Am vazut in anumite discutii ca psihologia este uneori echivalata cu psihanaliza iar referirea la psihologie se face prin Freud.

Din cate stiu, sunt foarte multe curente psihologice, iar domeniul e foarte greu de structurat.

Totusi, mi-a placut impartirea in "forte":

1. "Prima forta" ar fi cea Psihanalitica. Freudienii, cei influentati puternic de Freud. La ei raspunsurile la intrebarile importante se afla dincolo de suprafata, ascunse, in inconstient sau subconstient. Posibil de inclus aici psihologia egoului, si psihologia transpersonala. Nume mari: Sigmund Freud, Erik Erikson, Carl Jung, Alfred Adler, Karen Horney, Erich Fromm.

2. "A doua forta" ar fi cea Behavioristica (Comportamentala). Aici raspunsurile la intrebarile importante par sa se gaseasca in observarea atenta a comportamentului si mediului, si a relatiilor dintre ele. Behavioristii, cognitivisti, prefera metode cantitative si experimentale. Nume mari: Hans Eysenck, B. F. Skinner, Albert Bandura.

3. "A treia forta", cea Umanista. Un fel de reactie la psihanaliza si behaviorism, considera ca raspunsurile la intrebarile importante se gasesc in contienta sau experienta. Include psihologia existentiala si prefera metode fenomenologice. Nume mari: Abraham Maslow, Carl Rogers, George Kelly, Ludwig Binswanger, Viktor Frankl.

De fapt, toate aceste curente par sa se intrepatrunda, iar numarul de "forte" poate fi mai mare.
____________

Mai jos se afla cateva linkuri utile in studiul istoriei psihologiei:

Psychology Web Site

( http://elvers.stjoe.udayton.edu/history/welcome.htm )

Classics in the History of Psychology

( http://psychclassics.yorku.ca/ )

The History of Psychology

( http://www.ship.edu/~cgboeree/historyofpsych.html )

History of Pshychology (Journal)

( http://users.wpi.edu/~histpsy/ )
__________

Lansez acest subiect in speranta ca, in timp, poate vom strange mai multe informatii pe tema istoriei psihologiei, in special pe lamurirea specificului fiecarui curent, pe evidentierea principalelor contributii ale diferitelor persoane ce au influentat si influenteaza evolutia psihologiei, pe semnalarea noilor curente si a ultimelor evolutii.

Ma intreb, psihologia emotionala de exemplu, de ce s-ar lega, unde s-ar incadra cel mai bine ?

Acest topic a fost editat de calfa: 27 Apr 2004, 05:08 PM

Nu ma mira ca psihologia e asociata cu psihanaliza. Cu asta cred ca a inceput adevarata psihologie si psihanaliza e singura terapie cunoscuta pe la Hollywood .

La forte i-as mai adauga pe constructivisti, care tulbura mereu apele, Piaget, Watzlawick & Co. + inca cativa psihoterapeuti, biologi si ciberneticieni contemporani, ca astia (ne) lucreaza interdisciplinar.

Psihologia a inceput recent sa se ocupe mai serios de emotii si sentimente. Prin anii 90 daca gaseai ceva scris, niste clasificari obosite si niste descrieri. In 1993 un biolog (Humberto R. Maturana) si-a adus aminte de "Iubire si Joc. Bazele uitate ale omeniei" si s-a ajuns ca in 2003 sa ne spuna un neurolog (Antonio R. Damasio) "{...} Cum ne determina sentimentele viata". Oricum placinta e prea mare pentru psihologi, aici trebuie sa se amestece biologii, medicii, inginerii, fizicienii si chimistii ca sa o scoata la liman. Unde s-ar incadra cel mai bine ? "Psihologia emotionala" as incadra-o la constructivism (post-rationalism).

Hai sa-ti spun cum sunt impartite ramurile psihologiei asa cum le studiez eu la facultate:

-psihologie clinica (psihopatologie si tot ce poate fi clinic), psihanaliza nu ar fi decat o metoda (cea mai completa dupa parerea profilor mei freudieni convinsi- si m-au convins si pe mine ).

-psihologia developpementala ( a dezvoltarii) care studiaza formarea gandirii de la perioada prenatala si pana la varsta adulta care se caracterizeaza printr-o gandire abstracta si care de fapt incepe sa apara la adolescenta (14-16 ani) si are ca fondator pe Piaget.

-psihologia diferentiala se ocupa cu teste de personalitate (chiar daca termenul de personalitate este subiect de multe polemici intre psihologi), de QI ( à-propos cel care este considerat parintele testului QI este un evreu roman care a emigrat pe la 20 ani in State) si toate celelalte teste care sunt la baza diferentierii interindividuale, dar care evita sa faca clasificari pe grupe de populatii.

-psihologie cognitiva are ca obiect tot ce este perceptie si "procesare a informatiei" sau tratament cognitiv al informatiei.

-psihologie sociala cea draga mie (specializarea mea ) care studiaza toate relatiile interindividuale si intergrupuri dpdv psihic, adica: stereotipuri, estima de sine, manipulare (in sensul "modificare atitudinala- sau comportamentala- in urma raporturilor interindividuale) sau influenta sociala, comunicare sociala, psihologia sociala a munci , a organizatiilor si a sanatatii, si nu in cele din urma reprezentari sociale (subiectul memoriului meu ), domeniu in care laboratorul de care apartin exceleaza, fiind unul din cele mai imp in Europa.

asta ar fi clasificarea care am invatat-o la scoala, dar cred ca fiecare universitate are clasificarea ei in functie de laboratorul care domina in cadrul universitatii respective.

Aaaaaaaaaaa, da dpdv istoric psihologia s-a desprins din filozofie abia la sf sec 19 cu ajutorul lui freud, binet si inca cativa.

vis-à-vis de psihologie cognitiva si percepti... cateva iluzii...
http://www.psihologie.net/iluzii_perceptive/index.htm

Acest topic a fost editat de zar: 27 Apr 2004, 10:03 PM

zar, si pe vremea lui Stalin, imi zicea mama, se spunea ca becul a fost inventat de taranul sovietic. Nu crede chiar tot ce-ti spun profii, mai si citeste.

problema e ca nu mi-a zis nici un prof (sunt toti francezi de la Aix-en-Provence), ci am citit eu despre asta:
" David Wechsler: psiholog american de origine romana (Lespedi-1896, New York-1981)" sursa Le Grand Dictionnaire de la Psychologie, editions LAROUSSE, 1999 deuxième édition.

nu stiu ce-ti spunea mama ta despre becuri, dar a mea mi-a zis ca daca nu stiu mai bine nu vorbesc.

pt cultura generala:

http://dicopsy.free.fr/PATHO/w1.html#Wechsler

http://dicopsy.free.fr/PATHO/w1.html#Wechsleréchelle

Acest topic a fost editat de zar: 28 Apr 2004, 01:12 AM

Nu l-as numi pe Wechsler "parintele testului QI". Cand Binet si Simon scriau primul test de inteligenta Wechsler abia facea 12 ani. In ceea ce priveste originea lui ai dreptate.

zar, multumesc pentru clasificarea pe care v-au predat-o voua (la care Facultate de Psihologie ?). Eram chiar interesat de astfel de clasificari. Asta e unul din scopurile topicului.

Discutarea personalitatilor marcante, a principalilor initiatori si contributori, e alta parte importanta. Chiar si atunci cand include discutii de genul, "cine a fost mai intai, oul sau gaina ?".

Ma gandeam la topicul asta, ca la privire de nivel inalt asupra stiintei psihologice, ca ansamblu si structura, idei majore si promotori ai acestora, istorie si viitor.
__________________

Iluziile, perceptia, modelele, constructiile mentale, ..., vor face tema separata !

Emotiile ... le-am avut cu totii de cand lumea ... si le aducem abia acum in ... stiinta. Deh, paradoxurile !

Acest topic a fost editat de calfa: 27 May 2004, 09:11 AM

Se pare ca contrazicerile au plecat de la expresia "parintele testului QI"... ei bine eu mentin afirmatia pt ca eu vb de QI , iar actualele baterii de teste folosite in evaluarea QI (inteligenta este un terment mai abstract si nascator de polemici) sunt de fapt WAIS (Wechsler Adult Intelligence Scale) pt adulti si WISC (Wechsler Intelligence Scale for Children) pt copii, traduse si adaptate in continuu la evolutia societatii.

In ceea ce priveste l'Echelle Binet-Simon, publicata in 1905, 1908 si 1911 in revista Anul psihologic, a fost construita la cererea ministrului invatamantului francez din perioada respectiva pt a putea face clase adaptate capacitatilor fiecarui copil. Aceasta scara (intr-adevar considerata prima care masoara "capacitati intelectule" sau "inteligenta") evalueaza "varsta mentala" si se aplica copiilor intre varste de 3 si 13 ani. Si este drept sa completez ca Wechsler s-a inspirat.

Deci eu am vb de QI si nu de inteligenta. Semantica bat-o vina!


@calfa
clasificarea vine de la Universitatea din Proventa (Université de Provence, Aix-Marseille 1).

Acest topic a fost editat de zar: 28 Apr 2004, 03:53 PM

Ei, zar, atunci tu aduci o perspectiva tare interesanta, in mica noastra lume virtuala !

Cat priveste lamurirea punctului tau de vedere ... e bine venita. Hmmm, punem limitele noastre obisnuite la un loc cu limitele acestui fel de "conversatie", mediata de forum, si rezulta ceea ce vedem. Rezultatul e, pentru mine, peste asteptari ! Putea fi mai rau, dar noi, oamenii, mai avem pe langa limite si ... adaptarea la ele.

Acest topic a fost editat de calfa: 29 Apr 2004, 09:32 AM

OK zar, am inteles punctul tau de vedere. Vorba lui Watzlawick: "Sa fim de acord ca suntem diferiti."

Pentru istoria IQ, inteligenta, etc. un bun site este cel de la indiana.edu

Pentru constructivism pot sa ofer azi doar un link An Introduction to Radical Constructivism, ca se inchide netu aici la cafenea.

Galton (de altfel ruda indepartata cu Darwin), avea la originea "studiilor" sale un curent ce se baza pe eugenism; ajunsese sa faca clasificari masurand cutia craniana a indivizilor, dar cea mai amuzanta clasificare a sa este cea bazata pe trasaturile fetei ; in rest asa e : el a avut primul ideea masurarii indivizilor in vederea evaluarii diferentelor interindividuale, dar cu obiective nu tocmai glorioase!
Iar QI, Inteligenta si alte masuratori n-ar trebui sa le acordam prea multa importanta si sa le privim destul de circumspecti. Este tot unghiul meu de vedere.

Acest topic a fost editat de zar: 30 Apr 2004, 02:18 AM

Cum ne amuzam noi azi de ce au facut "psihologii" acum 100 - 150 de ani probabil se vor amuza altii peste 150 de ani si vor zice: aia pe la inceputul secolului 21 inca mai masurau inteligenta oamenilor cu ajutorul unor intrebari, era unu' Wechsler ...

Trecand la lucruri serioase, psihologia a evoluat in functie de imaginea despre lume (Weltbild) din diversele epoci.

Cand materia a stat in prim plan au aparut pseudo-stiinte ca frenologia. Franz-Joseph Gall (1758-1828), medic vienez, credea ca poate stabili caracterul si capacitatea mintala a unui om studiind craniul acestuia. In viziunea lui facultatile mintale erau localizate pe suprafata creierului. Studiind craniul omului Gall punea diagnostice psihologice. Gall gasise nici mai mult nici mai putin de 26 de organe pe creier. Pentru mai multe detalii vezi aici: Phrenology
Demn urmas al lui Gall, Cesare Lombroso (1835 - 1909), a lansat conceptul "reo nato" (raul inascut) studiind relatia dintre caracteristicile fizice ale unui om si psihopatologie. Cu toate ca teoria lui este o prostie multi mai cred in ea si astazi. Pentru detalii
Cesare Lombroso. Cand vedeti un om cu fata asimetrica si cu mandibula mare, il puteti eticheta imediat criminal folosindu-va de teoria lui Lombroso si puteti chema politia.

Dupa ce s-a stabilit ca lumea este materie + energie, Freud, avand ca model hidraulica, a lansat psihodinamica. Omul static (materie) devine dinamic (materie + energie). Conceptul de energie patrunde pentru prima data in psihologie. Energia in viziunea lui insemna libidoul. Libidoul se comporta ca un lichid care se plimba prin corp si se poate fixa in anumite regiuni: gura, anus, organe genitale. Cu descrierea asta nu vreau sa minimalizez contributia lui Freud la progresul psihologiei, nici sa neg valoarea teoriei si terapiei psihanalitice. Cred ca Freud ar fi fost fericit daca ar fi putut sta azi de vorba cu Goleman & Co.

Cand lumea a devenit materie + energie + informatie (masina lui James Watt folosea feedback-ul ca a functioneze fara o interventie din afara) si psihologii au inteles asta, s-a mai produs o schimbare: omul nu a mai fost analizat separat ci au inceput sa fie luate in considerare si relatiile lui cu altii; unii zic ca acesta este momentul de inceput al psihologiei comunicarii, al ciberneticii si teoriei sistemelor.

Cronologic lucrurile stau asa:
- 1912 (sau 1911 dupa altii) Lewis William Stern "inventeaza" IQ-ul. Terman (parintele testului Stanford - Binet) foloseste prima data IQ-ul in prima editie a testului din 1916.

- Stanford-Binet Intelligence Scale, editia II (1937), asta stiu sigur ca are tabele pentru calcularea IQ-ului.

- WISC (1949)
- WAIS (1955)

Deci cum e cu parintele testului IQ ??

Stanford-Binet are deja 5 editii (ultima 2003). De WISC si WAIS s-a mai ocupat cineva ?

deci pana la urma este o chestie de terminologie!?

eu in locul tau as face un tur pe la psihologi, sau cei care lucreaza in HR si vei vedea care teste sunt mai folosite ( in Franta domina net WAIS-ul si Wisc-ul), care are cea mai mare fiabilitate statistica!


sunt de acord cu datele date de tine, perspectiva mea am prezentat-o mai sus!

cand spun asta:

ma bazez pe stagiile pe care le-am facut !

ai gustul polemicii, imi place!

ps: eficace google, asa-i?

zar, tu vrei sa ma apuce durerea de cap. Eu lucrez la dezvoltare, nu la masuratori. Prin RO tot Wechsler domina, SB e mai pentru americani. In HR mai folosesc unii Matricile Progresive, altii ce au mai putut copia de pe unde au apucat. Unii mai smecheri folosesc Intelligenz-Struktur-Test - IST (Amthauer). Nu stiu cat de validate sunt pentru romani, da' ce conteaza, cifra sa iasa.

Asta e prezentul din RO care prezice un viitor sumbru daca lucrurile raman asa.

Acest topic a fost editat de amenophis: 5 May 2004, 09:51 PM

A III-a forta revine in forta: Humanistic psychologists look to revamp their image
http://www.apa.org/monitor/mar00/humanistic.html ... ca tot se vorbeste pe aici de Maslow.

In 2000 au zis ce au avut de zis, au si niste frustrari si niste planuri de viitor.

@zar, desi a trecut mult timp de cand ai postat, trebuie sa intervin cu o clarificare. Intr-adevar, dupa cum ai spus, psihologia este impartita in mai multe ramuri, cele enumerate de tine (cognitiva, sociala, dezvoltarii, pesonalitatii, clinica etc) dar si altele (ca de exemplu scolara, experimentala, neuropsihologie, psihocriminalistica, psihologie juridica, psihologie generala, psihologia muncii s.a.m.d.) Si la randul lor aceste ramuri se mai pot diviza (spre exemplu psihologia dezvoltarii poate avea ca subramuri psihologia sugarului, a prescolarului, scolarului, adolescentului si tot asa pana la varsta a treia).
Calfa in schimb vorbeste in primul post despre paradigmele care au guvernat psihologia, ramurile si subramurile ei, si anume: psihanaliza, behaviorismul, umanismul si cognitivismul. DIn cate stiu eu, in Romania Facultatea de Psihologie de la Timisoara e orientata pe psihanaliza, cea de la Iasi pe umanism ( sau pe behaviorism), iar cea de la Cluj pe cognitivism.

Din punct de vedere cronologic, psihanaliza a fost prima care a dat psihologiei caracterul de stiinta, Sigmund Freud(1856-1939), fiind numit pe buna-dreptate, parintele acestei stiinte, bazata la vremea respectiva pe introspectie. Neofreudienii (dintre care cei mai de seama Jung, Adler, Horney, Fromm, Sullivan, Erickson, Murray) au continuat ideile si metodele lui Freud adaptandu-le la noile cerinte.

Insa la inceputul anilor '90 psihologiei i-a fost contestat caracterul de stiinta. Inclusiv fizica a fost amenintat sa fie anulata din cauza preocuparii pe care o avea pentru fenomenele parapsihologice. In psihologie s-a considerat necesar sa se intervina si sa se analizeze strict relatia dintre stimul si raspuns, neexistand preocupari pentru procesele intermediare dintre stimul si raspuns, acestea fiind incadrate in black-box. Noua orientare e denumita behaviorism si are ca principali reprezentanti pe B.F. Skinner (1904-1990) si Albert Bandura (1925-prezent).

Cam pe la jumatatea secolului XX unii psihanalisti au constatat standardele sociale au devenit mai tolerante decat in perioada lui Freud, fara sa se fi simtit insa imbunatatiri la nivel individual, cum era de asteptat (mai multa toleranta ar fi trebuit sa duca la diminuarea superegoului, astfel incat consecutiv sa se diminueze cenzura id-ului). S-a constatat ca personalitatea umana ar trebui abordata intr-un mod mai integrat si optimist, pornindu-se de la idee ca individul uman este in esenta bun. Aceasta noua abordare este abordarea umanista, a carei principali reprezentanti sunt Carl Rogers (1902-1987) si Abraham H. Maslow (1908-1970).

In data de 12 septembrie 1956 (ziua de nastere a stiintelor cognitive), la un simpozion asupra teoriei informatiei, organizat de MIT(Massachussets Institute of Technology) au fost prezentate trei comunicari de referinta: "Logic Theory Machine" (H.A. Simon si A. Newell), "Three Models of Language" (N. Chomsky) si "The Magical Nomber Seven, plus or minus two: some limits to our capacity for processing information" (G. Miller). In urma simpozionului, observandu-se perspectivele similare pe care autorii le aveau, s-au conturat stiintele cognitive, psihologia aflandu-se la intersectia a doua presiuni concomitente: o presiune venita de "sus", de la cei care se ocupau de domeniul Inteligentei Artificiale si care acuzau psihologii ca se ocupa de concepte "comice si naive", si o presiune venita de "jos", din partea celor care se ocupau cu neurostiintele si care amenintau ca vor rescrie ei psihologia, din cauza ca in neurostiinte s-a trecut la analiza la nivel molecular, iar psihologia ramasese in urma neavand conceptele necesare pentru a explica noile dovezi. Prin urmare, cognitivismul, fiind in stranse legaturi cu neurostiintele si domeniul I.A. si-a propus sa identifice procesele care au loc in black-box-ul behavioristilor in urma datelor oferite de neurostiinte si sa ofere modele formalizate si implementabile pe calculator.

Ma cam indoiesc. Psihologia s-a desprins de filosofie prin oameni ca Gustav Fechner, Wilhelm Wundt, si altii. Wilhelm Wundt se zice ca ar fi semnat actul de nastere al psihologie, prin primul laborator de psihologie din lume, Leipzig, Germania (1879). Domnu Freud chiar a primit critici cum ca psihologia sa n-ar fi tocmai stiintifica. Psihologie devine cu adevart stiinta cu oameni ca J. B. Watson, care initiaza beahaviorismul, ca un curent ce se opune psihologiei subiective, sau abisale, cum a mai fost numita cea freudiana.

Acest topic a fost editat de mothman: 7 Jan 2006, 01:59 PM

mothman
Gustav Fechner este considerat intemeietorul psihologiei experimentale.
Psihologia "filozofica" si fiziologia "psihologica" au fost definite anterior.
Fechner a fost totodata si un mistic si asta se poate observa din scrierile sale , in mod special Zend Avesta si Nanna.
El a fost adeptul teoriei dualitatii minte/corp (mind/body) si a afirmat ca mintea si corpul reprezinta doua modalitati diferite dar complementare de percepere a unei realitati unice.

Interesanta discutia asta despre momentul aparitiei Psihologiei ca stiinta.

In primul rand, majoritatea autorilor de carti, capitole sau paragrafe de istorie a Psihologiei spun faptul ca initial Psihologia a facut parte din Filozofie. Asta trimite la istoria Filozofiei, iar acolo exista de asemenea mai multe interpretari. Mie mi se pare important sa tinem seama ca niste secole in urma Filozofia era oarecum Stiinta. De acea Filozofie pre-moderna s-a separat Stiinta in forma ei moderna, care de fapt cuprinde mai multe domenii si subdomenii (discipline) stiintifice, mai mult sau mai putin suprapuse. Psihologia a ramas initial la Filozofie, pentru ca in paralel cu ea sa apara stiinte neurologice, etc.

Eu merg pe mana unui autor care spune ca Psihologia s-a separat "oficial" ca stiinta atunci cand au aparut primele Catedre si Laboratoare de Psihologie, cel al lui Wilhelm Wundt in Germania si cel al lui William James (care era si filozof) in Statele Unite.

Revenind la problema ... cat de stiintifica este Psihologia ... putem discuta asta pornind de la istoria Stiintei.

Desigur, curentul psihanalitic sau abisal (vazut de multi ca "suferind de faptul ca e subiectiv") e mai greu de incadrat in zona stiintelor moderne (acolo unde se incadreaza mult mai usor curentul comportamental, curentul cognitivist, curentul neurofiziologic, etc.). Dar e perfect incadrabil in cea a Stiintelor in sens larg. Stiintele moderne au insemnat o forma de progres fata de cele anterioare. Dar au insemnat si un regres, dupa parerea mea, prin pierderea unora dintre campurile traditionale ale Stiintei, prin neglijarea unor aspecte ale Filozofiei Naturale.

Lucrurile s-au mai schimbat, existand multe tentative de reincadrare a stiintelor care "sufera de subiectiv", si e posibil ca in viitor sa se schimbe si mai mult, iar Stiinta viitorului sa reincadreze ceea ce a neglijat mai ales Stiinta ultimului secol. Interdisciplinaritatile isi vor spune cuvantul ... ramane sa urmarim evolutiile.