintre dumneavoastra care ati citit-o, ce parere aveti despre aceasta carte? Dar, in general, despre cartile lui Coelho?

PS: Variante demo (si chiar full) ale unor cartii scrise de Coelho, traduse in romana, puteti gasi http://www.paulocoelho.com/rume/dow.html.

Trimis de: genicon pe 14 May 2003, 02:09 PM

Sincer sa fiu, mie nu mi-a placut de loc. Si ma abtin sa zic mai multe, pt ca sunt convins ca o sa imi sara o gramada de lume in cap pentru afirmatia mea: "Ca nu am gusturi" "Ca nu am stiut sa citesc printre randuri" Bla Bla Bla... Asta e! Mi s-a mai zis...

Trimis de: Tudy pe 14 May 2003, 02:32 PM

Tot ce face Coelho e sa ia niste adevaruri universale si sa le puna sub forma de povestiri. Si asta aparent "prinde" la lume, probabil pentru ca e un mod accesibil de a intra in contact cu acele valori universale. N-as putea sa spun ca e un scriitor deosebit, decat in masura in care m-as referi la calitatea mesajului pe care il transmite...

Trimis de: black ice pe 14 May 2003, 09:00 PM

Mai mult mi-a placut Diavolul si domnisoara Prym sau Veronika se hotaraste sa moara. De fapt, chiar si penultima (Pe malul raului Piedra am sezut si-am plans) mi s-a parut mai buna.

La cata 'publicitate' i s-a facut acestei carti (Alchimistul) ma asteptam la mai mult. Pot spune ca am fost putin dezamagit dupa ce am citit-o. Nu zic, e o carte frumoasa, interesanta, dar nu o carte geniala, care sa creeze "obsesii". Nu impresioneaza prin nimic - cel putin pe mine.

Trimis de: Mistinguett pe 15 May 2003, 01:35 AM

Am citit "Alchimistul" tocmai pentru reclama "din gura-n gura" care i se facea acum cativa ani de zile. Am fost total neimpresionata. Ca dovada ca nu tin minte nimic din ea (am eu capacitatea asta de a uita informatia care nu ma impresioneaza ). Sincer, mi s-a parut o alambicare care nu era necesara. Si apreciez simbolismul, dar exprimat fara intortocheli de dragul artei.

Mai mult, dupa ce am citit-o mi-am pus intrebarea cat de mult a fost inteleasa de cei care au recomandat-o. Mi s-a parut un pic de "hainele noi ale imparatului" - adica nu au inteles nimic, dar tocmai de-aia au recomandat-o.

Din pacate, experienta cu "Alchimistul" m-a facut sa nu mai caut in mod deosebit sa citesc altceva de Coelho. Am auzit lucruri bune si de "Veronika..." si poate o voi citi (daca o recomanda black ice, pe el il cred).

Trimis de: marky pe 15 May 2003, 09:08 AM

Cartea e simpatica .. si merita sa fie citita.. dar sub nici o forma sa nu va duceti la spectacolul de teatru "Alchimistul".. e o mare poarcarie si nu se compara cu cartea.

Si mi-e mi-a placut mai mult Veronika se pregteste sa moara.

Trimis de: black ice pe 18 May 2003, 08:57 PM

Da, eu zic ca merita citita si "Veronika...". A fost prima carte de Coelho citita de mine, restul le-am citit oarecum din inertie. M-au impresionat numai "Verinika..." si "Diavolul...". Celelalte sunt doar niste...carti frumoase, in opinia mea (si nu o spun cu ironie ci serios). La "Veronika..." m-a surprins sfarsitul...chiar nu ma asteptam...(asta ca sa te fac putin curiosa )

Trimis de: Afrodita pe 19 May 2003, 10:21 AM

Si eu am auzit de aceasta carte si am cumparat-o intamplator(ma dusesem la taraba sa caut alta carte si s-a tinut vanzatorul de mine s-o cumpar).Deci am luat-o foarte sceptica, ma gandeam ca poate am dat naibii 80 mii lei degeaba si ma pregateam sa i-o dau in cap vanzatorului.Apoi am citit intai prefata(obicei de la mama luat ) si m-a facut curioasa.Am citit cateva pagini si nu reuseam sa inteleg nimic.M-am odihnit(a se citi dormit) si a doua zi am luat-o de la capat cu prefata cu tot.Incet-incet am descoperit 2 lucruri in timp ce lecturam:la prima vedere pare o carte de povesti pt copii(si m-ar fi enervat groaznic si as fi aruncat-o daca nu m-ar fi atentionat prefata ca e "plina de subintelesuri") , la o citire mai atenta am descoperit ca de fapt, cartea, e ca un fel de biblie:adica e scrisa "codat".Are o groaza de sfaturi bune si de "adevaruri general valabile" ca sa-l citez pe Tudy,desi eu nu le-as spune asa , ci lectii de viata.
Imi permit sa va fac o mica recomandare: daca nu intelegeti o carte nu spuneti despre ea ca nu e buna.Lasati-o din mana si luati-o cand aveti mintea odihnita si reciti-o de cateva ori.Va asigur ca, de fiecare data veti observa lucruri ce nu le-ati vazut inainte.Pe masura ce o cititi cu atentie o veti intelege si veti intelege si mesajul autorului.Nu fac referire neaparat la aceasta carte, ci la oricare.
P.S. e singura carte ce am citit-o de Coelho.

Trimis de: black ice pe 19 May 2003, 09:42 PM

Cred ca ma apuc sa citesc cartea din nou....mi-e frica sa nu fi fost superficial sau, pur si simplu, prea batut in cap la momentul respectiv.

"Alchimistul" impresioneaza in general datorita simplitatii si metodei, oarecum, traditionale de prezentare. Cineva caracteriza aceasta carte drept o carte geniala scrisa in cuvinte simple....Da, o voi citi din nou....cine stie ce revelatie voi avea! (iertata-mi fie ironia....)

Trimis de: zmugurel pe 20 May 2003, 06:43 PM

Uau, ce de oameni culti. Si eu am citit cartea si mi-a placut chiar fara sa o citesc de doua ori.
Nu stiu ce au invatat altii la limba si literartura romana in liceu, dar eu am invatat ca orice poate fi sau nu altceva. Sa ma explic: orice carte e ca biblia, adica cu subintelesuri. Daca subintelesul unui lucru din acea carte isi gaseste un echivalent in relitatea cititorului atunci nu mai conteaza ce a vrut autorul sa scrie de fapt. Acesta, subintelesul dat de autor, daca o fi vreunul, este pe planul 2, doar fiindca in realitate, cititorul nu ii gaseste utilitate cum gaseste subintelesului dat de el.
Adica nu conteaza ce zic unii ca o carte e proasta, ca nu stiu ce si nu stiu cum, poate doar nu a gasit cartii un echivalent in realitatea lui. Cam asa am fost eu educat...... spre exemplu ... acele comentarii la poeziile lui Eminescu. Cu siguranta nu s-a gandit saracu' poet la toate subintelesurile ce i le dam noi (adica niste tocilare de la mine ca eu nu eram in stare nici macar sa vad ce e cat casa de evident in poeziile alea) , cand a scis poezia. Si cu toate astea fiecaruia ii plac poeziile lui, caci se regasesc cateodata in ele, fie ele si in vise (nu le-au bagat pe gat incat acum oameni mari visam destpre ele) chiar daca intelesurile nu sunt cele ce trebuiau (un exemplu bun e super citatul "cercul vostru stramt" care imi suna in cap cand vad ceva caruia sa il aplic). In fine..... punct aici..
Cum adica Afrodita, ai fi aruncat caretea daca vedeai ca e de adormit copii.... pana si povestile copiilor reprezinta de fapt altceva.... daca va vine a crede sau nu, si acele amarate de povesti sunt uimitor de gandite... ele sunt facute in asa fel ca un copil sa poata extrage numai invataminte BUNE din ele. Numai ca sa vezi ce ai zis, incearca tu sa scrii o poveste de copii... mica, mica de tot si ai sa vezi ce greu e daca scopul nu e numai de a o scrie, ci de a putea un copil sa intreleaga invatamintele necesare , sa traiasca momentul, si cel mai important dintre toate dar si cel mai greu obiectiv ... sa-i placa povestea. Stiu astea fiindca mama e educatoare... si ca mic fan al povestilor recomand citirea povestilor in alt mod ca pana acum... luati de la biblioteci poevsti caracteristice anumitor zone geografice, recomand povestile rusesti,de fapt nu, toate tarile au povesti frumoase. Povestile rules man.

Mda, Alchimistul, mi-a placut pentru ca trateaza lucruri netratate pana cum in literatura ... macar nu sub forma asta... cum ar fi urmarea visului ... voinata de fier ... inteligenta combinata cu destinul ...si cu toate nepasarile lumii exterioare, care cateoadata devin piedici si care in carte sunt expuse intru-un mod frumos si multe altele de care nu-mi mai aduc acum aminte sau mi-e lene sa scriu. Mi-a placut, ce sa mai vorbim.
V-as mai scrie dar am maine examen si mai trebuie sa scriu si inca vreo 3 foi la licenta... bye

Trimis de: Afrodita pe 21 May 2003, 02:17 PM

Zmugurel cand am zis "carte de adormit copii" nu ma refeream la povestile pt copii.Alea le savurez cu multa placere si acum.Ma refeream la ceva fara sens, ceva plictisitor, care te face sa adormi de atata plictiseala...

Trimis de: zmugurel pe 22 May 2003, 07:45 AM

OK, cer scuze, acum inteleg si te inteleg. Si eu ma plictisesc la astfel de carti.
OOOOOOO esti Menbra Lunii, felicitari. Oare mie cum mi-ar zice ? "membrul" lunii... scuzati aluzia...(hi hi)

Trimis de: Elle_G pe 8 Jun 2003, 04:53 PM

cartea mi-a placut asa de mult acu vreun an cand am citit-o, incit am recomandat-o la toata lumea. acu ma gandesc ce mi-o fi placut asa de mult la ea, ca nu as mai citi-o a 2-a oara... ati incercat vreodata marquez??? [daca tot e vb de literatura S-americana]

Trimis de: Mihai pe 8 Jun 2003, 05:03 PM

Trimis de: Diana-Maria pe 26 Aug 2003, 02:47 AM

In general refuz cu obstinenta sa fac ce fac si ceilalti, pentru ca asa e la moda...
Am auzit de citeva ori de Coelho si mi-am zis in sinea mea: cine mai e si asta?
Si ca un tauras incapatinat ce sint, am cautat pe net sa vad ce si cum..sa ma dumiresc.
Nu va spun decit atit: dupa citeva pasaje , am iesit in goana mare din casa si m-am oprit in prima librarie...
Si nu imi pare rau! Dimpotriva!

Trimis de: Afrodita pe 26 Aug 2003, 09:41 AM

Uhh, credeam ca nu-ti place deloc si voiam sa te intreb de ce
Apropos, ca tot vorbirati voi de Veronica se pregateste sa moara...superba cartea, bestiala...Mi-a placut la nebunie!! Intr-adevar un bun scriitor...

Trimis de: Petru pe 26 Aug 2003, 10:31 AM

Am reusit si eu sa o citesc recent... e o carte confuza, plina de misticism si fara nici o noima. Nu inteleg ce atrage la aceasta carte, mi se pare extrem de banala si fara cine stie ce actiune in urma careia sa sa zici "uite ca am invatat si eu ceva!". Este o carte pe care o poti citi in timp ce...

Trimis de: Diana-Maria pe 26 Aug 2003, 01:07 PM

CITEVA CUVINTE ...PREA PUTINE.. [b]


Pe lumea asta sint carti..si carti, dupa cum sint cititori si cititori. Receceptarea unei scrieri va fi diferita , functie de cel care lectureaza.
Coelho abordeaza un stil [b] apartent facil, cel putin in "Alchimistul" , unde ai impresia ca asculti o poveste,o simpla poveste...
Dar orice poveste are si o morala, indiferent ca vorbim de "Croitorasul cel viteaz" sau de un basm cult.
Ceea ce m-a impresionat pe mine la Coelho este ca, in ciuda aparentelor, el nu da totul pe tava nici nu vrea sa impuna vreo idee.Il lasa pe cititor sa discearna, sa filtreze , sa gindeasca. Mie , cel putin, mi-a dat dureri de cap. In spatele unor cuvinte simple se ascund mari adevaruri.
< "Nu stiu cum il cauta pe Dumnezeu la seminar" , se gindi el, in timp ce privea rasaritul soarelui. > - Ei bine, fraza aceasta, citita pe net, m-a pus pe jaratec.
S-ar putea face o paralela lejer intre " Noaptea de Decemvre " a lui Macedonski si "Alchimistul" lui Coelho: aceeasi calatorie spre Mecca, spre Adevar, aceeasi cautare a eu-lui , in definitive. Aceasi neputinta de a ne depasi datul <vezi englezul care vrea sa devina alchimist si cel care doreste sa ajunga la locurile sfinte>.
Literar vorbind, Alchimistul " poate fi incadrat in categoria unui basm cult, imixtiunea fantasticului este evidenta si incontestabila. Pentru mine insa capata valorile unei lectii de viata.
Tot ce pot sa spun este ca Paulo Coelho va da mult de furca , de acum inainte criticii literare, pentru ca resursele sale , par, cel putin pentru moment, inepuizabile. Si am curajul sa afirm ca literatura universala va fi marcata de "momentul" Coelho.

Trimis de: cameron pe 26 Aug 2003, 01:12 PM

„Fiecare clipã de cãutare este o clipã de regãsire”

Trimis de: Afrodita pe 26 Aug 2003, 01:17 PM

De acord cu voi, fetele...De ce? Pt ca si mie scrierile lui imi par lectii de viata..Petrule, daca nu-ti place, asta e, insa mie-mi place mult stilul lui Choelo de a scrie

Trimis de: cameron pe 26 Aug 2003, 01:22 PM

Coelho nu se poate comenta. Se simte...doar..

" „… e usor sã înţelegi cã pe lume existã o persoanã care o aşteaptã pe cealaltã, fie în mijlocul deşertului, fie în mjlocul marilor oraşe. Şi când vieţile unor asemenea oameni se întretaie, şi ochii le se întâlnesc, orice trecut şi orice viitor îşi pierd importanţa, şi ramâne numai acel moment şi acea certitudine incredibile cã toate lucrurile sub soare sunt scrise de aceeaşi Mânã. O mânã care trezeşte dragostea şi care face un suflet geamãn pentru fiecare om care munceşte, se odihneşte şi cautã comori sub soare. Fãrã asta n-ar aveam nici o noimã visurile omenirii.”

”… încerca sã îşi asculte inima. Era o inimã complicatã: înainte era obişnuitã sã plece mereu, acum voia sã ajungã cu orice preţ. Uneori inima lui stãtea ore în şir povestindu-i istorii de dor, alteori se emoţiona de rãsãritul soarelui în deşert şi-l fãcea pe flãcãu sã plângã pe ascuns. Inima bãtea mai repede când vorbea flãcãului despre comoarã şi abia se mai simţea când ochii flãcãului se pierdeau în nesfârşirea deş ertului. Dar niciodatã nu tãcea, nici chiar când flãcãul nu schimba nici o vorbã cu Alchimistul.
- De ce trebuie sã ne ascultãm inima? Întrebã flãcãul când se oprirã în acea zi.
- Pentru cã acolo unde este ea, acolo va fi şi comoara ta.
- Inima mea e agitatã, spuse flãcãul. Viseazã, se emoþioneazã şi e îndrãgostitã de o femeie din deşert. Îmi cere tot felul de lucruri şi nu mã lasã sã dorm nopţi în şir când mã gândesc la ea.
- Asta-i bine. Inima ta e vie. Ascultã în continuare tot ce are sã îţi spunã.
În urmãtoarele trei zile cei doi s-au întâlnit cu câţiva rãzboinici şi i-au vãzut pe alţii la orizont. Inima flãcãului începu sã vorbeascã despre fricã. Îi povestea istorii pe care le auzise de la Sufletul Lumii, poveşti despre oameni care plecaserã în cãutarea comorilor şi nu le gãsiserã niciodatã. Uneori îl speria gândul cã nu va avea niciodatã comoara sau cã putea muri în deşert. Alteori îi spunea flãcãului cã e mulţumitã, cã-şi gãsise iubire şi cã gãsise mulţi bani de aur.
- Inima mea e înşelãtoare, spuse flãcãul Alchimistului, când s-au oprit sã-şi odihnescã puţin caii. Nu vrea ca eu sã merg mai departe.
- Asta e bine, rãrspunse Alchimistul. Dovedeşte cã inima ta e vie. Este normal sã-ţi fie fricã sã dai pentru un vis tot ce ai cãpãtat pânã acum.
- Atunci, pentru ce trebuie sã-mi ascult inima?
- Pentru cã niciodatã nu vei reuşi sã o faci sã tacã. Şi chiar dacã te prefaci cã nu asculþi ce spune, ea va sta în pieptul tãurepetând mereu tot ce crede despre viaţã şi lume.
- Şi dacã e înşelãtoare?
- Înşelãciunea este o loviturã neaşteptatã. Dacã îţi cunoºti bine inima, niciodatã nu va reuşi asta. Pentru cã tu îi vei cunoaşte visele şi dorinþele şi vei şti ce sã faci cu ele. Nimeni nu reuşeşte sã fugã de propria inimã. De aceea e mai bine sã asculţi ce spune. Pentru cã niciodatã sã nu vinã o loviturã pe care n-o aştepţi.
Flãcãul continuã sã-şi asculte inima în timp ce strãbãteau deşertul. Începu sã-i cunoascã şiretlicurile şi trucurile şi începu s-o accepte aşa cum era.
Atunci flãcãului nu i-a mai fost fricã şi n-a mai vrut sã se întoarcã, pentru cã într-o seara inima îi spuse cã e mulţumitã. „Chiar dacã mai cârtesc eu puţin”, îi spunea inima,” o fac pentru cã sunt inimã de om, şi inimile oamenilor aşa sunt. Le este teamã sã-şi împlineascã cele mai îndrãzneţe visuri, pentru cã li se pare cã nu meritã sau cã nu vor reuşi. Noi, inimile, murim de fricã numai la gândul unor iubiri care dispar pentru totdeauna, la clipe care ar fi putut sã fie bune şi n-au fost, la comori care ar fi putut fi descoperite dar care au rãmas pentru totdeauna îngropate în nisip. Pentru cã atunci când se întâmplã aşa ceva, suferim îngrozitor.”
- Inimii mele îi este fricã de suferinţã, ãi spuse flãcãul Alchimistului într-o noapte când priveau cerul fãrã lunã.
- Spune-i cã frica este mai rea decât suferinţa însãşi. Şi nici o inimã nu a suferit când a plecat în cãutarea visurilor ei, pentru cã fiecare moment de cãutare este un moment de întâlnire cu Dumnezeu şi cu Veşnicia.
„Fiecare clipã de cãutare este o clipã de regãsire”, îi spuse flãcãul inimii lui. „Cât mi-am cãutat comoara am avut numai zile luminoase, pentru cã ştiam cã fiecare orã fãcea parte din visul de a o gãsi. Cât am cãutat comoara, am descoperit pe drum lucruri pe care niciodatã n-aş fi visat sã le întâlnesc dacã n-aş fi avut curajul sã încerc lucruri imposibile pentru pãstori”. Şi atunci sufletul lui se potoli pentru o întreagã dupa-amiazã. Noaptea, flãcãul dormi liniştit şi când se trezi, imina începu sã-i povesteascã despre Sufletul Lumii. Îi spuse cã omul fericit este omul care îl poartã pe Dumnezeu în sine. Şi cã fericirea putea fi întîlmitã într-un simplu grãunte de nisip din deşert, aşa cum îi spuse Alchimistul. Pentru cã un grãunte de nisip este un monument al Creaţiei şi Universului i-au trebuit mii şi milioane de ani ca sã-l creeze.
„Pe fiecare om de pe faţa Pãmântului îl aşteaptã o comoarã undeva”, îi spuse inima. Noi, inimile obişnuim sã vorbim puţin despre aceste comori pentru cã atunci inimile nu mai vor sã le gãseascã. Vorbim despre ele numai copiilor. Apoi lãsãm viaţa sã-l îndrepte pe fiecare spre destinul sãu. Dar din nefericire, puţini urmeazã drumul care le este trasat, adicã drumul Legendei Personale şi al fericirii. Ei cred cã lumea este un lucru ameninţãtor, şi de aceea lumea chiar devine ameninţãtoare. şi atunci noi, inimile, vorbim din ce în ce mai încet, dar nu tãcem niciodatã. Şi evitãm ca vorbele noatre sã fie auzite: nu vrem ca oamenii sã sufere pentru cã şi-au urmat inimile”.
- De ce nu spun inimile oamenilor cã trebuie sã-şi urmeze visele? întrebã flãcãul pe Alchimist.
- Pentru cã în cazul acesta, inima suferã cel mai mult. Iar inimilor nu le place sã sufere.
Începând din ziua aceea, flãcãul şi-a ascultat inima. I-a cerut sã nu-l mai pãrãseascã niciodatã. I-a cerut ca, atunci când se depãrta de visele lui, inima sã-i bubuie în piept şi sã-i dea semnalul de alarmã. Flãcãul a jurat cã de fiecare datã când va auzi acest semnal, avea sã-l asculte.
Toatã noaptea aceea stãtu de vorbã cu Alchimistul. Iar Alchimistul înţelese cã inima flãcãului se întorsese cãtre Sufletul Lumii…..”

No comment

Trimis de: Diana-Maria pe 26 Aug 2003, 01:26 PM

La mine e reminiscenta de ... "deformatie profesionala"

Trimis de: cameron pe 26 Aug 2003, 01:28 PM

Stiu Diana,..dar este extraordinar ca o poti face.
Eu nu gasesc puterea uneori...si raman ..la "no comment"..

Trimis de: Afrodita pe 26 Aug 2003, 01:36 PM

Si eu raman la no comment, pt ca momentan inima mea imi spune unele lucruri pe care nu vreau sa le aud...Superb pasaj, iti multumesc ca l-ai pus aici, caci eu nu mai stiu unde e cartea...

Trimis de: necromanc pe 27 Aug 2003, 12:16 PM

Acuma vad si eu postul acesta.

Am citit si eu cartea , dupa ce am vazut-o pe siterui in reviste .. si laudata atata.Ce pot sa spun e frumoasa si e vorba despre legenda personala.Mai in detaliu o lectie de viata.

Trimis de: Aschiutza pe 30 Sep 2003, 11:18 PM

Mi-a picat in mana "Alchimistul" intr-o perioada de cautare ...asa ca mi-a prins bine. Uneori o "poveste" ca asta, plina de optimism si de povete ajuta unui om tras din toate partile, stresat si care nu mai stie ce vrea. Am asezat cartea linga "Micul print" (desi inca mult timp voi considera ca " Alchimistul" nu-i ajunge nici la jumatate din incarcatura emotionala). Iar "Veronika..." mi s-a parut mult mai buna, cel putin mesajul ei era ceea ce aveam eu nevoie... Or fi ele carti populare, si le-o citi toata lumea.... dar si cu alte basme nu se intimpla la fel? Cred ca asta e si scopul lui Coehlo: sa ajunga la inimile tuturor si nu numai la a unor oameni culti, care se aventureaza pe cai mai putin batute.

Pentru cei care au nevoie de si mai mult Coehlo: http://www.warriorofthelight.com/ - se poate abona la o scrisoare saptaminala cu tot soiul de mici pilde, povestiri cu tilc si morala.

Trimis de: cameron pe 1 Oct 2003, 09:19 AM

Din pacate nu am avut timp sa caut ultima carte a lui Coleho "11 minute"
A citit-o cineva? Cum este?

Trimis de: Ares pe 1 Oct 2003, 06:15 PM

O am eu aici pe birou, ingropata intre carti fantasy
Deocamdata singura din familie care a citit-o a fost mama care a fost incantata de ea. Ca sa o citez - mai buna decat "La raul..., si se apropie de cartile lui "clasice" dpdv calitativ, dar macazul este un pic schimbat".
Fiind povestea unei femei, sunt foarte curios sa va aud opiniile voua fetelor...

Trimis de: cameron pe 1 Oct 2003, 06:36 PM

Stiu in mare despre ce este vorba fiindca am citit o recenzie. Un fel de purgatoriu al sufletului in cautarea iubirii. Povestea unei prostituate.
Sincera sa fiu..si eu sunt curioasa sa vad ceea ce scrie acolo.
Ma contrariaza..
Mai ales ca este scrisa de un barbat..

Trimis de: Soarele pe 4 Oct 2003, 06:31 PM

Eu am citit Alchimistul si pot spune ca am fost placut atat impresionata de simplitatea cu care e scrisa cat si de substratul ei.
Trebuie sa recunosc ca aceasta e sg carte pe care am citit-o (scrisa de el) asa ca nu imi pot spune parerea despre stilul lui de a scrie; vreau insa sa citesc 11 minute.

Trimis de: Diana-Maria pe 6 Oct 2003, 10:24 AM

Ati vazut prima parte a intervilului cu Coelho, duminica?
Pe mine m-a facut sa-mi dea lacrimile...desi nu sint asa usor impresionabila de ceea ce vad la televizor...
Mi-am dat seama ca omul scrie ceea ce simte...duminica viitoare astept si partea a doua... si sper sa nu ramin dezamagita.

Trimis de: axel pe 6 Oct 2003, 07:54 PM

Despre Coelho pot spune un singur lucru: cultura pentru mase.

Trimis de: Ares pe 6 Oct 2003, 08:31 PM

Intreb si eu... E ceva rau in asta?
Sunt foarte multi cei care ar vedea o asemenea expresie drept o dovada de dispret (nu zic ca aici e cazul)...
Dar chiar e asa de rau sa "faci" cultura pentru mase?

Trimis de: axel pe 6 Oct 2003, 08:37 PM

Daca as fi fost 100% convins ca era ceva rau, atunci as fi spus.
Tine de optiune personala daca e rau sa nu.
Si mai tine si de moment: candva (in viata cuiva) poate sa fie rau, candva poate sa nu fie.

P.S.: Am citit cartea si mi-a placut. Dar nu as ridica-o la un rang atat de inalt pe cat tind multi oameni sa o faca. Nu consider ca mi-a schimbat viata.
P.S.2: Evitati piesa de teatru cu acelasi nume de la Odeon. Am vazut-o chiar cand a aparut si senzatia a fost ca regizorul nu a inteles cartea nici cat am inteles-o eu. Poate ma insel, dar gustul tot neplacut a ramas...

Trimis de: cameron pe 6 Oct 2003, 08:56 PM

Trimis de: axel pe 6 Oct 2003, 09:01 PM

Dar cat din profunzimea operei lui Coelho este autentica (creata de insusi Coelho) si cat este "imprumutata"?

Trimis de: cameron pe 6 Oct 2003, 09:04 PM

Axel> ai date certe in sensul acesta?
Acuzatii s-au adus dupa sute de ani chiar si lui Shakespeare..

Trimis de: axel pe 6 Oct 2003, 09:22 PM

Insusi Coelho recunoaste ca cartea "Alchimistul" este rezultatul a peste 10 ani de studiu in alchimie. Eu as numi mai mult "o colectie" de idei preluate din alchimie (orice informatie culesa ulterior din domeniul acesta am costatat ca a fost introdusa cu "copy-paste" in Alchimistul de Coelho).

Trimis de: Afrodita pe 7 Oct 2003, 09:26 AM

Si totusi chiar asa de mult conteaza?? Conteaza asa de mult ce si cum a imprumutat? La urma urmei, ca sa scrii despre ceva trebuie sa te documentezi,nu? Si, atata timp cat invatamintele sunt bune, ce mai conteaza cine si cum le scrie? Important e ca sunt.Ca le vezi, ca le intelegi sau nu si ca te invata ceva sau nu...Si in plus, a scrie atat de simplu si totusi alambicat nu e usor.Incearca si tu.Si nu ma refer doar la Alchimistul...Asa ii sunt toate cartile si , chiar daca Alchimistul a fost sau nu copiat , restul cartilor pot spune ca sunt originale si intr-adevar scrise si cu suflet.

Trimis de: Ares pe 7 Oct 2003, 09:42 AM

Ok. Poate a luat informatii despre alchimie si le-a introdus in carte... Dar nu vad nimic rau in asta. Nu pot insa sa cred ca din manualele unor tzacanitzi de sute de ani a gasit povestea propriu-zisa...
Mie mi-a placut cartea din cauza "moralei" pe care incearca sa o transmita... Pentru un pesimist (cum sunt eu uneori) e foarte buna cate o carte dintr-asta

Trimis de: cameron pe 7 Oct 2003, 12:00 PM

Indiferent de modul in care isi scrie cartile..Coelho este indiscutabil un fenomen.
Nu cred ca vreun scriitor contemporan a avut succes in atat de scurt timp si la o scara atat de extinsa..
Celebritatea este intotdeauna contestata..si controversata..

Trimis de: vermeer pe 7 Oct 2003, 08:57 PM

Coelho este o ploaie de vara. Te uda pana la piele in cateva secunde (pagini), iar apoi te usuci instantaneu. Nu simti frigul care iti patrunde in oase odata cu picaturile de ploaie. Sincer sa fiu, prefer toamna cu ploile acelea interminabile, marunte pline de substanta. Coelho nu e mai profund decat pare.

Trimis de: Afrodita pe 8 Oct 2003, 02:19 AM

Probabil ca nu ti-e sufletul deschis pt a accepta si a vedea invataturile lui...Insa, cel putin mie mi se potrivesc fantastic...

Trimis de: Diana-Maria pe 8 Oct 2003, 11:36 AM

E rea "cultura pentru mase".... e buna Sandra Brown sau alte "chestii" fara valoare literara care se vind bine...
Sa dea Dumnezeu sa existe citi mai multi Coelho si cit mai multe minti care sa ii simta flacara aproape...Omul acesta scrie cu bun-simt, fara dorinta de a epata... citi, oare, mai fac asta?
Cultura pentru mase e necesara...mai ales la noi, unde e trimisa la colt si parasita acolo...intreaba un tinar obisnuit cu ce isi ocupa timpul liber...nu cred ca tine o carte in mina...cultura de tip MTV cucereste teren,in detrimentul adevaratelor valori...
Nu ca ii ridic statuie lui Coelho, dar el deschide ochii celor care vor sa si-i deschida... pe ceilalti ii lasa sa "doarma" linistiti!

Trimis de: flu pe 8 Oct 2003, 12:04 PM

Cand am citit-o prima oara am fost fascinat de ea.
Am mai citit-o de patru ori si imi dau seama ca e facil realizata, si nu foarte originala cum spunea careva pe aici.
Mesajul e foarte frumos si de aceea o apreciez. Dar in rest, stilul e cam subtire, povestea cu visul e imprumutata (hasidica pare mi-se) si intr-adevar Veronica pare mai bine realizata (dpdv literar).
Oricum, eu o recomand tuturor celor care nu au citit-o si mai ales celor care nu sunt cititori impatimiti, pentru ca mi se pare o carte care le-ar putea deschide sufletul si mintea si apoi i-ar atrage sa citeasca si alte carti, mai profunde (sa le zicem asa).

Trimis de: cameron pe 8 Oct 2003, 12:08 PM

Coelho este jurnalist de profesie. Este firesc sa exploateze subiecte..gasite in realitate si sa le transpuna...in povesti.
Preia,..inventeaza,..compileaza..rezultatul este surprinzator.
Aseara am inceput sa citesc "11 minute".
Nu am citit decat cateva pagini..care nu mi-au placut.
Poate astazi cand reiau lectura voi scapa de prima impresie.

Trimis de: ksandra pe 17 Sep 2005, 01:40 AM

lucrarile lui nu merita nici macar topicu asta.
toata opra lui nu-i decat un gigantic "publicity stunt"
vaaaarza!
scuzatzi-mi vehementza

Trimis de: dascalita pe 17 Sep 2005, 07:34 AM

Mie mi-a placut "Alchimistul"...E plina de invataturi pe care noi le-am uitat...Te face sa reconsideri infrangerile,sa crezi in ceea ce iubesti cu adevarat si sa mergi intotdeauna mai departe...pentru ca vei REUSI!

Trimis de: carrad pe 17 Sep 2005, 08:09 AM

mie chiar mi-a placut 11 minute....e socanta la prima vedere....e si oarecum greu de crezut povestea, desi coelho se jura ca ar fi adevarata....maybe

anyway, este singura carte de coelho pe care am citit-o....asa, ca sa nu raman total pe dinafara subiectului.

totusi, nu cred ca pot exprima o parere despre intreaga lui opera....in orice caz, nu m-a "prins" asa cum au facut-o alti sud-americani...nu mi-a provocat dorinta de a citi si altceva din opera lui....mai citesc din cand in cand articole scrise de el.

Trimis de: Aramis pe 27 Dec 2005, 12:29 PM

Pana acum am citit "Alchimistul", "Veronika se hotaraste sa moara", "Razboinicul luminii" si "11 minute". Cred ca cel mia mult m-a impresionat Alchimistul, restul citindu-le in virtutea inertiei (inainte de Dan Brown, Coelho era "pe val" si era foarte la moda sa ii citesti cartile, iar eu chiar eram curioasa). "11 minute" mi s-a parut a fi neverosimila (asta ca sa nu spun ca imi dadea impresia de Sandra Brown pe alocuri), Veronika m-a impresionat prin final.

Trimis de: Serenity pe 27 Dec 2005, 04:13 PM

Am citit si eu, impinsa de curiozitatea unei mediatizari atat de intense, cateva carti ale acestui autor atat de controversat. Spun controversat pentru ca asa cum exista atatea persoane entuziasmate de cartile lui, am auzit tot atatea voci criticandu-l la sange. Eu nu stiu foarte bine ce sa spun, nu sunt atat de ahtiata dupa carti bune incat sa sar cu critica.. pot citi cu o la fel de mare placere si carti mai usurele. Probabil daca nu mi-ar fi placut nu as fi citit atatea ("Veronika se hotaraste sa moara", "Alchimistul", "Diavolul si domnisoara Prym", "11 minute", "Al cincilea munte", si-atat cred.) Cel mai mult m-a impresionat Veronika... , habar nu am de ce, dar la momentul respectiv mesajul transmis de autor prin acea carte mi-a picat cel mai bine. Dupa care Diavolul si domnisoara Prym. Alchimistul nu ocupa un loc de frunte...
De ce a devenit Coelho un fenomen? Probabil prin modul lejer, pe intelesul tuturor in care si-a scris cartile. Exista carti cu mesaje mult mai profunde decat ale lui, mult mai bine scrise (cred eu) dar care sunt ceva mai greu de citit.. ceva mai putin la indemana. Coelho, in schimb, se adreseaza tuturor. Cu toate ca nu-l consider nici pe departe unul din cei mai buni scriitori, ma intreb si eu... pana la urma, ce e rau in asta? Si ii dau intru totul dreptate Dianei-Maria

Trimis de: axel pe 27 Dec 2005, 07:42 PM

Trimis de: Serenity pe 28 Dec 2005, 03:31 PM

De fapt, vroiam sa spun ca stilul de-a scrie a lui Cohelo e pe intelesul tuturor (mesajul e foarte transparent, nu trebuie sa-ti dai prea mult silinta pentru a-l intelege, nu trebuie sa depui foarte mult efort pentru a termina cartea). Tocmai de aceea e si foarte criticat, probabil.

Oricum, nu ar fi trebuit sa generalizez, ai dreptate. E pe intelesul majoritatii

Trimis de: axel pe 29 Dec 2005, 02:41 AM

Felul de a scrie, da, este foarte simplu, pe intelesul tuturor. Mesajul transmis este si el foarte simplu.
Dar ceeace face Coelho ca sa aiba succes comparativ cu multii alti scriitori de duzina cu mesaj simplu si stil simplu este sa prezinte acel mesaj simplu exprimat prin cuvinte simple intr-un mod amiguu, creind impresia multora ca in spatele cuvintelor lui simple se ascunde si un alt mesaj, mult mai profund, dar pe care ei, cititorii, inca nu-l pot descifra.
Mesajele lui Coelho sunt din clasa "http://www.hanuancutei.com/forum/index.php?showtopic=6716&view=findpost&p=402241".
De aceea prinde Coelho atat de bine la pseudo-telectualii cu o spoiala de cultura. Pentru ca lor li se pare profund. Iar acest grup de pseudo-telectuali este foarte mare in randul celor care totusi citesc macar o carte pe an.

Parerea mea.

Edit: frunzarind acest topic, am gasit ceva exemplificator pentru ce am scris mai sus: http://www.hanuancutei.com/forum/index.php?showtopic=623&view=findpost&p=36759

Trimis de: Arlequine pe 29 Dec 2005, 02:16 PM

daca tot suntem la capitolul truisme, va zic si eu ca entuziasmul e invers proportional cu nivelul de informare. asadar, cand universul nostru se rezuma la 5 carti, nu e greu sa troneze alchimistul

Trimis de: Edward Scissorhands pe 29 Dec 2005, 04:24 PM

Aliluia Arlequine !

Trimis de: Arlequine pe 29 Dec 2005, 10:55 PM

comparatia cu manelele e aiurea. pe cand maneaua anuleaza din start orice urma de spiritualizare (care e in fond scopul artei???), coelho promoveaza o pseudo-spiritualizare. in virtutea sentintei lui malraux cu secolul XXI care va fi...sau nu va fi deloc, coehlo aduce cartea care ofera acea doza de spiritualizare de care are atata nevoie omul zilelor noastre, dar care nu-l obliga insa sa lase mixeru` din mana.
oricum pe mine ma dezgusta, dar am zis-o de atatea ori incat am inceput sa ma plictisesc. in alta ordine de idei, ma enerveaza si principiul "decat deloc mai bine asa". sincer prefer o noua generatie nula din pdv al cumulului literar decat una ahtiata dupa coehlo. damn....fac parte din gereneratia aia

Trimis de: Edward Scissorhands pe 29 Dec 2005, 11:52 PM

Trimis de: Arlequine pe 30 Dec 2005, 01:40 AM

cred ca e deplasat sa ducem polemica inspre vechi/nou, ar insseamna sa-l identificam pe coehlo cu noua literatura.
in alta ordine de idei, treaba cu universul care conspira in favoarea noastra e pentru shiny happy prozac people si pentru gospodinele americane. in viata e tot timpul indicat sa te ghidezi dupa murphy
si cand va fi sa caut o lectura pe care sa o pot impartasi cu copiii mei, voi alege oricand micul print.

Trimis de: AdrianB pe 31 Dec 2005, 03:55 AM

Trimis de: Fantasee pe 7 Jan 2006, 06:19 PM

Il admir pe Coelho - as vrea sa pot scrie si eu povesti macar tot atat de frumoase pe cat sunt ale lui. Am citit toate productiile coelhiene pe care le-am putut gasi: toate cartile, chiar si unele care au fost interzise si nu se mai publica de cativa ani, chiar si foiletoanele si articolele.
Indiferent ce impresie lasa povestile lui, ca ne plac, ca ne scarbesc sau ca nu au vreun impact, el lupta pentru revigorarea sufletului din noi: magia povestilor are o tinta unica - speranta.

Axel - pseudointelectuali?! Glumesti, cu siguranta. Oamenii instruiti intr-ale literaturii il plac pe Coelho, in marea lor majoritate. Cunosc doctori in istorie, lingvistica, psihologie...care sunt absolut fascinati de scrierile lui. Poate ca este iritant faptul ca il poate intelege oricine, de la vladica la opinca - fiindca tot ce iti trebuie este un suflet viu...si atat. Obsesia pentru elitism nu apare la el, asa cum sufoca textele "ermeticilor" moderni.

Paulo Coelho - "Povestea creionului"


Copilul isi privea bunicul scriind o scrisoare. La un moment dat, intreba:
- Scrii o poveste care ni s-a intamplat noua? Sau poate e o poveste despre mine?
Bunicul se opri din scris, zambi si-i spuse nepotului:
- E adevarat, scriu despre tine. Dar mai important decat cuvintele este creionul cu care scriu. Mi-ar placea sa fii ca el, cand vei fi mare.
Copilul privi creionul intrigat, fiindca nu vazuse nimic special la el.
- Dar e la fel ca toate creioanele pe care le-am vazut in viata mea!
- Totul depinde de felul cum privesti lucrurile. Exista cinci calitati la creion, pe care daca reusim sa le mentinem, vom fi totdeauna un om care traieste in buna pace cu lumea.
Prima calitate: poti sa faci lucruri mari, dar sa nu uiti niciodata ca exista o Mana care ne conduce pasii. Pe aceasta mana o numim Dumnezeu si El ne conduce totdeauna conform dorintei Lui.
A doua calitate: din cand in cand trebuie sa ma opresc din scris si sa folosesc ascutitoarea. Asta inseamna un pic de suferinta pentru creion, dar pana la urma va fi mai ascutit. Deci, sa stii sa suporti unele dureri, pentru ca ele te vor face mai bun.
A treia calitate: creionul ne da voie sa folosim guma pentru a sterge ce era gresit. Trebuie sa intelegi ca a corecta un lucru nu inseamna neaparat ceva rau, ceea ce este neaparat este faptul ca ne mentinem pe drumul drept.
A patra calitate: la creion nu este important lemnul sau forma lui exterioara, ci mina de grafit din interior. Tot asa, ingrijeste-te de ce se intampla inlauntrul tau.
Si, in sfarsit, a cincea calitate a creionului: lasa totdeauna o urma. Tot asa, sa stii ca tot ce faci in viata va lasa urme, astfel ca trebuie sa incerci sa fii constient de fiecare fapta a ta.

Trimis de: iniya pe 7 Jan 2006, 11:17 PM

Cartile lui au prins publicului care..ce-i drept trebuie sa recunoastem citesc in medie 2 carti pe an. Este un limbaj deloc complicat, o carte usoara deci dar care nu inseamna ca transmite si un mesaj banal. Aici e pb. Felul in care autorul alege sa-si scrie cartea nu inseamna ca arata si valoarea acesteia. Este un lucru bun. Ceea ce el incearca sa faca din mesajele care sunt transmise prin cartile lui nu fac altceva decat sa trimita cititorii spre ceva mai profund, mai bine inteles. Este un inceput.

Sunt multe pers care au avut in mana cartile lui si au fost dezamajite de ele. De ce? pentru ca acest nume Coelho a avut un impact, dar nu la toata lumea, evident(a prins la marea masa, rautacios zis). Asta nu inseamna ca trebuie sa radem sau sa ironizam pe cititorii acestuia. Daca tot ne credem destepti (cum bine se vede in unele postari ) hai sa dam si dovada ca suntem.

Trimis de: Arlequine pe 7 Jan 2006, 11:29 PM

Trimis de: iniya pe 7 Jan 2006, 11:38 PM

@Arlequine

Vrei sa spui ca daca avem un mesaj si alegem sa-l scriem in 2 moduri diferite, el neschimbandu-se deloc, dimpotriva, venind in ajutorul celor care au mai putine carti la activ (si deci foarte probabil vocabularul lor e mai putin voluminos,) arata ca e altfel?..ca valoarea si esenta acestuia este schimbata??/ si asta doar pt ca cine a ales cuvintele care sa vina in transpunerea lui pe hartie si nu numai a facut-o in 2 feluri care sa impace mai multi cititori? oare?

Trimis de: Arlequine pe 7 Jan 2006, 11:55 PM

daca vorbim de literatura, atunci un mesaj transmis in doua moduri diferite se transforma automat in doua mesaje. oricum e imposibil sa disociezi mesajul de stil, se pierde orice coerenta.
exista oameni care citesc numai ziare si sunt mai bogati spiritual decat admiratorii lui coelho. n-am nimic cu dânsu`, ma chiar distreaza alura aia de sean connery, ma distreaza si ca dom` liiceanu contribuie la promovarea adevaratelor valori prin editura dumisale (ce vorbesc, ultima carte achizitionata e taman de la el ).
daca vorbim din pdv social, da, e de preferat sa citeasca coelho in loc sa fumeze la scara blocului sau sa se uite la telenovele. din punctul meu de vedere, n-am nici cea mai vaga urma de simpatie fata de superficialitate si autosuficienta.

ps: asta de ultimul meu post legat de coelho. grou ap, kidz

Trimis de: iniya pe 8 Jan 2006, 12:06 AM

@ Arlequine

Nici mie nu-mi place Coelho. L-am citit, altfel nu m-as putea pronunta si nu as indrazni sa vb despre cartile lui. Dar ceea ce m-a deranjat este ca avem o proasta atitudine pt parerile altora, pt alegerile altora, pt gustul altora, vrem sa le impunem ce e bine(ce credem ca e bine).

Gresesti. Un mesaj nu-si pierde nimic din ceea ce ii este destinat sa transmita daca este transformat intr-un alt 'format' pt a fi accesibil tuturor.

cat despre asta:

Trimis de: Kyklos pe 8 Jan 2006, 12:19 AM

Despre Coelho am mai discutat in Lumini Paralele in Universuri Egale si Aventurile lui Plutarh in Universul Cartilor , un autor comercial a realizat povestiri la gura sobei care din pacate au manipulat lumea .

Trimis de: iniya pe 8 Jan 2006, 12:27 AM

@plutarh

Trimis de: Kyklos pe 8 Jan 2006, 12:34 AM

Citind Alchimistul imi aducea aminte de prima carte a lui Mircea Eliade , Romanul Adolescentului Miop , acelas stil la-nceput de drum un roman scris de un adolescnt .
Coelho a incercat sa aduca ceva nou , dar a scris intr-o maniera de ziar , articol pentru vanzare .
Cel mai indicat ar fi de citit epilogul care prezinta carte in doua pagini , daca stiam nu o mai citeam ......

Trimis de: axel pe 8 Jan 2006, 12:50 AM

@iniya: poate n-ai inteles foarte clar ce s-a scris pana acum... Ca sa fie literatura de calitate trebuie sa existe continut si/sau stil. Coelho nu ofera nici una nici alta

Trimis de: iniya pe 8 Jan 2006, 01:14 AM

@axel

Trimis de: axel pe 8 Jan 2006, 01:21 AM

Trimis de: iniya pe 8 Jan 2006, 01:28 AM

@axel
Rupi din context si stii asta

Trimis de: axel pe 8 Jan 2006, 03:09 AM

Nu cred ca ti-e clar de ce-l tratez pe Coelho diferit fata de un alt scriitoras de duzina. Poate asta te lamureste mai bine despre opinia mea: http://www.hanuancutei.com/forum/index.php?showtopic=623&view=findpost&p=402533

Trimis de: Fantasee pe 8 Jan 2006, 09:54 AM

Specialistii despre care vorbeam sunt membrii ai Academiei Romane, in general oameni care si-au facut specializarile acum cateva decenii .

De ce este Coelho comercial? Poate fiindca se adreseaza maselor, care il mai si inteleg?! Totusi, de speranta are nevoie cel ce nu o gaseste sau nu o subintelege din filosofie, cel care nu o poate calcula si nici deduce prin logica matematica.
Daca asta este acuzatia ce i se aduce, atunci...la fel de comerciale sunt manualele de clasele I - VIII. Se adreseaza maselor, deci sunt comerciale, merita sa le facem praf pe un forum, ca sa vada muritorii de rand ce manie a contrazicerii ne macina .

Trimis de: Fantasee pe 8 Jan 2006, 12:12 PM

Sa ne intoarcem la Coelho - fara sa ne deranjam reciproc. Rafinat ar fi sa nu incercati sa demolati pe cei care il apreciaza, dupa cum nici noi nu ne dam peste cap sa va educam in ceea ce il priveste.
Asta este unul dintre mesajele lui: oamenii trebuie luati asa cum sunt. Toti oamenii...

Trimis de: Edward Scissorhands pe 8 Jan 2006, 01:31 PM

Trimis de: Fantasee pe 8 Jan 2006, 08:05 PM

Ma bucur ca am stat de vorba aici cu voi, Barrie si Axel. Ar fi fost excelent daca nu erati asa vehementi in a demonstra...voi stiti ce - jur ca eram convinsa ca topicele de contraziceri sunt in poiana si ca pe acest forum nu analizam forumisti.

Coelho imi va fi pe plac intotdeauna si asta nu spune nimic despre inteligenta mea. Poate ca si voi veti avea aceeasi retincenta intotdeauna, insa nici despre inteligenta voastra nu spune mare lucru optiunea asta.
Va doresc simplitate.

Trimis de: axel pe 8 Jan 2006, 08:12 PM

Trimis de: Aramis pe 9 Jan 2006, 07:14 PM

Am sters multe din offtopicurile de aici si am editat cateva mesaje.
V'as ruga ca, pe viitor, sa pastrati un ton linistit si sa nu va (mai) abateti chiar atat de mult de la firul discutiei

Trimis de: tolstoievski pe 10 Feb 2006, 01:18 AM

mdea, se pare ca si mesajul meu, care, desi nu era offtopic, era destul de acid
ma repet, un impostor, un produs de marketing excelent promovat
un poet pentru gospodinele din pantelimon
un fel de cartarescu mai latin si mai putin incilcit
un scriitor extrem de slab ...
gata! mersi!
as aprecia daca ai lasa mesajele asa cum sint ... daca sint la tema ... nu trebuie sa avem aceleasi pareri ca sa convietuim, nu?

Trimis de: nefertiti-old pe 10 Feb 2006, 07:58 AM

subscriu la ce spune tolstoievski. ca sa nu mi se tot spuna ca sunt capoasa, am incercat sa citesc o carte a lui si dupa cateva pagini am abandonat, cu parerea neschimbata.

Trimis de: March pe 10 Feb 2006, 09:49 AM

Ce carti http://www.cotidianul.ro/index.php?id=3981&art=9154&cHash=f185212f70 scriitorii si criticii literari romani

Radu Cosasu marturiseste: „ Evit Coelho (inca de la „Alchimistul“ incoace) si genul asta de literatura zisa parabolica, supta din deget si stoarsa din biblioteci“.

Florin Iaru : „ Coelho ma plictiseste, dupa o carte n-a mai avut nimic de spus. Desi are talent, a ales banii - dar nu banii mei“.

Romancierul Gheorghe Craciun il trece pe Coelho la „autori mediocri“, alaturi de Anatole France, Eco si Rushdie...

Poeta Iolanda Malamen ne avertizeaza: „... Precauta, nu-i citesc pe Dan Brown... pe Paulo Coelho...

Alt autor din promotia noua, Filip Florian, "... Nu suport cartile la moda si, de exemplu, n-as citi Dan Brown sau Coelho nici picat cu ceara"

Dan C. Mihailescu isi motiveaza optiunile: „Nu citesc ani de-a rindul cartile de succes nebun ale zilei. De pilda, pina acum nu am citit nici un Coelho, nici un Dan Brown.

criticul Carmen Musat: „Nu citesc, de regula, cartile «la moda», bestseller-urile gen «Codul lui Da Vinci» sau cele semnate de Paulo Coelho, ... dupa ce am citit «Alchimistul» si dupa ce am incercat (fara succes) sa duc la capat «Zahir», am renuntat definitiv sa mai citesc Coelho"

Trimis de: contraste pe 10 Feb 2006, 09:52 AM

Eu marturisesc ca nu am citit nimic de Coelho.
Am audiat doar "Zahir" pe CD in lectura lui Florian Pitis.

Trimis de: axel pe 10 Feb 2006, 09:53 AM

Totusi "n-am citit ca e la moda" nu mi se pare un argument asa de bun in a-l evalua pe Coelho...

Trimis de: tikky pe 9 Sep 2006, 08:52 PM

Pentru ca miracolul se ascunde intotdeauna
in pasii oamenilor obisnuiti

Editura Humanitas lanseaza vineri, 15 septembrie, ora 17.00,
la Libraria Humanitas Kretzulescu din Bucuresti, primul roman al lui Paulo Coehlo, Jurnalul unui Mag.

In 1986, Paulo Coelho porneste in pelerinaj pe drumul catre Santiago de Compostela.
In acele zile -- spune autorul -- cercetarea mea spirituala era legata de ideea ca existau secrete, cai misterioase si oameni capabili sa inteleaga si sa controleze lucruri care sunt de neatins pentru majoritatea muritorilor. Am crezut ca ceea ce ne conduce la intelegerea misterului vietii trebuie sa fie ceva foarte complicat. Aceasta calatorie s-a dovedit o adevarata experienta de initiere, iar Paulo Coelho s-a transformat pentru totdeauna, incepand sa inteleaga natura adevarului vazut prin prisma simplitatii vietii: a invatat ca miracolul se ascunde intotdeauna in pasii oamenilor obisnuiti. Ca scriitor, el s-a dedicat dorintei de a arata, cat mai simplu, bogatia realitatii noastre interioare, impartasind experientele sale cu fiecare dintre noi. Astfel, Jurnalul unui Mag ocupa un loc important in opera sa, atat pentru ca este prima sa carte, cat si pentru felul complex in care este exprimata umanitatea filozofiei lui Paulo Coelho si profunzimea cautarilor sale spirituale.

Publicat deja in 22 de limbi, Jurnalul unui Mag este tradus anul acesta in alte 13, printre care si limba romana. Cele opt carti care au urmat Jurnalului, aparute in Romania la Editura Humanitas, au fost traduse in 62 de limbi si publicate in 150 de tari, insumand vanzari de 75 de milioane de exemplare.
De 15 ani, cartile lui Paulo Coelho se situeaza pe primele locuri in listele celor mai bine vandute carti in intreaga lume. Fiecare dintre cartile scriitorului brazilian este conceputa in jurul unei idei esentiale:

Jurnalul unui Mag - revelatia
Alchimistul - cautarea de sine
La raul Piedra am sezut si-am plans - iubirea
Al cincilea munte - credinta
Manualul razboinicului luminii - curaj
Veronika se hotaraste sa moara - intelepciunea nebuniei
Diavolul si domnisoara Prym - tentatie
Unsprezece minute - dragoste si sex
Zahir - dorinta si obsesie


Am ajuns in oras cu autobuzul care facea curse regulate intre Pedrafita -- aproape de Cebreiro -- si Compostela. In patru ore am parcurs cei 150 de kilometri care desparteau cele doua orase si mi-am amintit de calatoria mea. Uneori aveam nevoie de doua saptamani ca sa strabat o distanta ca asta. Peste putin aveam sa merg la mormantul Sfantului Iacob sa las acolo icoana Sfintei Fecioare Intrupate. Apoi, cat mai curand posibil, voi lua avionul inapoi spre Brazilia, fiindca am multa treaba. Ma gandesc sa scriu o carte despre tot ce mi s-a intamplat. Dar este inca un gand departat…
Paulo Coelho, Jurnalul unui Mag

Ultima ora: Alchimistul se afla in aceasta saptamana pe locul 15 in lista New York Times Bestsellers.



sursa: newsletter Humanitas

Trimis de: Erwin pe 10 Sep 2006, 09:51 PM

Am citit "Alchimistul" si am fost dezamagit... sunt cateva idei care mi-au atras atentia si care speram sa aibe o continuare in capitolele urmatoare, dar au fost abandonate in fasa... e o trecere tangentiala asupra lor... apa de ploaie...

Trimis de: Aramis pe 19 Sep 2006, 06:25 PM

Din cate am observat, a trecut si valul Coelho.
Vreau sa fac rost de "Jurnalul unui Mag" din acelasi motiv care m'a facut sa citesc si celelalte romane: curiozitate.
Daca ati citit acest roman, va invit sa va spuneti aici parerile.

Trimis de: TheK pe 22 Oct 2006, 05:53 AM

Din cate observ cartile lui coelho sunt apreciate de catre credinciosi.. sau ma rog, de catre cei care considera ca in spatele lucrurilor simple trebuie sa fie ceva complicat . Pot spune si ca e mai putin probabil ca un ateu sa fie fascinat de o carte de acest gen.
Cineva a facut o asemanare cu biblia (modul in care scrie coelho) Sunt de acord aici si tocmai pentru asta trebuie sa recunosc ca e ceva genial in felul in care scrie si in care isi atrage fani
Cu toate astea nu am reusit sa citesc vreo carte de-a coelho pana la capat tocmai pt ca ma intriga simplitatea , subscriu la parerea celor care considera ca atunci cand ai alte sute de carti citite care au un mesaj mult mai incitant , trairi si revelatii mult mai intense nu poti considera un asemenea autor drept fascinant.

Trimis de: Kyklos pe 22 Oct 2006, 09:46 AM

Că tot veni vorba de Coelho...şi de simplitatea cu care scrie , de parcă ar fi un adolescent la început de drum .
Mai bine citeşte epilogul de cinci rânduri,dacă îţi permite timpul şi vei înţelege tot romanul , esenţa .

Trimis de: The Dude pe 23 Oct 2006, 01:13 PM

Trimis de: Oktober pe 2 Nov 2006, 09:00 PM

Trimis de: Florina R. pe 3 Mar 2007, 02:49 PM

"Simplitatea spiritului este lucrul cel mai mare, si mai greu de dobandit. Pentru a fi simplu, trebuie sa fi trecut prin mari experiente."(Krishnamurti) Iata de ce il iubesc pe Coelho. Nu miile de fraze alambicate, si rationamentele sterile sunt cele care conteza. Autorii de acest gen sunt un fel de snobi intelectuali, care scriu pentru alti snobi. Coelho e simplu, dar profund. Cele doua notiuni nu se exclud, ba chiar dimpotriva. Si Iisus a vorbit simplu, si pe intelesul tuturor, dar ce profunzime in vorbele sale! Nici astazi oamenii nu sunt in stare sa vada toate intelesurile. Si, pentru ca nu vad, si se limiteza la "povestea"de suprafata, se umplu de trufie ca ei ar fi mai stiutori, mai "intelectuali", si ca Noul Testament, chiar intrega Biblie, ar fi doar o poveste usurica, plina de maxime morale. Am facut aceasta divagatie pentru ca a mai facut cineva aici o paralela intre cartile lui Coelho si Biblie (Pastrand distanta cuvenita, desigur. Nu il vad pe Coelho ca pe un Iisus, ci doar ca pe un urmator al lui, care face aceleasi greseli ca si mine.Il vad chiar ca pe un urmator mai mult teoretic, desi nu stiu daca ma insel. Oricum, si sa intelegi adevarul, fie si teoretic, si sa il mai si spui altora sub o forma pe intelesul tuturor, eu cred ca este un lucru destul de mare. E mai mult decat fac altii, care se multumesc doar sa critice fara a aduce numic in plus.)