Esti prea gras(a) ? Te calmeaza mancarea ? Esti "emotional overeater" ?

Afla aici: http://quiz.ivillage.com/diet/tests/emotionalovereating.htm

Alte informatii despre mancarea care ne relaxeaza:

Emotii & Mancare – Care-i legatura ?
http://www.bodytrends.com/articles/motivation/emotioneat.htm


Un fel de obezii anonimi pe site-ul ABC News
http://abcnews.go.com/sections/GMA/GoodMor...ato_030106.html

Emotiile care mananca
http://www.reinventingmyself.com/weightloss.htm

Ce emotii te indeamna sa mananci ? Cum te simti dupa ce ai mancat ? Cura de slabire te ajuta ?

Pai in primul rand eu nu sunt o mancacioasa. Iar la cele 53 kg ale mele nu pot spune ca sunt grasa. Despre emotii... nu le "tratez" cu mancare, eventual cu cate o tigara.

Cred ca obiceiul de a manca din cauza unor emotii de diverse tipuri tine de obiceiurile din copilarie, este o compensare. Cam pe tipicul – nu mai plange, iti da mama o bomboana. Sau : bravo, meriti o prajitura. Daca nu cumva chiar din primele zile ale existentei noastre se creaza acest reflex.
Reflex pe care il avem, toti, desi nu vrem sa recunoastem: de cate ori ne rasfatam cu un desert, doar pentru ca ne place, ca nu rezistam si nu pentru ca ne este foame, asta se intampla. Sau cand „ne cinstim” dupa o reusita la un examen Atata vreme cat se pastreza un echilibru nu este nimic rau in asta. Pentru unii dintre cei care trec prin perioade dificile tentatia consolarii prin alimentatie in exces este destul de mare. Nu pentru toti, desigur: foarte multi reactioneaza exact invers: la suparare nu pot manca nimic. Sau inlocuiesc "bomboana" cu o tigara, cu un pahar iin plus de vin, unii cu droguri.
Dar daca aceste obiceiuri sunt constientizate si se cauta alte altivitati care ridica moralul si care sa inlocuiasca berea, pizza, inghetata etc. se pot rezolva multe probleme.
Personal nu cred in regimurile de slabire prea drastice: pe langa frustrarile initiale care au declansat problemele legate de obiceiurile alimentare se adauga cele ale interdictiilor legate de „mici placeri”, de infometare... se creaza un cerc vicios. Chiar daca in prima faza par sa dea rezultate, astfel de metode de slabire deregleaza metabolismul si cu prima ocazie cel care le tine se repede la „fructul oprit”. Iar un nou esec in ce priveste pierderea in greutate aduce dupa el alte nemultumiri si tot asa ... Daca greutatea in exces are o cauza emotionala, trebuie tratat psihicul, in paralel cu o dieta echilibrata si miscare, altfel degeaba „ne pedepsim”.

Eu cînd am probleme nu-mi mai arde de mîncare! Acum, cu acest topic, descopăr, în ceea ce mă priveşte, ceva ce nu conştientizasem pînă acum despre mine: domnule, eu nu pot să mănînc dacă n-am o oarecare relaxare înăuntrul meu. Pt. că masa e, în general, ceva plăcut, nu pot "s-o abordez" în stări de conflict cu mine însumi.

Mulţumesc acestui topic pt. ajutorul dat în a mă cunoaşte mai bine

La mine e si mai rau. Chiar si in timp ce mananc - daca imi aduc aminte de o chestie neplacuta - de o situatie pe care trebuie s-o rezolv sau de o problema personala care ma intereseaza in mod deosebit mi se taie pofta de mancare instantaneu.
Este o compensare mancatul asta emotional. Cand ti se intampla ceva neplacut sau cand ai probleme ai tendinta sa mananci in disperare de cauza (nu si in cazul meu dupa cum spuneam). Multa lume practica asta.






PS: Cred ca totusi ma clasez la Emotional Overdrinker

PS2: Cred ca o sa lansez un topic

Bun topic Amenophis!!!!! dar nu ne-ai spus de tine.

@Yoyo

***

Eu am mers la facultate sa imi iau un master in nutritie. Aveam o lista cursuri care trebuia sa le iau. M-a uimit ca trebuia sa le iau pe cele de psihologie. Intial nu am facut legatura, dar apoi am vazut ca sint strins legate.

Eu am fost un emotional overeater. Culmea ca nici nu stiam. Eu mincam ca ma simteam bine. Si asa m-am facut de peste 100kg. Stress'ul declansa in mine tot felul de pofte. Mincam numai ce imi placea.... observati?

A minca=placere.
Mincarea tine bine de plictiseala...

Intre timp, am slabit peste 40kg si apoi m-am dus la scoala sa studiez sa pot ajuta pe altii. : )

Mi-am schimbat mentalitatea cu privirea la mincare. Acum maninc cu mintea nu cu stomacul. Diferenta'i colosala. Acum maninc sa traiesc, nu traiesc sa maninc.

Totusi, recunosc ca am un "comfort food". Cind ma trinteste stress'ul la pamint, sau cind au un surplus de estrogen in unele perioade ale lunii , daca maninc o inghetata de alune prajite cu hot fudge (sos de ciocolata) imi revin imediat. Pe loc ma uplu de serotonina si endorphins.

Nu abuzez.
Acum duc o viata ordonatata. Maninc extrem de sanatos. Am colesterolul 120, pulsul 70, tensiunea 114/70. Se mira doctorul de fiecare data. : )

Emotional overeating se poate reversa partial . Aceasta cere multa disciplina si stapinire de sine. Din fericire le am pe amindoua, dar inghetata tot o maninc odata pe sapt, nu se poate altfel.

LigiaB

Eu nu am master in nutritie.

Nici eu. Ca n-am terminat! Nu mi-au placut toate cursurile si nici faptul ca dupa 6 ani (full time) trebuia sa fac si "stagiatura" 2 ani, ptr un salar mic. F mic. Eu am luat pe toate cursurile care le-am considerat eu necesare. Apoi am studiat on my own and I stiil do. Mi-am schimbat profilul. Acum cistig de 3 ori mai mult decit as fi cistigat ca un nutritionist. Cunostiintele acumulate, le folosesc si imi sint de mare ajutor si in noul domeniu care, intr-un fel e legat de nutritie. In plus, nu iti spun citi prieteni ma cauta si imi cer sfaturi de slabit Ii ajut cu toata inima, problema e, ca de multe ori, ei nu vor sa se ajute pe ei insisi...

Profesorul meu de acupunctura, ma sfatuia asa: "Ligia, nu cumva sa te legi de dieta clientului, aceasta e cea mai rapida cale de a-i pierde!" What???? Mult m-am gindit la asta, si ii urmez sfatul. People have affairs with food. Daca te legi de felul lor de a se hrani, e f probabil sa te trezesti cu una in freza... (hai ca imi arde de gluma)

***

Eu ma te intrebam...ce anume te-a determinat sa deschizi acest topic?

Zicea ecou ca o supara o bulimie. Si eu am zis ca poate nu e bulimie, e EO.

Inteleg ca la HA exista emotional overeating si emotional undereating care se mai poate numi si taierea poftei de mancare.

Acest topic a fost editat de amenophis: 17 Jun 2004, 09:10 PM

Aha - cam asa ceva amenophis. Ce zici? Mai deschidem un topic pe emotional undereating si emotional overdrunk people?

In general unele persoane cu probleme emotionale, cad in bulimie.N-o uitati pe Lady Dy. Problema dumneaei a fost cauzata de neintelegerile maritale. Problemele noastre, ni le stim doar noi, consultand un nutritionist problemele se pot remedia rapid, dar e bine ca acesta sa aibe cunostinte solide psihologie.