Ce inseamna pentru voi maturitatea psihica? Cum arata pentru voi un om matur?
Este maturizarea psihica legata de maturizarea fizica? Daca nu, ar trebui sa fie legate?
Ce influente are societatea asupra maturizarii?

Complex subiect... Nu cred ca maturitatea psihica e musai legata de cea fizica, cel putin as spune ca nu se conditioneaza una pe alta. Si spun asta pentru ca am vazut destule cazuri in care un copil de 15 ani, sa zicem, avea un comportament mai matur decat al unei persoane de 40, de exemplu.
In viziunea mea, maturitate inseamna echilibru in comportament.

Chiar unul din amicii mei are un "kinder" care este mai matur decat ar fi normal. Cauza e relatia parintilor, care a fost una aiurea si chiar s-a terminat printr-un divort
Se mai poate insa si invers: o persoana de 40 de ani, sa aiba mintea unui copil de 15 ani. Dar pana la urma cred ca toti vom da in mintea copiilor

pt. mine maturitatea psihica nu exista !

repet ce am mai scris pe aici, eroarea psihologiei consta in aceea ca vrea sa lege sufletul de trup cu orice pretz ..
.. (am citat aproximativ pe eliade )

Se presupune ca la maturitatea fizica pe care o am...as putea da o lamurire ,cat de cat...Maturitatea psihica presupune stapanire de sine,echilibru intre simtaminte si fapte...Lucrul asta,cred eu,il ai ori nu-l ai!N-are legatura cu varsta,mai degraba cu educatia,cu momentul in care ai devenit independent...responsabil de faptele si vorbele tale!

Maturitatea psihica...
Unii o ating repede, altii deloc
Dar daca stai pe ganduri si vezi ca stii multe si totusi nimic... te gandesti la Socrate care zicea: "Stiu ca nu stiu"

Ai putea sa detaliezi? Asa cum ai spus-o, inteleg ca toti oamenii de 25 de ani, sa zicem, au acelasi comportament.

prin ce logica ai ajuns la aceasta concluzie ..
psihicul nu e liniar ..
mai mult nu se poate face o comparatie cu scurgerea temporală ce e directionata într-un singur sens, comportamentul alternând maturitatea cu copilăria şi cu adolescenţa dacă e să vorbim aşa ..

profesorul universitar poate avea un comportament “matur” când e în societate dar când ajunge la puradelul de acasă dă în mintea lui şi o face pe căluţul ..

dar toate aceste explicatii nu îşi au rostul pentru că nu se poate vobi de îmbătrânirea psihicului,
de transformarea lui, da .. însă nu de maturizare
...

Acest topic a fost editat de yuanescu: 3 Aug 2005, 10:57 AM

Prin maturizare, tu intelegi imbatranire?

De transformare... Plus ca asa -zisa maturizare (poate de comportament, nu psihica), presupune niste conditionari, restrictii ... se plateste un pret. Nu stiu de ce, dar cred ca orizontul se ingusteaza, ca urmare a acestor limitari.
Daca ne legam doar de cateva aspecte psihologice - memoria, imaginatia, capacitatea de a invata lucruri noi - cu siguranta pierdem ceva pe drum. Creste poate auto-controlul, dar tine mai mult de comportament, de educatie.

Acest topic a fost editat de denise: 3 Aug 2005, 11:50 AM

sensul de baza e acela al ajungerii in alt stadiu de imbatraniere ..
bineinteles ca nu e sinonim cu imbatrairea dar puncteaza un grad de imbatranire ..

@yuanescu

Abia acum te inteleg. Trebuia sa spui de la inceput ce intelegi prin maturizare, pentru ca nu toti o inteleg ca imbatranire. De fapt asta am si intrebat la inceput: Ce inseamna pentru voi maturitatea psihica? In dexonline zice asa:

Dupa mine, maturitatea inseamna capacitatea de a analiza lucrurile si actiunile, mai mult pe baza ratiunii si mai putin pe baza sentimentelor si prejudecatilor.

Daca psihicul nu imbatraneste, atunci ce se intampla cu mare parte a persoanelor de varsta a 3-a, care ajunse la o varsta inaintata, nu mai pot sa judece limpede? Si am vazut multe, nu una doua.

Salut Zorro

Un om normal din punct de vedere al psihicului e cel ce reuseste sa treaca in mod normal prin cele trei faze principale, din acest punc de vedere.....faza de copil, de adult si cea de parinte! Iar la normal ma refer la trecerea din o faza in alta, fara sa "stergi" mai multe elemente din fazele anterioare.

Deci cine a scris:

are mare dreptate

Daca-mi permiteti o mica poveste.....Sorin si prietenul lui bun Copilu Mana ( am mai povestit de el in diferite ocazii la Han )
am fost invitati la o serbare a cadrelor didactice de la universitatea unde am studiat ..... sotia lui e decan la facultatea de biologie.

Si asa ne invarteam noi doi prin sala plina de diplome, profi universitari si de aia de le curgea mintea din creier....Copilu Mana cu un amarat de BA. la metelurgice si eu cu o diploma de doi bani in geografie!!

Sa fi vazut prieteni ce rotunzi mai erau aia pe acolo...iar noi doi habar nu aveam cum sa scapam mai repede de acest calvar! Ii zic lu Copilu.....baaaaaaa.....ce facem?? Cum scapam?????

Se uita Copilu in dreapta, stanga, sala plina de ranguri, diplome, destepti, profi' si doctoranti si imi raspunde: Habar nu am Sorine, dar la bataie ii iau pe toti
Nu stiu ce o sa inteleaga fiecare din aceasta povestioara (adevarata ) dar nici eu si nici Copilu Mana nu mai suntem adolescenti, dar nici batrani....doar niste maturi care dau des in mintea copiilor

Regards....

Sorin.

ps. Copilu Mana are porecla asta din cauza ca seamana cu un urangutan...numai maini si muschi vezi la el

aici cred ca e vorba de intelect, pentru ca el devine neputincios ...
psihicul nu, psihicul isi continua oscilanta existentza ...
vezi, un batran poate sa se comporte ca un copil dar nu mai poate acumula ca un copil informatia ...

de aceea tot zic ca a lega psihicul de corp e o greseala ...

ce inseamna "a fi matur"?
un adult este matur?

Auzi, zar, daca iti pui un pic de "ceva" la profil, ai dovedit ca esti un pic matur. Atunci poti sa stai de vorba. Daca nu, shut up. Fa in pantaloni.
"Oameni" ca tine se plimba mult si bine prin internet, no matter what they want + some... we don't care about it (they) + you.
Daca ma uit la profilul tau, esti "ceva" fara o informatie. Nu tu M, F, nici macar hermafrodit, forget it, babe.
Zorro stie ce spun: "Schieb zurück!"
Matur esti de numa'
(eu nu spun ca sunt, sa aprecieze altii, nu-i treaba mea)

Acest topic a fost editat de Cla: 4 Aug 2005, 03:59 AM

Cla, nu-nteleg ce vrei sa spui! poti repeta "ceva" mai clar?

nu e imbatratranire ..
am zis ca puncteaza imbatranirea,
imbatranirea e un proces ce se desfashoara in timp, iar maturizarea nu ..
maturizarea e o etapa a procesului de imbatranire luata ca reper..

Mai clar?



Acest topic a fost editat de Cla: 4 Aug 2005, 05:43 AM

l-ai uitat pe "ceva", asa ca nu se pune.

Stii ce "nu se pune"?
Nu se pune de exemplu românii care au plecat de 25 de ani din România si înca mai stiu cum se scrie româneste.
Asta nu se pune. Multi au uitat, noi nu.
As pune de exemplu "sh", "tz", si Gigi Becali

Edit: am mâncat un l

Acest topic a fost editat de Cla: 4 Aug 2005, 05:55 AM

bai Cla vorbesti intr-un fel pe care sincer, desi as vrea, nu-l inteleg.
asa ca daca nu incerci sa fii mai clar... poate esti matur?

Zar, tu esti un om destept. Am vazut-o
Hai chiar crezi ca vreau sa ma cert cu tine?
No way. Nici n-as avea de ce.
Scrie-mi te rog pe PM , daca vrei.

Dar sa-ti raspund la intrebarea ta: Nu stiu daca sunt matur, daca m-a facut viata asa, sincer sa fiu, habar n-am.
Cred ca, dar doar de vreo 5 ani, pe cand am patit ceva... pâna atunci m-am simtit ca un adolescent...

Eu unul nu prea cred că educaţia (că am văzut'o pomenită pe aici de mai multe ori) este factor decisiv în maturizarea omului. Este un factor important, "ajutător", dar nu decisiv. Am întîlnit destule persoane şcolite despre care nu pot să spun că le-am văzut maturizate. Invers, am văzut şi tipi neşcoliţi prea mult dar foarte maturi...

Eu, personal, cred că factorul decisiv pentru maturizarea cuiva e reprezentat de greutăţile vieţii. De obicei aceia îs maturi care au "trecut prin multe". Sigur că sînt şi excepţii dar de regulă necazurile maturizează omul. Cred eu...

Cum văd eu omul matur? Îl văd pe acela care nu disperă la supărare mare dar nici nu innebuneşte de fericire cînd dă norocu peste el (ştie el ce ştie...). E cumpănit, prudent iar cînd acţionează o face cu forţă, nescăpînd o clipă scopul din ochi. De obicei treburile astea necesită şi un timp oarecare de acumulări, de aceea maturizarea nu prea se întîlneşte la oamenii tineri (decît în cazuri mai rare şi mai...nefericite). Şi poate e mai bine aşa!...

In opinia mea, pentru un copil, educatia este echivalentul unei rampe de lansare. Daca nu are cine-i lumina putin drumul, acel copil va trebui sa bajbaie mult prin lume pana isi va da seama incotro e bine sa te indrepti. Ideea e ca fara o educatie sanatoasa, care sa fie mostenita din generatie-n generatie, ne nastem de fiecare data de la zero.

Nu consider ca scoala romaneasca in momentul de fata da o buna educatie, din contra se rezuma doar la a fabrica talente.

In rest, sunt perfect de acord cu tine, caa.

Desi se pare ca unii se indoiesc de existenta maturitatii psihice ea exista cu siguranta. Dificultatea de a o defini nu ar trebui sa duca in mod obligatoriu la negarea ei.
E importanta educatia pentru atingerea maturitatii psihice? Cu siguranta! Din punct de vedere psihologic nu are atat de multa importanta daca e vorba de educatia institutionalizata care se bazeaza pe invatarea abstracta, detasata de contexte concrete, sau de educatia de care avem parte prin "incercare si eroare" aparuta din nevoia de a da un raspuns dificultatilor zilnice. Ambele sunt forme de educatie, sunt forme de transformare a potentialului uman in om.
Cantitatea de informatie pe care o primim in scoala sau din experienta de viata nu duc obligatoriu la maturitate psihica pentru ca maturitatea psihica nu inseamna doar cantitate de informatii acumulata. Maturitatea psihica presupune in primul rand ca informatia acumulata sa duca la transformarea atitudinii. Transformarea atitudinii are loc pe trei axe, atitudinea: fata de sine, fata de ceilalti si fata de lume. Fara aceasta transformare persoana sufera doar un proces de informare si mai putin unul de maturare.
Autori care au dezvoltat teorii pe tema maturizarii psihice:Erik Erikson, Lawrence Kohlberg, Daniel Levinson, etc.

Cum spunea si Nefertiti, maturitatea inseamna echilibru. Pentru mine omul matur este cel caruia i se citeste calmul in priviri si siguranta de sine (a nu se confunda, insa, cu aroganta).
In ceea ce priveste inlantuirea maturizarii fizice cu cea psihica, mie imi vine in minte un studiu ce arata ca, spre deosebire de acum 60-70 de ani, fetele de astazi se maturizeaza fizic mai repede cu 3-4 ani fata de predecesoarele lor... Deci echilibrul a disparut. Acum suntem inconjurati de pusti ce se cred maturi, dar, prin decizii si gandire, sunt doar confuzi.

maturitatea e gradul de asumare a raspunderii pt viata proprie.
ar fi ceva mai mult de spus?
d.

Da. Bine ai venit la noi, dannst!

Si continuati sa puneti botu acestor pustani

Sorin.

Bun venit la Hanu Ancutei, dannst !

Ziele trecute cautam o formulare sintetica a maturitatii, dar eram in pana de inspiratie. Am impresia ca formularea ta de acum se potriveste foarte bine cautarii mele.

Altceva nu prea mai e de spus.

Frumos, foarte frumos.

A fi matur acuma cateva secole insemna sa faci armata . Acum ca sa fi matur trebuie sa fi cat mai inteligent sa faci cele mai bune alegeri si sa fi pe ferm in decizile pe care le iei .
Sa nu depinzi de cineva .

cred ca e mai mult decat gradul de asumare a raspunderii pentru viata proprie. conform acestei definitii as putea sa-mi neglijez parintii/copiii si sa fiu considerat matur. cred ca e vorba si de viata oamenilor care intr-un fel sau altul ne-au influentat si i-am influentat, oameni care depind si au asteptari de la noi. as zice ca e gradul de asumare a raspunderii pentru intreg arhipelagul vietii noastre

conflictul (interactiunea) e motorul evolutiei, deci viata proprie e consecinta interactiunilor. simplist, interactiuni bune conduc la viata buna. viata este interactiune, deci raspunderea se rasfringe spre elementele cu care se interactioneaza. chestiune de minima inteligenta observatia ca persoanele de linga determina calitatea vietii. ca paranteza, prin nt se scria sa-ti iubesti aproapele ca pe tine, aproapele fiind elementul cu care interactiunea este benefica. un ex de responsabilitate extinsa este isus, gradul sau de constiinta eliminind diferentele formale ale creatiei. sa fiu iertat ca n-am precizat implicatiile.