"Ochii-s caprui tiviti putin cu verde
Ca diamant lucesc si lacrima imi cade
Pe-obrazu-mi roz, udat de ploaie,
Pe jaru-ncins al inimii ce-mi bate.

Ochii-s deschisi la cerul plin de stele
Dar nu le vad: in ceru-i Paradisul;
O rog pe luna sa-mi arate calea;
Prin ochelari n-o vad: acolo-i Infinitul.

Nu vad nici stele, nici Carul Mic sau Mare,
Dar vad nemarginirea in pipaitul moale
Al degetelor mele, ce vad si pentru mine,
Cu inima-mi fierbinte ating Dumnezeirea.

As vrea sa vad la fel, ca altadata,
Prieteni dragi in pragul casei mele;
Dar am vederea mereu incetosata,
Ochii-s caprui, tiviti putin cu stele."

creatie proprie