HanuAncutei.com - ARTA de a conversa!

Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )

 
Reply to this topicStart new topic
> Fiul Valului 1, Mai bine sa lasam amintirile sa doarma
ben_gal
mesaj 4 Jan 2008, 06:27 PM
Mesaj #1


Vornic
****

Grup: Membri
Mesaje: 320
Inscris: 25 November 06
Forumist Nr.: 8.994



Mai bine sa lasam amintirile sa doarma

Şi-a inmuiat condeiul



de Ben_Gal


Maare era Copoul, dar cind am fost acolo ultima data parca se micsorase.
Si mai e cum acolo si Gradina Botanica prin care treba sa-ti lungesti pasii ca sa vezi fro floare.
Dar Sera e o placere de mare raritate.
Ce mi-a placut mie cel mai mult a fost sectia de cactusi.
Aici in Israel nici nu ma uit la ei de cind am cazut peste unul si am tot scos spini din umar vreme de fro luna, dar acolo parca vedeam un fel de sol al Israelului.
In sectia plantelor tropicale tot m-am delectat, dar umezela necesara astor plante mi-a dat probleme cu ochii si respiram cu greu. Frumoase plante si le tot fotografiam, dar cind am iesit afara m-am intins pe iarba frumos mirositoare ca sa-mi umplu plaminii cu invioratorul aer al Copoului celui vestit.
"Teiul" ... Cam era asa cum si eera. N-am vazut fro schimbare de cind am plecat si doar trecura fro patruzeci de ani buni.
Tare imi place teiul asta. E pentru mine dovada vie ca virsta nu ramoleste numaidecit o cherestea bine ingrijita.
Bustul lui Eminescu...
Eu il citesc cu drag si am si scris citeva poezele in stilul lui, dar sa-l vad, nu-mi place caci nationalismul lui se confunda cu xenofobism.
Parerea mea.
Circumstanta mult atenuanta emana din faptul ca a scris inainte de Genocid si cred cu mare tarie ca ar fi fost impotriva...
Saracul geniu. Un astfel de om simte durerea sarmanilor prin toti porii si mult nu poate trai.
N-a fost unul inainte de el si nici dupa el, caci el e acela care a dovedit cit de bogata si plina de resurse este Limba Romana.
Poate Alecsandri , dar Arghezii a scris cel mai, cel mai:

Păşiţi incet cu grijă tăcută, fraţii mei,

Să nu-i strivim făptura, nici florile de tei.

Cel mai chemat din toţi şi cel mai teafăr.

Şi-a inmuiat condeiul, de-a dreptul in Luceafăr.

( Tudor Arghezi )


Cel mai teafar la minte, caci fragil fizic era.
Sunt multe zvonuri legate de boala care l-a ucis, dar pentru mine este clar ca ceeace i-a adus sfirsitul a fost dragosrea de oameni si sensibilitatea sa.

Caut banca "mea". Uite-o, este.
Acolo ma aducea mama cu un cos plin de bunataturi caci "poate ca aici ai sa maninci ceva. Uite ce frumos e si ce aer pur".

Si uite o alta banca. Aveam fro 14 ani si ajunsesem acolo cu bicicleta tocmai de prin regiunea Palatului, unde si locuiam.
Mare mindrie faceam pe chestia ca pot urca Dealul Copului fara sa ma opresc. Ajungeam acolo cu puls de 160 batai pe minut, dar nu aveam nici pe dracu' si acum repetasem schema, numai ca am avut mai apoi nevoie de fro juma de ora ca sa ma linisresc.
Deh, virsta si lipsa de antrenament, dar un lucru imi era clar: pe Dealul Copoului nimic rau nu mi se poate intimpla.
Pe asta a doua banca citisem io pe Tarzan. Avusesem cartea aiasta in biblioteca mea cu fro doua saptamini mai inainte, dar dorisem s-o citesc tocmai in Copou.
Si stateam io acolo pe banca aceea si nu vedeam si nici nu auzeam nimic in jurul meu, cind deodata auzi un glas:
"Ce citesti baiete?"
Era o "batrinica" de fro 24, 25 de ani, cea mai drumoasa fiinta de gen "opus" pe care o vazusem vreodata si mai si mirosea a parfum de liliac.
Tacui eu gituit de emotie. Uitata cartea, uitat Tazanul ashela si cautai sa ma calmez.
"Vad io bine ca nu esti vorbaret cu gura, dar ochii tai parca ar vrea sa ma manince"
Tacere. Ce as di putut spune acum ca ochii m-au tradat.
Privi in pamint fara sa vad nimic caci apropierea acestui trup de femeie imi luase graiul.
"Da. Stau pe banca aista de fro zece minute si mata cu cititul. N-a vede, n-aude. Tocmai ma intrebam daca respiri. Poate ca esti o statuie.
Il astept pe prietenul meu, dar cred ca e cu alta".
"Nu cred ca ar puta fi o alta. Nu. Poate a murit", spun eu prosteste recapatindu-mi in sfirsit suflarea.
Se uita fata la mine si-mi spune:
"Asa un compliment nu am mai auzit si nici cetit. Maaare Don Juan ai sa ma fi".
"Eu?", intrebai cu mare mirare. "Pai eu nici n-am habar ce..." si ma opresc rusinat foarte.
"Nu te cred", spuse "batrinica" si iar tacere.
Simti ca nu stiu cum distanta dintre noi scade si ma trezi lipit de corpul ei care parca era rupt dintr-o gradina de flori maiastre.

O luna am fost al ei, doar una si intr-o buna zi mi-a spus ca se marita cu un macelar din strada ei, dar ca pe mine nu ma va uita.

Am vazut-o in ultima mea calatorie in Iasi. Prietenul meu de acolo stia de romanul meu si mai stia si noul ei nume de familie.
Am sunat-o si a stiut dupa voce ca-s eu.
"Da, la aceeasi banca, dar vino sa ma iei daca ai masina", spuse.
Aveam. Ma astepta pe o banca din fata casei in care locuia, un bloc mizer si trist.
Dadu sa ma imbratiseze, dar ce vazu pe fata mea pot doar banui, caci renunta.
Am pornit masina si ajungind la Copou am cautat banca "noastra".
"Sotul meu a murit acum douazeci de ani in accident de masina. El fusese vinovatul caci era baut crita. Da. Nu ne-a mers impreuna si el capatase obiceiul sa bea. Aveam copii si nu am divortat, dar dormeam separat. Am tot asteptat sa creasca copiii penrtu a divorta, dar tocmai cind credeam ca mi-am gasit perechea, sotul a murit in acel accident stupid si nu am avut putere sa-mi refac viata.
Copiii au plecat fiecare in drumul lui si sunt singura".
"Uneori e mai bine sa lasam amintirile sa doarma acolo unde sunt ele si sa nu ne jucam cu focul", gindi.
Parfumul acela de flori de liliac mai era, dar atit o mai lega de ceeace fusese in ochii mei cu 40 de ani in urma.
"Sa plecam acum", imi spuse. "Am diabet si nu mi-am luat seringa. Ma poti conduce inapoi cu masina, caci nu ma simt in putere".

Deh...
N-am mai plecat la Iasi de atunci.

Acest topic a fost editat de ben_gal: 4 Jan 2008, 06:30 PM
Go to the top of the page
 
+Quote Post

Reply to this topicStart new topic

 



RSS Versiune Text-Only Data este acum: 13 December 2017 - 04:57 PM
Ceaiuri Medicinale Informatii despre Certificat Energetic