HanuAncutei.com - ARTA de a conversa!
Haine Dama designer roman

Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )

 
Reply to this topicStart new topic
> Final
andrei69
mesaj 9 Oct 2004, 12:44 AM
Mesaj #1


Vataf
***

Grup: Membri
Mesaje: 107
Inscris: 18 April 04
Forumist Nr.: 3.135



(to admin : nu ma mai mutati de colo colo. Nu aveti nici un respect ?)

Sindromul Asperger.

Va plac catelusii ? Pisicutele ? Mie-mi plac. Imi plac si copiii mici. Sint haiosi.

Intotdeauna am crezut ca exista ceva in noi care ne face sa ne placa puii de animale. Am gresit. Mi-am dat seama de asta atunci cind am observat o fetita cintind si am observat cit de calculate erau pentru ea toate miscarile. Se misca incet, si se vedea - evident - ca miscarile erau in ea si trebuia sa si le aminteasca. Si toate miscarile aveau ceva armonios in ele.

Aceste miscari erau rezultatul (mostenit) al unui tip de feedback de care nu eram constient cind am scris teoria aristotilor. Voi numi acest tip de feedback "feedback afectiv".

Caracteristicile feedback-ului afectiv.

La acest feedback conlucra doua fiinte numite generic primitor si donator.

Primitorul face o actiune si incearca sa primeasca un feedback de la donator. Feedback-ul cerut este de tipul afectiv adica prin aprecieri senzitive de bine sau rau. Primitorul va continua actiunea numai daca primeste un feedback pozitiv (un afect pozitiv).
Actiunile foarte pozitive, sint memorate "ca inlantuire de miscari"; sint memorate in memoria curenta ca actiuni feedbackate si se pare ca cele mai puternice trec gradul fiintei si pot fi memorate in memoria speciei.

Citeva probleme tehnice.
--
Cum sint memorate aceste potente de actiuni in memoria speciei deocamdata nu stim. Dupa nastere aceste potente trec intr-un rezervor de potente si cam orice specialist este de acord ca acest rezervor de potente de miscari se afla in cerebel. Potentele de aici functioneaza chiar ca niste potente insa au si un context afectiv in ele. Ele devin cu adevarat modele de actiune numai cind se dezvaluie in actualitate acelasi context afectiv. Deci cind apare acest context afectiv, fiind recunoscut, se uneste cu actiunea memorata si devine model de actiune in structurile frontale (adevarate modele de actiune se afla aici).
--
Probleme legate de dezvoltare.
--
Feedback-ul afectiv exista numai la animalele pe o treapta superioara de dezvoltare. Este o modalitate de adaptare.
In ceea ce priveste cererea de afect pozitiv - este clar ca puii mici fiind fragili au nevoie de afect suplimentar ca modalitate de aparare.
Cererea de afect al puilor mici este numai un tip de rezultat final al feedbackului pozitiv. Alte rezultate sint mult mai importante pentru fiinta. La oameni este clar ca vorbirea si multe actiuni utilizeaza acest tip de feedback. La animale, multe actiuni legate de vinatoare, supravietuire, reproducere sint memorate astfel.
--
Caracteristicile si modalitatile de transmitere a informatiilor in feedbackul afectiv.

Functionalitatea feedbackului afectiv este adaptabil diverselor tipuri de transmitere ale informatiilor. De fapt este independent de tipurile de transmitere ale informatiilor. Cerintele minimale sint :

1. Desi aparent primitorul transmite o actiune donatorului (pt. feedbackare aka pt. apreciere) nu este musai acest lucru. Donatorul poate sa vada o actiune, sa miroasa o actiune, sa simta o actiune, sa auda o actiune (iar pe o treapta superiara sa inteleaga o actiune). Deci nu este obligatoriu ca primitorul sa transmita ceva ci ca donatorul sa primeasca ceva si nu e determinat modul de percepere al donatorului. Vom spune totusi in mod generic ca primitorul transmite o actiune donatorului (dar cind zicem ca transmite ne gindim la toate posibilitatile de receptare ale donatorului). Este de observat ca ceea ce transmite primitorul este ceva complex, cu multe informatii (o inlantuire de imagini, etc..).

2. Donatorul trebuie intr-un fel sau altul sa fie disponibil la o cerere de feedback.

3. Raspunsul donatorului se face astfel: donatorul (de obicei mai matur decit primitorul) preia cererea de feedback, o proceseaza prin propriile structuri senzitive (afective) si da o apreciere in registrul bun/rau catre primitor. Observam ca informatia de feedback este infima. Ea poate fi un numar (pozitiv sau negativ) pe o scala de bun/rau. Spre exemplu, la copiii mici sau la catelusi putem spune cava de tipul "da, e bine" sau "nu e rau". Dar, dupa cum stim, de multe ori nici nu trebuie sa spunem ceva ci sa gindim ceva. Modalitatea prin care se face raspunsul nu este determinata. Poate fi un cuvint, o miscare (mingiere), o privire, etc..Ceea ce percepe primitorul este ceva minim, adica o apreciere de tipul bun/rau.

Vom lasa acum complet la o parte partea de functionalitate a feedback-ului afectiv care priveste specia si ne vom apleca numai asupra feedback-ului in act.

Fiind o apreciere senzitiva externa, raspunsul la o cerinta de feedback este perceput in mod prioritar la structurile senzitive pasive. Reamintim ca structurile senzitive active apartin somei fiintei, sint aprecierile pe care partile fiintei le dau la o actiune. Structurile senzitive pasive, sint orientate catre exterior (ele formeaza baza obiectivitatii fiintei).

Daca unei fiinte ii lipseste capacitatea de a receptiona feedbackuri afective ea sufera de ceea ce indeobste psihologii numesc sindrom Asperger.

In acest caz exista feedback-ul afectiv(senzitiv) intern dar nu exista feedbackul afectiv extern. Fie ca nu are cine sa-l dea, fie ca din punct de vedere organic acesta este intr-un fel inhibat.

iata o caracterizare medicala al acestui sindrom :
--
(http://www.udel.edu/bkirby/asperger/aswhatisit.html)
A. Qualitative impairment in social interaction, as manifested by at least two of the following:
1. marked impairments in the use of multiple nonverbal behaviors such as eye-to-eye gaze, facial expression, body postures, and gestures to regulate social interaction
2. failure to develop peer relationships appropriate to developmental level
3. a lack of spontaneous seeking to share enjoyment, interests, or achievements with other people (e.g. by a lack of showing, bringing, or pointing out objects of interest to other people)
4. lack of social or emotional reciprocity
B. Restricted repetitive and stereotyped patterns of behavior, interests, and activities, as manifested by at least one of the following:
1. encompassing preoccupation with one or more stereotyped and restricted patterns of interest that is abnormal either in intensity or focus
2. apparently inflexible adherence to specific, nonfunctional routines or rituals
3. stereotyped and repetitive motor mannerisms (e.g., hand or finger flapping or twisting, or complex whole-body movements)
4. persistent preoccupation with parts of objects
C. The disturbance causes clinically significant impairment in social, occupational, or other important areas of functioning
D. There is no clinically significant general delay in language (e.g., single words used by age 2 years, communicative phrases used by age 3 years)
E. There is no clinically significant delay in cognitive development or in the development of age-appropriate self-help skills, adaptive behavior (other than social interaction), and curiosity about the environment in childhood
--
Haideti acuma sa incercam sa vedem cum ar arata o fiinta cu acest sindrom in sensul nostru.

Cind fiinta percepe realitatea, avem doua cazuri :
- daca realitatea nu este legata de partea umana, afectiva, realitatea este perceputa ca atare (rece). Ea poate fi reperceputa de structurile interne senzitive si reapreciata intern. Se observa un oarecare egoism. Tot ceea ce valorizeaza fiinta se face in folosul ei nu a celorlalti.
- daca realitatea este umana, afectiva, fiinta nu o percepe decit tradusa intr-o realitate ne-umana (abstracta) - deci tot rece.
Mai interesant este cazul constructiilor. Daca mai tineti minte(primul capitol din TA), o discontinuitate - in orice constructie de model - este evidentiata fie de un scop, fie de un act(o senzatie, un afect). Prin intermediul acestei discontinuitati se incepe procesul de adecvare (iarasi primul capitol din TA).
Bun; daca un scop nou (un interes nou) apare, nu avem nici o diferenta fata de ceilalti. Dar afectele ? Deoarece afectele din exterior nu exista, singurele afecte posibile sint cele interioare.

Dar care sint afectele interioare care pot provoca discontinuitati intr-o productie a unei constructii ?

Sint evident acelea care provoaca o nepotrivire imediata a modelului abstract cu cel realizat. Fiinta compara cele doua modele si observa diferenta. Practic se compara doua contexte cel realizat cu cel presupus. Asta e. Baza oricarei modificari de model este contextul anterior. In mod normal, la o constructie contribuie si contextele exterioare (percepute prin operatia de feedback afectiv). La ASPI (AS PI) - adica la cei care au acest sindrom - orice constructie se bazeaza pe contextele interne adica pe partea din constructie existenta deja.

Ca sa fim mai clar, sa luam un exemplu. Sa zicem ca unui ASPI i se comanda constructia unei case (si are deja acest model in cap). Bun, el construieste casa. Apoi, imediat i se comanda sa construiasca un oras. Ce vedem ? Ca din structura acestui oras exista multe asemanari cu modelul initial (pentru ca asta era contextul prin care s-a construit orasul). Astfel, orasul, daca te uiti bine seamana cu o casa - desi are si caracteristicile de oras. Bun.. apoi trebuie sa construiasca o tara. Ce vedem ? Ca tara seamana si cu orasul dar si cu casa. Asta e. Fiecare constructie devine un fel de context senzitiv pentru urmatoarea constructie. Si asa mai departe. (Adica sa ne inchipuim ca unui aspi i se cere sa construiasca o lume, etc..).
De aici provine si obiceiurile copiiilor aspi sa alinieze jucariile. Punind doua jucarii una linga alta, s-a format un context senzitiv care va fi luat drept baza pentru urmatoarea actiune. Adica a treia jucarie va fi aliniata cu celelalte.

Este clar acuma (macar sper ca pentru specialisti) ca sindromul ASPERGER este acelasi cu cel pe care l-am definit mai sus si ca avem deci o lipsa a feedbackului afectiv extern.

Trasatura de "rece" a unui aspi este clara si ea. In limba romina "AS PER GER" se traduce aproximativ 'ca si cum ar fi rece".
In realitate aspi au afecte interne; ei nu se acomodeaza cu modul nostru de a percepe afectele.

Care ar fi cauzele acestui sindrom ?

Lasind la o parte cauzele posibile genetice, este evident ca lipsa anturajului sau egoismul anturajului este principalul vinovat.

- Lipsa anturajului (adica lipsa oricaror semeni similari prin anturaj) provoaca acest sindrom deoarece nu exista altcineva care sa aprecieze afectiv o lucrare.
- Egoismul anturajului - adica individualismul in exces - nu genereaza raspunsuri afective. Individualistii excesivi nu dau nimic fara sa primeasca ceva. Dar ce pot sa primeasca de la o fiinta care in mod normal poate numai sa primeasca fiind prea frageda sa dea ceva ?

Generalizind, in general, boala autistilor este generata de un individualism excesiv. Cred ca multi deja au aflat aceasta cauza..
Go to the top of the page
 
+Quote Post
andrei69
mesaj 14 Oct 2004, 01:00 PM
Mesaj #2


Vataf
***

Grup: Membri
Mesaje: 107
Inscris: 18 April 04
Forumist Nr.: 3.135




Oare ati inteles adevarata semnificatie a lucrurilor recente ?

Creierul meu face bum-bum. Sint o gramada de intrebari si raspunsuri in capul meu. Fiecare are in el un fragment al adevarului. Fiecare din voi ati incercat sa-mi aratati un fragment al adevarului. Si.. ati asteptat ca eu sa va raspund. Sa aflu adevarul in toate.

DAR NU POT SA O FAC SINGUR !

In capul meu se da mii de lupte. Oare am facut bine ? Ginditi-va ARISTOT=ARIS+TOT aka razboi si moarte. Sau inteligenta ? Dumnezeu stie. Caut pe google si mereu am alt raspuns..

Acuma ar trebui sa recitesc si sa inteleg timaeus aka TI-ME-US. Dar poate nu e nevoie. Titlu nu spune deja destul ? Mintea mea nu este atit de cuprinzatoare. Eu nu cunosc toate problemele si toate raspunsurile. Fiecare dintre voi are un fragment din adevar.

Haideti sa unim aceste fragmente !

Eu sint un om limitat. Cum pot eu sa citesc atitea carti, bibliografii, sa scriu eventual altele ? Efectiv nu se poate. Sint prea multe de facut.

De ce razboi+moarte ? Nu cumva pentru ca am scris si gindit solitar - in singuratate ?

Nu continutul cartii are importanta. Daca ceea ce faci, faci singur, fara ceilalti, eventual poti numai sa aduci razboi si moarte.

Nu e suficient sa va pese. Trebuie sa aveti si putin afect pentru cel care a incercat sa raspunda singur la probleme si a dat kix. A incercat sa raspunda singur pentru ca asa sa obisnuit. Si pentru ca nimeni nu i-a stat alaturi..in momente de cumpana. In realitate si el are nevoie de putin afect. Ca oricare dintre noi..

Afectul (dragostea) ne poate uni si ne poate forma.

Trebuie sa recunosc ca asta e lucrul cel mai greu pentru mine dar asta o fac. Sa cersesc putin afect de la voi. Pentru ca sa mergem mai departe.

Trebuie sa-mi dati un mesaj (in 3 cuvinte) pentru ca eu sa va pot raspunde cu 4.

Ca sa fim impreuna.

In capul meu s-au adunat atit de multe informatii incit eu singur nu pot sa le mai descilcesc. Trebuie sa ne ajutam. Trebuie sa cautam rezultatele impreuna. Informatiile trebuie aranjate impreuna. Am nevoie de ajutor. Aveti nevoie de ajutor. Capul meu acuma e o varza. Stiu. Raspunsuri+probleme. Culese de pe la altii. Dumnezeu stie ce e la voi in cap. Dar am credinta ca impreuna o sa aflam raspunsurile.

Impreuna.

Numai impreuna.

Trebuie sa-mi dati un mesaj (in 3 cuvinte) pentru ca eu sa va pot raspunde cu 4.

Deocamdata in mine exista numai speranta..




Go to the top of the page
 
+Quote Post
secunda
mesaj 15 Oct 2004, 07:21 AM
Mesaj #3


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 2.034
Inscris: 22 September 03
Din: brasov
Forumist Nr.: 824



QUOTE (andrei69 @ 14 Oct 2004, 02:13 PM)
Trebuie sa-mi dati un mesaj (in 3 cuvinte) pentru ca eu sa va pot raspunde cu 4. [...] Deocamdata in mine exista numai speranta..

creierul meu percepe mai greu uneori....
tu vrei aici sa spun doar finalul unei filosofii a unui gand?

si ce fel de speranta e in tine? pentru ce? si cum de e doar speranta?


--------------------
iubeste timpul si mie lasa-mi dorul
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Promo Contextual
mesaj 15 Oct 2004, 07:21 AM
Mesaj #


ContextuALL









Go to the top of the page
 
Quote Post
andrei69
mesaj 15 Oct 2004, 09:19 AM
Mesaj #4


Vataf
***

Grup: Membri
Mesaje: 107
Inscris: 18 April 04
Forumist Nr.: 3.135



(Zimbind..)

Vedeti, sint persoane, populatii, care au suferit mai mult ca altii. Va asteptati ca acestia sa va intinda primii mina si sa va spuna "va iubesc" ?. Inima lor este inca impietrita. Ea trebuie incalzita.

Exista o zi mondiala a holocaustului; pentru ca toata lumea sa aiba posibilitatea sa comemoreze victimele evreilor. Foarte bine.
Dar nu cunosc nici o modalitate de comemorare in memoria celor aproape un milion de oameni - morti de foame - la leningrad. Majoritatea femei si copii. Si in memoria tuturor victimelor rusesti din acest razboi.

E corect ca numai militarii sa-si aminteasca de aceasta tragedie ?

Cei care au suferit mult au o hiper-reactivitate in ceea ce priveste siguranta lor. Ea trebuie inteleasa si respectata. Si fara un drob de afect, credeti ca aceasta hiperreactie se va duce de la sine ?






Go to the top of the page
 
+Quote Post
andrei69
mesaj 15 Oct 2004, 09:48 AM
Mesaj #5


Vataf
***

Grup: Membri
Mesaje: 107
Inscris: 18 April 04
Forumist Nr.: 3.135



Am mai primit azi un mail privitor la relatia intre open source si licenced(payed) cod. Sa va spun parerea mea.

Internetul este un nou mod de comunicare, ca un fel de limbaj. Pot fi elementele acestui limbaj licentiabile ? Putem licentia predicatele si substantivele dintr-un limbaj ?

Sa va spun ce s-ar putea intimpla.

Sa zicem ca un copil invata carte. Si spune "Ana are mere". Profesoara grijulie : nu poti utiliza predicatul "are" pentru ca este licentiat. Copilul : bine atunci "Ana mere". Profesoara : nu poti utiliza substantivul "mere" deoarece este licentiat.
Copilul : bine "Ana"; si apoi : "dar am voie sa deschid gura ? este licentiata ?"

Ce fel de sistem este acela care interzice sau ingreuneaza comunicarea ? Evident este unul autodistructiv.

O sa-mi spuneti : "dar bine cum se pot lupta eroicii programatori care lucreaza in timpul liber cu cei care primesc bani pentru a face programe/limbaje licentiabile (pe bani)?". Cred ca sistemul trebuie sa-i rasplateasca pentru ca fac un lucru extrem de folositor pentru societate. Si viitorul consta in noile metode de comunicare. Acestea nu pot contine elemente licentiabile.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
secunda
mesaj 15 Oct 2004, 10:24 AM
Mesaj #6


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 2.034
Inscris: 22 September 03
Din: brasov
Forumist Nr.: 824



si pana la urma, unde e finalul?
ca despre speranta nu spui nimic...



--------------------
iubeste timpul si mie lasa-mi dorul
Go to the top of the page
 
+Quote Post
andrei69
mesaj 15 Oct 2004, 12:00 PM
Mesaj #7


Vataf
***

Grup: Membri
Mesaje: 107
Inscris: 18 April 04
Forumist Nr.: 3.135



@secunda
ai putintica rabdare..
Go to the top of the page
 
+Quote Post
andrei69
mesaj 15 Oct 2004, 12:02 PM
Mesaj #8


Vataf
***

Grup: Membri
Mesaje: 107
Inscris: 18 April 04
Forumist Nr.: 3.135



Calea musulmanilor

Problema teroristilor devine acuta. Considerati mai demult oameni blinzi, musulmanii surprind acum pe toata lumea.

Religia lor e data peste cap. De exemplu:

Ei n-ar trebui sa permita femeilor si copiilor sa faca politica; acum femeile si copiii lor ucid oameni (pe false motive politice).
Ei n-ar trebui sa se bata cu femei si copii; acum omoara femei si copii.
Ei care preferau vorba dulce, acum apasa pe buton si omoara pe orisicine.

Acuma invata cum sa omoare femei, copii, etc..

Ce aveau musulmanii inainte ? o viata calma si trairi afective.
Ce au acum ? O viata plina de ura.

Inainte, idealul lor se consuma prin religie, respect de sine si iubire.
Azi, religia a fost inlocuita de ura iar respectul de sine nu mai exista.

Nu occidentalii sint vinovati; n-ar trebui sa ne facem complexe din cauza asta; vina se afla in ceea ce eu numesc fragilitatea afectului.

Ocidentalii sint obisnuiti ca in relatiile umane sa foloseasca anumite norme de comportament formale. Este drept, cind sintem in familie, intre prieteni, sau in relatie cu o persoana iubita, NUMAI atinci utilizam relatiile afective. In alte domenii (servici, grup profesional, institutii, etc..) utilizam reguli formale (norme) care apartin societatii (grupurilor, etc..). Evident ca sint diferente mari intre oameni. Unii, utilizeaza un comportament formal chiar in familie sau intre prieteni. Altii folosesc relatiile afective chiar in grupuri in care trebuie sa utilizeze norme formale. Altii sint echilibrati si utilizeaza cind norme, cind relatii afective.

Relatia afectiva este o relatie sincronica cu prezentul, adica se desfasoara in act avind ca martor prezentul.

Pe scurt islamul este religia afectului.

Relatia afectiva nu are norme. Relatia afectiva este opusul relatiei calculate (calculabile). Relatia calculata implica niste norme anterioare. Relatia necalculata (afectiva) este intuitiva, este contextuala, este spontana.

Bineinteles ca si intre musulmani sint diferente. Cei care au studiat in alte civilizatii au preluat anumite obiceiuri si norme din aceste civilizatii.

Este ceva rau in faptul ca islamul este o religie afectiva ?

Lasind la o parte latura de raspindire a islamului care a fost cam tumultoasa, ce observam ?

1. Islamul nu este adaptat razboaielor moderne.
2. Islamul nu este deocamdata adaptat economiei moderne.
3. Justitia islamica este inca bazata fie pe legi vechi de la inceputuri, fie pe afecte.
4. Ani de zile de religie afectiva a facut din musulmani niste populatii foarte afective.

Nimic din toate astea nu par a fi rele. Mai degraba putem spune ca existenta unor populatii afective este benefica pentru umanitate.

Dar, trebuie sa observam un lucru important, anume ca afectul fara ratiune este foarte fragil.

--fragilitatea afectului--

Conform TA avem clar o deviere puternica a gradului de verosimilitate catre semnzitiv (S) deci catre afecte. In acest caz exista o puternica tendinta de echilibrare catre polar (P). Aici e problema - structurile lor polare nu sint umplute, asteapta sa se umple cu ceva - dar cu ce ?

Afectul ne da posibilitatea de a caracteriza un fapt - daca e bun sau rau. La extreme, afectul ne poate duce la stari de multumire sau de furie. In general, starile extreme sint echilibrate prin ratiune adica prin norme de comportament - deci prin intermediul structurilor polare. Un om echilibrat are multe posibilitati rationale de a stopa o furie. Un om echilibrat nu permite unui afect negativ sa genereze un ideal negativ. Adica, nu permite unei furii sa genereze un ideal. Daca se intimpla acest lucru, idealul generat de furie, devine ura. Ura=ideal apartine enunturilor polare; furia apartine structurilor senzitive.

Ura este furia prelungita care se asociaza unor norme de comportament. Ura nu mai tine de afect. Ura se face cu norme. Ura nu mai este sincronica cu prezentul, nu se desfasoara numai in act. Ura presupune planuri (de razbunare) adica norme de comportament.

Daca stai sa te gindesti, toate oprelistile pe care Profetul le-a enuntat sint facute tocmai pentru ca afectul sa nu genereze ura.

Cind apare o discrepanta majora intre trairile afective si cele normative, adica cind afectul sau normativul este suprasolicitat, celalalt tip de gindire (cel nesolicitat) se razbuna intr-un fel, isi cere drepturile. Fiinta doreste sa-si echilibreze gradul sau de verosimilitate, sa devina normala. Ori normalitatea se face prin echilibru intre afect si norme. Cind unul dintre aceste spatii sufera prin minimizare, cind exista locuri goale neumplute, aceste locuri "chiama" o echilibrare.
Spre exemplu, cind avem numai trairi afective, exista o disponibilitate enorma pentru generarea unor norme noi, unor scopuri noi. Cine vor fi beneficiarii externi ai acestor norme noi : de obicei primii care cer acest lucru.

Din acest motiv, musulmanii devin fragili si pot fi minuiti cu usurinta. Ei au o disponibilitate enorma de a urma norme noi. Aceasta disponibilitate poate fi usor derutata de catre ideologi ai crimei.

Musulmanii sint ca niste copii care avind un calculator in fata doresc imediat sa invete cum se acceseaza acesta (normele lui de acces).

-- Metode generale de rezolvare a fragilitatii afectului --

1. Ca metoda generala - bineinteles - ar fi acceptarea unor noi norme. Musulmanii au o mare disponibilitate de a urma noi norme (invataminte); Trebuie echilibrati cu norme noi. Care ar fi acele norme benefice pentru ei si pentru toti : norme tehnice, militare, economice, stiintifice, filozofice, politice, etc..
Primii care trebuie sa se ocupe de echilibrarea musulmanilor ar trebui sa fie intelectualii lor. Ei trebuie sa inteleaga importanta problemei.

2. Evident, anihilarea tuturor ideologilor crimei (stricatorilor de afecte) indiferent pe unde se gasesc.

..

Cind a aparut islamul, europa era in plina ascensiune religioasa. Religia vest europeana (catolica) a devenit ultranormativa ajungind la un moment dat chiar la excese inchizitoriale. Islamul a echilibrat - in acele vremuri - gradul de verosimilitate al umanitatii.

De fapt ei au salvat atunci civilizatia europeana. Spre deosebire de europeni, ei au conservat scrierile vechi (Platon, Aristotel, etc..) si numai dupa ce Europa le-a regasit (prin intermediul lor) civilizatia europeana a inceput sa se desfasoare.

Disponibilitatea lor afectiva poate sa salveze din nou civilizatia. Unde este prea multa ratiune si prea putin afect.

Trebuie sustinuti sa-si revina.

Sa nu uitam insa ca furia degenereaza la ei extrem de usor in ura. Abordarea comunitatilor musulmane fara un spirit etic clar devine paguboasa.

Desi este evident ca trebuie sa renuntam la impartirea geografica a calitatilor comunitatilor (in favoarea unei impartiri functionale) eu am o slabiciune marcanta pentru populatiile afective si n-as fi impotriva ca disponibilitatea lor afectiva sa se conserve.






Go to the top of the page
 
+Quote Post
Catalin
mesaj 15 Oct 2004, 12:58 PM
Mesaj #9


Filosof boem
******

Grup: Membri
Mesaje: 6.222
Inscris: 10 July 03
Din: Bucuresti
Forumist Nr.: 445



Forumul Filosofie este pentru cei care chiar vor dialoguri. Pentr monologuri exista Biblioteca.


--------------------
A nation cannot prosper for long when it favors only the prosperous - Obama
Go to the top of the page
 
+Quote Post
andrei69
mesaj 15 Oct 2004, 03:36 PM
Mesaj #10


Vataf
***

Grup: Membri
Mesaje: 107
Inscris: 18 April 04
Forumist Nr.: 3.135




Iarta-ma secunda pentru intirziere.

Ce este speranta ? Nu e un scop in sine asta e clar. Este mai degraba o dorinta.

Tehnic vorbind speranta este o dorinta de realizare ale unor actiuni in spatiul probabilitatilor si al incertitudinilor.

Speranta exista in act. O simtim. Ea trebuie sa genereze potente, aka scopuri de realizare.

Speranta in sine nu poate creea alte activitati decit afirmarea ei. Daca dorim sa realizam ceva trebuie sa purcepem la actiune. Pentru asta e nevoie de scopuri.

Speranta.. ea totdeauna este buna. Dar ea este numai primul pas..Ea este motorul originar al miscarii.

Spatiul hazardului si al probabilitatilor ne evidentiaza un numar de posibile scopuri. Unele sint clar realizabile (avem un plan pentru ele) altele sint ipotetice. Cind speranta defineste un scop si un plan de realizare, ea devine scop realizabil.

Dar cele ipotetice ? E bine sa le avem ? E bine sa le pastram ?

Stim ca nu cunoastem un plan pentru realizarea lor. Dar stim ca mai avem si timp la dispozitie. Acuma nu avem un plan realizabil, dar miine poate o sa avem. Ce facem stam cu miinile in sin ?

Pai daca miine se schimba conditiile si putem forma un plan, cum am putea sa renuntam la speranta ?. Renuntarea la speranta inseamna inactivitate.

Da ! Intotdeauna trebuie sa existe speranta !

Ea va fi motorul actiunii in orice circumstante !

OK secundo ?
Go to the top of the page
 
+Quote Post
andrei69
mesaj 15 Oct 2004, 03:55 PM
Mesaj #11


Vataf
***

Grup: Membri
Mesaje: 107
Inscris: 18 April 04
Forumist Nr.: 3.135




Cataline, te implor, nu sterge acest post. De mult imi statea pe limba ..


Daca va uitati pe vreo harta a globului o sa vedeti ca SUA (si cele doua americi) se afla in partea "activa" a globului. Hiperactivitatea este urmarea cresterii anormale a raportului de control social in favoarea individualismului. Adica raportul de control social este supraunitar.

Fiecare dintre noi are nevoie de un spirit critic, un "eu" critic. Fara existenta acestui 'eu" avem sansa sa derapam. Poate ne e frica de acest spirit critic care exista in noi, dar il avem, il recunoastem, si, de obicei, il ascultam. Daca nu facem traba asta, ceilalti ne pot numi psihopati. Si chiar daca nu se intimpla treaba asta, avem sansa sa ne dezintegram psihic. De ce ? Ceea ce tine la olalta - adica in unitate - partile noastre este tocmai "legea exterioara noua". Noi sintem o unitate pentru ca ceilalti ne vad asa si pentru ca percepem acest lucru. Daca dam la o parte aceasta perceptie (adica parerea celorlalti) ne pierdem practic unitatea.

Acesta este si pericolul care pindesc comunitatile in care gradul de control social este mult deviat peste unu. Pierderea unitatii. Dezintegrarea sociala. Fiecare e interesat numai de binele sau.

Individualismul a fost necesar pentru a schimba elitele. La exces poate sa duca la rau.

Dar cum se modifica acest raport de control social ? In favoarea societatii ? Aici e aici.

In mod normal virfurile intelectuale trebuie sa dea un exemplu personal. Dar care sint "virfurile intelectuale" in "SUA" ? Observam ca cei care dau sfaturi tinerilor sint de fapt extreme ale individualismului. Tinerii se iau dupa aceste extreme, se dau in cap sa le urmeze exemplele si sa cistige citi mai multi bani.

Dar unde sint filozofii ? In alte tari ei sint luati ca exemple. Gasiti exemplu mai bun ca Socrate, Platon, etc..? Nu.

"Filozofia" americana este o uniune intre filozofia lui W. James (pragmatismul) si filozofia lui Carnap (neopozitivismul). Ambii sint filozofi mari. Dar uniunea lor a dat ceva ciudat, o pseudofilozofie care a uitat complet de latura de indrumare a filozofiei. Luati un articol (o carte) de "filozofie" americana si incercati sa aflati ceva care sa va indrume. Ar parea ca este un fel de stiinta dar nu e.. Latura de indrumare nu exista in filozofia americana. Filozofii lor nu sint pregatiti pentru indrumare. Etica este studiata ca stiinta - nu este un comportament. Au uitat etica in act.

Cind etica, morala, iubirea se transforma in norme (in stiinta) ele practic dispar. Pentru ca etica (morala, iubirea) exista numai in act. Etica, morala, iubirea hranesc celelalte stiinte si norme. Ele nu sint stiinte si norme.

Dar cum pot oamenii obisnuiti sa indrume pe filozofi sa indrume ? Foarte simplu. Daca sinteti sponzori, incercati sa cititi ceea ce este sponzorizat. Daca nu intelegeti nu sponzorizati. Daca lipseste indrumarea nu pare a fi filozofie adevarata.
De asemenea : profesorii de filozofie din universitati nu pot fi alesi dupa norme formale (cite articole au publicat..) ci mai degraba dupa cum vor studentii. Pentru ca tinerii in mod special au nevoie de indrumare si ei ii vor cauta si alege pe filozofii adevarati. Chestia cu ("un articol/semestru") se potriveste la matematica, fizica, si alte stiinte. Nu la filozofi. Cite carti a scris Socrate ?

Bine dar acum-acum ce trebuie sa faca americanii ?

Intii o sa modificam putin ceea ce a spus ministrul rus al apararii : frica americanilor fata de rusi nu este atit 'mitologica" cit "psihanalitica". Ei se tem in primul rind de propriul "eu" oglindit cu criticism prin ochii rusilor.

Ce mai, uniunea lor e buna pentru toti. Fiecare sa accepte ce este bun la ceilalti si impreuna sa contribuie la binele umanitatii. In timp, pozitiile extreme se vor finisa. Se vor netezi. Fiecare trebuie sa invete de la ceilalti. Sa invatam sa ne uitam in ochii celorlalti - cum sintem ?

Am studiat sistemul american si am gasit enorm de multe lucruri bune acolo. Sint multe exemple de urmat. Bogatia lor se datoreaza in primul rind harniciei. Nu au de ce sa-si faca complexe. Dealungul istoriei ei au fost de multe ori garantul libertatilor. Poate citeodata au exagerat, au facut greseli. Critica greselilor nu distruge pe cineva. Dimpotriva il face mai puternic. Si mai potrivit pentru a se intovarasi cu ceilalti. Pentru binele umanitatii.

Harnicia lor proverbiala ii va ajuta mereu sa desavirseasca proiecte mari. De care avem nevoie. Nu au absolut nici un motiv sa se complexeze cind se uita in oglinda. Totusi asta e singurul lucru care le lipseste..

Go to the top of the page
 
+Quote Post
andrei69
mesaj 15 Oct 2004, 05:27 PM
Mesaj #12


Vataf
***

Grup: Membri
Mesaje: 107
Inscris: 18 April 04
Forumist Nr.: 3.135




Rusia..

Ea a fost asezata in partea "criticista, contemplativa" a lumii..

Si in realitate a fost foarte putin activa.

Oare de ce a fost atit de urita ? De ce a speriat atitea state ? La urma urmei, prea activa nu a fost. Poate nu ne place sa ne uitam in oglinda ?
Frica de ea a fost nu atit mitologica cit psihanalitica. Ne era frica sa ne uitam in oglinda sa vedem cum sintem..

Sa vedem :

In WW1 ce era in Rusia ? Teroare. Dar in celelalte parti ale lumii ? Teroare, capitalism salbatic, ori agresivitate.

In anii '30 ce era in Rusia ? Teroare. Dar in partea cealalta a lumii ? Ori teroare, ori nepasare, ori agresivitate.

In anii '50 ce era in Rusia ? Teroare. In celelalte parti ? Frica, teroare, individualism.

In anii '80 ce era in Rusia ? O revolutie pozitiva. Dar in celelalte parti : Europa : victoria ideii de uniune europeana. In SUA : o intoarcere - pozitiva zic eu - la ideea de lupta pentru libertatea tuturor.

In anii 2000 in Rusia : terorism; dincolo : terorism.

Ati inteles, Rusia a fost un fel de oglinda a lumii in care traim.

Bineinteles, trecerea de la structuri geografice la structuri functionale o sa schimbe acest aspect.

Putin individualism nu strica pentru a crea noi elite. Dar nu exagerat.

Proiectind putin in viitor..

Criticismul existent influenteaza pozitiv : stiintele, artele.. cultura in general. Daca va incepe o "expansiune" a rusilor, prin stiinta si arte o vor face. Ne vor "acoperi" cu desavirsire prin astea. Vor "cuceri" lumea prin opere de arta si prin stiinta pusa la indemina tuturor. Si printr-un spirit de dreptate in care acuma nu credem dar eu stiu ca va exista.

(zimbind.. stia ea ceva - Daniushka..)

Si mai am o speranta pentru ei. Anume sa imbunatateasca suficient de bine tehnologia GNU (eventual sa-i bage putina inteligenta acolo..). Sa-mi pot permite si eu un calculator destept..

(btw Fuller sau cineva din staful sau ar trebui sa marturiseasca ce s-a intimplat in iulie 1999. Iar Bil sau cineva din staful sau sa-si aminteasca cum au crackuit calculatorul unui nevinovat; si sa nu se mai plinga peste tot "vai ce rai sint crackerii" pentru ca ei au inceput).





Go to the top of the page
 
+Quote Post
andrei69
mesaj 15 Oct 2004, 05:37 PM
Mesaj #13


Vataf
***

Grup: Membri
Mesaje: 107
Inscris: 18 April 04
Forumist Nr.: 3.135




Europa

Au fost si exista comunitati pe baze reciprocitare. Fara indoiala este un lucru bun, dar nu se compara cu cele care au la baza etica.

Tarile nedezvoltate aflate intr-o comunitate reciprocitara, vor cistiga ceva. Dar vor ramine mereu in urma celorlalte. Mereu vor fi probleme. Probleme care vreti/nu vreti se vor rasfringe asupra tuturor.

De aceea e bine sa transformam acele comunitati care la baza au - avantajul reciproc - in comunitati pe baze etice luind exemplu comunitatii europene.

Care sa rezolve problemele economice, ecologice, sociale, medicale, etc.. ale tuturor.

Iar prin locuri in care nu exista aceste comunitati sa ajutam la formarea lor.

De la primul mesaj crestin, exemplu Comunitatii Europene este cea mai buna realizare.

Pentru ca expresia "Pamintul este al oamenilor" nu este vorba goala.

..

Expresia "avantaj reciproc" nu are sens pentru cei care nu pot sa dea nimic.

Ce ar putea sa ne dea :

- copilul cu SIDA care nu e primit la nici o scoala
- cei care sint condusi de un despot nebun si lacom
- cei care in africa sau america de sud nu gasesc leacuri pentru bolile lor
- etc..

Mesaje de speranta ?

Dar se vad aceste mesaje din birourile sefilor de stat ?

Nu; acestea sint prea departe. Dar nu este un impediment. Trebuie sa raspundem la mesajul de speranta ca si cum l-am fi simtit. Iar mesajul de raspuns ("Va vom ajuta") se poate da din orice birou. Dar pentru asta trebuie sa existe structuri specializate. Ca in uniunea europeana.

..

- populatiile asuprite de tirani..
- animale, plante pe cale de diparitie din cauza lipsei de control al mediului..
- paduri taiate pentru avantaje economice imediate..
- tinuturi saracite de podoaba lor naturala..
- tari in care foametea sau boala face ravagii..


Exista deja organizatii care lupta pentru asta. Dar au ele suficienta putere ?

Avem nevoie de structuri mondiale specializate care sa actioneze in aceste cazuri. Corara sa le incredintam puteri de executie daca este cazul.


Go to the top of the page
 
+Quote Post
andrei69
mesaj 15 Oct 2004, 07:33 PM
Mesaj #14


Vataf
***

Grup: Membri
Mesaje: 107
Inscris: 18 April 04
Forumist Nr.: 3.135



Inca ceva despre boli si asigurari.

Se cheltuieste imens de catre tarile bogate pentru prevenirea unor boli dar numai pe paminturile acestor tari. Daca numai o parte din aceste fonduri ar ajunge la destinatia necesara, reala, adica in tarile lumii a treia, s-ar rezolva doua lucruri:

- cheltuielile pentru prevenire s-ar micsora enorm
- beneficiile pentru tarile sarace ar insemna enorm de mult.

Doctorii au afirmat de multe ori acest lucru. Dar cine i-a ascultat ?

Traim pe o planeta magic de frumoasa; poate nu ne-am dat seama pina acum. Nu credeti ca este cazul sa avem grija de ea si de oamenii ei ?

Exista tari in care oamenii uita sa se asigure. Unii oameni sint convinsi ca n-au nevoie. Dar asta este o mare greseala. Faptul ca unii oameni sint uituci n-ar trebui sa faca guvernele sa nu se gindeasca la ei. Poate ca ar fi bine ca asigurarile sa fie obligatorii. In acest fel asistenta sanitara nu ar mai fi lasata in miinile unor doctori-vraci.
Avem nevoie de asistenta institutionalizata si serioasa. Pentru toata lumea.

Ce fel de familie este aceea care isi lasa bolnavii pe drumuri ?
Ce fel de stat este acela care nu se intereseaza de sanatatea tuturor (chiar a celor care "uita" sa se intereseze de ea) ?

Multi regizori, in mod involuntar sau intuitiv, au descris o astfel de lume. Este o lume a canalelor. Cred ca nu doriti sa se ajunga aici. Sper ca intuitia lor sa fie gresita. Sper ca ideile despre asigurari sociale sa fie modificate in favoarea oamenilor si a societatii.

O lume a canalelor ? O lume a sobolanilor-oameni ? O lume a celor fara asigurari ? Nu asta e viitorul nostru.



Go to the top of the page
 
+Quote Post
Eclectic
mesaj 15 Oct 2004, 08:21 PM
Mesaj #15


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 3.926
Inscris: 6 April 04
Forumist Nr.: 2.950



Sau nu.

Acest topic a fost editat de Barrie: 15 Oct 2004, 08:21 PM


--------------------
Nu semnez.
I love flowers.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
andrei69
mesaj 17 Oct 2004, 07:39 PM
Mesaj #16


Vataf
***

Grup: Membri
Mesaje: 107
Inscris: 18 April 04
Forumist Nr.: 3.135




Nu stiu daca si la dumneavoastra se intimpla la fel dar google-ul meu s-a umplut de idioti.

Falsi profeti de tipul mark zimmerman - iar daca te duci acolo sa vezi ce zice dai si de o multime de copyrighturi.

Sa fim intelesi.

Adevarata indrumare se face fara copyright - adica fara bani.

Orice tara are dreptul sa se apare inclusiv SUA.

Orice populatie are datoria sa ajute alte populatii ca sa scape de tirani.

Cauzele razboaielor pot fi multiple. Inainte de a critica un razboi trebuie sa cunoastem motivele.

Sint convins ca multe victime dintre cele 60.000 din razboiul SUA vs vietnam au fost create mai degraba de manifestatiile antirazboinice decit de inamici. Pentru ca atunci cind lupti pentru dreptate iar vecinul tau manifesteaza "sinteti criminali" puterea ta de lupta scade considerabil. Parerea analistilor militari este cruda in acest aspect. Majoritatea victimelor provin din lipsa de autoritate a militarilor.

Ginditi-va cum ar fi luptat atenienii pentru libertatea lor si a greciei daca in atena femeile lor ar face manifestatii antirazboinice ?

Cum ar fi luptat rusii si americanii in al doilea razboi daca orasele lor s-ar umple de manifestatii antirazboinice ?

Totdeauna, dar totdeauna, daca avem vreun dubiu relativ la o confruntare cerem parerea ambelor parti. In cazul sistemelor totalitare trebuie sa cerem parerea oamenilor de rind nu a tiranilor.

De ce zimmerman si altii ca el nu intreaba pe cei 2.000.000 de vietnamezi care s-au refugiat in SUA care este parerea lor ? Daca SUA ar fi trebuit sa cistige acel razboi sau nu ?

Eu cind am fost in dubiu asa am facut. Am intrebat oemenii.

Uite asa arata o "opera de arta" tip zimmerman :
"War!
What is it good for?
Absolutely nothing!.."

Asa au zis si francezii la inceputul celui de al doilea razboi si pina se se dumireasca erau deja ocupati. Intrebati militarii cite victime au fost din cauza asta.

Nu-mi place razboiul. Dar daca fratele meu are nevoie de ajutor voi sari sa il apar.

Populatiile asuprite nu sint formate oare din fratii nostri ? Nu au ei nevoie de ajutor ?

Daa.. stiu.
Daca e razboi, alde zimmerman si cei care ii fac reclama o sa cistige mai putini bani.
Mass-media de tip cancan o sa cistige mai putini bani.
Starurile ultra-mediate, ultra-tifnoase si ultra-alintate or sa cistige mai putini bani.
Filozofi de trei parale vor fi mai putin sponzorizati.

Pentru ca lumea o sa fie interesata de probleme mai serioase.

Unii spun : decit razboi mai bine sa vorbim de iubire; despre frumusete; despre dumnezeu.
Ati numarat vreodata citi au murit pentru ca au facut acest lucru in loc sa se apere cind au fost atacati ?

La pericole imediate se raspunde rapid. Pentru ca exista pericolul ca dupa aceea sa nu mai poti nimic. Trebuie sa te aperi tocmai pentru ca altii sa cunoasca dragostea si pacea.
Nu vorbim despre dragostea de oameni atunci cind avioane ucigase ataca nevinovati. Trebuie sa luptam impotriva ucigasilor tocmai pentru a indeplinii dragostea fata de semeni.

Ma consider un contemplativ. Dar la nevoie, daca libertatea tarii mele sau a altora este amenintata pun mina pe arma. Sint mindru de livretul meu militar.

Pieptul meu ? Ce conteaza.

Fericirea mea ? Ce conteaza cind fratii mei sint in pericol ?







Go to the top of the page
 
+Quote Post
andrei69
mesaj 17 Oct 2004, 08:14 PM
Mesaj #17


Vataf
***

Grup: Membri
Mesaje: 107
Inscris: 18 April 04
Forumist Nr.: 3.135



La inceput am crezut ca nu mai stiu sa caut. Am cautat ceva pe internet, ceva din istoria pamintului si am gasit o alta mitologie. Intii am zis ca am gresit. Unde e istoria noastra ? Unde e mitologia noastra ? Parca prin magie, istoria s-a transformat in istoria altora.

Poate mi se pare mie ? Unde e istoria noastra ?

Imi plac povestile frumoase. Imi plac si povestile mitologice. Dar istoria este altceva.
Renuntind la istoria noastra ne taiem radacinile.

Internetul nu ar trebui sa fie asa. Ar trebui intii si intii sa puncteze catre adevarata istorie.

Unde am gresit ?

Poate ca n-am punctat sfintenia istoriei ? Poate ca n-am cerut tuturor sa respecte, sa iubeasca istoria noastra ? Adevarul ei ?

Da, adevarul e sfint dar dintre toate adevarurile cel mai sfint este adevarul istoriei. Intii pe asta trebuie sa-l cautam. Daca nu facem asa vom fi derutati si parca parasutati pe alta lume. Care nu este a noastra.
Go to the top of the page
 
+Quote Post

Reply to this topicStart new topic

 



RSS Versiune Text-Only Data este acum: 29 March 2024 - 01:46 PM
Ceaiuri Medicinale Haine Dama Designer Roman