lefty, raspund aici deoarece intrebarea mi s-a parut interesanta ... si poate ca exista si alte persoane ce te-ar putea ajuta.

lefty ma ruga 'sa-mi dau cu parerea' despre etimologia unui loc din satul bunicilor, mai exact o lunca cu denumirea de HANDAR DE CHIR sau HANDAR DE KIR.

Fara nici un fel de alte informatii ajutatoare despre zona respectiva, judetul, etc ... ma voi lega in mod strict de un singur cuvint.

In limba persana qir (قیر) inseamna smoala ... a nu se confunda cu 'kir' ( se scrie altfel, inseamna cu totul altceva si e folosit in injuraturi si obscenitati).

Dezh (se pronunta dej) e un cuvant persan foarte vechi ce inseamna cetate, fort, imprejmuire fortuita ...

Ma tot duce gandul la toponimul Dej de la noi. Cunoaste cineva mai mult despre etimologia acestei denumiri geografice?

M-am lamurit. Nimeni nu are cunostinta de originea numelui " Dej"...

Ma intrebam de unde provine "sufragerie". Nu iau in calcul explicatia DEX-ului, adica filiera franceza prin care a ajuns la noi. Ma intereseaza de unde au luat francezii cuvantul.

Cred ca aici ar fi raspunsul.

Am accesat linkul dar nu vad care ar putea fi elementul de legatura (etimologica) intre "sufragiu" si "sufragerie" ..

Nu intotdeauna cuvintele inseamna ceea ce par a insemna. De exemplu cuvantul "burlac" ne face sa ne gandim la o persoana necasatorita ... insa nu intotdeauna originea numelui Burlacu trebuie pusa in corcordanta cu definitia cuvantului din DEX.

Cei ce poarta numele de familie Burlacu s-ar putea sa fie descendenti ai rusilor de pe Volga si Nistru, sau mai bine zis ai rusilor ce trageau slepurile pe raurile pomenite.
Cine doreste sa afle mai multe despre 'burlaci' poate intra aici :
http://en.wikipedia.org/wiki/Burlak

Despre etimologia cuvantului "rustic" cred ca am mai pomenit pe undeva.
Mi-a ramas in gand si de aceea il voi aduce in discutie acum.
%21surse

Conform dictionarului acest cuvant a intrat in limba romana prin filiera franceza, fiind de origine latina. Mai multe informatii aici :
http://en.wiktionary.org/wiki/rusticus#Latin

In limba persana, veche si actuala, cuvantul "rusta" cu derivatele sale "rusta'i", "rustaian" .. inseamna "sat", respectiv 'satesc/taranesc", "sateni/tarani".

Mi se pare foarte ciudat ca in limba latina sa se fi utilizat acest cuvant care, mai departe, nu se regaseste in limbile romanice, el fiind inlocuit cu "village". Ma intreb daca s-a pastrat in dialectele mai putin cunoscute vorbite in Elvetia, Spania sau Italia

Bineinteles ca e firesc ca in limba latina, care e o limba indo-europeana, sa se regaseasca cuvinte din spatiul indo-iranian, insa disparitia ulterioara a termenului din vorbirea curenta mi s-a parut nefireasca.

La noi, "Kir" (termen de provenienta greaca, pe filiera slavona) inseamna Dumnezeu/Domn. Numele Chiriac, Chirita si alte nume derivate au fost foarte populare secolele trecute. Au o radacina comuna cu "Cirus"?

Nu cred.

Totusi, cuvantul "Cirus" nu poate fi corelat cu vechiul cult al soarelui?

În chip de capiște și idolatrie - confluente maghiaro-cecene de Dan Alexe

Cred că există multe enigme privind originea unor cuvinte și expresii și cercetare minuțioasă prin arhive și documente vechi, la fața locului unde se poate... și multă răbdare. E o treabă de detectiv!

Nu ar trebui sa ma pun contra lui Dan Alexe pentru ca dansul e lingvist cu atestat ... dar daca e sa-i iau in raspar teoriile de pe blogul personal, i-as putea gasi zeci de neconcordante si interpretari fortate.

Unul dintre aceste cuvinte ar fi "hid" despre care dansul spune ca e de origine iraniana si inseamna pod.



In limba persana nu exista cuvantul "hid", pe de o parte, iar pe de alta trebuie spus ca pentru "pod" se utilizeaza cuvantul "pol" - پل
Pol e un cuvant ce-si are radacina in pa care inseamna picior.
E adevarat ca in limba Avestana exista cuvantul "haetu" insa cu sensul de baraj. In Avestana, pentru pod, se utiliza cuvantul paeretum.
Cata asemanare cu peretele din limba romana !



http://en.wikipedia.org/wiki/Avestan_phonology

http://en.wikipedia.org/wiki/Chinvat_Bridge


De fapt aceasta serie de postari de pe blogul lui Dan Alexe reprezinta traduceri partiale si deformate (in mod intentionat) ale unor pagini scrise de Thomas Burrow.


Acest topic a fost editat de exergy33: 1 Dec 2013, 06:27 PM

Tot de la Alexa citire ..


Eu stiam ca limba oficiala a Georgiei/Gruziei este limba georgiana (gruzina).

Alta interpretare lingvistica fortata pe care am descoperit-o pe blogul lui Dan Alexa. Parerea mea personala, bineinteles
http://cabalinkabul.wordpress.com/2013/01/...a-daco-getilor/



In limba persana, intradevar, zidul e denumit divar - دیوار. Dewar e denumit in limba Dari ce se vorbeste in Afganistan.
Dar intre dacicul deva/dava si cuvantul kurd dewî asemanarea e doar fonetica.
Demonstratia mea pleaca de la faptul ca in limba persana, cat si in dialectele kurde, satul e denumit deh -ده . Am vorbit pe larg aici despre sat si mai marele satului (dehqan) la pastorii nomazi din arealul iranian.

http://www.hanuancutei.com/forum/content-p...0/-X-/page/1330

Cei care au avut contact cu kurzii din Iran au observat faptul ca ei au tendinta sa inlocuiasca "H-așul" terminal al unui cuvant cu "U". Ba chiar si alte litere terminale ( ab, cu sensul de apa, devine au )
Astfel beh - به (cu sensul de gutuie) devine beu, deh devine deu, ...

Alfabetul persan, bazat pe alfabetul arab, are o litera denumita "vav" - و care, in functie de context, se citeste fie "u" fie "v".
De aceea, de-a lungul timpului, cuvantul deh s-a transformat de la zona la zona ba deu/dew ba in dev.

Ca sa-l conving pe Dan Alexa, in caz ca-si va arunca ochii pe aici, ii reamintesc un cuvant foarte obisnuit.
Vahed (واحد), cu sensul de "1", una, unul, unitate (de invatamant, comerciala, militara, administrativa).
In limba araba acest cuvant se pronunta wahed/uahed, in limba persana se pronunta vahed, in timp ce in Dari (limba oficiala din Afganistan - in realitate fiind vorba de o limba persana cu mai multe arhaisme) cuvantul se pronunta la fel ca in araba. Deci wahed/uahed

Apropo de Dari ... daca vreti sa intelegeti cat de apropiata e "limba" Dari de limba persana (Farsi), ganditi-va la "limba" moldoveneasca si limba romana. Asa precum inteleg moldoveneasca, la fel de bine inteleg limba Dari.
Am pus ghilimele deoarece eu personal nu le consider a fi limbi diferite, nici macar dialecte ...

Asa ca, in opinia mea, acel cuvant "dewî" din dialectul kurd Zazaki, ce se pronunta "deuî" si care inseamna sat, provine de la cuvantul persan "deh" (cu sensul de sat), nicidecum de la cuvantul "dewar/divar", tot de origine persana, si care inseamna zid.





Acest topic a fost editat de exergy33: 4 Dec 2013, 03:33 PM

In afara faptului ca incearca sa fie spiritual, alegandu-si titlurile postarilor intr-o maniera care sa atraga cat mai mult curiozitatea - uneori ofensatoare, posesorul blogului cabalinkabul se crede depozitarul adevarurilor lingvistice absolute. Cel putin mie asa mi-a lasat impresia.

Afirmatia mea se bazeaza pe textele scrise de dansul.
Deci sa trecem la obiectul discutiei.

http://cabalinkabul.wordpress.com/2013/05/...ta-lui-hassdeu/

Desi prima parte a citatului nu are nici in clin nici in maneca cu lingvistica, o introduc in postarea de fata pentru a va familiariza (in cazul in care nu sunteti inca) cu stilul publicistic al autorului.


Lingvistul Dan Alexe repeta cu nonsalanta intr-o alta postare greseala privind etimologia cuvantului cioban !
http://cabalinkabul.wordpress.com/2013/10/...stica-la-stana/


Faptul ca acest cuvant controversat "cioban" nu e de origine turcica nu constituie nici un secret pentru un lingvist care se respecta, ba chiar nici pentru amatorii curiosi sa descopere de unde ne vin cuvintele.

Hasdeu avea dreptate. Cioban e de origine persana si, in toate dialectele si graiurile limbii persane desemneaza o persoana posesoare de oi.
Cioban, in persana choupan/chupan - چوپان, deriva de la choub - چوب care inseamna lemn. Denumirea trebuie pusa in legatura cu bata de lemn , ghioaga sau ciomag, de care ciobanul nu se putea lipsi. Interesant ca si cuvantul ciomag exista in persana, exact cu acelasi sens ca in limba romana. Mai marii ciobanilor persani aveau in dotare adevarate sceptre ... un fel de bate cu maciulii frumos sculptate si impodobite cu insemne codificate care atestau originea etnica a posesorilor si apartenenta la o familie/clan, la un trib sau o tayfeh.

Revin la subiect.



Nu sunt lingvist si nici nu va cer sa ma credeti pe cuvant. Puteti citi toate detaliile aici :

http://www.iranicaonline.org/articles/cupan

As mai adauga ceva. In limba persana oaia e denumita gusfand/gosfand. Inainte de islamizare era denumita guspand, insa datorita alfabetul arab introdus in Persia dupa islamizare, alfabet ce nu are litera P, unele cuvinte au suferit modificari din cauza ca litera P a fost inclocuita cu F.
Pot da cateva exemple : piruzeh ->firouzeh (peruzea), Pars -> Fars, poulad -> foulad (otel), espand -> esfand ( a douasprezecea luna a calendarului solar iranian).

Am facut aceasta paranteza doeoarece vreau sa ajung la cuvantul gospodar.


Iata ce spune DEX-ul :

GOSPODÁR, gospodari, s. m., adj.m. 1. S. m. Om care posedă o gospodărie. 2. S. m., adj.m. (Om) care dovedește pricepere, chibzuială în conducerea unei gospodării (personale, de stat etc.), a unei instituții, organizații etc. 3. S. m. (Reg.) Soț (în raport cu soția sa). 4. S. m. (Înv.) Domnitor. – Din bg., scr. gospodar.
Sursa: DEX '98

In limba persana activitatea de crestere a oilor e denumita gusfand-dari iar persoana posesoare de multe oi e denumita gusfandar/guspandar/.
Acesti posesori de turme de mii de oi aveau si au un statut social ridicat in Persia/Iran deoarece ei asigurau necesarul de carne si lactate al tarii, inclusiv al armatelor diversilor imparati sau shahi, lana si pieile pentru imbracaminte.
Toti acesti guspandari sau gusfandari erau pastori nomazi (ashayeri) si erau organizati in structuri tribale complexe ... adevarate societati mobile producatoare de bunuri si platitoare de dari.

Deci inclin sa cred ca gospodar are legatura cu gusfandar/gospandar




Am fost curioasa sa vad cum e denumit ciobanul in dialectul kurd Zazaki si am avut o surpriza ... si asta din cauza imaginii ce insotea explicatiile ... kurzii au ales o imagine cu un cioban din Romania !

http://diq.wikipedia.org/wiki/Gawan

Nu am facut aceste paralele lingvistice cu scopul de a demonstra faptul ca românii ar fi preluat cuvintele in cauza din limba persana.
Convingerea mea e ca ele reprezinta cuvinte vechi ce fac parte din substratul limbii române ... existand inainte de latinizare.

Am citit ca gospodar vine de la slavonul hospodar care insemana domn sau stapan, atribuit domnilor din Muntenia si Moldova in perioada fanariota.

Buna Gordin ... ce surpriza sa te 'prind' pe acest topic!

E ceea ce spune si DEX-ul din care am citat in postarea precedenta. Hospodar e o varianta a cuvantului gospodar si ambele au fost folosite pentru a-i desemna pe cei ce 'au gospodarit' Tarile Romane in perioada fanariota.

Dar revin la textele lui Dan Alexe deoarece am mai descoperit o intrerpretare 'chinuita' a unui cuvant. Ceea ce ma amuza, si ma amuza in mod deosebit, e ca dansul se straduieste sa raporteze substratul limbii romane la unele limbi vorbite in Caucaz, in particular oseta - dar si gruzina, cecena, etc - fara sa ia in considerare la modul serios ca oseta face parte din ramura limbilor iranice, desi influentata de diverse dialecte turcice. Ceea ce dansul considera a fi dpdv lingvistic 'ossetin' are de fapt puternice radacini in persana veche.

E limpede faptul ca eforturile lui Dan Alexe au un scop precis : sa demonstreze ca leaganul indo-europenilor ar fi fost in Anatolia si Caucaz. De aici deriva unele interpretari lingvistice fanteziste si fortate, ca sa nu le numesc altcumva.

Pentru azi ma voi opri la Zarand.

http://cabalinkabul.wordpress.com/2013/02/...-a-lui-herodot/


Parerea mea e ca denumirea Muntilor Zarand provine de la "zar". In limba persana zar - زر inseamna aur si trebuie pus in relatie cu zard care inseamna galben.
Alte cuvinte derivate din zar ar fi zarin - auriu, zargar - زرگر - aurar/bijutier, zarkhiz - زرخیز - aurifer ...
In Iran exista mai multe Zaranduri ... dar Dan Alexe nu are habar de existenta lor.

Sincera sa fiu nu vad ce legatura exista intre Muntii Zarand si cuvantul oset Zaerond (batran) insa legatura dintre numele acestor munti renumiti datorita zacamintelor aurifere si termenul ce desemneaza in persana metalul galben (zar) e evidenta si logica.

http://www.rbnpress.info/wp/muntii-nostri-...oarta-n-poarta/

Teoria mea nu e ca persanii au deschis mine de aur prin Muntii Apuseni ... cred ca si acest cuvant zar/zarand din toponimia romaneasca e posibil sa apartina substratului limbii romane ... poate chiar al limbii dacilor.

Acest topic a fost editat de exergy33: 6 Dec 2013, 06:35 AM

Am impresia ca m-am grabit sa afirm ca Dan Alexe nu ar fi stiut si de cealalta posibila varianta etimologica pentru toponimia Muntilor Zarand ( zar = aur in persana si alte limbi de origine iranica sau indo-iranice)). Meditand putin referitor la acest subiect mi-e imposibil sa cred ca autorul textului nu cunostea de existenta celorlalte variante si interpretari ale cuvantului.

Problema e alta si are legatura cu scopul propus de cel ce da interpretarile etimologice.
Un lingvist nepartinitor ia in discutie toate variantele iar in final isi exprima parerea proprie. "Ingineria lingvistica" practicata de Dan Alexe se cheama dezinformare prin omisiune si reprezinta un mod subtil de manipulare.

Care poate avea legatura cu limba partilor.

Dan Alexe: "Scitii, stramosii osetilor, au lasat o amprenta durabila". Din cate cunosc stramosii osetilor sunt alanii nu scitii.