Pentru March care m-a inspirat sa facem putina istorie!!

Desi literatura abunda cu aluzia ca acest mare poet ar fi fost mason inca din tinerete....istoriografia ii contesta apartenenta timpurie...dar pe acest taram tainic orice este posibil...

Prima piesa (farsa sau comedie) "Farmazonul din Hîrlău", pusă în scenă de Costache Caragiale la 1840 ,în care autorul, proaspat sosit de la Paris, s-a simtit dator sa raspundă unei curiozitati cu proportii de masa: ce este, mon cher, farmazonia? ar putea sa induca in eroare.Insa Alecsandri in colectia sa de opere complete alege sa nu o publice...tinand sa precizeze ca este doar o adaptare..
Modelul de inspiratie fiind o piesa de commedia dell’arte, extrem de populara la începutul secolului al XIX-lea, intitulată "Arlequin franc-maçon".
In acelasi timp ar putea fi semnul contondent al unor lupte de culise duse între masoneriile franceza si engleza pentru castigarea sferelor de influenta în Principate..Alecsandri vs Printul Sturza.(apartenenta familiei Sturza la masoneria de rit englez vs Alecsandri apropiat obedientelor franceze).La aceasta concluzie putem ajunge si din semiotica numelor Pestrit (penajul sturzului este pestrit) si Leonil (trimitere la numele autorului Basil Alecsandri) cei doi protagonisti.Insa Leonil fire de artist este singurul din piesa care se recunoaste profan in ale 'farmozoniei'..in opozitie cu Titirez boemul farseur prin prisma caruia compania farmazoneasca este penibila...in ea putand intra oricine...chiar si un fanariot!!..

Multi autori recent sau grabit sa identifice ca a avut de optat intre fourierism si carbonarism, cele doua cai oculte ale Parisului..
Insa el ca si ceilalti bonjuristi a ales calea neangajarii active...pe toata perioada petrecuta pe malul Senei.Desi intr-o povestire ne sugereaza ca a participat ca invitat intr-o loja pariziana.

Astfel ajungem in anul de gratie 1857 in care „partida naţională“ pune în discutie electia unui candidat la tronul Moldovei dintre boierii „de ţară“, candidatura care să bareze accesul la tron al lui Grigore Sturza, fanariotul sustinut de „un număr destul de mare de fanatici"...Costache Negri venerabil al "Stelei Dunarii"...il propune pe Alecsandri...care este refuzat pe motiv ca nu este francmason.
Imediat, în acelasi an (1857), Alecsandri este ridicat la gradul de maestru si candidatura lui este anuntată în mod oficial.Tabara adversa s-a repliat însa imediat si a răspândit zvonul ca Alecsandri este „amicul evreilor“ si ca ar avea un bunic evreu. Zvonul, mortal pentru orice partida nationalista a divizat partidul lui Alecsandri în mai multe factiuni cu tot atatia candidati. Vazand că „ambitia a muscat de inimă pe unii dintre noi şi ne-a făcut să uităm interesele ţării“, Alecsandri renunta intempestiv la candidatura în favoarea lui Negri. Obedient jurămantului masonic, desi întrunea adeziunea majoritatii, acesta din urma si-a retras si el candidatura în favoarea fratelui Cuza, o solutie pe care loja omonimă din Bucuresti o agrea si o sustinea.

Acestea vor fi ultimele aparitii in "farmazonie" ale marelui poet...si singurele.Toata aceasta poveste avand un efect naprasnic de retragere la Mircesti pentru a experimenta visul de patriotism maret.A scrie pentru Romania Unita!!

Diferentele sunt de nuanta pentru cei care pot sa discearna indiferent daca sau nu Alecsandri a fost initiat timpuriu sau datorita celor relatate anterior.O nuanta care zguduie...sufletele care au simtire...aceea ca Farmazonia de astazi nu se poate situa macar la acelasi nivel cu cea care i-a pus temeliile...(si am relatat doar un personaj si o poveste)

1. "Farmazonia de astazi" nu exista. Nici nu a exista vreodata in alta parte decat in mintea lui Alecsandri dupa cate intelegem din istorioara ta, un oportunist/arivist ale carui planuri au esuat pentru ca se adresau unui mediu putin propice pentru asa ceva. Azi, ca si atunci, avem "francmasonerie" puternica si influenta cu mari retineri in fata imposturii, desi contaminata de ea (...acum, ca si atunci)

2. Nu cred ca vreun "suflet cu simtire" (ca si cum ar putea exista si altfel de suflete) s-a lasat zguduit de povestioara ta. Daca existe vreuna sa o spuna acum, sau sa taca pentru vesnicie.

3. Franc Masoneria de azi are realizarile ei. Integrarea in Uniunea Europeana...Uniunea Europeana insasi, aderarea la NATO, multe alte lucrari de culise care au fost sadite, isi fac lucrarea, vor inflori curand si vor rodi ceva mai incolo. Cand lucrurile se vor limpezie, aceste realizari vor fi cele ce vor califica Ordinul, ci nu micile derapaje, inevitabilele abuzuri, ori cotidienele ranchiune..

.....inca o data in eroare prietene Coco. ar trebui sa iti inteleg mai bine retragerea si sa o accept ca pe o decizie justa in acest moment.


Am zis,

Acest topic a fost editat de The Dude: 5 Feb 2011, 02:13 PM

nimic nu se schimba.

Da!! Prea contaminata de insi oportunisti...asemenea celor care au faurit MLNR-1880 (sau MLNUR-1880).Cea care detine o recunoastere din partea UGLE Upss!!Parca era doar una...



Deja au inceput sa rodeasca...cavalerii de Malta ne confirma inflorirea... pacat ca a venit zapada si nu au inflorit ghioceii...



Nu m-am retras..sunt peste tot si nicaieri...numai ca nu pot sa cobor un anumit nivel... pe care fratii tai nici nu-l pot intelege.

Revenind..on topic.

Farmazonia a vrut cu orice pret sa-si aroge dreptul de as trece in anuarele lor pe Alecsandri.Mai sunt si altii..

ceea ce nu e decat un alt mod de a spune ca nu existi...asemeni lui Cornelius Agrippa, care lansandu-se intr-o diatriba existentiala asemanatoare atinge aceleasi concluzii ....



fratii mei nu trebuiesc subestimatii...sunt in majoritate persoane care ocupa pozitii importante in stat si nu au ajuns acolo degeaba, chiar daca priviti de jos pot arata bizar....cum probabil ca si sunt, dar au o dimensiune care le-a permis ceva ce tie iti este refuzat.

Esti pe aproape...nu exist decat pentru cei care trebuie...restul e CanCan.(si fac si reclama ascunsa)

Nu i-am subestimat ci doar ii conjur sa-si foloseasca toate functiile cerebrale..Intrarile enigmei raman mereu inchise si nici nu cred ca pot sa le deschid.

În vălmăşagul vieţii acei sunt fericiţi
Ce cred că le ştiu toate, şi cei ce totul neagă.
Şi eu am vrut să-mi fie cunoaşterea întreagă
Şi-azi pizmuiesc pe orbii pe cale întâlniţi

Cel care prin ştiinţă ajunse pân' la stele
Fu refuzat de taina de dincolo de ele.
Şi-acum stă ca şi bolta pe spate răstignit,
Uimit în veci de aştri şi pururi ameţit.

Există-o uşă-ascunsă ce-nchisă stă mereu.
Şi este-un văl prin care răzbat graiuri străine.
De tine se vorbeşte acolo şi de mine.
Dar vălul când cădea-va, tu n-ai să fii, nici eu.

Din pragul aurorii cocoşu-ţi aminteşte
Că s-a mai scurs o noapte din scurta ta viaţă.
Că în oglindă roză pământul străluceşte,
lar mintea ta şi astăzi va bâjbâi în ceaţă.

Am întrebat Savantul şi-am întrebat şi Sfântul
Sperând c-au să mă-nveţe suprema-nţelepciune.
Şi după-atâta râvnă atât se poate spune:
Că am venit ca apa şi-o sâ plecăm ca vântul...

În lume ca pe-o minge ne-aruncă-un joc fatal.
Ne azvârle-n dreapta, 'n stânga - precum vrea jucătorul.
Şi doar cel ce ne poartă mereu din val în val,
El singur ştie sensul, el ştie adevărul.

Mai toarna-mi vinul rosu ca un obraz de fata.
Curatul sânge scoate-l din gâturi de ulcioare.
Caci, în afara cupei, Khayyam azi nu mai are
Macar un singur prieten cu inima curata.

...dar are un discipol cocosel....



Nu sti cat de multe folosesc ei din ele...parerea mea e ca mult mai multe decat lasa sa se vada. Orice om inteligent procedeaza asa...



In astfel de situatii iluminatul se descurca mai bine, macar si pentru simplul fapt ca el stie sa accepte lucrurile cu o alta detasare...

si ca sa sfarsim in aceiasi nota:

Sunt clipe când îmi pare ca tot ce-a trebuit
Sa aflu despre lume, de mult am deslusit.
Dar stelele ma mustra tacut din patru zari:
"N-ai dezlegat nici una din marile întrebari".

Nicidecum...si mai bine ne-ai spune de cele doua recunoasteri UGLE si de Bratianu care le aminteste copiilor sai...sa nu faca aceeasi greseala ca si el...si sa intre in Fratie.

Hence vile Detractors, from us fly,
Far to the gloomy Shades of Night,
Like Owls that hate the mid-day Sky
And fink with envy from the Light
With them o'er Graves and Ruins rot,
For hating Knowledge you know not.

Acest topic a fost editat de cocosel: 23 Feb 2011, 03:39 PM

I.C. Bratianu ??? pai el le-a reprosat masonilor prima ca au refuzat implicarea si doi ca nu au intervenit in favoarea sa (dupa arestare) in cazul republici de la Ploiesti. Ar fi foarte interesant de dezvoltat acest caz cu implicatii profund "on topic". Ca si Alecsandri, Bratianu pare sa nu fi inteles decat superficial rolul francmasoneriei in societate...acum cand replic imi dau seama ca de fapt particip la un topic care ironizeaza Ordinul si il coboara. Mai imi dau seama ca o minima moralitate nu imi permite asa ceva...ca atare: PA !!

Acest topic a fost editat de The Dude: 23 Feb 2011, 05:16 PM

„Trebuie sa nu ne speriem,trebuie sa avem curaj totdeauna, sa discutam si sa aparam dreptul nostrum înaintea colosului, dar pentru aceasta trebuie sa fim uniti cel putin pîna vom trece acest mare hop national, si numai cînd guvernul nu va va mai inspira
încredere, este o datorie a dv. sa schimbati îndata, ca sa vina unul cu care sa puteti lucra, în fata streinilor, ca un singur om.Pentru ca, cînd ne vor vedea streinii ca ne hartuim între noi, atunci ei, care au destul curagiu, or sa aiba un curagiu si mai mare, caci îl vor spori slabiciunile si neîntelegerile noastre"

Din pacate pentru Fratie a fost un spirit pur..si a inteles mult mai bine ce reprezenta atunci conspiratia lojilor încît si-a putut permite sa fie pe rînd si de Stinga si de Dreapta.Ca Mare Maestru al "Stelei Dunarii" cred ca a inteles destul. Un mare patriot..si un mare om politic.
"Omul acesta însa nu avea alt scop în viata lui decît a-si servi tara. îsi fixase o tinta din cea mai frageda tinerete, tinta înalta si ideala la a carei realizare totala nu a ajuns dînsul, dar i-a pregatit tarîmul si pentru care nu si-a crutat viata, nici familia, nici averea. Cînd, exilat, lucra la unirea principatelor si abolirea protectoratului rusesc, îsi vindea mosiile si rupea logodna cu o femeie aleasa din iubire. Cînd hotarî aducerea dinastiei straine, îsi parasi sotia în momentul nasterii, cu un copil bolnav pe moarte si mai vîndu o mosie. Acestea toate nu din indiferenta sau cu un scop ambitios, dar cu inima sfîsiata si chinuita de ideea de ceea ce se putea întîmpla acasa în lipsa lui. în timpul razboiului neatîrnarii, duse singur toata povara luptei si interna si externa. Munca depusa zdruncinase sanatatea lui subreda, avea ameteli, amorteli în picioare, doctorii îi prescrisesera o odihna grabnica, el însa cu tot sufletul încordat spre scopul propus, nu-si asculta trupul care protesta si merse înainte, fara macar a spune o vorba sotiei lui ca sa nu o îngrijoreze. Singurul semn vizibil al acestei tensiuni fu albirea parului în cîteva luni"

Din pacate in jurul sau i-a avut pe cei doi oculti...Eugeniu Carada (cel care pune bazele Ocultei) si C.A.Rosetti (cel care in lupta cu Ion/Iancu Balaceanu reprezentantul in fata Adunarii Legislative a lojilor din obedienta Marelui Orient al Frantei, ne demonstreaza ca imaginea despre atotputernicia farmazoniei este cu mult exagerata si astazi...fiind de fapt fragmentata dupa anumite interese)
Carada a sprijinit mereu obedienta franceza iar Rosetti pe cea "rosie" ceea ce pe Bratianu il punea mereu in contradictie...insa a reusit sa gaseasca armonia si sa faureasca ceea ce numim astazi Romania.Eate artizanul monstruasei coalitii (loja "Inteleptii din Heliopolis") cat si a aducerii unui print strain...(unde dupa ce sustine candidatul Aliantei Universale Israelite, trece si il sustine pe cel de obedienta germana)
Poate nu se stie dar in iulie 1866 la Bucuresti soseste Marele Suveran Comandor de rit Scotian care are cateva intrevederi.Alegerea finala insa va atrage ulterior o mare parte a lojilor impotriva Romaniei.."rosul"Armand Levy fiind cel mai aprig luptator, dar ulterior si Adolphe Cremieux. Cunoscut fiind episodul din Iasi cu rascoala antiunionista condusa de un mare boier Roznoveanu aliat al rusilor..incheiata intr-o balta de sange...cu mitropolitul Calinic Miclescu ranit si salvat din furia militarilor atentie!! de diaconul Ion Creanga.

Poate multii nu stiu dar in 1886 se discuta si se pregatea unirea Romaniei cu Bulgaria sub sceptrul lui Carol I in forma unei monarhii dualiste.Noi am fi ocupat ministerele principale de forta si intreaga presa.Totul pregatit de Bratianu ca un stat tampon al influentei rusesti in zona.Acest lucru realizat ar fi oprit declansarea primului razboi mondial.Dar cum bine stiti planul era altul si desi cele doua tari erau entuziaste asupra ideii totul s-a destramat.Vinovatii ii puteti descoperi singuri.
In ultima perioada cand s-a debarasat de deciziile lojilor, legaturile lui cu diferiti colaboratori români s-a construit pe doua axe: una folosea nemultumirile opozantilor politici pentru a le crea sentimentul ca au un sprijin în Rusia; a doua specula naivitatea si prostia acestora în scopurile de dominatie ale Rusiei.A fost toata viata sa un nationalist, dar un nationalist atît de profund incat a facut compromisuri doar pentru atingerea unuor scopuri nobile.A scapat de 4 asasinate la adresa sa ultimul fiind si cel care ii va agrava sanatatea.

Cat priveste Republica de la Ploiesti..trebuie mentionat ca totul se petrecea in contextul razboaielor prusace..Cat si faptul ca domnitorul Carol I ar fi fost obligat sa abdice daca Franta ar fi castigat acel razboi si astazi va asigur discutam despre cateva state romane si nu despre Romania.Carada este cel care alaturi de fratii francofili in situatia data ii transmite lui Bratianu ca vor incepe ostilitatile.El este cel care de-a lungul timpului isi faurise o intreaga retea de informatori..el era cel care dispunea de partea operativa a tuturor actiunilor oculte.Spre bucuria nostra a fost si un nationalist...fara implicarea sa in Transilvania nu am fi avut 1 decembrie 1918.
In 1870 asadar declanseaza in presa o actiune dde compromitere a domnitorului si pregateste mari miscari in 7 orase...La Bucuresti urma a se institui dupa detronare, desigur o regenta, iar un congres va hotarî sa cheme pe tronul ramas vacant pe Printul Napoleon, fiul lui Jerome Bonaparte.Datorita interventiei "rosilor" care pregatisera o ampla armata venita din Rusia, Carada pricepe ca s-ar putea pierde mai mult si renunta la miscari, trimite telegrame cifrate insa singurul om care se impotriveste este Candiano Popescu omul ales pentru a declansa revolta din Ploiesti.Revolta se declanseaza si esueaza.Este remarcabil gestul lui Carada care se întoarce la Bucuresti deghizat în
cersetor si se duce direct acasa la C. A. Rosetti. Acolo îi gaseste pe Ion C. Bratianu, pe fratii Golesti care planuiau sa fuga în strainatate. Conform biografiilor aparute dupa moartea sa, Carada i-ar fi convins sa ramîna: „ Este nedemn ca unii sa putrezeasca în ocna si eu, eu care i-am pus la cale, sa ma plimb nestingherit de nimeni la Paris..".Singurul care fuge la Giurgiu si se refugiaza pe un vas austriac este culmea C.A. Rosetti recent intors in tara..Oare de ce? Se fac arestari si ce este interesant...cum acestia totii desi probele erau indubitabile...scapa.Ajutorul fratesc isi face cunoscuta prezenta. Suparat Carol vrea sa abdice dar constient de afacerea Strousberg renunta, stiind ca poate fi santajabil...desi pregatise un memoriu trimis tuturor Marilor Puteri...
" Ma întreb adesea a cui e vina? — A mea oare, care n-am cunoscut firea acestui popor, sau chiar a acestui popor, care nu vrea sa se lase sa fie condus si nu stie sa se calauzeasca el însusi?"Carol I

Insa nu asta e anul care trebuie amintit draga Dude...si nici revolta de la Ploiesti plina de burlescul lui Caragiale...ci ceea ce urmeaza in 1871 cand la Capsa cu ocazia unui banchet unde toata protipendada bucuresteana a luat parte in frunte cu delegatii germani si cu domnitorul Carol, a izbucnit o revolta populara care va culmina cu asezarea pe scaunul de prim-ministru al lui Lascar Catargiu. Acest boier si proprietar al mosiei Golasei, marcheaza încheierea procesului revolutionar pasoptist ( mai exat al lojilor) si aduce natiunea în starea de responsabilitate democratica.

Aici trebuie insa spus un lucru Bratianu nu s-a simtit niciodata tradat...fiind constient ca lupta pentru un crez mai mare decat cel al Fratiei...si abia mai tarziu si anume dupa Independenta va intelege ca acest rol trebuie jucat:
„în loc sa ne croim noi viata noastra sociala, cu ochii atintiti atîta timp asupra societatilor civilizate, am voit îndata sa ne ridicam la nivelul lor. în loc sa ne ducem sa studiem pe ce cai acele societati au mers ca sa ajunga la un grad de prosperitate asa de mare, noi am voit ca cu aparitiunea noastra pe aceasta noua cale sa facem o impresiune celorlalte societati civilizate, si ne-am apucat sa facem ca badaranul de la tara cînd crede ca are ceva bani si ne-am îmbracat în hainele care nu erau de talia noastra".

Stim cu totii ca în templu, de fata cu unele notabilitati, se desfasoara un ritual, iar deciziile de actiune se luau numai între anumiti membri ai lojii, în afara templului...ca si in anul de gratie 1848 cand s-a facut conform unui mecanism admirabil pus la punct, de la Paris pîna la Prut. Biruitoare la Paris în seara de 24 februarie 1848, trei zile mai tîrziu, la 27 februarie, toate lojile masonice din întreaga Germanie, inclusiv Austria si Ungaria, îsi trimit delegatii la un Convent extraordinar convocat la Mannheim, unde se hotaraste dezlantuirea miscarii revolutionare în toate statele reprezentate.

Si-a chemat fii in 1878 cand Marele Orient elimina din ritual referirile la crestinism, ca simbol al Marelui Arhitect al Universului, si scotea Biblia din templu.Este arhicunoscut ca in aceea perioada lojile romanesti care contau erau sub obedienta Marelui Orient. Astfel scîrbit de jocurile necinstite ale învingatorilor reuniti în Congresul de la Berlin, Ion C. Bratianu decide sa-si duca lupta împotriva internationalismului francmasonic.Le ordona lui Ionel (14 ani), Dinu (12) si Vintila(11) sa nu devina francmasoni.

De aceea fraza de atunci razbate si acum..."începi student, continui farmazon, devii savant sau ministru și termini călcat în picioare de mulțime sub formă de Bulevard“.

Acest topic a fost editat de cocosel: 25 Feb 2011, 08:00 PM

Frate Hampu,




Cum am precizat si in postari anterioare, nu exista dialog direct pe teme de masonerie cu persoane din "afara", poate doar beletristic, indirect.
Este pasionat domnul coco se pare de Masonerie si de Ordine cavaleresti, pentru ca altfel nu ar mai scrie nimic.

Pasiunea pentru cunoastere este una, cunoasterea adevarata este alta.
Fara sa adaug apropouri sau "atacuri" gratuite, opinia mea este ca oamenii din afara Ordinelor trebuie sa fie tratati ca interlocutori de discutii generale atunci cand se doreste punctarea in substrat de chestiuni discrete, ce privesc doar membrii Ordinelor in cauza.

Este de luat in calcul faptul ca sunt foarte multi oameni care nu fac parte din societati precum cele din care facem parte noi, dar care, fara indoiala, au o participare activa la relevarea Luminii, la aducerea cat mai aproape de adevar a notiunilor si cunostintelor care se pare de milenii au tinut separati oamenii intre ei.
Tot pe acest considerent s-a creat si diviziunea; societatea este formata din indivizi, o diversitate de credinte, cunoasteri si civilizatii apropiate doar din prisma existentei biologice, dar separati prin felul lor individual de a fi. Dar exact aceasta diversitate ii uneste, deoarece toti pot contribui.
Profanii au plus valoarea lor deoarece adreseaza intrebari, de multe ori pertinente.

Povara intrarii in contact cu date noi despre lumea inconjuratoare, informatii vechi sau antice, transformarea lumii sub picioarele noastre, faptul ca anumite evenimente se petrec intr-un anumit fel, nasc senzatii si pasiuni din partea oamenilor, in genere, si aceste pasiuni creeaza intrebari.
Cunoastem ca o informatie are mai multe straturi in ea, si ca afisarea doar a unui strat in absenta celorlalte nu vor apropia pe profan de raspunsul la intrebarea lui.
Dar, profanii nu au de ce sa se consterneze, adevarul este mereu in fata lor.

Non Nobis,

Acest topic a fost editat de Minerval: 6 Feb 2014, 05:25 PM