Ce relatie credeti ca ar trebui sa existe intre om si Biserica in mileniul al III-lea, care se anunta inca de la inceput a fi extrem de tensionat din numeroase puncte de vedere?

Cred ca, daca acest secol (mileniu e prea mult pt. a fi cuprins de mintea mea) nu va fi religios, nu va mai fi! Adica: daca religia nu va deveni ceea ce Dumnezeu a destinat-o sa fie si daca nu va ocupa locul anume specificat tot de El (primul in viata noastra), vom avea "inteligenta" sa ne autodistrugem. Deja o facem (nu chiar) incet si sigur!

Definitia bisericii s a modificat radical in zilelel noastre.
Nu cred ca Dumnezeu le cere oamenilor sa "treaca" pe la biserica daca vrea sa il vada pe EL.
Eu cred ca omul ar trebuii sa intoarca fata sa il caute pe Dumnezeu in toata puterea Lui.
Ce tata ar trintii usa in nas fiului lui, daca acesta ar venii ispasit sa bata la usa?, sau ce tata ar da fiului lui o piatra cind acesta ii cere o piine?...cu atit mai mult Dumnezeu(iertator si iubitor cum il stim) nu va face acest lucru.Doar cere ti lucru acesta si El vi l ar da.
Dar din pacate trb. sa ii dau dreptate lui Melinda...incet dar sigur.

Acum ceva timp am vazut filmul Stigmata. In acest film relatia dintre biserica si oameni era cat se poate de clara. In secolul nostru ateismul e in floare, toata lumea se proclama cum prinde ocazia atee. Iar asta se resimte si asupra bisericii. Cat timp a trecut de cand ati fost ultima data la biserica? Cat timp a trecut de la ultima spovedanie? Si mai presus de toate, va considerati un om credincios? Raspunsurile voastre vor reflecta raspunsul la acest topic.

melinda vorbeste despre un secol religios, despre revenirea religiei in locul destinat de D-zeu....eu ma intreb, ce are a face biserica cu religia?

Black Ice, cred ca intrebarea:

QUOTE

ce are a face biserica cu religia?

era o gluma, nu?! Sa pui o asemenea intrebare in mod serios... scuze, cred ca nu se potriveste ceva... Ai incercat sa citesti intr-un dictionar care ar fi definitia bisericii?! (asta, pt. a doua varianta).

QUOTE

In secolul nostru ateismul e in floare, toata lumea se proclama cum prinde ocazia atee.

Dupa cum spuneam, eu cred ca e taman invers... Faptul ca oamenii au din ce in ce mai putina incredere in preoti (datorita problemelor de care sunt sigura ca multi ati auzit) nu inseamna ca au mai putina incredere in Dumnezeu! Dimpotriva: in zilele grele pe care le traim, simtim nevoia sa ne agatam de o speranta (chiar daca aceia care nu cred in Dumnezeu vor spune ca e iluzorie); de aici cred ca vine aceasta explozie de credinta in Dumnezeu (sa nu-i spun religiozitate, poate expresia asta va fi mai bine inteleasa).
Eu, una, merg la biserica de cate ori simt nevoia sa aprind o lumanare; nu m-am spovedit niciodata in fata unui preot (asta nu inseamna ca nu m-a spovedit in fata lui Dumnezeu); cu toate astea, credinta mea in Dumnezeu este cel mai de pret bun al vietii mele. Paradox? Normalitate? Numai Dumnezeu poate raspunde corect...

Cred ca Biserica si-a pierdut din importanta in acest inceput de mileniu. Cred de asemenea ca omul contemporan este mai putin interesat de ceea ce se intampla cu institutia bisericeasca. Este mai curand interesat de ceea ce ar putea beneficia de pe urma unor implicari in unele din manifestarile religioase ale momentului. In felul asta credinta omului din zilele noastre este perturbata de diverse incercari din partea unora de a cauta noi si noi modalitati de manifestari religioase. De aceea este cred destul de important implicarea unora in cadrul Bisericii si realizarea a ceea ce putini reusesc cu adevarat si anume ca Biserica este o institutie moralizatoare care reuseste de cele mai multe ori sa impuna unele reguli de comportament pe care orice alta institutie le ignora.

Mi se pare interesanta ideea, cu atat mai mult cu cat se pare ca vine din partea unui ateu!?

QUOTE ("Petru Ionescu")

Biserica este o institutie moralizatoare care reuseste de cele mai multe ori sa impuna unele reguli de comportament pe care orice alta institutie le ignora.

Biserica nu este o institutie moralizatoare, si - in spcial dupa esecul catolicilor in ale impunerii cu pumnul, sabia si rugul - in absolut nici un caz o institutie care sa impuna normele morale. Biserica nu a fost de la inceput acest lucru, si daca cei care se separa de ea si se redenumesc Biserici inteleg sa faca acesta eroare atunci e treaba lor.

Misiunea Bisericii este in primul rand de a vorbi lumii despre Hristos si de a impartasi celor care primesc harul divin. Restul ar reprezenta o raportare atat la divinitatate cat si la societate, sistem numit morala.

QUOTE ("Petru Ionescu")

Cred ca Biserica si-a pierdut din importanta in acest inceput de mileniu.

Vazuta ca o simpla institutie moralizatoare Biserica pierde isi pierde mult din importanta. Dar conteaza foarte putin. Fiecare persoana e libera sa aleaga.

QUOTE (bubu @ Apr 13 2003, 02:32 PM)

Ce tata ar trintii usa in nas fiului lui, daca acesta ar venii ispasit sa bata la usa?, sau ce tata ar da fiului lui o piatra cind acesta ii cere o piine? ...cu atit mai mult Dumnezeu(iertator si iubitor cum il stim) nu va face acest lucru.

Iti zic eu ce tata: taica-miu, care, pe langa ca a batut-o pe fica-sa de 19 ani pana a lasat-o in sange pe jos(a trantit-o la pamant si a dat cu pumnii si picioarele in fata ei), a mai si alungat-o de acasa si s-a impacat cu ea abia anul trecut, cand a auzit ca e in Italia cu barba-su'.Si sunt certati din '98.
Si de unde il stim pe dumnezeu bun si iubitor?Din ce zic altii? Convinge-ma ca e asa de bun.
Cat despre mileniul 3-pana si Nostradamus, pe langa biserica, anunta sfarsitul lumii in mileniul 3.Ca sa nu mai zic cate semne din apocalipsa se intalnesc la tot pasul in viata de zi cu zi.Deci, nu pot spune ca lumea se indreapta spre credinta, ci, din contra, spre autodistrugere si ateism.Nu numai ca tineretul din ziua de azi nu mai crede in biserica si binefacerile ei sau ale preotilor, dar nu mai crede in nici un fel de dumnezeu.

Melinda, intrebarea aceea nu am pus-o in gluma ci cat se poate de serios insa am facut o mica mare greseala. Acea intrebare trebuia sa sune astfel: "ce are a face biserica si religia cu d-zeu" (in secolul nostru)-ca sa nu intelegeti gresit.
In general oamenii confunda trei termeni foarte importanti: D-zeu, biserica si religia. Sunt termeni diferiti. De exemplu poti foarte bine sa crezi in D-zeu dar sa nu fi religios si sa nu te duci la biserica. Multi spun ca acesti termeni merg mana'n mana insa nu e chiar asa.
Biserica in secolul nostru isi pierde din ce in ce mai mult legatura cu religia. A fi preot e o meserie in ultimul timp. O meserie banoasa, bine vazuta, care aduce multe beneficii cu un volum relativ mic de munca. Putini preoti mai respecta traditia. De Boboteaza de exemplu vine preotul bolboroseste cateva cuvinte ia banii si culmea nesimtirii, ii numara de fata cu toata lumea, ii baga in buzunarul de la blugi (caci da, in blugi era imbracat) se intoarce, mai bolboroseste ceva si pleaca. Iar asta nu e caz izolat. Si sa nu mai zic despre alte porcarii facute de preoti, daca te uiti la stirile de la ora 5 stii despre ce vorbesc. Revenind la Biserica ca si institutie sunt de acord cu Figaro, rolul bisericii este de a raspandi invatatura lui Hristor, insa in ultima perioada nu se mai vede acest lucru.
Religia la fel. Ma refer acum doar la cea crestina. De ce sunt doua religii principale, cea ortodoxa si cea catolica? De ce impun biserica drept modalitate de cunoastere al lui d-zeu? De ce aceasta cunoastere trebuie sa fie intermediata de preoti si biserica? Pentru putere si propria bunastare as zice eu.
D-zeu poate fi cunoscut si fara biserica si preoti.

recitindu-mi postul imi dau seama ca nu am fost chiar atat de coerent pe cat vroiam sa fiu dar sper sa intelegeti ideea. daca nu, mai vorbim.

"A fi preot e o meserie in ultimul timp. O meserie banoasa, bine vazuta, care aduce multe beneficii cu un volum relativ mic de munca. Putini preoti mai respecta traditia. De Boboteaza de exemplu vine preotul bolboroseste cateva cuvinte ia banii si culmea nesimtirii, ii numara de fata cu toata lumea, ii baga in buzunarul de la blugi (caci da, in blugi era imbracat) se intoarce, mai bolboroseste ceva si pleaca. Iar asta nu e caz izolat. Si sa nu mai zic despre alte porcarii facute de preoti, daca te uiti la stirile de la ora 5 stii despre ce vorbesc."

Din pacate primul meu post aici va fi unul de contrazicere....Nu toti preotii sint dupa bani...nu toti preotii considera ca ce fac ei inseamna o meserie...si cu atita mai mult nu toti preotii au bani....(aici un simplu exemplu ar fi cred edificator-preotii din catunele uitate de lume unde nici acum poate nu exista lumina)

Ca unii apar la stirile de la ora 5...trebuie gindit ca aia ...sint uscaturile...si nu o sa taiem o padure pentru 2 -3 uscaturi...
Pe de alta parte da...se pare ca si in tagma preotilor ...incet incet apar cele lumesti....
adica spaga/coruptia/inselatoria/etc

Religia si omul,au avut f multe in comun,inca mai au, dar incet -incet religia isi pregateste retragerea. Treaba se va intimpla peste sute de ani(poate mii, cine poate sti exact).. Deoarece biserica stie sa se adapteze schimbarilor, de aceea fenomenul va dura f mult. Dar sa ajunga la importanta care a avut-o in trecut,nu prea cred.

MELINDA, din fericire nu sunt ateu. Sunt agnostic daca la mine ai facut referire ceva mai sus.

QUOTE ("bdl")

Religia si omul,au avut f multe in comun,inca mai au, dar incet -incet religia isi pregateste retragerea.

Din moment ce exista un reflex religios nici vorba de o disparitie a religiei. In primul rand nu se poate vorbi de o disparitie dupa cum nu se poate vorbi de o aparitie a religiei, intelegand prin asta o perioada perfect laica si un moment de la care pleaca fenomenul religios (turning point). Teorema potrivit careia divinitatea ar fi aparut la un moment dat pe scena istoriei e infirmata de dovezile arheologice, care nu pot separa fenomenul religios de geneza si dezvoltarea omului.

QUOTE ("afrodita")

Iti zic eu ce tata: taica-miu, care, pe langa ca a batut-o pe fica-sa de 19 ani pana a lasat-o in sange pe jos(a trantit-o la pamant si a dat cu pumnii si picioarele in fata ei), a mai si alungat-o de acasa si s-a impacat cu ea abia anul trecut, cand a auzit ca e in Italia cu barba-su'.Si sunt certati din '98. Si de unde il stim pe dumnezeu bun si iubitor?Din ce zic altii? Convinge-ma ca e asa de bun.

Daca tipa respectiva e in Italia, atunci cu siguranta ca Dumnezeu e bun. Sincer, l-as pune pe taica-meu sa ma bata pana ajung in America. Sau Italia. Din ce-mi spui tu vad foarte clar ca Dumnezeu e bun. Ah, Italia...

Avand in vedere faptul ca nu cunosti toate datele problemei, eu zic ca nu ar trebui sa te pronunti prea curand asupra unei afirmatii.Nu a ajuns in Italia pt ca a batut-o ta-su' sau pt ca d-zeu e bun.A ajuns in urma unui concurs de imprejurari care a durat din '98 pana in 2002 cand a plecat.Cred ca nu te astepti acum sa-ti povestesc 4 ani din viata ei,nu?

Figaro "Daca tipa respectiva e in Italia, atunci cu siguranta ca Dumnezeu e bun. Sincer, l-as pune pe taica-meu sa ma bata pana ajung in America. Sau Italia. Din ce-mi spui tu vad foarte clar ca Dumnezeu e bun. Ah, Italia..."
Mi-au dat lacrimile gindindu-ma la bunatatea Lui. Cum a stiul El sa le potriveasca pe toate. Si probabil ca fata a suportat bataia mult mai usor gindindu-se la rasplata Lui. Un ochi vinat, o buza sparta, ai dreptate fratioare, se merita.
Cita ipocrizie.

AIWA, zici 2-3 uscaturi, insa nu e chiar asa. Cred ca acele catune sunt mult mai rare decat marile orase unde se stie cum sunt majoritatea preotiilor. Eu unul asa zic, majoritatea preotiilor sunt cei care nu prea mai respecta traditia (dogmele religoase). Desigur, nu am de partea mea nici o statistica la fel cum nici tu nu ai, e doar parerea mea, si sincer sper sa nu fie adevarat ce zic, dar din ce vad si aud nu pot sa am o alta imagine.

Oricum, ideea din postul meu e de fapt asta: religia si biserica sunt niste cuvinte care si-au pierdut intelesul, sunt din ce in ce mai lipsite de substanta, de sensul lor propriu. D-zeu poate fi cunoscut si fara biserica sau religie. Chiar daca nu stii vreo rugaciune sau nu ai citit Biblia poti sa'l cunosti pe D-zeu.

Figaro, intr-adevar, nu crezi ca esti cam dur in afirmatii? Ce conteaza mai mult: relatia cu familia sau banii? Ce conteaza cati bani ai daca esti certat cu familia, daca nu ai la cine merge sa-i spui necazurile si sa ceri un sfat? Cu alte cuvinte, banii sau sprijinul moral conteaza?

BI, am inteles perfect ce ai vrut sa spui... Cred ca formularea trebuia sa se refere la sensul legaturii pe care oamenii o asociaza, in zilele noastre, celor trei elemente: Dumnezeu, biserica si religia.
Mai intai, iti voi prezenta felul meu de a privi aceste lucruri, dupa care iti voi povesti ceva:
Dumnezeu... cred ca nu mai e nevoie sa spunem ce reprezinta (cel putin, pt. unii dintre noi); religia o consider stiinta care ne invata despre Dumnezeu: ce este (ce reprezinta), raportul dintre noi (ca dimensiuni, importanta, relatie de subordonare etc.), regulile pe care le avem de respectat in acest raport si altele... Biserica, dupa definitia data de Iisus, reprezinta TOTALITATEA OAMENILOR inclusi in acest proces de subordonare fata de Dumnezeu (cred ca nu e necesar sa detaliez mai mult). In timp, acest concept s-a transformat, "biserica" dobandind sensul de biserica-institutie; pe masura ce credinta oamenilor a scazut in intensitate in prim plan au trecut preotii. Initial, rolul lor fusese acela de "veriga de legatura" in relatia cu Dumnezeu; inca pe vremea lui Iisus, rolul lor degenerase (stii supararea lui Iisus, in templu), un motiv in plus ca El sa defineasca inca o data "biserica". Ar fi fost de asteptat ca, pe masura ce se adeverea ca Iisus a fost cel care afirmase ca este, preotimea sa revina la "sentimente mai bune". Din pacate, in multe cazuri nu s-a intamplat asa... Astfel ca, cu mare regret, trebuie sa fiu de acord cu tine; cu rezervele de rigoare, insa!
In blocul in care am copilarit, traia un baiat care era de o varsta cu mine. Dupa liceu, a plecat in strainatate sa "faca bani" (nu m-a interesat cum a facut rost de ei, nu ma privea...). Dupa intoarcerea in tara, a dat la teologie; pe timpul studentiei, cu banii adusi din strainatate a facut CAMATA (o indeletnicire perfecta pt. un preot, nu?!). Ne povestea cum , in timpul "practicii" pe la biserici, el si colegii lui mergeau cu casetofoane ascunse pe sub haine etc.; ce mai, se vedea ca erau foarte patrunsi de spiritul preotiei... Dupa ce a devenit preot, a devenit ginerele celui mai "tare" din oras (sorry, nu-mi mai amintesc cum se numeste functia asta) in domeniul religios (om care, la randul lui, din cate am inteles, era "sarac lipit" si el). In aceste conditii, avand in vedere ca eu eram atee pe atunci, cum puteam reactiona fata de religie?! Cum puteam crede intr-un Dumnezeu care ingaduia asa ceva?!
Dupa ce am inceput sa cred (totusi) in El, am privit altfel aceste lucruri: faptul ca acei oameni (preoti) nu isi fac datoria (nici fata de Dumnezeu, nici fata de oameni) asa cum ar trebui, nu e vina lui Dumnezeu, este rezultatul liberului arbitru al acelor oameni. Rolul lor era sa raspandeasca invataturile lui Dumnezeu si SA FIE PRIMII CARE SA CONSTITUIE UN EXEMPLU VIU (sa arate ca se pot respecta si modalitatea); cum aveau obrazul sa-si certe enoriasii ca incalca legile lui Dumnezeu cand ei erau primii care faceau asta?! De aceea am inceput sa ma gandesc mai mult la "Fa ce spune popa, nu ce face popa!"... Am inteles ca trebuie sa-L judec pe Dumnezeu numai prin prisma invataturilor Lui, nu prin prisma vietii duse de cei care trebuia sa-I fie slujitori... Si, pt. ca nu mai puteam avea incredere in preoti (de unde sa stiu eu care este adevarat slujitor al Domnului si care nu?!) am inceput sa caut singura raspunsuri. Cu ajutorul lui Dumnezeu, cred ca am reusit destul de bine...
Acum, ideea este ca si in cazul preotilor (ca in cazul oricarei alte categorii de oameni) nu trebuie sa facem greseala sa generalizam: si printre ei sunt "uscaturi" la fel de bine cum sunt si oameni deosebiti. Asa ca, sa incercam sa-i "depistam" pe cei care ne merita respectul si increderea iar pe ceilalti... mai bine sa evitam sa-i primim in viata noastra...

QUOTE

De ce sunt doua religii principale, cea ortodoxa si cea catolica?

Din cauza interpretarii diferite a unor cuvinte cuprinse in Biblie... Si poate ca ar mai fi o explicatie: de ce exista atat de multe partide in Romania? Pt. ca fiecare vrea o bucatica de putere (cat de mica dar sa fie). Iar puterea data de manipularea maselor care sunt convinse ca Il slujesc pe Dumnezeu este de nemasurat... Este un joc de interese, si atat... Cu siguranta, Dumnezeu nu asta a vrut, sa fim dezbinati si sa ne uram unii pe altii sub pretextul "religia mea e mai adevarata decat a ta"... Dimpotriva, a vrut sa fim uniti de credinta in acelasi lucru: El.

QUOTE (Petru Ionescu @ Apr 22 2003, 10:58 AM)

MELINDA, din fericire nu sunt ateu. Sunt agnostic daca la mine ai facut referire ceva mai sus.

Da, Petru, la tine ma referisem; daca am facut o confuzie, imi cer scuze... Pt. mine, tot cel ce nu se inchina lui Dumnezeu este ateu. Poate ca - insa - ai dreptate si esti un agnostic... oricum, nu prea stiu ce inseamna dar presupun ca, fiind vorba despre tine, macar tu stii... Se intampla sa mai cunosc anumiti termeni din filozofie dar... nu am fost niciodata o devoratoare de literatura filozofica, am preferat sa cunosc filozofia "practica"... Asa ca sper sa-mi fie iertata confuzia!

QUOTE (Figaro @ Apr 22 2003, 11:10 AM)

QUOTE ("figaro") Daca tipa respectiva e in Italia, atunci cu siguranta ca Dumnezeu e bun. Sincer, l-as pune pe taica-meu sa ma bata pana ajung in America. Sau Italia. Din ce-mi spui tu vad foarte clar ca Dumnezeu e bun. Ah, Italia...

Oameni buni, vad ca v-ati inversunat impotriva bietului Figaro... Eu, una, am considerat cuvintele lui drept o gluma, o ironie amara... Ba, chiar m-am amuzat copios... e posibil sa fi gresit eu?! Sau voi?! Figaro, vrei sa clarifici situatia?

Draga melinda, 4 ani de chin, de foamete, de stat pe unde apuci(beciuri, suri, etc.) si alte asemenea, plus lipsa parintelui, singurului parinte iubit, alaturi de tine, nu mi se par o ironie amara...Sau cel putin nu merita ironia nimanui..Spui ca razi?Atunci cum mai poti fi credincioasa daca razi de raul altuia?Singura ei greseala era ca iubea un baiat mai mic decat ea.

Afrodita, ma dezamagesti si tu... De ce sunteti atat de superficiali?! Ironia amara consta nu in ceea ce i s-a intamplat sorei tale (nu cred ca s-ar putea bucura cineva de asa ceva, cu atat mai putin eu; credeam ca deja ai inteles asta! ) ci in faptul ca a afirmat ca vrea si el sa fie batut pt. ca asta l-ar ajuta sa ajunga in America sau macar in Italia. Asta era tot! Nu a afirmat (ca si mine, de altfel) ca am fost de acord cu purtarea violenta; era un fel de "haz de necaz" pe care ati reusit sa nu il pricepeti... Mare scofala!... Indiferenta de motivele pt. care i s-a aplicat aceassta corectie, nu as putea fi niciodata de acord cu astfel de tratament... Cred ca am spus destule...