Cum credeti ca este privita homosexualitatea vis-a-vis de religie ? Poate un homosexual sa fie credincios ? Exista religie care accepta homosexualitatea, sau mai bine zis nu il considera un pacat ?

1. Un homosexual poate fi credincios la fel ca si un heterosesual.
2. Se pare ca anglicanii si unele culte protestante, dar si neoprotestante o accepta.

1. Un homosexual poate fi credincios la fel ca si un heterosesual.
2. Se pare ca anglicanii si unele culte protestante, dar si neoprotestante o accepta.

mai exista un topic pe aceeasi tema. ( i se spune: cutia Pandorei )

topic closed.

ps.

aaa, vad ca l-a sters Mihai intre timp - era plin de invective, oricum.

puteti discuta subiectul, dar tineti minte ca mai exista deschis unul pe aceeasi tema la filozofie!
daca iarasi se ajunge la atacuri la persoana, il voi inchide atunci.

pps. confesiunea mea considera homosexualitatea (activa) drept pacat foarte grav. evident, un homosexual (i.e. persoana cu inclinatii catre acelasi sex) inactiv, care nu practica pacatul, poate fi crestin, asa cum si in primul secol erau unii fosti homosexuali care devenisera crestini si isi abandonasera practicile.

Acest topic a fost editat de 1,618033: 16 Jan 2004, 12:12 PM

Si atunci, pentru homosexualii crestini Sodoma si Gomora nu inseamna nimic ? Eu vorbesc ca heterosexual si daca as fi de cealalta parte, nu cred ca stiu cum as proceda...

Julia, homosexualitatea este un fenomen mult mai larg decat cuplurile de mustaciosi pupandu-se pe gura, sau baietii finuti si culti prezentati in filme.

sunt multi homosexuali care sunt casatoriti hetero, sau sunt celibatari si nu au relatii sexuale cu nimeni. dar asa se simt ei, atrasi de acelasi sex (si asta este valabil si la femei)

Sodomitii practicau homosexualitatea pe scara larga. Biblia spune ca au fost distrusi de Dumnezeu. La fel, preceptele crestine interzic categoric homosexualitatea.

cand o biserica episcopaliana (protestanta) din America a acceptat un episcop homosexual, practic s-a rupt in doua.
cei ce acceptau sa aiba un episcop homo negau in acelasi timp si autoritatea Bibliei, considerand ca nu se mai pot ghida dupa o carte atat de 'veche'. ceilalti isi dadusera seama ca cele doua lucruri nu se pupa. da' chiar deloc.

asadar, desi cineva poate avea inclinatii homo, dar sa nu le practice, si sa ramana crestin, cel ce isi da frau liber dorintelor carnii va ajunge sa si secere ceea ce a semanat.

corect. dar adu-ti aminte ca pana si draci cred. si se-nfioara.
Iacov 2:19 Tu crezi ca Dumnezeu este unul, si bine faci; dar si dracii cred... si se infioara!

Potrivit Bibliei nici un homosexual nu va intra in cer,acele biserici care accepta homosexualitatea o fac pentru alte motive,cele mai multe o fac pentru ca sa nu isi piarda enoriasii si bineinteles banii pe care acestia ii darauiesc.Sau pentru ca unii lideri religiosi sunt homosexuali. Homosexualitatea este contrar credintei crestine,indiferent cum incearca sa o justifice unii.Pozitia lui Dumnezeu reiese clar din atitudinea pe care a avut-o fata de Sodoma si Gomora.Nimeni nu opreste un homoseuxual sa creada in Dumnezeu,dar asta nu inseamna ca este un credincios placut lui Dumnezeu.

Dar poate accede sau spera la mila Lui ?

Bineinteles,daca renunta la practicile homosexuale si ii cere iertare lui Dumnezeu.

...io cu chestiile bisericoase nu prea le am, caci tare mult imi place sa pacatuiesc cu barbati si sincer ma lasa rece ce se va intampla cu mine dupa ce mi-oi da duhu'...vreau doar sa ma hodin intr-un cimitir de-ala american cu verdeata.
Dar m-a cam socat cati dintre prietenii mei gay sunt credinciosi...am intalnit si de-aia de merg saptamanal la biserica. Io nu tre' s-o fac, caci sunt prieten cu TriRegnum si am aranjat ca sa imi ierte pacatele online...

Oricum, baga si tu o penitenta doua sa treaca celibatul mai usor!

Cataline nu vreau sa treaca celibatul sub nici o forma si cu atat mai mult "mai usor", pai daca ar fi usor ce as mai avea de oferit?
Homosexualul practicand nu-l putem numi crestin, pe cel nepracticand insa DA.
Sfatul meu e ca trebuie pe cat se poate sa se abtina(si astfel vor ajunge sa se abtina total), dar fiecare este cu viata lui, cu mantuirea lui .

Un om care vine la credinta, se va schimba si nu va mai practica obiceiurile sale din trecut. El nici nu va ramane homosexual nepracticant(ca si cum ai spune hotie curata), deoarece a fi crestin exclude asa ceva. El atunci va fi crestin adevarat cand va fi scapat definitiv de aceasta pofta.

"Ajunge, în adevãr, cã în trecut ati fãcut voia Neamurilor, si ati trãit în desfrînãri, în pofte, în betii, în ospeþe, în chefuri si în slujiri idolesti neîngãduite. 1 Petru 4:2

 Sã nu te culci cu un bãrbat cum se culcã cineva cu o femeie. Este o urîciune. Leviticus 18:22

...probabil ca cel care a scris asta era in necunostinta de cauza. Ar fi trebuit mai intai sa incerce. Chiar credeti ca de trei ani incoace m-as fi culcat aproape saptamanal cu tipi daca chestia ar fi fost o uraciune? Astea-s vorbe pentru oameni care nu gandesc nici cat o musca. Asteapta sa li se rumege gandurile de-a gata.

...aici puteti admira steagul gayilor crestini...Nu e nici o contradictie in termeni...

daca asta e alternativa, prefer sa raman un animal nerumegator.
daca e placut, nu inseamna ca e automat si bun. hedonismul nu prea are multe de impartit cu crestinismul.
...uraciune
nu e vorba de parerea ta cu privire la relatia respectiva, ci de opinia lui Dumnezeu cu privire la asta. in ochii Lui este o uraciune. si nu e greu de inteles de ce.

Acest topic a fost editat de santiago: 18 Jan 2004, 05:09 AM

Nico
Asa de prieteni, te-as ruga sa scoti acel steag care insulta Sf. Cruce plasand-o intr-un ansamblu de culori de parca e papagal si mai mult acele culor reprezentand steagul homosexualilor o plaseaza pe acelasi loc cu pacatul. "Calcand astfel crucea in picioare" ei nu fac altceva decat sa-L insulte grav pe Dumnezeu care spune clar ca ceea ce fac ei e o uraciune si nu o spune numai Vechiul Testament, ci si in Noult Testament o spune Sf.Ap. Paul care a fost inspirat de Duhul Sfant.

E clar ca Biserica se opune homosexualitatii. Intai a fost creat barbatul, apoi femeia pt ca ei sa se cupleze.
In fata lui Dumnezeu totusi, homosexualii sunt priviti ca oricare alt om, pt ca a fi atras de persoane de acelasi sex este un pacat ca oricare altul. Un homosexual incalca porunca a saptea a Decalogului, iar aceasta nu este mai grava decat celelalte.

Cand raportam homosexulitatea la Biserica nu facem altceva decat sa punem in evidenta incalcarea poruncii "Sa nu fii desfranat". Astfel, consider ca tratam acest fenomen ca pe unul iesit din comun, desi n-ar trebui. Se face din tantar armasar.

TriRegnum, asa cum tie ti se pare o insulta, la fel li s-ar parea sugestia ta si prietenilor mei gay care cred in Dumnezeu.

Nico
As vrea sa vorbesc cu unu' sa vad in care Dumnezeu crede? Cu siguranta nu in Dumnezeul nostru: Tatal, Fiul si Duhul Sfant care a interzis cu desavarsire homosexualitatea.

Cand o sa am timp o sa atasez aici cateva linkuri catre asociatii ale gaylor crestini...sa le vizitezi paginile sa vezi ce si cum gandesc...

Poate daca imi platesti tu transplantul de inima o sa intru .
Am intrat mai demult pe o cheste de-aia si ma-m ingrozit, mi-a crescut tensiunea enorm si nu-mi placeau durerile in piept; imi venea sa plang(poate ai simtit vreodata ca-ti vine sa plangi de furie, eu atunci da, si m-am saturat) cand am vazut ca afirmatisa Sf. Ap. Paul "am un ghimpe in trup" intepretau cu ceva josnic si urat (de puteam aruncam cu anatema dupa ei, desi nu e nevoi) sau Sf. Sebastian, Jean d'Arc si alti sfinti erau trecut in "calendarul sfintilor gay", Jean d'Arc ca fiind lesbiana si Sf. Sebastian, la fel si Sf. Augustin era pus la "mare cinste" acolo, a fost cumplit pentru mine...lovitura sub centura. (acel link l-am primit de la unu' de la Accept sau ceva de gen, cica sa-mi demonstreze erezii precum ca Sf. Paul nu se referea la pacatul homosexualitatii "s-au aprins unii dupa altii...barbat cu barbat", ci la adulter si alte chestii...ca Dumnezeu ii accepta si ca Adam era homosexual sau transsexual pana a fost creata Eva)

Am ramas blocat si n-am mai spus nimic decat "BLASFEMIE" si am terminat dialogul.

Necunoscute sunt caile Domnului...

Cf. Bibliei un homosexual nu poate fi si credincios. El atunci este credincios cand a renuntat la parcticile care nu sunt dupa voia lui Dumnezeu. Nimeni nu poate spune ca e servul cuiva, daca nu respecta regulile puse de acela. Daca cineva e servul lui Dumnezeu, atunci el se va supune regulilor lui Dumnezeu(care nu permite homosexualitatea). Nu poti fi "si-n car si-n caruta."




Acest topic a fost editat de ASD: 20 Jan 2004, 10:22 AM

Concret, Biserica Anglicana este singura care tolereaza homsexualitatea. In rest nici o alta Biserica nu o accepta. Or exista gay crestini, dupa cum exista si zoofili crestini. Ma inteb ce Biserica ii revendica.

Hehe! Adica nu si-a explorat latura homosexuala! Dar latura zoofila?

Am deschis discutia aici:

http://www.hanuancutei.com/forum/index.php?act=ST&t=2412&

Acest topic a fost editat de Figaro: 20 Jan 2004, 10:46 AM

Preotii anglicani nu sunt valizi. Ceea ce fac ei e teatru

Homosexualitatea este un lucru ce trebuie tratat cu o foarte mare precauţie pentru că are rezonanţe cu mai multe aspecte ce ating toată fiinţa umană: pe plan sentimental, relaţional, spiritual şi aşa mai departe. Mi-ar fi plăcut să ştiu vârsta voastră, dacă sunteţi băieţi sau fete, din ce ambient proveniţi. Am înţeles bine tema, dar nu e prea clară întrebarea sau întrebările voastre; îmi permit atunci să împart tema în trei puncte: A. Ce este homosexulitatea? B. Este păcat să fii homosexual? C. O persoană homosexuală poate să devină o persoană consacrată?

A. Ce este homosexualitatea?

"Homosexualitatea desemnează relaţiile între bărbaţi sau între femei care simt o atracţie sexuală excluzivă sau predominantă faţă de persoane de acelaşi sex. Ea îmbracă forme foarte variate de-a lungul secolelor şi în diferite culturi. Geneza ei psihică rămâne în mare măsură neexplicată (Catehismul Bisericii Catolice nr: 2357). Un medic ungar a folosit termenul de "homosexual" legând două cuvinte: omo (lb. greacă) = acelaşi şi sexual (lb. latină). HOMOSEXUAL = o persoană care în esenţă şi în mod practic este atrasă din punct de vedere erotic şi sexual de persoane adulte de acelaşi sex cu el.

Homosexualitatea este bine să o despărţim încă de la început de atracţia lejeră sau ocazională. În acest sens se pot avea senzaţii plăcute în contact cu un alt corp de acelaşi sex. De multe ori persoanele, mai ales băieţii, se sperie de aceste senzaţii şi pot reacţiona în modalităţi greşite. Unii se opresc şi trăiesc frica de a fi homosexuali: frica devine cea mai mare problemă a lor, provocând stări de nelinişte, de vină, de frustrări, complexe de inferioritate. Mergând mai departe se poate dezvolta o patologie care nu are nimic în comun cu homosexualitatea. Alţii, pentru a depăşi această frică se simt constrânşi la comportamente homosexuale; dar este clar că nu vor găsi niciodată seninătatea şi liniştea unei vieţi normale.

Teoria plăcerii

Natura conduce animalele prin plăcere şi suferinţă, ca morcovul şi băţul pentru măgar. Le atrage spre comportamente particulare şi îi îndepărtează de altele respingându-i prin suferinţă. Se povesteşte despre delfini dresaţi să se izbească cu bombe de navele inamice, orientaţi de doi electrozi instalaţi pe laturile botului. Când se transmitea un impuls dureros în partea dreaptă, delfinul se îndrepta spre stânga: este principiul de repulsie a durerii. Dacă îi venea transmisă o senzaţie de plăcere în partea dreaptă, delfinul ar fi virat la dreapta.

Cantitatea plăcerii pe care natura o încarcă într-un comportament sau într-un act, depinde de doi factori: de necesitatea acelui act sau comportament pentru conservarea individului şi a speciei şi de dificultatea sau efortul pe care acel act îl necesită. Exemplu: a respira. Respiraţia este necesară, deci trebuie să comporte plăcere; însă este foarte uşor să respiri şi nu cere efort, deci plăcerea este minimă. Dacă însă o persoană cade în apă şi din cauza curenţilor rămâne câteva minute fără să poată respira, când în sfârşit reuşeşte să ajungă la suprafaţă şi respiră, satisfacţia este imensă, dificultatea a făcut ca respiraţia să devină o dorinţă şi apoi o mare plăcere.

Aşadar primul parametru al intensităţii plăcerii este însăşi plăcerea sexuală strâns legată de necesitatea supravieţuirii speciei; al doilea parametru este dificultatea intrinsecă, necesară (îndeosebi pentru persoanele feminine: gravidanţa, naştere, alăptarea...). În societatea noastră, aceşti parametri fiind puţin schimbaţi (necesitatea: cea sexuală trebuie să nu piardă dimensiunea procreerii, rămânând doar la plăcere şi gata, cum din păcate trăiesc tot mai mulţi tineri "moderni"; Dificultatea: băieţii sunt mai mult timp în contact cu fetele, nu sunt despărţiţi ca înainte, se pot întâlni mai des...), plăcerea este căutată în alte locuri, acolo unde face mai mult efect, uneori ajungând chiar şi la comportamente homosexuale.

B. Este păcat să fii homosexual?

Bazându-se pe Sfânta Scriptură, care le prezintă ca depravări grave (Cf. Gen 19,1-29; Rom 1,24-27; ICor 6,10; ITim 1,10), Tradiţia a declarat întotdeauna că «actele de homosexualitate sunt în mod intrinsec dezordonate» (CDF, Decl. Persona Humana, 8). Ele sunt contrare legii naturale. Închid actul sexual faţă de darul vieţii. Nu izvorăsc dintr-o complementaritate sexuală şi afectivă adevărată. Nu pot fi aprobate în nici un caz. (Catehismul Bisericii Catolice nr: 2357)

Este aşadar clar că Biserica nu admite actele de homosexualitate care sunt păcate de moarte, păcate împotriva poruncii a şasea a lui Dumnezeu. Sfântul Paul în I Rom. aseamănă practicarea homosexualităţii cu practicarea idolatriei; este păcat întrucât este contrar planului creaţiei lui Dumnezeu pentru exprimarea sexuală umană (Cf. Dicţionar Biblic, Ed. "CARTEA CREŞTINĂ" Oradea pg. 530). Biserica este înţelegătoare cu persoanele care au aceste tendinţe în natura lor intrinsecă, nu dorită, nu căutată, nu voită: "Un număr deloc neglijabil de bărbaţi şi de femei prezintă tendinţe homosexuale înnăscute. Ei nu-şi aleg condiţia homosexuală: ea constitue pentru cea mai mare parte dintre ei o încercare. Trebuie priviţi cu respect, compasiune şi delicateţe. Se va evita orice semn de discriminare nedreaptă faţă de ei. Aceste persoane sunt chemate să realizeze voinţa lui Dumnezeu în viaţa lor şi, dacă sunt creştine, să unească greutăţile pe care le întâmpină datorită condiţiei lor cu jertfa Crucii Domnului" (Catehismul Bisericii Catolice nr: 2358).

Aşadar homosexualii ca atare, pasivi [care nu practica homosexualitatea], nu sunt de condamnat, nu şi-au ales ei această stare, nu este implicată voinţa lor. Un alt lucru este atunci când ei trăiesc în raporturi homosexuale, chiar dacă încearcă să justifice într-un fel sau altul (Aşa m-am născut, ce vrei să fac? Am încercat, dar pare imposibil...). Biserica dă speranţă şi-i încurajează: "Persoanele homosexuale sunt chemate la c*răţie. Prin virtuţile stăpânirii de sine, educatoare ale libertăţii interioare, uneori cu sprijinul unei prietenii dezinteresate, prin rugăciune şi harul sacramental, ele pot şi trebuie să se apropie, treptat şi cu hotărâre, de perfecţiunea creştină" (Catehismul Bisericii Catolice nr: 2359).

C. O persoană homosexuală poate să devină o persoană consacrată?

Nu este simplu, pentru că, homosexualitatea poate varia de la 0% la 100%. De aceea, Biserica invită Congregaţiile de călugări să facă proprii şi să expună "motivele care justifică faptul de a nu avea în viaţa călugărească persoane care nu vor ajunge să-şi stăpânească tendinţele homosexuale" (Potissimum institutionem, 39). Trebuie considerat imediat raportul dintre binele persoanei în drumul său vocaţional, binele Congregaţiei în care intră şi binele Împărăţiei cerurilor.

Am sub ochi un text de discernământ al Congregaţiei saleziene care la acest capitol spune că: "În materie de homosexualitate, constituie o contraindicaţie absolută pentru viaţa saleziană:

*

Deprinderea (obişnuinţa) homosexuală şi actele de homosexualitate verificate după începutul drumului formativ salezian.

*

Tendinţa sau condiţia homosexuală care se arată, cu ajutor profesional, că este inserată în structura personalităţii. (Criterii şi norme de discernământ vocaţional salezian, nr. 78)

Sunt multe lucruri încă de spus, dar cred că lucrurile cele mai importante au ieşit la iveală şi răspunsurile te-au lămurit mai bine. Chiar dacă pare puţin să ştii că, sigur contează să fim alături de persoanele care suferă, de multe ori fără vina lor, să le fim alături mai ales în rugăciune


partial luat de pe un site catolic www.profamilia.ro

Acest topic a fost editat de TriRegnum: 28 Jan 2004, 09:15 PM

In cazul de fata s-ar potrivi proverbul ala cu " si fu....si cu ea in rai, nu se poate" ! Cam asa e cu domnii astia ghei. Mie mi-e mila de ei, de aia care asa se nasc, nu e vina lor. Dar am oftica pe aia care sint asa prin...educatie! Adica "hai incoa sa te invat ceva"...si te duci sa te invete ca e mai bine sa te.. in..posterior decit cum a lasat Dumnezeu sau Natura.
Cel mai mult ma enerveaza ipocrizia lor cea mare. Desi sint doi de acelasi sex, totusi unul trebuie musai sa dea si altul sa primeasca, adica unul pina la urma nu mai este el ci tot o ea. Deci n-ai cum sa scapi de regula de baza, cercul si batul, cu doua cercuri sau doua bete nu iese nimic oricit ai incerca. Deci, e pina la urma ca in bancul cu Bula si aschia! Ce atita complicatie ca vezi doamne sint doi cu pantaloni sau doua cu fuste ca mecanismul tot la fel lucreaza.

Acest topic a fost editat de Oul Dogmatic: 29 Jan 2004, 09:25 AM

stie cineva unde anume in biblie scrie de homosexuali si ca ei sunt contrar iubirii lui Dumnezeu? as vrea sa stiu...

Din punct de vedere religios pacatul homosexualitatii nu este impotriva lui Dumnezeu, ci imptriva firii (conf. lui Pavel). Se considera ca cele doua sexe au fost create in scopul de a perpetua specia (cresteti, inmultiti-va si umpleti pamantul). Homosexualitatea ar fi o stavila importriva acestei ordini naturale.

Este adevarat ca homosexualitatea nu este proprie speciei umane, dar si in cazul animalelor homosexualitatea e minoritara. O specie devenita brusc homosexuala s-ar afla in imposibilitatea de a se reproduce. Sigura ca noi ne putem dezvolta si metode artificiale de conceptie, insa nu e vorba totusi de o cale naturala, si metodele sunt folosite doar in cazuri extreme.

Ei nu sint contrari iubirii de Dumnezeu, ci contrari iubirii de....oameni in sensul lasat de Dumnezeu ( sau natura). Se stie ca atunci cind e vorba de respectarea legii Dumnezeu...nu bate cu parul!

Daca Dumnezeu dorea ca omul sa fie homosexual, nu ar mai fi facut femeia. Putea sa-l faca hermafrodit (si atunci subiectul homosexualitatii nu ar mai fi fost dezbatut astazi), nu ar fi fost o problema, dar ar fi fost in contradictie cu natura. Iar in ceea ce-L priveste, Dumnezeu nu a nascut contradictii. Omul le-a creat!

Ai dreptate, zic eu. Si la Han !

Din cate sint scrie in biblie exista vreo invatatura pe care omul sa o urmeze cu sfintenie?!