In ultimele zile se tot discuta despre adoptiile internationale,..despre copiii parasiti.
Astazi pe un post de radio era azi o discutie,..unii sustineau ca adoptiile internationale sunt un lucru foarte bun,..altii sustineau contrariul.
Cineva a dat cateva exemple. O familie de americani, care s-a luptat cu tone de hartii, piedici, cateva drumuri peste ocean..si au reusit sa adopte un copil (ei mai aveau 2 sau 3..ai lor). Copil care era "un fel de aratare" dupa spusele celui ce relata cazul,..un copil ce fusese in coma. Copil care acum are o viata normala.
Un alt caz..despre care nu se mai stia nimic,..un caz se pare destul de mediatizat acum cativa ani..cvand echipe de politisti..cu televiziuni au oprit la granita o adoptie ilegala (nu stiu de ce era ilegala.. ..pentru ca furtul de copii este inuman,..la fel ca si vinderea lor)..ma rog intrebarea era.."stie cineva ce s-a intamplat cu acel copil? Ce a ajuns? Unde este?
De ce romanii prefera sa adopte copii doar in cazuri de sterilitate?
De ce statul nu se osupa de integrarea acestora dupa ce implinesc 18 ani..si sunt scosi din casele de copii fara a le asigura posibilitatea de a supravietui?

Nu stiu ce ar trebui sa faca guvernul sau ce ar putea sa faca guvernul. Ce ma intreb eu este ... ce putem face noi?? Cred ca am putea sa ne oferim voluntari la diverse asociatii care se ocupa de copii. Casele de copii la care am fost de Craciun, din Bucuresti, nu aveau mari lipsuri materiale ... ce le lipsea copiilor era afectiunea.

Recunosc, mai sunt si multe probleme financiare... dar nu cred ca sunt cele mai grave.

Ma gandeam, ar trebui sa existe, sau ar trebui inventat, un sistem de adoptii pe jumatate... Adica sa ai un copil pentru care nu ai responsabilitati financiare .. problema asta ramane statului .. dar il ajuti prin vizite, plimbari, un cadou, un sfat ... cred ca nu ar fi greu de facut asa ceva ... sau poate sunt eu prea .. prea. Mi'ar placea sa'mi spuneti cat de fezabila vi se pare chestia asta ... sau dc stiti de ceva de genul asta deja existent.

Din nefericire totul porneste de la bani... Si sarpele acesta infiorator trece prin educatie si asa mai departe...
Am auzit azi la EuropaFM la emsiunea lui Robert Turcescu din gura cuiva care lucra in domeniu ca romanii vor copii blonzi si cu ochi albastrii... Cred ca o asemenea atitudine, trebuie studiata si cu siguranta se gasesc niste radacini adanci in societatea noastra... ceva care este foarte departe de normal...
De ce oare adopta romanii numai in caz de sterilitate? Pentru ca orice parinte normal, isi doreste sa ofere absolut totul copilului sau. Iar cei care au copii stiu cat de greu se cresc in ziua de azi... In plus, daca ar adopta, probabil ca ar interveni o "separare" intre copii... ceea ce ar conduce pe alt drum...
Iar cei cu multi bani si care au copii si care ar putea sa ofere un camin si altor copii, nu au mentalitatea necesara...
Cred ca este o problema grava si nimeni nu o trateaza serios, pentru ca este mai usor sa te uiti in alta parte si in plus, un copil fericit nu aduce voturi....

da....chestiile astea se fac deja....si am fost odata la film cu o persoana care avea un astfel de copil in grija....
...a fost interesanta experienta......si cand mergeam pe strada am avut asa, un moment de deja-vu......mama, tata si copilu...



...upsy...acu vad ca intre timp a scris si Ares...
...dar vreau sa va intreb...exact ca pe cei care aparau cu atata ardoare cainii vagabonzi : cati sunteti dispusi sa luati acasa?
...sunt chestii in care nu avem cum sa luptam....noi....ca oameni simpli....
...dati-mi niste super-powers, si sa vedeti cum schimb eu lumea...
...dar asa....licurici nu se pot lupta cu acvilele....
...ei pot doar lumina....si pot sa creada ca lumina lor ajuta....

Acest topic a fost editat de motzart: 27 Jan 2004, 07:21 PM

Cred ca e vorba de asistentii maternali, nu?

Am luat din cand in cand copii de la casa de copii si i-am tinut acasa la mine in vacante. Au fost experiente deosebite desi am avut mult de lucru cu ei. Eu chiar as adopta un copil, pe langa unul pe care as vrea sa il fac eu. Si am mai intalnit persoane de felul acesta. Sigur ca as cauta un copil cat mai sanatos si mai mic pentru ca sa-l pot educa cum trebuie. Nu stiu de ce statul nu se ocupa de integrarea celor care implinesc 18 ani... probabil ca nu ii intereseaza.

Si eu cred ca o sa adopt un copil. . Oricum pana atunci tot cred ca putem face fiecare cate ceva ... ca Ryan de exemplu. poate chiar mai putin.

Ryan, ai toata admiratia mea pentru un asemenea gest...
Cat despre ce face statul pentru cei care au implinit 18 ani... Cred ca este o intrebare buna, la care nimeni nu vrea sa dea un raspuns... Dar sa o luam altfel... Cum se rezolva problema asta afara? Ce solutii au gasit cei care se gandesc mai mult la binele unor tineri decat jalnicii nostrii guvernanti?

Problemele legate de adoptie sunt mari pentru ca inca nu avem un sistem bine pus la punct. Pentru straini e mai usor sa "cumpere" pur si simplu un copil, dacat sa astepte o gramada dupa actele necesare. Cunosc un cuplu de romani care au dorit sa adopte un copil si au avut de asteptat o gramada de timp din cauza unor formalitati. Eu nu zic ca nu e bine sa fie cercetati cei care adopta, dar dureaza prea mult, iar un stain nu cred ca are timpul necesar sa stea sa faca toate formalitatile.

Problema cu integrarea in societate dupa 18 ani porneste de fapt de jos. Din cauza conditiilor, uneori inumane, in care traiesc copii institutionalizati, ei nu au sansa sa se dezvolte intelectual si social asa cum o face un copil crescut intr-o familie. Astfel, le e mult mai greu sa se adapteze vietii in afara caminului. Guvernantii ar putea sa ocupe de conditiile in care traiesc acestia, sa le asigure posibilitatea dezvoltarii normale din punct de vedere intelectual, sa le ofere posibilitatea sa viziteze diverse locuri, sa cunoasca alti oameni in afara celor din camin si a vizitatorilor ocazionali.

Cunosc relativ bine situatia unui camin de copii din orasul meu natal, deoarece am avut un prieten care a fost profesor acolo. Pe langa faptul ca conditiile de locuit erau jalnice, majoritatea celor care lucrau acolo ii tratau ca pe niste paria, ca pe niste "criminali" (stiu, e dur cuvantul, dar nu gasesc altul mai potrivit).

Eu cred ca initial trebuie sa ne schimbam noi (romanii) atitudinea fata de acesti copii, sa ii consideram asemenea noua, si poate apoi vom putea schimba ceva in sistem.

Eu ma intreb, de ce in oare vin strainii in Romania, pt o adoptie. ca sa nu imi spuna cineva cum ca la ei, orfanii sau copii cu probleme sunt mai putini si o duc mult mai bine, ca nu cred asa ceva.In mod normal n ar trebui sa fie nici o problema cu adoptiile internationale, in fond si la urma urmei, e f probabil ca acei copii sa aiba o viazta mai buna dincolo decat intr-un centru de plasament de la noi.Oricum e f greu de verificat cine sunt potentialii parinti si toate astea tzin pe undeva de noroc, si de speranta ca cei in cauza , fac gestul acesta din buna credintza.