Nu stiu cum sinteti voi... nu stiu ce va ,,misca" si ce v-ar placea sa faceti...
Unii dintre noi isi imagineaza viitorul doar prin prisma rezultatelor materiale.
Putini se gindesc si ce anume le-ar placea sa faca pentru a avea si multumirea sufleteasca a lucrului bine facut ,care aduce si satisfactii morale, nu numai bani...
Mie, de exemplu, mi-ar placea sa am timp sa scriu... sa traiesc din scris...
Voi?

mie mi-ar placea sa ii invat pe altii...de fapt, asta imi este meseria...insa ocupatia e cu totul alta (desi, recunosc, imi place ceea ce fac). mi-a placut sa fiu la catedra si mi-ar placea in continuare, dar, asta e...

mai sunt si alte lucruri pe care mi-ar fi placut sa le fac: sa fiu medic, sa fiu astronaut, sa scriu cu adevarat... totusi, de unele chiar nu sunt in stare

Categoric, asa e. Majoritatea colegilor si cunostintelor mele care au terminat clasa a 12-a au dat la o facultate sau alta in ideea ca e de viitor, isi vor gasi usor un loc de munca bine platit sau mai greu unul foarte bine platit. Sau pur si simplu pentru ca acolo a dat cutare si cutarica.. Putini s-au rupt de vechiul anturaj doar pentru a invata ceva ce le va face cu adevarat placere..
Pe mine foarte multa lume m-a sfatuit sa nu aleg calea asta (psihologia) pentru ca in Romania psihologul e in general muritor de foame si locurile de munca sunt foarte putine. Acum, cand stam de vorba, o parte dintre fostii colegi mi-au marturisit ca regreta ca nu au ales altceva si ca ma invidiaza.. Si ca sa raspund la intrebarea ta, eu in momentul de fata exact asta vreau sa ajung: psiholog. E un obiectiv realist, nu ceva la care am visat dintotdeauna. O alegere facuta in graba, un lucru pe care mi-ar placea sa-l fac multi ani la rand si pe care cred ca il pot face relativ bine.
Ce-as fi vrut sa devin? Mi-ar fi placut sa cant, sa pictez, sa scriu.. Mama a fost cantareata (foarte talentata, spun unii) pana in momentul in care si-a intemeiat o familie si o mare parte din talentul ei mi l-a transmis si mie. Asta ar fi poate singurul lucru pe care i i-as putea reprosa: ca nu mi-a cultivat talentul si nu m-a impins de la spate sa-mi cultiv talentul la desen.
Ce am vrut sa devin? Mi-a ramas perfect intipatita in memorie imaginea unei serbari la gradinita cand mosul ne intreba pe rand ce vrem sa ne facem cand o sa fim mari. Tin minte cum toate fetitele raspundeau ca vor sa devina doctorite sau invatatoare.. Cand a venit randul meu, am ramas un moment in cumpana. Invatatoare nu se punea problema ca doar era mama si cine are nevoie de 2 invatatori in familie? Ai mei se agitau intr-un colt si-mi sopteau: "Doctorita! doctorita!" Dar fata ei vroia sa devina politista.. si nu s-a sfiit sa recunoasca chiar daca asta a lasat-o cu gura cascata pe biata mama Apoi am vrut pe rand sa devin avocat, ambasador, arheolog.. nevasta lui Steve Irwin (aka VIP) Noroc ca mi-a venit mintea la cap

Pai, cu mintea de acuma si cu varsta de atunci io as fi vrut sa fi studiat fizica, matematica aplicata si filosofia si dupa aia o sa urmez o facultate tehnica....DACA as fi fost silitor si ambitios (dar n-am fost), de la 18 pana pe la 30 de ani le-as fi terminat, mai ales ca se recunosteau o gramada de examene...

Io nici acum nu stiu ce as fi vrut cu adevarat sa devin.

Ba stii.....sa fii un pic mai frumoasa Ca in rest doar rautatea te intrece la acest capitol!!!

Sa fii sanatoasa .................................................................................................................

Next:

e suficient de draguta ... iar cu rautatea n-ai nimerit; uneori ma enerveaza cat de moale e ...

eu tot mai sper sa fiu sefa intr-o zi!

Imi amintesc de o camera a unui spital, candva, intr-o toamna, o fetita de 3, 4 sau poate 5 ani prinsa de gratiile ferestrei voind sa vada "afara". Si afara, peste zidul curtii, un gunoier matura frunzele pe care toamna le arunca pe jos. Si atunci mi-am dorit sa ma fac... gunoier.
Cea mai veche amintire a mea despre profesie aceasta este:) Am si motivat mamei dorinta mea: erau atat de liberi.... ca frunzele toamnei. Numai ei, gunoierii, si frunzele erau liberi:)

…eu nu mă am prea am bine cu filos. greacă … da are o vorbă ea … cu care –s d’accord … “ tot ce devine nu este “
… principiul asta parmeidic pe care ţuţea îl foloseshte obsesiv … mă ajuta să dau formă scrisă gândurilor … similare … adică e o copilărie să vrei să devii … devenirea în sine e jocul cu care se împlineşte tragerdia …
… acu’ să nu mint … mi-am dorit şi eu să devin Iaşin … sau Zamora (portarul care apăra cu pistolul aşezat pe bara transversală ) … da’ eram ţânc … care nu dorea să dea goluri … ci dorea să le împiedice ! …
de mic nu mi-a plăcut “golul” …
… culmea e că am fost nevoit o vreme să fiu portar la fabrica X … ca să vezi .. ce-ţi doreşti şi ce primeşti ! …

… zicea nietzsche că de vrei să atingi creasta “ înalţă-te / nu te gândi la asta” .. . iar japonezii au o poveste … cu un maestru de karate .. la care a venit un ucenic … “maestre eu vreau să muncesc de două ori mai mult decât toţi pentru a deveni cel mai bun “ nu vei putea reuşi zice maestrul … peste o vreme … ucenicul ridică cota … “ de 3 de ori mai mult” …
nu vei reuşi …
… până într-o zi … când exasperat … ucenicul întreabă … “de ce spuneţi mereu că nu voi reuşi ?” … nu am nici o şansă ?… la care maestrul răspunde : tu priveşti doar ţinta … nu şi pe unde (trebuie să ) mergi …

… cât despre mine … nu îmi doresc să devin nimic … nici măcar nemuritor …

"tu priveşti doar ţinta … nu şi pe unde (trebuie să ) mergi …"

Asta mi-a amintit ce ceea ce a spus un elev extraordinar de bun, un "uomo universale", olimpic la chimie, fizica, biologie, matematica, lb. romana, engleza...... Din toamna acestui an este student al unei universitati din America. El spunea: "Daca nu-ti propui sa ajungi in varful unui munte nu vei fi capabil sa urci nici un deal".
Multi dintre noi avem varsta la care consideram ca le stim pe toate. Poate ca lucrul acesta il stiam si eu dar niciodata nu as fi reusit sa-l formulez atat de limpede

Mie mi-ar placea sa cant - desi cred ca nu o sa se intample niciodata asta si mi-ar placea sa ajung sa fiu foarte bun in graphic design ceea ce cred ca o sa se si intample in cele din urma

avocat
poeta

sef

inca imi place foarte mult sa scriu, sa citesc...nu mai am timp...trebuie sa fac bani ca sa ma intretin

mi-ar placea sa fiu mai frumoasa, mai blanda, mai toleranta, mai tacuta

Şef... de ce toata lumea in România vrea să devină şef ?!
Pare atit de uşor să fii şef... nu e insă deloc aşa...

Pai de aia ca toti vrem sa conducem - toti ne credem destepti si de neinlocuit. De aia vrea tot romanu sa fie sef. Si de aia nu sunt romanii in stare sa faca nimic decat cand sunt afara din Romania sau sunt pe cont propriu. Munca in echipa e = cu 0 la noi. Pana si in fotbalul romanesc se poate vedea limpede chestia asta

pentru ca in romania sefii pot tipa la angajati fara teama de a fi dati in judecata (desi e tare trist lucrul asta!)
plus ca poti hartui in voie fetele frumoase....de-aia mi-ar placea si mie sa fiu sefa: sa pot corupe minorii

sorry, nu m-am putut abtine

dictator... in orice tara. (preferam tara mea...) - dar eram mai mic atunci.

si nu il numeai "dictator", ci "tatuc mult iubit" ...

eu unu si acum as vrea sa fiu dictator...

In cazul acesta CARRAD, multi sefi vor dori sa... devina suprasefi !

CONTRASTE, asta e discutabil

Ba de loc !
Luandu-li-se obiectul tipatului, vor trebui sa aiba o alta "jucarica "...........
Drept pentru care.......vor dori !

contraste da-mi voie te rog sa te contrazic... unii sefi nu doar ca nu ar vrea sa fie suprasefi ci nici macar sefi. e obositor, e frustrant si e un cosmar sa fi sef si sa ii ai in preajma pe toti cei care vor sa fie si ei un piculet sefi.

ce as fi vrut sa devin? psiholog... si as fi fost unul bun.
ce vreau sa devin? o femeie normala... probabil am imbatranit:)

da...m-am razgandit...nu mai vreau sa fiu sefa. pai ce, sa-mi vaneze toti scaunul si eu sa am o grija in plus? in loc sa biciuiesc sclavii pe plantatie, trebuie sa-mi pierd timpul cu pazitul spatelui....

imi pare rau....iar nu m-am putu abtine...oPsedata ce sunt

la fetele

sunt propriul meu sef si nu trebuie sa-mi pazesc spatele, nu imi place sa fiu nici zbirul de pe plantatie, asta e un post la care aspira altii, dar daca visul tau e sa fi sef ...urmeaza-ti visul:)

sa fim seriosi ...
... si peshtele ISI PROPUNE SA URCE MUNTELE dar saracu' poate sa-si propuna pan' la judecata de apoi asha ceva ... ca APA NU STA PE MUNTE

.. adica sa fiu un pic serios ... NU POTI TRECE PESTE PROPRIA DEFINITZIE ...
... peshtele nu poate urca muntele ... ca fara apa ... se cam duce pe cea lume ...
.. adica ... trebuie sa ai shi posibilitatea ... si posibilitatea asta tzine de ceva ce eu nu prea stiu ce este ...
... newton cand a fost intrebat de unde i-a venit ideea aceea cu gravitatzia ... a aratat in sus ... cinstit newton !
...
... din ce spune el ... ar rezulta ca e de ajuns doar sa itzi propui ca sa realizezi ... falsh
...

Acest peste ar fi un pic cam prost Trebuie sa-ti calculezi bine punctele tari si punctele forte pentru a-ti propune ceva. Altfel totul ramane la stadiu de dorinta Dar cand, vorba lui Newton, iti da Dumnezeu si tu ramai sa clipocesti la mal.....
Nu stiu daca un peste isi propune sa treaca muntele. Ar fi un peste prost. Noi nu vorbim aici despre oameni prosti

păi îşi face navă spaţială o umle cu apă şi devine deştept
… se poate ‘urca’ şi pe luna dupa aceea

… eu tot cred că în ştiinţă … nu prea ai cum calcula punctele tari şi slabe de pe creier …
… “îţi vine “ sau nu …
… îţi propui să scoţi ce e mai bun dintr-o descoperire (noutate) … dar nu îţi poţi propune să descoperi … cine ştie ce … fenomen încă neştiut …
… aici nu te mai ajută talentul … şi nici pregătirea şcolară …

păi nu e !
… ştii … cuvântul ăsta e doar o insultă … nu e un calificativ pentru gândire … că nimeni nu are gândirea liniară … se poate să ai sclipiri azi şi mâine să spui tâmpenii …
…. eu nu am văzut oameni proşti … da’ oameni care fac prostii şi spun prostii …destui … … şi dacă vreau să mai văd unul … mă uit în oglindă …
…

Regizor de film, dar cred ca sunt aproape de a se intampla....

De cand ma stiu pana am ajuns la facultate am vrut sa ma fac ambasador.Dar apoi am aflat ca pt asta ar trebui sa am radacini "diplomatice".Asa ca visul meu s-a cam destramat.

Sa vedem..pe la 4 ani asa.. am realizat ca mi-ar placea sa fiu balerina dupa ce ai mei au zis ca mai bine lasa.. mi-am descoperit talentul pentru cantat la pian...pe care nu am reusit sa il fructific prea mult. Paralel..interpretam diverse roluri prin casa(noroc sa nu ma vedea nimeni ) in ideea ca as putea sa fac Atf-ul mai tarziu..Pasiune care nu m-a parasit nici acum..dar contextul a facut ca sa nu ajuns pe bancile Atf-ului...
.. aahh si sa pictez.. mi-a placut de mica..(era sa uit:P )si pentru ca aveam ceva talent.. recunosc..ca visam cu ochii deschisi cum e sa am propria expozitie... eehh.. dreams..

cobra, joc si eu in filmul tau ? Am vrut si eu ca mai toate fetele sa fiu actrita, asta dupa o lunga lista de doctor, profesor, astronaut si chiar hot. Hot cred ca ar fi fost cea mai inspirata alegere din lista ...

mie mi-ar fi placut sa lupt pentru o cauza... forma n-am stabilit-o niciodata. (e drept ca nu ma vad cu sabia in mana- cu pixul sau pancarta mai degraba)...desigur mult timp a lipsit cauza... all good causes are taken by now o data ce iti conturezi principiile, se naste si dorinta de a schimba ceva, nu?

Mie mi-ar fi placut sa devin un foarte celebru creator de benzi desenate, dar cu domeniul n-a prins pe piata romaneasca sunt nevoit sa incerc prin alte parti, unde e foarte mare aglomeratie. Pacat.

Printre altele am vrut sa ma fac savant nebun, ziarist sportiv, critic literar... si pana la urma mi-am dorit sa gasesc slujba aia care iti permite sa incerci cate putin din toate. Am ajuns putin nebuna, putin sportiva, putin critica... si preparator in Politehnica .

Detectiv, astronaut, reporter, agent secret, Superman, Spiderman, Batman......
Si totusi Cineva m-a ajutat sa ajung mai putin si sa fiu mai mult.