Plec de la premisa urmatoare

Presa romaneasca nu stapaneste f bine 2 chestiuni fundamentale in opinia mea:ce inseamna o informare corect-echilibrata, si ce este de interes public.

Iar prezumtia ca ziaristii sa actioneze conform deontologiei lor profesionale e cel mult o pretentie amarata, contrazisa de destule ori de comportamentul jurnalistilor (inutil sa amintesc aservirea presei sub Iliescu, Nastase, sau exemplele mitocanesti servite zilnic de sclavii lui Voiculescu ).
Iar sa fii ziarist nu e o scuza . Mai ales cand in cazurile in care dezinformezi ( uneori sistematic,zilnic) , sau cand te folosesti de ipoteza asta pt subiecte cu un vag continut jurnalistic si de cele mai multe ori tabloid.
Prin urmare trebuie sa privim cu atentie la cei care ne livreaza informatia , si au pretentia de ne forma opiniile.

Avem mai multe ziare in tara asta, cateva dintre ele cu raspindire nationala si cu un continut actualitate/politic/economic/editorial destul de bun. In ciuda acestui lucru in esenta sunt conduse de o mana de oameni care au avut o istorie comuna destul de zbuciumata, din care n-au lipsit acuze reciproce de tradare,dezertare, aservire sau neprofesionalism(cazul Nistorescu vizavi de Critian Tudor Popescu e vechi deabia de 2 ani rezultata din povestea guzganului rozaliu ,sau "dezertarea" lui Nahoi &Ciocazanu la Adevarul etc, cred ca exemplele ar putea continua).

Teza lui Cristoiu cum ca Presa trebuie sa moara de gat cu Puterea, a facut valva la vremea ei. Uimitor e insa faptul ca ziaristii de azi par sa creada ca aici se reduce rolul lor in societate. Nu si acela de a actiona in scopul interesului public, efectuand un serviciu in esenta public de calitate, de informare corecta a cetateanului.
(nu stiu care e procentul de ziaristi romani, din presa cu acoperire nationala, care urmaresc zi de zi presa cu adevarat profesionista de afara, si modul cum se determina astfel curentele de opinie si monitorizarea politic-administrativa a
Puterii, in uzul cititorului-cetatean)

Suntem intoxicati cu subiecte tabloid , senzationaliste de catre o presa semi-profesionista.
Bogdan si Corina , stirile de la ora 5, Basescu si alegatiile de neconstitutionalitate sunt atatea si atatea exemple de exploatare (nu ma feresc sa folosesc cuvantul) sistematica , oripilare, violentare, apocaliptizare a opiniei publice.(de catre o sa-i zicem clasa politica corupta, dormitanta, care voteaza la 2 maini, si care nu doreste o lege ANI pe motivul ca "un senator din Parlamentul Romaniei " nu ia ordine din partea unor simpli functionari europeni (stimabilul Augustin Bolcas, interviu BBC in urma cu vreo 3 luni))

In schimb n-au rezultat dezbateri publice din cazul unor tinere mame care isi ucid copii nou-nascuti, din cazul Larisa, din ajutorul social pe care il acorda statul roman- in valoare de 96 RON, din cele 3 milioane de romani plecati la munca in strainatate, (ne)utilizarea fondurilor europene, etc care sa reflecte un tip de presiune publica constanta, sistematica rezultata dintr-o dezbatere publica ce ar trebui sa genereze o politica (policy) administrativa sau guvernamentala de inlaturare a fenomenului social, sau economic incriminat de mine mai sus.

Ar trebui oare sa ne mire lucrul asta? E si vina presei pt ca in tara asta toate scandalurile se fasaie, de la Hayssam, la
verdictele CNSAS ( de unde retroactiv multe pasarele au fost spuse de "analisti" la vremea lor), la Liviu Turcu etc.

Eu cred ca da.