Versiunea pentru tiparit a acestui topic

Trimis de: ypsilonalpha pe 1 Aug 2003, 11:46 PM

Toti sintem musterii la Hanu Ancutei, mai bem o stacana de vin, mai spunem o poveste, ne mai descarcam suflletul, ne bucuram, ne intristam, ne mai certam (mama, si ce mai certuri frumoase se isca! nota 10, nu alta). Foarte bine; dar ma gindeam sa dam un pic de concretetze acestui Han si sa ne imaginam cam cum ar arata el in realitate.

Eu de exemplu ma imaginez stind undeva linga vatra, nu direct in bataia focului ci undeva mai in penumbra. Beau o ulcica de vin tocmai potrivita linga o placinta cu brinza si-i ascult pe ceilalti oaspeti cum isi deapana povestile. Cind si vinul si mincarea se ispravesc, ma duc pina afara la grajduri sa vad calul ce mai face (in general el face bine, sta culcat spate-n spate cu tigrul si deapana si ei povesti din jungla). Pe urma sui scarile la primul cat, sperind ca hangita Ancuta a avut timp sa-mi pregateasca culcusul. Un pui de somn ... ne recedem miine dis-de-dimineata ... noapte buna!

Trimis de: OMU'BUN pe 2 Aug 2003, 11:35 PM

...Multa lume se abate pe la Han ! Tortzele infipte in pereti, lumineaza incaperea, dandu-i un aer istoric! Putine mese goale... In general "se circula" cu ulcica in mana, de la o masa la alta, iar acolo unde se simte nevoia, se mai intervine cu cate o opinie... Opiniile sunt de obicei luate cu asalt, fiindca nu toti rezista la... bautura!... Uneori se mai incing spiritele, se mai arata cu degetul (nu neaparat unul din alea ofensatoare !), se mai ameninta, dar asta numai si numai fiindca exista o unitate acceptata tacit si ca in fond toata lumea se place...
Hangiul incearca sa-si administreze cum stie el mai bine resursele!... Are o vorba blajina, asa cum ii sta bine oricarei gazde de omenie, si mai intervine din cand in cand sa aplaneze cate un conflict iscat de la culoarea vinului, sau gustul pastramei... Unii sustin ca vinul rosu ar fi ideal pentru impartasanie, si ca prea se abuzeaza de el in scopuri afrodisiace, altii ca - rosu sau alb - au acelasi scop : sa uiti de toate... datoriile ! Cat despre pastrama, unii o prefera pe cea de oaie, ca e mai "blanda" in argumente, altii dimpotriva, sustin ca numai pastrama de porc iti potoleste foamea de cunoastere, astfel incat sa dea "greutate" argumentelor in cauza...
Bietii "vegetarieni" antialcoolici, privesc de la mesele alaturate, si-si vad de ale lor... Uneori se mai amuza , cand tema unui "scandal" e penibila, alteori se simt indignati fiindca unii mai lovesc cu pumnul in masa , iar tonul lor ridicat se aude pana in grajdiul animalelor...
Dar in general, vegetarienii nu se baga in conflicte... Ei sunt mereu "lucizi", si nimic nu-i determina sa-si intrerupa conversatiile intre ei, care sunt oricum pasnice si constructive!
Hanul mai are si o incapere ceva mai intima, un fel de "separeu", unde foarte multi dintre musterii prefera sa vina sa-si depene gandurile, amintirile sau cine stie ce ciudata poveste de dragoste... Unii au un real talent oratoric, iar mesele lor sunt inconjurate de ascultatori cuminti carora se intampla sa li se umezeasca ochii la depanarea unor amintiri cu totul deosebite. Unii sunt tineri studenti, plini de entuziasmul specific varstei, gata sa ia viata in piept, dar care mai au inca multe intrebari la care nu prea stiu ce sa-si raspunda!... Cauta, tot cauta raspunsuri care dupa parerea unora, s-ar gasi in fundul ulcicii goale, dar care se vrea iarasi umpluta de catre hangita cu sanii provocatori...
La "Hanul Ancutei", putini sunt cei care vin si pleaca fara sa se mai intoarca... In general, hanul are clientii lui fideli, cu hachitze mai multe sau mai putine, iar pentru cei considerati mai activi, se face un clasament si se pun la "Panoul de onoare"... Poate ca ar fi necesara si o gazeta satirica, mai ales acum cand "body-guard"-ul de la camera piosilor, si-a descoperit veleitatile caricaturistice... Dar poate ca nu-i o idee tocmai buna sa-i arati unui om pe care ti se pare doar ca-l cunosti , o imagine care ar putea sa-l ofenseze... Oricum , hangiul este in masura sa decida ce si cum s-ar cuveni la hanul lui!...
Despre fetele pe care hanul le adaposteste, numai cuvinte de lauda... Au dulceata pe buze, iar unii barbati se intampla sa mai cada prada unor tentatii mai mult sau mai putin reale, mai mult sau mai putin realizabile... Pentru ca si-au facut cu ochiul a simpatie, se furiseaza seara fiecare in camera lui, deschid fereastra, si stau cu coatele pe geam, la taclale, pana catre ziua...
Si-atunci cum sa nu te indragostesti de admosfera acestui Han cu totul si cu totul special ?... Ridic ulcica si inchin : Sa ne traiasca intru multi ani, si sa ne bucuram de tot ce el ne poate oferi !

Trimis de: Mihai pe 2 Aug 2003, 11:48 PM

Felicitari amandurora!
Omu'Bun, nu stiam ca esti vegetarian .
Gazeta satirica mai poate astepta, inca nu este hartie pentru ea la tipografie.

Trimis de: OMU'BUN pe 3 Aug 2003, 12:05 AM

Eu, vegetarian??? Poate ca pumnul cu care eu am mai testat rezistenta mesei, nu avea destula...greutate...
Nu, Mihai, vegetarienii sunt - de exemplu - cei care servesc "informatica pe paine "...

Trimis de: ypsilonalpha pe 3 Aug 2003, 10:13 AM

Hm... astazi am coborit in pivnita, pur si simplu voiam sa-mi umplu ulcica cu vinul casei (D.O.C.C.-C.I.B., fireste), hangita avea oaresce treaba cu o tona de musterii "vegetarieni" pe cap si numai de mers in pivnita dupa vinul meu n-avea timp. Asa ca am luat-o catinel pe scari in jos, am deschis usa de stejar gros, pe urma m-am intors sus ca sa iau si un sfesnic, ceva - lumina de la ferestruicile sapate in piatra nu ajunge defel. Am revenit in pivnita si mi-am umplut cana. Dar undeva in stinga sirul de butoaie se intrerupea in fatza unei nise putin adinci; acolo am gasit cutia cu vechile hrisoave. Primul era Inaltul Decret Domnesc de infiintare a Hanului, cu drepturile si indatoririle ce decurg de aici. Al doilea era scris chiar de mina hangitei si spunea in slove apasate cum se cuvine sa se poarte cinstitii oaspeti inlauntrul Hanului, cum sa-si satpineasca limbile mai iuti, cum sa se puna stavila vrajbei si gilcevilor (acest al doilea hrisov este batut in tinte chiar la intrarea Hanului, musterii il citesc si-i dau ascultare - rar se intimpla sa apara pricina de cearta).

Al treilea hrisov ... ei, bine, al treilea hrisov nu l-ma putut deslusi inca. L-am ascuns sub camasa si l-oi talmaci la noapte, daca va fi cu putinta. Pina atunci, va las cu bine ... si spuneti si voi prin ce incaperi osebite ale Hanului v-ati preumblat pasii.

Trimis de: genicon pe 3 Aug 2003, 11:04 AM

Eu am in han masa mea - o masa micuta, plina de ulcele de vin, fara mancare pe ea, ca nu-s nici vegetarian, nici "carnivor" - tin cura de slabire . La masa mea mereu se canta. Este o atmosfera calda, care o data si o data o sa insufleteasca intreg hanul. Nu suntem multi, fiind mica masuta, dar ne place muzica. Si ce ne-am face daca nu ar mai rasuna cate un cantecel pasnic de betie in han?
Imi place foarte mult ca de la masa mea, cea care este chiar langa bar, sa privesc toti musterii. Fiecare la mesele lor, ba mai dand cu pumnul in masa, ba mai dand cu capul...
Ma ridic deseori, cand vinul se ridica si el pana la cap si plec de la masa la masa sa discut cu mesenii. Imi plac foarte mult oamenii astia! Se zice ca vinul ne dezleaga limbile. Si aici, la han, este cel mai bun vin. Facut de manutele delicate ale Ancutei. Sa ne traiesti si mai adu o ulcica pentru toti! Azi fac eu cinste.
Un loc cald si prietenos, unde se discuta vieti si se pun la cale betii este chiar langa soba - o caldura dogoratoare, care in combinatie cu vinul rosu al Ancutei te toropeste pur si simplu. Acolo ne zicem noi peripetiile - la gura sobei.
Dupa ce merg acolo, urc la etaj, unde cei mai ametiti discuta vrute si nevrute, isi spun ghicitori si incearca sa le rezolve. Se citesc ziare si se vorbeste mult. Fiecare isi spune pasul. I-am zis acelui loc Poiana lui Iocan.
Cu zambetul pe buze plec mereu de acolo si intru intr-o camaruta mai mica. O usa mare de stejar, groasa, mereu e inchisa. Trebuie sa bati puternic si body-guardul Ghost impreuna cu ajutoarele sale, Cain si Afrodita deschid, verifica buletinul daca ai peste 18 ani si te poftesc cu caldura inauntru. Facliile invaluie intreaga camera intr-o culoare rosie si prietenoasa. Acolo, oamenii isi ineaca amarul in vin si vorbesc despre Dragoste si sex.
Vorbesc putin cu ei, dupa care trec la lautarii hanului. Acolo se vorbeste putin, dar cu folos - pe cine sa mai chemam sa ne cante duminica, cine a cantat live, ce vedete mai cunoastem si au mai venit prin han.
Merg apoi atras de rasete puternice in cea mai micuta camera a hanului - la ultimul etaj, intr-un coltisor, sa nu deranjeze rasul puternic pe restul musteriilor - acolo se zic bancuri, se aud intamplari amuzante din viata fiecaruia, acolo vinul nu se termina niciodata si toata lumea se simte bine.
Apoi, abia tinandu-ma pe picioare, ma intorc la masa mea micuta de lemn si adorm cantand un cantec de betie... A doua zi, cand ma trezesc, nu tu durere de cap, nu tu mahmureala. Toata lumea e la locul ei si Ancuta ne aduce iar cate o ulcica de vin...

Trimis de: mogaldeatza pe 14 Aug 2003, 07:55 AM

La marginea rapei abrupte
La un han s-a oprit un strain
Era trist si avea hainele rupte
Si pe masa o cana cu vin

Om strain ce-nconjoara pamantul
Stai la mine, ramai doar un ceas
Inapoi sa te duci nu ai unde
Inainte sa mergi ti-a ramas...

Hanul e locul unde poti intra fara a avea nevoie de recomandari
si paraverificari.Aici ai certitudinea ca vei gasi ceva pe gustul tau, mai nou
mai vechi, hazliu sau serios, o cana de vin bun si un loc la masa.
Si, uneori asta conteaza mai mult decat orice.
Si uneori asta conteaza mai mult decat orice.

Trimis de: Figaro pe 14 Aug 2003, 02:37 PM

Mai... adu o halba... hac! La Hanu... lu' Adina... Hac! An..dina... An... cuta! Hac! (se ridica in picioare) Eu... (cade) am venit la Han... sa cosunm... comsun... cunsom... sa beau din vinul ala despre care s-a dus vestea... in toaaaata tara romaneasca... (se ridica) Hangitaaaa!!! Toarna! (canta) Sa bem, copii, sa bem/ Caci scurta este viata/ Si cat ne-o tine ata/ Atata bun avem... Hac! Hac!

Trimis de: ypsilonalpha pe 14 Aug 2003, 10:46 PM

Al treilea hrisov incepe foarte simplu: "Hanul este mult mai mare decit ni se arata noua. Si, tineti minte, el n-a aratat intotdeauna asa cum il stim noi acuma." Mai departe n-am putut inca talmaci, insa intelesul e limpede, undeva in Han sint si incaperi tainuite, pe care se cuvine sa le gasim si sa le deslusim. De pilda, in fiecare seara cind intru in curtea Hanului, trec cu privirea peste darapanatura din curte, aflata undeva pe mina dreapta, cu usa putreda, si care se spune ca in vremuri demult apuse a fost o baraca soldateasca. Cum nu pot sta peste zi sa trindavesc in gazda la Ancuta, se cheama ca trebuie sa-mi fac curaj si sa intru acolo tot intr-o noapte; ma duc chiar acum sa gasesc credinciosul sfesnic.

Trimis de: mogaldeatza pe 15 Aug 2003, 07:47 AM

Hanul e vechi, dar nu darapanat .Zidurile groase sunt imbracate in iedera,
iar la ferestre muscatele rosii, arata ca e o casa de oameni gospodari.
Are mai multe caturi unde oaspetii pot la o cana de vin sau o halba uriasa de bere sa admire armuri din secolele trecute, hrisoave pastrate cu grija , pe care cineva, le dezvaluie, treptat celor interesati.
Se spune ca si hanul, ca orice casa are sarpele lui pazitor ce dormiteaza
ascuns in vreo tainita, si numai in vremuri de restriste isi face simtita prezenta.
Ei , dar m-am luat cu vorba si vinul rubiniu din ulcica, sunetul chitarilor
ma cheama la discutii mai lumesti.

Trimis de: Cain pe 15 Aug 2003, 05:15 PM

Stau langa foc, in fata lui, si flacarile ros-galbene imi arunca sclipiri ciudate in coada ochiului... stau ca ursul, in fata vetrei, cu spatele la musterii, doar din cand in cand mai intorc urechea sa prind o remarca, si ma gandesc la ale mele... sint destule... uneori mai arunc o vorba, asa, sa fie, si stiu ca este ascultata, desi nu mi se raspunde la ea... nici nu trebuie, nu astept raspuns, eu doar spun... linga mine, spargand traditia, o sticla de vin alb... vechi... tamaios cu riesling... sticla este prafuita, iar eu nu i-am sters deloc urmele de panza de paing de pe ea, este curata doar in varf, unde am scos sigiliul de pe dop... beau din cand in cand, direct din sticla, iar cand o pun jos, o izbesc de doua ori cu fundul de pardoseala... obicei prost, capatat in urma betiilor indelungate...
Cineva are grija de mine, si nu m-a interesat prea tare niciodata cine... dar stiu ca, din timp in timp, apare linga mine, pe o strachina mare de ceramica, cate o bucata de carne cruda, pe care o prajesc direct la foc, infipta in cutitul meu care aduce cu un palos in miniatura...
Ciudat, insa de la focul din fata mea, primesc numai lumina... caldura vine de undeva din spate, de la mesele ocupate de clienti... din cand in cand, cate unul mai zglobiu provoaca necazuri cu adevarat... insa pana sa ma ridic in picioare, hangiul s-a si debarasat de el, ceea ce ma face sa ma asez mai indesat la locul meu. Si uit de oboseala, si de suparare, si de multe altele, cand murmurul constant, si viu, din spatele meu, ma inconjoara; stiu ca fac parte din clientii statornici ai hanului, aproape chiar cei care au onorat prima oara buda, si staulul, si care au sprijinit cate un perete, cand era gata sa se naruie... si lucrul asta ma face sa simt zidurile, si mesele, si aerul, ca facand parte din mine... inca o data ciudat, dar, desi stau cu spatele la meseni, ii vad pe toti limpede... de parca as sta linga fiecare in parte... parca ii cunosc de mult, chiar si pe cei nou veniti... oricum, nu are nici o importanta... sint acasa... dulce si odihnitoare casa...





Mihai, ai prevazut vreodata asta ?

Figaro, te iubesc cu adevarat !! Esti unul din cei doi romani care a ascultat capodopera "Burghezul Gentilom" !!! Esti un mamamusi !!!

Trimis de: OMU'BUN pe 16 Aug 2003, 05:47 PM

Exista la Han, printre atatea altele, si o camera a lorzilor, cu o masa mare, rotunda, in mijloc. Acolo isi tin intrunirile, cand situatia o cere, Cavalerii Mesei Rotunde. Nu exista un numar fix de Cavaleri - 7 , 12 sau 21. Ei se adauga cu timpul, pe masura ce invataceii deprind arta manuirii miscarilor, dar si a intelepciunii. Pentru asta, este de obicei nevoie de depasirea multor trepte, care in fond nu constau in nici un examen. Este de ajuns sa fii acolo si sa spui prezent; nu conteaza daca ce spui tu starneste sau nu un mare interes, nu conteaza daca mai vorbesti si singur din cand in cand... Cineva este mereu acolo care te bifeaza. Astfel ca la un moment dat poti avea "multumirea deplina" ca ai intrunit numarul de ore de curs si... esti si tu Cavaler...
Acum unul din "invatacei", a indraznit, ( e drept ca dupa ce consumase un pic peste limita la masa unui sarbatorit...) sa vina cu o zapisca prin care sa sustina ca aceasta regula este inechitabila si ca, "deprinderea artelor" poate fi atinsa si mai devreme de termenul impus prin statut. Cu atat mai echitabil cu cat termenul de Cavaler pentru cel vizat, sa nu fie luat ca o banalitate adusa de timp, ci numai daca acesti Cavaleri ai Mesei Rotunde, il considera abt pentru o asemenea raspundere !
Partea delicata a fost ca, zapisca a fost atasata la fisierul "refulari", si nu pe masa hangiului, care oricum STIA TOT ce se intampla in hanul lui. De ce asa? Pentru ca influenta hangiunlui conteaza mult prea mult, iar sinceritatea unor Cavaleri ar fi subiectiva. Ca atare s-a starnit rumoare, iar indrazneala invatacelului a fost luata drept ofensa la adresa unor "batrani" intelepti !
Acum invatacelului i-a cam pierit cheful de a mai face arta si e destul de incurcat. Era convins ca se va putea bizui pe cateva sustineri (altele decat cea a hangiului pe care crede ca o cunoaste !)din randul Cavalerilor. E clar ca s-a inselat ! Acum , e deja tarziu pentru orice gen de titlu sau recompensa... E tarziu si pentru scuze si pentru rafuieli de mult mocnite... Probabil mai e un singur lucru de facut: BAGAJUL !!!

Trimis de: ypsilonalpha pe 16 Aug 2003, 06:10 PM

Cavalerii, cum le zici tu, dincolo de aparenta lor de mari boieri, sint niste simpli musterii ca si tine, care nu fac altceva decit sa pazeasca datinile cum se pricep ei mai bine in acele incaperi ale Hanului care le-au fost date spre pastorire. Ei nu pot decit sa se bucure daca un alt musteriu a fost socotit demn de a li se alatura. Exista si cronicari care au limbarita, exista si cronicari care abia-abia ridica cuvint; nu aici sta tilcul. Ceea ce ai vorbit cu hangiul in incaperile tainuite noi nu putem sti, dar orice s-ar fi petrecut acolo, socotesc ca nu poate fi pricina sa pleci fara sa intorci capul inapoi.

(Off-topic: hm, daca ma uit bine la avatarul meu observ ca la Masa Rotunda mai e un loc liber ...)

Trimis de: ypsilonalpha pe 18 Aug 2003, 10:37 PM

Hm, am patruns plin de teama in darapanatura aceea de care va vorbeam. Nu are nimic misterios, e chiar o veche baraca unde se adaposteau soldatii graniceri (dupa cum bine stiti, Hanul se afla undeva la hotare ... intr-o zi o sa vorbim poate si despre cele ce se afla dincolo de acele hotare). Incaperile sint napadite de pinze de paianjen si usile-s cam coscovite, insa vechea sala de mese e tocmai de marimea potrivita. Daca scoatem toate ramasitele meselor si scaunelor putrezite pe-acolo, o sa putem face din ea cea mai frumoasa sala de bal. Si totul trebuie sa fie gata in doua saptamini, pentru ca atunci incepe marea petrecere de la Han. N-ati uitat de ea, sper !

Trimis de: ypsilonalpha pe 19 Aug 2003, 12:05 PM

Pai la inceputul lui septembrie se implineste jumatate de an de cind Hanul si-a deschis portile, si se cuvine sa cinstim aceasta, mai ales ca este spre folosul nostru - merindea, bautura si lautarii din fiecare seara sint nimic pe linga ce-o sa fie atunci. Si fie vorba intre noi, cine mai are rabdare pina se va fi implini un an intreg ?!?

Trimis de: mogaldeatza pe 19 Aug 2003, 12:18 PM

Se cuvine in cazul asta sa ne pregatim de sarbautoare
si poate asa se mai linistesc spiritele, care din nu stiu ce pricina
is cam agitate.Sa fie de vina canicula?
Oricum in han e racoare si e mai placut sa stai de povesti decat
sa irosesti vinul si bucatele hangitei intre doua replici taioase.

Trimis de: Gabriel pe 4 Sep 2003, 05:45 PM

Imi pare bine ca aspirati la o lume perfecta, unde exista doar personaje pozitive.

Eu m-am gandit ce personaj sa fiu. Sunt un talhar, care alaturi de banda lui vine la han intr-o noapte ploioasa de octombrie. Ne punem intr-un colt la masa, cerem bucate si vin.Mancam,bem ...dar cu masura...nicidecum precum ceilalti oaspeti ai hanului. Iar la sfarsit scoatem pistoalele si jefuim tot . (cam ce a facut Ringo & Yolanda in Pulp Fiction). Daca vrea sa fie cineva pe post de Jules...si sa ne dea 1500 $....e si mai bine.

S-a cam terminat jmecheria , dragi prieteni !

Trimis de: ypsilonalpha pe 4 Sep 2003, 06:35 PM

Cred ca e momentul sa reactivam corpul de garda. Hm! jafurile din ultima vreme mie unuia imi dau de gindit. Dupa balul de saptamina asta sigur o sa angajam niste mercenari pentru aparare. Mda, mai vedem ...

P.S. @Oribilul MOSH - Zi-i si tu "taleri" sau "galbeni" nu "dolari", ce naiba!

Trimis de: mogaldeatza pe 8 Sep 2003, 11:09 AM

Pivnitele hanului incep sa devina neincapatoare pentru belsugul
de bucate aduse din toate colturile tarii.Iar in ultimul beci se lafaie
mustul in butoaie asteptand sa dea in fiert.Si-atunci sa te tii choilhan.
Numa talerii sa-ti ajunga .Firesc e in vremea asta ca unii din "clientii"
hanului sa mai sara calu, da nu-i bai, ca din unghere ascunse pazesc ochi
vigilenti ca nu cumva talharii sa prade hanul.Desi am vaga impresie ca nici
un talhar n-ar prada hanul, care in vremuri de restriste le-a oferit adapost.

Trimis de: Carmi pe 30 Dec 2003, 01:13 PM

Acu arde focul mocnit. Miroase a brad si e putina lume. Mai intra cate un musteriu, cate un dregator sau haiducii. Cand deschid usa miroase aspru a iarna. Si mai miroase a sarmale.
Zilele astea hanu a fost agitat. Noaptea cand vinul e mai dulce si femeile mai oachese la lumina focului se intreceau in versuri jupanitele cu flacaii. Mai era si o zarva cu un cronicar mai indulcit de ideile lui care iesi pentru o vreme din han. Hangiul acuma sta cuminte ca e liniste la han. Au venit musterii multi si se umple cateodata hanul devenind neincapator.
Noi sa fim sanatosi si sa ne-auzim cu bine la anu'. Si veselia sa umple hanu!

Trimis de: Georgia pe 18 Jul 2004, 06:25 PM

Am citit toate mesajele si mi-au placut mult de tot!
Fiecare isi imagineaza hanul asa cum si-ar dori sa fie!
Da si eu mi-l imaginez la fel ! Un pic mai departe de zgomotele orasului intr-un loc plin cu verdeata si un lac de jur imprejur sa vad rasaritul soarelui si asfintitul ,sa ne trezim in cintece de pasarele sa stam la masa toti :musteri,haiduci ,dregatori ,cronicari , vornici si etc.Sa mincam sarmalute in foi de vita ,o ciorba buna cu bors ,o pastrama de porc sau friptura buna la gratar.
Sa depanam amintiri placute sau neplacute la han sa bem un vin fiert sa incingem o hora acompaniata de cei mai buni cintareti ai hanului sa tina citeva zile sa fie multa, multa veselie .Eu cred ca cel mai bine e sa ne intelegem bine pentru ca o singura viata avem si nu e bine sa o traim in cearta si contrazicere mai ales ca uni dintre noi sint plecati departe de tara alti in tara dar nu in acelasi oras stiti vorba aceea" sa ne avem ca frati" . Sa ne intilnim cu bine si la alte povesti depanate de noi !

Trimis de: Mihai pe 23 Jul 2004, 01:11 PM

Frumos!

Trimis de: contraste pe 23 Jul 2004, 01:42 PM

Ei! Lasa usile deschise sa intre vara! Si adu-mi o bere frapata!
Si pune-mi alaturi un scaun mic sa-mi intind picioarele ca acum am venit din umblatura.
Pai cum pe unde? Am trecut pe la prieteni, fosti colegi de facultate, si a fost mult de mers. M-am oprit intai aici - de-o pauza, o bere rece, si-o vorba de duh.
Sa nu-mi spuneti ca v-a molesit vara! Ca va dati duhul! Si mie mi-e cald, dar am fost la munte sa mai vad ce mai este pe acolo. Am calcat cu piciorul intai pe asfaltul soselei, apoi pe carare stiuta si pasita, apoi mi-am facut propria carare. M-a dus la loc cu blanuri de ierburi, cascade de mirosuri, coruri de zumzete si falfairi de culori. Cu talpile goale am calcat in templul ierbii fragede si proaspete, si fiecare aplecare spre mirosul unei flori a fost o inchinare.
Si am luat de acolo imagini si linistea si pacea mult dorita. Muntele n-a avut nimic impotriva, mai ales ca stia ca le iau ca sa le arat campiei si oamenilor de la han.
Acum , ma duc acasa.
La buna vedere.

Trimis de: Georgia pe 23 Jul 2004, 02:08 PM

Multumesc Mihai !

Trimis de: ypsilonalpha pe 23 Jul 2004, 02:55 PM

Si eu care voiam sa incep recrutarile pentru corspul de garda cu ceva flacai vinjosi dar vad ca p-aci fetele-s de baza .

Trimis de: dead-cat pe 23 Jul 2004, 03:05 PM

mercenar experimentat cu M249 SAW in FarCry, single si network, terminat operation flashpoint pe bune si cu rusii, caut angajare

Trimis de: ypsilonalpha pe 23 Jul 2004, 04:21 PM

Gata, te pun sergent peste corpul de garda. Daca mai gasesti vreo patru-cinci alti tipi hotariti, care sa bata imprejurimile Hanului si sa cerceteze primejdiile ce s-ar putea ivi, esti un om facut Da'; trebuie sa faci downgrade la sabie/palos si arc dublu cu sageti (tot duble ), eventual pistoale cu cremene.

Musteriii sa se odihneasca si sa-si depene linistiti povestile, noi veghem!

Trimis de: dead-cat pe 23 Jul 2004, 07:16 PM

nici o prob. sunt dotat

http://www.dead-cat.co.uk/images/pistol_sm.JPG

Editat. Pentru imagini ce nu se incadreaa in pagina va rog nu folositi tagul IMG.

Trimis de: punctt pe 23 Jul 2004, 07:16 PM

Un calaret obosit, insetat si flamand, abia mai rezista in sa. Zareste in departare o raza de lumina. Ce-o fi acolo?! Prinde puteri! Calul simte si el inviorarea stapanului. Sunt pe drum, de foarte mult timp. Nici unul dintre ei nu-si aduce aminte de cand pribegesc. Ajung la o rascruce de drumuri. Vin doi calareti. Unul ii spune celuilalt:
"-Ce bine-mi pare ca ai venit. Hanul este o-ncantare. Ai sa vezi. E liniste. Lumea-i calda, primitoare. Bucatele si bautura sunt alese. Gasesti tot ce-ti doresti. Totul este curat si ingrijit."

Trimis de: contraste pe 24 Jul 2004, 12:52 PM

Mai ! Nu faceti discriminari!
Poate aveti si fete cunoscatoare de ate martiale, sau manuitoare de cine stie ce arme!

Trimis de: Georgia pe 25 Jul 2004, 10:10 PM

Arte martiale nici chiar asa doar sintem fete !
Daca cineva ne ameninta vom invata sa folosim aceste arme

Trimis de: ypsilonalpha pe 26 Jul 2004, 11:28 AM

Trimis de: Georgia pe 26 Jul 2004, 10:24 PM

Abia astept ypsi sa ma inviti in echipa de cercetasi, nu sint tare in arte martiale dar,in "cercetari"sint as de .......as!
numa punema la incercare si ai sa vezi..........

Trimis de: ypsilonalpha pe 27 Jul 2004, 08:25 PM

Gata, te trec si pe tine pe lista Acush-acush facem un drum cu toata trupa prin padure sa vedem coclaurii de p-acolo si cine bintuie prin zona, daca bintuie.

Trimis de: Georgia pe 27 Jul 2004, 09:52 PM

Hei Ypsi turci ne inconjoara ce e de facut !
Unde e oastea lui Mihai sa vina sa pazeasca hanul!
Eu sint aici dar ,unde sint ceilalati ostasi ca mine Ypsi trebuie sa aparam hanul
turci ne-au inconjurat Mihai si oastea de la han trebuie pazita hai nu mai sta pe ginduri
sa mergem dar.... la lupta cu sabi ,furci ,topoare ...........sau napustit multi......peste noila han

Trimis de: mamour pe 9 Aug 2004, 10:21 AM

nici o frica!
stiu un erou curajos, care baga spaima si in zmei, si in capcauni, si in tilhari! mare maestru al lui Onimusha, veteran de Wolfenstein, spaima operatiunii Rainbow, eminenta cenusie din MOH,
PUSS IN BOOTS!! ask for mercy now!
cu el nu ne mai temem de nimic! toti vrajmasii si-au luat picioarele la spinare!
si are asa niste ochi frumosi si mari, ca Ancuta l-a si luat in brate, uite cum toarce de bine si se alinta.
i-a pus o strachinuta de lapte cald linga focul din sala cea mare. si-a sters miinile de sort si, multumita ca eroul zilei e ospatat cum se cuvine, da un vin din partea casei la toti musterii.
afara, linga carutele drumetilor, ard focuri si se incalzesc mosnegi cu cite-o pipa de ciocalau. se uita la cei tineri cum isi incep viata si ofteaza. Noaptea nu e rece, dar povestim amintiri, care mai vesele care mai triste, si ne iau fiorii citeodata de la frigul din oasele batrine. pe linga ei, un voinic invelit in mantie sta si trage cu urechea si tot scrie ceva. e Mihai al lui Sadoveanu. vrea sa fie scriitor cind va fi mare. pina atunci tot trece de la un foc la altul si asculta si scrie ce ii place mai mult.
foarte bien, sa scrie, ca sa ne hranim si noi astialalti, care nu auzim tot ce se intimpla afara, cu experienta trecatorilor, cu caldura clientilor fideli.
si zi sa mai aduca si-o lampa
si cere si o cana cu vin
si sa asteptam zorii fumurii impreuna, cum fac oamenii de veacuri.

Trimis de: Puss In Boots pe 12 Aug 2004, 10:16 AM

Ca o adiere numele meu soptit îmi ajunge la ureche mai ales ca este vorba de salvat domnite neânfricate si cavaleri singuri ... am totusi împresia ca era invers
So, Je suis là! Prêt à faire face au danger, prêt à mettre en fuite tous ceux qui veulent du mal à notre auberge (han )!

EN GARDE !!!



... bun lapticu' dupa o asemenea batalie
hmmm ... sa-l fi vazut pe ghost cu kawa si pe sorin cu 4x4 ce prapad faceau ... si toti ceilalati care cu o cratitza care cu sucitoru' (majoritatea erau neveste deprinse cu mânuirea armelor casnice )... si vestitul ypsilonalpha cu vitejii lui din corpul de garda ... wow!
Dar acum e pace ... si berea curge din butoaie si mesele se rup din cauza abundentei bucatelor alese ...

Astazi am învins ... dar mâine ?!


(ps. super ideea !!!! )

Trimis de: ypsilonalpha pe 12 Aug 2004, 09:12 PM

Da' sa stii ca n-ai voie cu laptic, nici inainte nici dupa batalie, te prind astia urgent la controlul antidoping de dupa lupta.

Berea, da dar nu prea multa, ca se siue la cap si se supara gardienii publici (adica vitejii mei in frunte cu mine, normal).

Cred totusi ca o sa-mi dau demisia si o sa las locul altora mai vestiti. "Finala" eu o vad ca fiind intre dead-cat si P.I.B.

P.S. Damn! a catfight here (no offense pls. ) ... can't believe my very eyes ... j'peux pas croire mes yeux, cum se zice pre limba lu' Banderas.

Deci, domnii candidati, ce parere aveti?

Trimis de: Puss In Boots pe 13 Aug 2004, 12:35 PM

Nu stii ca baut de la sursa lapticul devine indetectabil ?! ... trebuie doar avut grija la accidente
Este alegerea ta si o respect draga Ypsilonalpha dar personal nu sunt de acord cu "demisia" ta , iar în ceea ce priveste locul vacant pe care-l propui ... fara rezerve, îl cedez lui dead-cat pentru ca eu sunt un luptator singuratic

Trimis de: ypsilonalpha pe 14 Aug 2004, 12:43 AM

He he eu ma retrag pe postul de "eminenta cenusie", responsabil cu organizarea, logistica si alte cele

Desi, la o adica, daca doi musterii mai artagosi se iau la harta, oi fi si e uin stare sa-i despart ... Voi cum ati proceda in cazul asta? sa nu uitam insa ca vrem pe cit posibil ca acei oaspeti sa ne mai calce pragul si alte data, puncgile lor parind a fi dolofane din cale afara.

Sau daca vedeti vreun alt musteriu care sta asucns intr-un colt, cu pelerina acoperindu-l de tot ... oare e vreo iscoada care ne vrea raul sau doar un timid incurabil?

Sau daca intr-una din camarutele de la etaj se aud oarece strigate ... dar nu de durere ...

Dar cea mai tare chestie a fost cind unul din oapseti a venit si mi-a spus ca exista si alte Hanuri pe pamintul asta, si ca in unele din ele a aparut viata si a ajuns chiar la inteligentza Si eu care credeam ca numai la noi este "viatza" (mai ales simbatra seara )

E limpede ca acestea se cer toate a fi cercetate ...

Trimis de: contraste pe 14 Aug 2004, 02:14 PM

Pregatiti-va pentru maine,eminenta !
Ca la orice sarbatoare, vor fi si glume si petrecere, dar si... diversiuni !
In nici un caz sa nu luati in seama inscrisurile parafate cu vreo pecete care sa semene cu a mea !
Semnul distinctiv sunt amprentele lasate pe ea : modelata manum proprium, in contrASTE SEMNATURA.

Trimis de: ypsilonalpha pe 15 Aug 2004, 01:00 PM

Deja mi-e frica sa ma si gindesc la ce se poate intimpla ...

Sintem cu totii pregatiti, asteptam desfasurarea evenimentelor ...

Trimis de: Afrodita pe 19 Aug 2004, 08:42 PM

Uff...Plictisita , sictirita, obosita, suparata, deprimata si altele asemenea am poposit si eu prima data la Han...De curiozitate...
Cladirea stil vechi, iedera ce-o acoperea, senzatia de "acasa" si "cald si bine" m-au facut sa-mi bag nasu' prin toate incaperile Si ce-am descoperit? Multa voie buna, multa veselie, chipuri dragi, suflete mari, prieteni buni
Ma rog, mai sunt si batausi si certareti ce cauta nod in papura, da' le trece repede, mai ales daca hangitele le zambesc frumos si-i imbie la ccate-o stacana de vin
Una peste alta, v-am gasit din intamplare, v-am incercat din curiozitate si am ramas din drag de voi

Trimis de: ypsilonalpha pe 20 Aug 2004, 09:53 PM

Ia un loc, fa-te comoda, trage linga tine o ulcica de vin (sau bere, sau apa de izvor, dupa cum po0ftesti), aici nimeni nu ne grabeste.

Daca ai de spus vreo poveste cu tilc, spune-o, daca nu, doar stai si asculta ce istorisesc ceilalti. Important e sa te simti bine ...

Trimis de: yronick pe 9 Sep 2004, 12:49 AM

Pai, hanul in viziunea mea, arata ca o cladire gigantica (la proppriu), mai mare decat Pentagonul unde nu cunostem decat cateva camarutze.

Trimis de: Marcus pe 12 Sep 2004, 11:13 AM

Pentru mine Hanul inseamna oamenii de aici.

Trimis de: Vornicum pe 14 Sep 2004, 12:28 PM

Hanul inseamna pentru mine vorbarie multa si alternativa stressului astuia nenorocit care omoara incet.
Si sa nu uit, distractie.
de multe ori rad singur ca si nebunul regelui. ma intinereste

Trimis de: Nico pe 16 Oct 2004, 03:05 PM

Tin mult la Hanul Ancutei, dar uneori arata cam asa, ghiciti voi cine sunt personajele

Trimis de: ypsilonalpha pe 16 Oct 2004, 05:05 PM

Si, in poza aia, io sint ala negru de respira greu .. il stii, nu?!?

Trimis de: Vornicum pe 1 Nov 2004, 02:17 PM

Eu sunt ala verde?

Trimis de: bogho pe 1 Nov 2004, 04:29 PM

eu nu cred ca apar in poza

Trimis de: mariana21 pe 3 Nov 2004, 04:19 PM

eu nici atat, sunt noua pe forum, asa ca... bine v-am gasit!

Trimis de: nefertiti-old pe 3 Nov 2004, 04:23 PM

Bine ai venit!

Trimis de: Vexx pe 18 Nov 2004, 02:52 AM

Bine ai venit, Mariana

Eu sunt ala alb cu nasul rosu...de la Jack.

Trimis de: Georgia pe 24 Nov 2004, 05:14 PM

Mariana

Trimis de: Cla pe 19 Feb 2005, 07:57 AM

Eu cam asa vad Hanu'. Si Ghostu si-a lasat calu' afara si da-i la pileala...



Hai, Han!!

Trimis de: punctt pe 19 Feb 2005, 10:23 PM

Foarte frumos.
Multumesc, Cla. Am la ce ma gandi... si visa... unde mai pui ca-i si printre munti... si zapada...

E super.

Trimis de: Cla pe 19 Feb 2005, 10:37 PM

Cea mai mare placere a mea, mami... a ferici pe cineva... Multumesc