Pareri ... bune ... si rele ...

Despre" De veghe in lanul de secara", in original " The Catcher In The Rye" de JD Salinger, as putea spune ca este o carte "cu personalitate". Cu toate ca limbajul in care a fost scrisa nu este tocmai literar, autorul reuseste sa-ti transmita destul de bine niste sentimente de care nu ai crede ca esti capabil prin simpla citire a unei povestiri. In zbuciumul tanarului "inadaptat" de 17 ani cred ca se regaseste fiecare dintre noi, mai mult sau mai putin, adolescenta, varsta la care crezi ca totul este posibil, varsta la care apar primele dezamagiri, primele frustrari, primele complexe. O poveste cu final neasteptat ( a nu se confunda cu imprevizibil), care cu siguranta merita citita.

Ceea ce mi s-a parut fascinant la aceasta carte, ceea ce m-a determinat de fapt sa o citesc, este leagatura acesteia cu criminalii. Am incercat sa inteleg, ca anume a reusit sa-i impresioneze atat de tare la aceasta carte pe acei oameni.

m-au fascinat mereu romanele de acest gen ... un tanar ... peripetiile lui ... daca nu ma insel se cheama romane picaresti ...
cred ca o sa il recitesc ...

Cred ca "De veghe" e una dintre cartile care spun ceva.
Si mai mult de atat, Salinger e genul de scriitor pe care l-as suna sa-l chem la o bere, lucru care nu l-as incerca cu Flaubert sau Joyce. Poate cu Hemingway, daca nu mi-ar fi frica sa nu ma bata.
Si pentru mine conteaza mai mult mesajul, decat felul in care e prezentat.
....ergo....sunt din tabara PRO

Bine ai venit la Han, flu!

Am citit si eu "De veghe..." insa mie, din motive inca necunoscute si cat se poate de subiective, cartea nu mi-a facut o prea mare impresie.
Da, mi-a placut dar atat. Nu e o carte care sa creeze obsesii, sau o carte pe care sa o recomand cuiva. De exemplu, vorbind de acelasi autor, mi-au placut mult mai mult "Franny si Zoey", "Cele 9 povestiri" sau "Sigismund".
De asemenea, cartea cu care facea comparatie Valheru si anume "Elevul Dima dintr-a 7-a" de M.Drumes mi se pare mult mai buna - atat ca stil de scris cat si ca idee.

Mi s-a parut foarte captivant stilul povestirii. Tocmai pentru ca nu este foarte literar.. e usor de asimilat si de perceput ca o gura de aer proaspat. Si e natural sa trezeasca adolescentul (putin rebel, putin nesigur pe propria personalitate, putin dornic sa exagereze in a-si etala o personalitate) din noi. La o analiza obiectiva si detasata, cartea nu entuziasmeaza. Citind-o insa, descoperi cat de usor iti este sa incepi sa pui problemele in mintea ta in stilul Holden Caulfield. Eu dupa ce citeam din "De Veghe" (eu citesc mai pe indelete asa ca am citit incet-incet din ea cateva zile) ma lua un chef de scris si de exprimat puncte de vedere in felul ala copilaresc si dintr-o bucata, un amestec de bun-simt si exagerare in parerile mele. Imi placea sa fac asta si ma simteam inspirata.

Se mai zice despre "De Veghe.." ca reprezinta trecerea spre maturitate, despartirea de copilarie. Ca asta ar reprezenta prapastia care ii pandeste pe copii. Poate ca asta e ideea, surprinderea psihologiei acestei treceri. Imi place subiectivitatea si felul in care e surprinsa. Suntem tentati sa tinem cu Holden insa nu sa il si credem neaparat. Cartea nu ne pacaleste, ne imbie numai in lumea unui adolescent cu puterea de a ne aminti pe alocuri de noi.

De ce este o carte de capatai a criminalilor.. intr-adevar este destul de greu de inteles. Poate pentru puterea de atractie spre lumea subiectiva a unui personaj, poate pentru ca Holden reuseste sa para rezonabil cand cineva il enerveaza si lui ii vine sa il stranga de gat, poate pentru ca un criminal este si el o personalitate care se cauta si care experimenteaza rebeliunea amestecata cu o colectie originala de principii.

Concluzia mea e ca stilul Holden Caulfield are putere de seductie.

In afara de tipul care l-a omorat pe Lennon (Mark David Chapman, ca m-am documentat pe Google ) ce alt criminal celebru mai avea ca si carte de capatai "De veghe..."?. Mai stiu de personajul lui Mel Gibson in "teoria conspiratiei" care de fiecare data cand vedea cartea simtea nevoia imperioasa de a o cumpara. In rest....
Oricum daca mai stii sa imi spui si mie, in caz ca sunt mai multi, sa imi pun semne de intrebare asupra viitorului meu, pentru ca e si cartea mea de capatai...

''Doi iezi ,

intra noaptea intr-un cinematograf.

Incep sa manance din scaune ,din tapitzerii , mananca resturile de popcorn , ziare ,
in fine ,ajung si intra si si in cabina de proiectie.

Incep sa manance rolele cu fimul din seara respectiva :

- Mmmmm , bun filmul ! zice primul ied...
- Mda...ce sa zic...zice al doilea...mie mi-a placut mai mult cartea...''


In mare incearca sa se puna acentul pe alienarea societatii americane la mijlocul sec.XX...mai putin cred ca e o poveste a adolescentului 'inadaptat' ,cat a inexistentei unor valori morale la care ar putea adera un tip sensibil ca Holden...mi-a plcut mult cartea...

Acest topic a fost editat de eskimo: 10 Oct 2003, 06:55 PM

Fara indoiala, atitudinea lui Holden este plasata intr-un context in care sa fie justificata.. sa nu uitam insa ca intreaga perspectiva este subiectiva - pana la urma Holden este cel care vede lucrurile asa si se justifica prin viziunea sa. Oricare din noi poate gasi motive in societatea care il inconjoara sa fie "sensibilizat" sau scandalizat - cu totii ne-am nascut intr-o societate pentru care cuvantul "imperfectiune" este un eufemism - ceea ce ne da sau nu calificativul de "inadaptati" este felul in care stim sa acceptam aceste imperfectiuni, sa ne descurcam cu ele sau sa luptam cu ele. Nu orice fel de lupta este justificata. Care este lupta lui Holden?

Mai ramane o nedumerire: de ce a fost interzisa cartea in bibliotecile din scoli sau pe web?

Cat despre care sunt acei criminali inspirati de "The Catcher In The Rye", marturisesc ca nu stiu nume, am cautat si eu pe Google putin insa nu am gasit. Tot ce stiu provine dintr-un documentar vazut mai demult, din care nu mai retin aspecte precum numele.. ci doar ideea generala.

a fost considerata vag imorala
de ce ... nu stiu
probabil vreun birocrat frustat

De veghe in lanul de secara, ca si celelalte carti de Salinger -imi dau si eu cu parerea- reprezinta o lume in care ne-am regasit cu totii-sau cel putin asa sper. Mi-a placut asa de mult cand am citit-o prima data, si chiar faptul ca Holden repeta acelasi cuvant de nu stiu cate ori nu m-a facut s-o iubesc mai putin. Eu zic ca orice adolescent ar trebui sa citeasca ceva de Salinger. Stilul liber, familiar te face sa te simti asa bine uneori. Eu am nevoie si de astfel de carti

Am incercat sa citesc The Catcher In The Rye varianta in engleza...mam lasat dupa 10 pagini, nu e genul meu.

Nici eu nu imi pot explica de ce aceasta carte e asociata cu diversi criminali, rau-facatori sau dezaxati. Nu stiu daca nu cumva "minti luminate" n-au gasit vreun ... "mesaj abscons" pe care noi, muritorii de rind nu l-am "detectat".

acum am descoperit shi eu "de veghe in lanul de secara"..mi s-a parut sincer...interesanta..nu e nici extraordinara ,nici plictisitoare......mi-a placut limbajul folosit..adica uzual..

Mi-a placut, dar nu m-a marcat decisiv... Stilul este unul inedit fata de ce am citit pana acum... si cam atat...

Si eu sunt in tabara celor care au citit-o, le-a placut dar au trecut mai departe, ca sa zic asa. Poate pentru ca o stiam asa de laudata. La fel am patit si cu Alchimistul.. ma asteptam la mai mult..

SALUTare tuturor:)
Si acuma imi aduc aminte din liceu inceputul cartii pe care am studiat-o pana mi-a iesit pe urechi..."if u really wanna hear about it the first thing you'll probably want to know is where i was born and what my lousy childhood was like"....sper ca am citat aproape bine, ca or trecut catava ani...Carte buna, as zice, carte care iti ramane in suflet si cand auzi vorbisndu-se despre ea zanbesti fara sa vrei:)

Da, se tine mine!

Eu tocmai o citesc si are ceva, inca nu stiu ce exact, care ma prinde. O citesc in romana, oricum pare destul de bine tradusa.
Cand voi ajunge la sfarsitul cartii voi incerca si eu o opinie. Pana acum cartea imi place. Zau ca imi place.

Eu am citit aceasta carte si m-a marcat profund, la modul ca stiu ca de atunci mi s-au invirtit altfel rotitele in cap si daca ar fi sa ma duc pe o insula pustie, in afara de un butoi cu bere, as lua cartea asta.
Pina si pentru faptul ca nu mai citisem pina atunci ceva atit de onest (asa mi s-a parut mie stilul), si atit de golit de artificii. Adica si la ora actuala cred ca este una din cele mai transhante carti in ale adolescentei si ale relatiilor interumane.
"Niciodata sa nu spui nimanui nimic. Cum spui, cum ti se face dor de toti"...
Catcher rulz..

Cu rusine, abia acum am terminat cartea. De fapt am citit-o in 2 etape: primele 10 pagini in august si restul acum cateva zile. Asa cum spuneam si atunci, e ceva in aceasta carte care ma atrage. Poate stilul cu totul nou fata de ceea ce am citit pana acum, stil flexibil, onest si mai putin literar. Imi place modul in care autorul pur si simplu patrunde in mintea si rolul personajului, e exact modul in care un adolescent normal ar gandi. Sincer, din punctul sau de vedere, cu expresia preferata "zau ca asa-i", dar si cu dimensiunile hiperbolice pe care le capata anumite probleme in mintea sa. Nu e o carte exceptionala, dar e genul de carte pe care o sa o citesc si alta data. Probabil ca atunci cand voi duce dorul adolescentei si a modului de a gandi specific acelei varste.

Am citit-o si eu in liceu , si imediat am cautat si alte carti de acelasi autor: am mai gasit Franny si Zoey si Zece povestiri : le-am devorat . Mi-a placut , mi-a placut extrem de mult mai ales datorita incapatanarii lui Holden de a nu creste , de a nu intra in lumea asta a adultilor , trecere pe care hai sa recunosatem cu toti o regretam la un moment dat. Nu am intalnit un singur om care sa nu regrete la un moment dat ca nu mai este copil/ licean whatever . Cred ca as reciti-o cu placere oricand .