In Vino Veritas... Bamboocha! - HanuAncutei.com

LocuriFaine: Hoteluri si Pensiuni de Lux | Ferma Club

Regulament

Vrei si tu un Jurnal?

Daca doriti si dumneavoastra un Jurnal, trimiteti un mesaj in acest sens in cadrul topicului Detalii Forum.
Nou: Autorul unui jurnal are dreptul de a decide ca un mesaj scris in cadrul Jurnalului sau de catre altcineva sa fie sters. Daca doriti acest lucru, trimiteti-mi un PM cu adresa mesajului in cauza si acesta va fi sters (bineinteles, atat timp cat nu se exagereaza).

In Vino Veritas... Bamboocha!, [Cronica lui leirn]

Optiuni

leirn Vizualizare profil forumist	18 Dec 2017, 11:58 PM Mesaj #1961
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 1.928 Inscris: 4 December 06 Forumist Nr.: 9.039	Nici nu m-am muta inca in freakin' Olanda ca deja mi-e dor de munte, care inca e aci langa mine la doi pasi. Eu in Noua Seelanda vreau, de fapt, ca aia au ce-mi trebe mie. Dar asta peste fo 2 ani asa. Meanwhile...Olanda e za best choice. Tocmai am plans dupa ce m-am uitat la niste oameni cu cortu iarna in Fagaras, pt ca mi s-a facut dor de nu stiu ce... O visez periodic pe Olga si nu-mi dau seama de ce. Sau visez ca ma urmareste cineva si tre sa ma ascund. Reusesc in labirinturi, acolo ma simt safe. Nu prea inteleg care-i treaba. Oricum, e o recurenta veche asta cu fugitul. Probabil in 2-3 luni o sa fiu deja mutata sau in drum spre. Ieri am fost la Sinca Veche. Magic. O sa-mi fie dor si de treaba aia. Azi am fost la dentist. N-o sa-mi fie dor. ) Zona inimii a inceput sa redevina cumva ca inainte, desi acum simt diferit, mai...potolit. M-am reimpreietenit cu focul. Un foc mic, pe pamant langa apa, asa cum trebuie sa fie. Witch.er 3 e cam dramatic, nu-mi prea place sa vad oamenii aia ca au atatea probleme. Dar personajul e super. Vocea, aspectul, felul de a fi...wow. Am cautat puterea de care imi era dor in orice ar fi avut legatura cu ea: plante vindecatoare, incantatii, cristale, orice. Vieti de-a randul. Am cautat si nemurirea, ca de ce nu? Am cautat sa experimentez de dragul experimentului in sine. Nu stiu ce creatura sunt si de unde vin, nici unde ma duc, dar stiu ca vreau Acasa, whatever that is, si ca m-am simtit si poate inca ma mai simt abandonata aici. De fapt nu abandonata, izolata in mod voit. Care e diferenta? Cand abandonezi ceva, nu mai urmaresti ce se intampla cu el. Noo, aici e altfel, izolarea s-a produs, dar observarea continua. Cu ce scop? Prin ce logica a ajuns Universul ca trebuie sa creeze situatii asa dubioase in lumea de aici? In ce fel e toata treaba asta folositoare si pentru cine? Teoria evolutiei si treaba aia cu "sa se cunoasca Universul pe sine" mi se par bullshituri. De ce? Pentru ca Universul e dincolo de timp si spatiu, iar evolutia si cunoasterea exista doar in timp si spatiu. Chestie care ma ajuta la fix nimic, am nevoie de aplicatii practice. La momentul asta fizica cuantica mi se pare cea mai pertinenta abordare. Dar n-o prea intelegem, deocamdata.

leirn Vizualizare profil forumist	26 Dec 2017, 01:39 PM Mesaj #1962
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 1.928 Inscris: 4 December 06 Forumist Nr.: 9.039	Am visat sambata noaptea, dupa experimentele cu Val, ca alergam la maraton pe alee, la deal. Si era mai dificil, dar a fost ok. Apoi a trebuit sa alerg de la manastire pana acasa, unde era linia de finish. De obicei nu-mi iese sa alerg la vale fara retineri, nici in realitate. mie frica sa nu ma impiedic. Dar in vis alergam la vale si mi se spunea sa alerg "pas cu pas", apoi o energie verde intens, transparenta, curata, a facut calea smooth, a curatat-o sau a netezit-o, si nu am mai avut retineri sa alerg. Ma intreceam cu Gabi si mi se parea ca nu am cum sa alerg mai repede ca el, dar l-am intrecut. Am simtit ca si cum s-a eliberat ceva, ca si cum ceva ce era blocat la mine, acum functioneaza. Cand am fost la sinca veche am intrat in contact cu ce e acolo. Mi s-a propus sa plec si eu, dar, surprinzator chiar si pentru mine, am refuzat. Iubesc planeta asta, animalele, oamenii, plantele, pietrele. Voi sta aici...cat e nevoie, if any. Pentru Val, pentru miorlaila, pentru multi altii si pentru ...EI. ...pentru Toti.

leirn Vizualizare profil forumist	26 Dec 2017, 01:42 PM Mesaj #1963
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 1.928 Inscris: 4 December 06 Forumist Nr.: 9.039	Eu cu Val tre sa ne aflam saptamana asta candva in prezenta unei sfere fizice galbene-lamaie, ceva sferic care nu e globulet sau ornament de craciun.

Promo Contextual	26 Dec 2017, 01:42 PM Mesaj #
ContextuALL

leirn Vizualizare profil forumist	26 Jan 2018, 09:35 PM Mesaj #1964
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 1.928 Inscris: 4 December 06 Forumist Nr.: 9.039	So...intr-o luna si jumatate o sa fiu acolo. Si deja imi vine sa plang cand ma gandesc ca o sa-mi fie dor de munti. De parca nu pot pleca in mini-concediu un pic pana in Alpi sau random pe harta. ) I'm...scared. Nu e asa usor sa te muti, sa o iei de la 0, sa incepi o noua viata unde nici macar vechile haine nu vin cu tine. Adica o sa iau cateva, dar strictul necesar. Din 2 motive: e mai usor asa, ca nu vreau sa am bagaje multe. Si pentru ca simt nevoia de o aerisire, de a lasa in urma lucruri, locuri, cunostinte. Si cam vreau sa imi reinnoiesc garderoba, sa fie simpla, comoda si eficienta, adica de calitate si cu putine articole in ea. Adica minimalista. Anyhow... o s-ami fie dor de munte, de matz. Deja am plans pe tema asta de 2-3 ori. La unii schimbarile sunt bruste, la mine-s leeente si nu se face odata saptamana viitoare, sa am negru pe alb scris contractul. Mai am unu, da' nu il vreau pe ala, il vreau pe astalalt, si nu ii dau decline la primul inainte sa am certitudinea celui de al doilea. Ce timpuri faine...merg unde vreau si gasesc de lucru. Dar ce as vrea eu sa fac, de fapt? Pai sa fiu in N. Zeelanda langa munti, intr-o comunitate de oameni faini, sa fac karate, sa stau in natura, sa lucrez pamantul, sa pictez si sa ajut oamenii. E doable, dar mai incolo un pic, ca deh, le trebe vize puse la punct. Ajung eu si acolo. Pan' atunci, sunt aici si ma bucur de ceea ce e, ca e. Sunt bucuroasa, nostalgica si un pic trista in acelasi timp. It's all for the better. So close, no matter how far.

leirn Vizualizare profil forumist	28 Jan 2018, 08:45 PM Mesaj #1965
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 1.928 Inscris: 4 December 06 Forumist Nr.: 9.039	De-aia pastrez distanta de la un punct incolo. Ma apropii de fiinte, tin la ele, dar pana la un punct. De acolo tin distanta pentru ca imi e frica sa nu le pierd. pentru ca mai devreme sua mai tarziu oricine si orice va pleca intr-un fel sau altul. Dar nu asta e ce vreau si nici ce mi doresc. Imi doresc sa invat sa accept ca viata e dinamica, nemurirea nu conteaza si ceea ce e real e dincolo de spatiu-timp. Imi doresc sa ma apropii neconditionat de alte fiinte, in ciuda faptului ca sunt constienta ca toate vin si trec...aparent. Someday...

leirn Vizualizare profil forumist	1 Feb 2018, 09:46 PM Mesaj #1966
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 1.928 Inscris: 4 December 06 Forumist Nr.: 9.039	Ieri a fost cea mai grea zi din tot procesul, dupa ce am primit oferta, am vazut data de incepere si am realizat ca eu chiar plec. 2 ore m-am plimbat si am vb la telefon. Azi am anuntat la lucru. Colegii au fost bucurosi pt mine, tristi ca plec, am vazut lacrimi in ochii unora...si m-am simtit iubita. Nu ma asteptam la asa mix de sentimente. Frate-meu a plans cand a auzit ca ma mut, desi el tot asa des o sa ma vada, ca nu e ca si cum ma vede mai des de 4 ori/an. Nu m-am asteptat la asa un cumul de sentimente si la atatea dovezi de afectiune. Procesul acum imi dau seama de ce a fost treptat si nu foarte rapid. Asa e cel mai bine si pentru mine, si pentru cei din jurul meu. Si ma bucur ca nu mi-a iesit faza cu no,ua ze.elanda, pentru ca ar fi fost un soc cultural(departare, cultura in sine, asatamente etc.) prea mare si pt mine, si pt cei din jur. Asa, macar sunt pe continent, avem toti timp sa ne adaptam la noua situatie intr-un mod mai usor, ca fac 2 ore cu avionul pana acasa, deci pot sa tat vin. Da. de aia nu am vrut sa ma atasez de oameni asa cum am vazut "in filme", pentru ca mereu am stiut ca vor veni momente idn astea. Daaar...nu as vrea sa continui cu atitudine asta, vreau sa ma apropii de oameni atat cat se poate, in ciuda faptului ca mai devreme sau mai tarziu eu sau ei vor merge pe alt drum. Ah, si am invatat sa "own it!". Am intrerupt un proces de ofertare pentru ca aveam deja o oferta buna, iar continuarea procesului celuilalt ar fi insemnat costuri pt primii, o lipsa de fair-play pt cei din urma daca primii m-ar fi acceptat. Prima companie e faina, la ei as fi vrut cel mai mult, dar...procesul lor a durat mai mult sa se manifeste, asa ca am ales varianta care ma satisface moral. + ca nu am de ce ma plange. Inca stau si rulez scenarii, in ideea ca "poate gaseam totusi o portita sa ajung la compania no. 1 fara sa risc pierderea ofertei sigure si bune de la no. 2". Dar...faptul e consumat si nu am de unde sa stiu cum ar fi fost cel mai bine, pentru ca la fel de bine ar fi putut sa nu vina nicio oferta de la no.1, iar daca venea, era nasol sa ma port asa cu no.2. Din seria "ce tie nu-ti place...". So...I own the decision, even if may not be the most desired outcome. But then again, chances were 50-50. Am facut cum am crezut eu mai bine la momentul ala. I own it. O sa repet textu asta pana chiar se intampla. ) edit: e vorba de oferta 2(compania no. 1 din textul de azi) si o noua pre-oferta 3(compania no 2 din textul de azi). Oferta aia care nu-mi placea a fost oricum rejected. Au fost 3 potentiale colaborari, una am rejectat-o fara regrete dupa ce am avut sigura oferta 2, apoi am ales intre 2 si 3. Acest topic a fost editat de leirn: 1 Feb 2018, 09:51 PM

leirn Vizualizare profil forumist	9 Feb 2018, 06:42 PM Mesaj #1967
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 1.928 Inscris: 4 December 06 Forumist Nr.: 9.039	Azi am fost trista si ingrijorata, asa umpic depresiva. Pentru ca iar schimb locuinta...de data asta cu tot cu tara. Si iar tre sa constientizez ca inca n-am ceva pe numele meu. Inca. Plec intr-o tara in care n-am mai fost vreodata si in acelasi timp invat sa ma desprind de unde stau acum. Sunt de 15 ani in orasul asta or smth si ma simt ca acasa. Deja am 2 case, o sa am 3. Mutatul asta in alta tara nu e asa usor cum credeam. Ma asteptam sa nu am nicio treaba, sa fiu relax, pentru ca de fel sunt mai detasata si pentru ca am mai facut chestia asta de 2 ori, dar la scara mult mai mica. Cre ca am ...expatita. ) Daca nu exista termenul asta, ar trebui. Expatita e ce se intampla cu un om car se muta in alta tara. Oricat de deschis la minte ar fi si oricat de detasat, eu zic ca e acolo un proces de readaptare, o perioada de doliu, temeri si senzatii gen "parca-s cam singur si neinteles". Dar toate astea sunt la inceput si-s pe langa entuziasm, bucurie, curiozitate, placerea de a descoperi si, de ce nu, o viata per total mai buna. Yeah...fac si treaba asta. I'll be stronger.

leirn Vizualizare profil forumist	12 Feb 2018, 10:02 PM Mesaj #1968
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 1.928 Inscris: 4 December 06 Forumist Nr.: 9.039	I was trying too hard. Am uitat de mine si de scopul meu. f**k all your shit. Merg unde vreau si fac ce vreau si nu conteaza toate jocurile astea de-a puterea si de-a banii. I'm happy. Si da, ma pot duce fix acolo ca sa fac ce vreau eu, de exemplu sa am propria ferma, mai da-o-n plm de imagine. Recomand folmul yu me her, e despre cum sa faci naiba ce simti, si sa te doara-n ale mai intunecate parti de parerea lumii. Pentru ca...at he end of the day, fiecare din noi e cu el insusi si ar fi bine sa fie impacat cu el insusi. Or something. ) Aseara am ramas singura acasa, am baut un pahar de vin, am dansat si mi-am amintit de mine, de ce vreau EU, nu ce trebuie. Feels good.

leirn Vizualizare profil forumist	22 Feb 2018, 08:38 PM Mesaj #1969
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 1.928 Inscris: 4 December 06 Forumist Nr.: 9.039	Azi a fost ultima zi la C., care a fost un loc fain de munca, cu plusuri si minusuri, ca orice loc, dar cu mai multe plusuri. Si colegi de nota 10. Am reusit sa nu plang. Inca-s confuza si inca nu realizez ca nu mai fac parte din colectivul ala. Nu e asa usor cum credeam...nici asa greu cum se zice. l-am pupat si imbratisat pe I. Damn, he's still my crush. Daca stam prea aproape, sar scantei. N-a fost sa fie, oricum nu ne-am fi potrivit, m-ar fi ofticat. Strugurii sunt acrii? Nope, chiar m-ar fi ofticat. Dar el a fost cea mai mica grija. Mi-a fost greu sa ma despart de toti ceilalti colegi. Planuisem sa nu le zic ca azi e ultima zi, pt ca mi-era greu sa-mi iau la revedere. Dar le=am zis pan la urma pentru ca we have to say our godbyes si pentru ca "a-ti lua la revedere nu e doar despre tine". Ma gandeam de dimineata ca suntem cu totii pasageri unii in vietile altora. eu vin temporar intr-a lor(de la 1 minut la 100 ani), ei vin temporar intr-a mea. Nu stiu de ce noi oamenii nu stim sa acceptam aceasta temporaritate si facem atata caz ca am vrea sa dureze 100 ani in loc de un minut. oricum se termina. Si incepe altceva. De ce nu ne bucuram pur si simplu de prezent, acceptand impacati ca lucrurile vin si trec? I'm a big big girl in a big big wirld...miss you much. Spre dimineata am visat moartea, clasica, cu coasa, ma feream sa nu ma taie. Pentru ca eu tocmai mor si se naste o alta eu. Ma sperie necunoscutul, dar imi place aventura. Iubesc procesul asta, desi cateodata doare. Doare pentru ca ma opun, poate? Acest topic a fost editat de leirn: 22 Feb 2018, 08:41 PM

leirn Vizualizare profil forumist	25 Mar 2018, 12:53 PM Mesaj #1970
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 1.928 Inscris: 4 December 06 Forumist Nr.: 9.039	So...here I am. In freakin' Nether.lands. Ma simt umpic alien, umpic confuza, curioasa...e interesant. Imi place, am vrut, nu regret, dar deja mi-e dor de munti si mi se pare cumva prea...ordonat totul, plastic. Adica nah, in ro toate-s mai salbatice. Pe de alta parte, imi place ordinea asta. Am stat 2 zile si in ber.lin inainte sa ajung, plimbare. E destul de pestrit orasul comparativ cu aici. Oricum, ma simt safe aici, atat de safe incat ma gandesc sa inchiriez ceva la parter. Trebuie sa am grija la etichetele pe care le pun, pentru ca pan' la urma, totul depinde de cum percep eu lucrurile. Locul in sine, obiectiv vorbind, e foarte ok. Dar daca eu m-as apuca sa compar permanent cu "acasa" n-are fi constructiv pentru ca niciun loc nu va semana vreodata cu altul 100%. Da, nicaieri nu-i ca acasa, dar fiecare loc e u nic. Adica nicaieri nu-i ca-n Berlin sau ca-n Sidney sau ca-n Brasov. Anyhow, inca mai am vise in care imi iau la revedere de la oameni, inca mi-e dor de matzaila, pe care l-am dus la curte si libertate, inca ma adaptez la cum e viata la campie. Normal, am abia 3 zile de cand sunt aici, procesul de integrare e lung. Un an poate? Vedem. Inca ma gandesc la Elvetia. )) Si mi-e umpic dor de Noua Zeelanda, desi n-m fost niciodata acolo. )

ilie Vizualizare profil forumist	6 Apr 2018, 11:09 AM Mesaj #1971
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 2.816 Inscris: 16 March 04 Din: Bucuresti Forumist Nr.: 2.605	Parca e jurnalul cuiva inconjurat de un zid construit de sine insusi.

leirn Vizualizare profil forumist	9 Apr 2018, 09:19 PM Mesaj #1972
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 1.928 Inscris: 4 December 06 Forumist Nr.: 9.039	Sunt curioasa la ce te referi...Mi-ar placea sa dezvolti ideea. Aici sau in PM, as you wish.

leirn Vizualizare profil forumist	28 Apr 2018, 11:26 PM Mesaj #1973
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 1.928 Inscris: 4 December 06 Forumist Nr.: 9.039	Am fost in tara pentru cateva zile pentru ca in 23 a murit Tudor, aka tatal biologic. Un tzaran. Ani de zile nu i-am reprosat nimic, nu l-am condamnat pentru ca nu m-a cautat si pentru ca a trebuit sa il sun eu cand aveam 15 ani, ca sa vorbim. Nu i-am reprosat ca nu a contribuit in viata mea mai mult decat cu obligatorie pensie alimentara. M-am gandit ca deh, era si el tanar, a lasat-o pe mama gravida, dar trebuia sa isi vada si el de viata. Asta as fi inteles. Dar zilele astea am aflat ca omu era tzaran si acum la maturitate. Vorbeam cateodata la telefon. In ultimii ani putin spre deloc, nu s-a chinuit sa ma caute prea mult, drept e ca nici eu pe el, dar incercam din cand in cand sa il mai sun. Am avlat ca prin 2012-2013 s-a recasatorit. Stiam ca era cu cineva s0 m-am bucurat pt el. Dar el nu s-a obosit sa spuna ca are nevasta. Care nevasta a aflat abia in ziua inmormantarii lui ca el mai are o fata - eu. WTF?! Cat de prost sa fii?! Asta in conditiile in care cu mama lu frate meu m-am intalnit cand traia, m-am inteles f bine cu ea si era o femeie faina. Cu urmatoarea lui prietena tot asa, m-a prezentat, ne-am inteles bine. La inmormantare nu am tinut neaparat sa merg, m-am dus pentru frate-meu si ca sa o cunosc pe bunica. Si uite-asa am aflat ca el m-a tinut secret fata de actuala nevasta si in general fata de lume, ca nu prea vorbea despre mine si unii nici nu stiau ca a mai avut un copil. Momentan sunt suparata pe el si probabil am o trauma din cauza lui. Probabil acum ies la suprafata frustrarile inconstiente. De ce pt fratele meu a stiut sa fie tata, dat pentru mine nu a vrut sa fie? De ce nu a tinut cont de mine? De ce m-a tinut secret? Pan la urma, a simtit ceva pentru mine vreodata? Cre ca ma simt tradata, data la o parte... Lumea venea si zicea condoleante lu fratele meu, ii spunea lu bunica ca doar pe el il mai are. Ba, in plm, SUNT SI EU AICI! Sper ca tot ce avea tata a fost trecut pe numele lu fratele meu. Eu nu o sa ma cert cu el din motive de averi, e mai important sa am un frate decat sa am cateva mii e euro in plus. Dar nici nu mi-ar conveni sa se creada ca eu nu merit si nu am dreptul la nimic. Alartamentul din bucuresti si casa unde a stat acu cat era mort, alea-s ale lui frate-meu, iar daca nu i le-a trecut pe nume, ii semnez tot ce trebe ca sa fie ale lui. Dar crestiile pe care le avea tata la momentul la care m-am nascut eu, la alea am si eu dreptul, asa, din principiu, din orgoliu probabil. Poate pentru ca sa-mi demonstrez mie ca am si eu dreptul sa am o parte din ce a avut el, pentru ca si eu sunt tot copilul lui. Mi-e asa o ciuda pe el! Probail tre sa vorbesc cu un psiholog despre asta, ca nuj cum sa procesez situatia. Oi vorbi daca nu reusesc in urmatoarele luni sa trec cumva peste. Nici nu inteleg se simt de fapt. Ma deranjeaza toata treaba, dar nu stiu sa descriu sentimentul. Nu e durere, furie sau tristete. E...senzatia ca am fost nedreptatita? Poate... Mda, ce a facut el nu e corect si gata. Dumnezeu sa il ierte, ca eu momentan nu vreau. Tzaran.

leirn Vizualizare profil forumist	1 May 2018, 06:43 PM Mesaj #1974
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 1.928 Inscris: 4 December 06 Forumist Nr.: 9.039	Ma gandesc cateodata la vibe-ul din locul unde am trait ultimii 15 ani, vibe care e vibe de "acasa". Vibe-ul ala cand mergi la o tura cu bicicleta, sau vibe-ul cand mergi pe munte, vibe-ul lui Miha si al lui Vlad, si al altora ca ei. Vibe de evenimente dragute cu plantat brazi si cu facut curat in parcuri. Vibe de case si dealuri de pe langa munte, de foc de lemne in soba. E frumos, mereu mi-a placut si inca imi place. Dar tot timpul, de cand ma stiu, am avut senzatia ca eu trebuia sa plec in alta parte. Ma simteam limitata la gandul de a ramane. Poate ar fi cazul sa recunosc fata de mine ca...nu era locul meu acolo. Sau e, dar nu asa cum credeam. Am reinceput sa merg la k.arate. Am facut si aik.ido acum multi ani. Acum am revenit la primul stil. In sala e si poza lui Mori.hei. Am avut cumva feelingul ca l-am tradat, ca oamenii cu care am invatat ai.kido au investit timp in mine sa imi explice, iar acum eu practic alt stil. Si la lucru am feelingul asta, ca oamenii stau si imi explica chestii, dar eu ma gandesc la demisie deja(in iunie o sa aplic in alta parte, desi e ok aici, dar stiu ca se poate si mult mai ok). Trebuie experimentata treaba cu Alpii in weekenduri. Inca-s in tranzitie, normal ca am tot felul de feelinguri. Dar simt ca sunt in locul potrivit...la momentul potrivit.

leirn Vizualizare profil forumist	19 May 2018, 11:48 PM Mesaj #1975
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 1.928 Inscris: 4 December 06 Forumist Nr.: 9.039	I-am dat unfriend acu cateva zile lu' vaca de gabi. Eu nu inteleg de ce s-a distantat de mine si de D. in asa hal incat nici macat unc e mai faci nu itnreaba. Inainte sa plec a iesit cu mine in oras, ca sa ne luam la revedere. Am tot intrebat-o daca e totul ok, daca am suparat-o cu ceva. A zis ca nu. Si totusi m-a scos din viata ei fara nici o explicatie, fara sa ii pese. A uitat la cine venea de cate ori avea cate o problema. Eu am fost acolo pentru ea, dar ea nici macar un ce mai faci nu a fost in stare sa intrebe cand am trecut prin schimbari majore. Ea crede ca o prietenie se pastreaza pe facebook dand like uri la poze, dar neinteresandu-te persoana cealalta cum se simte? Apai duca-se. Cu Ana...discutiile se rezuma la problemele ei sau la share-uri de filmulete tampite pe facebook. Pai fah femeie, mai intreaba-ma si tu conversatii de om normal, ce mai fac, cum ma simt, din astea. Sau macar raspunde in plm cand te intreb eu. Desteptu' de ciprian la fel, totu e despre el si despre ce mai face el. Nici nu stie ca a murit taica-meu, pentru ca nu am apucat sa vorbim si despre mine. Pe nesimtitii astia trei sunt eu suparata acum si stau sa ma intreb daca nu cumva sunt si eu ca ei uneori. Si daca da, cat de des, de ce si cu cine. Oi fi si eu, altfel n-as da de oameni ca ei. Ia sa le dau eu ignore o perioada. Am si eu un moment de anger, ca de obicei sunt calma. Dar am dreptu sa ma mai si oftic. Azi nu am chef sa am grija de nimeni si sa ascult pe nimeni. Sa se mai descurce si singuri. Mi-e greu sa il iert pe taica meu pentru ca a evitat sa accepte faptul ca eu exist. Mi-e greu sa o ierti pe gabi pentru ca din cea mai buna prietena m-a transofrmat intr-o simpla cunostinta pe care nici macar de sarbatori n-o ureaza. Mi-e greu sa il iert pe ciprian pentru ca m-a tradat. Si pe Oana pentru ca m-a tradat si ea acu multi ani. Adica...n-am un sentiment din ala ca le-as vrea raul sau ca le-as face ceva, pur si simplu mie...ranile pe care le-au facut ei sunt vindecate, dar nu sunt uitate. Incerc acum sa scot din subconstient toate prostiile astea care s-au bagat acolo din cauza lu oamenii astia, dar care nu ma mai ajuta. Niciunul dintre oamenii astia nu a facut vreo catastrofa pan la urma(in afara de ciprian, un pic), dar totusi... Nuj, imi vine sa-i trimit in aia ma-sii pe toti o perioada. Oh, wait...nici macar nu tre sa ma complic, ca singura legatura cu ei e netu'. Am dreptu sa simt si chestii din astea. Ia sa nu le mai scriu io la niciunu', ca prea i-am invatat sa le acord atentie. ... sa nu pedepsim pe toata lumea pentru cativa. Off. f**k off. ) Ma asteptam sa imi zica si mie lumea ceva pentru faza cu taica meu. Da nu multi s-au bagat sa zca condoleante. Pe de o parte, nici neu nu pot spune ca vai ce am suferit, da pe de alta parte, m-a afectat. Mno, mereti in ... . ) Da' eu de fapt pe cine sunt suparata? Ca nu mai pricep...nu poate sa fie doar din cauza oamenilor alora, e altceva. Ce anume din comportamentul meu a cauzat asta?

leirn Vizualizare profil forumist	7 Jun 2018, 08:44 PM Mesaj #1976
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 1.928 Inscris: 4 December 06 Forumist Nr.: 9.039	Cre ca am niste probleme de rezolvat sau la care tre sa meditez. Ma doare uneori in piept, fizic, dar nu am nik medical. Mdeci e o trauma emotionala din ce mi s-a spus. De la problemele de rezolvat: 1. Mi-e dor de Matzaila si ma si mt vinovata pentru cazul in care s-a simtit rau ca l-am abandonat. 2. Inca nu stiu cum sa-l iert pe taica-meu si ma simt abandonata. Aia au vrut sa faca la inceput, dinainte sa ma nasc: sa ma abandoneze, sa scape de mine. 3. Muntii nu mai sunt asa aproape. Si nu mi-e neaparat dor. 4. Maine am interviu si vreau NEAPARAT si musai la compania aia pentru ca-s cei mai faini. Mai faini si decat la ultimii. Ca astia de acum sunt ei ok, dar nu ne potrivim energetic. Si de cand am realizat asta, cel mai frecvent ma doare in piept la lucru. Si nu e ca si cum as avea stress, ca e chiar relax pt mine.

leirn Vizualizare profil forumist	14 Aug 2018, 11:46 PM Mesaj #1977
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 1.928 Inscris: 4 December 06 Forumist Nr.: 9.039	Cu problemele 3 si 4 am rezolvat. Muntii sunt mai aproape decat credeam, iar eu sunt in natura mai mult decat inainte. Si in curand voi incepe un nou job, unde ma potrivesc si unde e locul meu. Cu Matzaila m-am mai calmat, dar mai am un pic de lucrat. Cand am avut ultima zi la primul loc de munca de aici, iar am fost trista, ca am lucrat cu oameni faini. Dar nu stiu cum sa-l iert pe taica-meu pentru ca nu inteleg de ce nu m-a iubit si pe mine. Si nu inteleg de ce pretind sa ma fi iubit, ca pentru el eram doar o persoana pe care abia o cunistea, asa cum era si el pentru mine - un strain. Ieri vorbeam cu bunica(mama-sa) si zicea ca pe fratele meu l-a iubit mult. Si atunci mi-a facut click: "a stiut sa iubeasca ca un tata, dar nu pe mine". El pana si la prima noastra intalnire acum 15 ani, a sugerat ca nu e 100% sigur ca-s fica-sa. WTF! Acum ca e mort nici nu mai am cum sa-l intreb ce era in capu lui. De ce s-a purtat asa? Cum iert ceva ce nu inteleg, CUM? Anyhow, inca mai simt ca si eu la randul meu abandonez. Am plecat din ro si simt cumva ca am abandonat oameni de acolo. Am schimbat locul de munca si ma simt vinovata ca am stat asa putin. Oameni din ro, matzaila, colegi...eu am plecat si i-am lasat. Dar ei se descurca si fara mine, am fost doar un pasager. Oare asa gandea si tata? Tutor. Nu tata. Tudor il chema. Subiectele astea au legatura intre ele? Da' pe mine de ce nu m-a iubit? Da' nici eu nu l-am pubit pe el, ca nu l-am cunoscut, era un strain. De cateva luni am task sa ii scriu o scrisoare si nu-mi vine. Ce sa-i scriu? Poate ca nu tre sa rezolv toate astea, doar sa accept ca ce este, este. Dunno...nu prea inteleg eu ce vrea Existenta la faza asta.

leirn Vizualizare profil forumist	16 Aug 2018, 10:15 PM Mesaj #1978
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 1.928 Inscris: 4 December 06 Forumist Nr.: 9.039	Azi-noapte am visat apa cu gunoaie in ea, o rata moarta etc. Erau niste gratii prin care ieseau gunoaiele mici, da' ramaneau alea mai mari. Gunoaiele sunt toate emotiile despre care am scris ieri. Si care au inceput sa arda si sa fie curatate in momentul in care am realizat ca nu e despre taica-meu sau despre altceva, e despre MINE. Pe mine trebuie sa ma iert, pentru ca ma condamn ca am abandonat lumea cand am plecat, inclusiv pe Matzaila. Poate nici nu trebuie sa inteleg, doar sa accept si sa iert. Nu prea stiu eu cum sa iert fara sa inteleg...dar n-am de unde sa le inteleg pe toate fara voia Unoversului. Work in progress.

leirn Vizualizare profil forumist	17 Aug 2018, 11:23 AM Mesaj #1979
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 1.928 Inscris: 4 December 06 Forumist Nr.: 9.039	Azi-noapte am visat apa iar. Eram la ocean si ma jucam in valuri. In ocean se varsa un rau, iar valurile ieseau cumva dintr-o pestera. Era fain. Dintr-o data s-a retras apa in pestera, am vazut un pic de apa pluind deasupra si stiam ca o sa vina un val mare. M-am dat intr-o parte sa fac poze. Things are getting into place. Apoi eram in nuj ce casa mare, care apartinuse unei tipe bogate, care facuse chestii, unele bune, altele rele. Avea si haine pe care le puteam purta/cumpara. am luat pe mine o camasa alba si mi-a dat seama ca tipa aia fusesem eu in alta viata. Inainte sa ma trezesc visam ca-s un pui de leu si m-am dus la mama-leoaica care semana mai mult a leu, sa o ling. Apoi s-a apucat ea sa ma linga, cu ditamai limba, de era jumate cat mine. ) Ma simteam safe.

leirn Vizualizare profil forumist	20 Aug 2018, 11:31 PM Mesaj #1980
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 1.928 Inscris: 4 December 06 Forumist Nr.: 9.039	Uat da fuc! Am fost cu cortu, cu oameni faini. Si cu G., ca el a organizat, la fel ca data trecuta. He's hot. Si tot ce ma gandeam e ca tre sa pastrez distanta pentru ca eu sunt intr-o relatie. Normal ca am pastrat distanta, dar...he's hot. La dracu, nu-l cunosc. E sexy, e destept, funny, are voce faina, dar pot ajunge exact in punctul in care sunt acum: sa ma simt singura intr-o relatie pentru ca nu exista conexiune profunda. Cu R. nu pot vorbi despre faptul ca ma framanta treaba cu taica-meu. Pentru ca NU STIE CE PLM SA ZICA! Nu ma intelege. Si nici din pu nct de vedere spiritual nu simt sustinere sau crestere impreuna. Nu stiu ce sa fac, dar probabil va trebui sa ne despartim pentru ca ma simt fix in aceeasi situatie in care am fost acum multi ani cu Claudiu. Se repeta istoria si nu imi dau seama wtf is wrong with me de am creat exact acelasi scenariu. Ma simt ca draq, pentru ca R. e un barbat fain, sweet si nu am ce ii reprosa, de fapt. In afar de faptul ca intre noi nu e conexiunea de care am nevoie si care am tot sperat ca o sa apara. Dar la inceput a fost ceva, am inceput bine si asta nu pricep...Inca nu-s convinsa ca tre sa inchei relatia. Poate ca e din cauza mea, ca nu sunt atat de atenta la el, ca din ce in ce mai des dorm in alta camera, ca nici macar nu mai incerc sa ii spun ce simt, ca deja am inm cap faptul ca nu ne potrivim... Si literalmente nu ne uitam la aceleasi filme. Cu Claudiu stiu ca aveam aceleasi filme si muzica preferata, si cu ciprian la fel, si uite ca nu a contat in niciun caz. Uatdafac! Poate si G. e tot ca ei, poate nici el nu are treaba cu dezvoltarea activa in plan spiritual si poate si el e inchis in carapacea lui. In plm, l-am vazut de 2 ori si deja ma gandesc la el ca poate e boyfriend material. Ne-am pupat de 3 ori in plm, dutch way, suntem formali si nu flirtram. O sa mai fim si colegi. So wtf.

leirn Vizualizare profil forumist	27 Aug 2018, 10:00 PM Mesaj #1981
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 1.928 Inscris: 4 December 06 Forumist Nr.: 9.039	Mdeci nu prea e logic sa te certi cu Universu ca te-a abandonat aici. Suntem toti in aceeasi oala, ce a facut Universul cu un om, a facut cu toti. Numeni nu poate pretinde ca "de ce m-ai lasat singur aici" din simplul motiv ca "aici" e tot in Univers si "aici" sunt alti oameni, la fel de "abandonati". Altfel spus, suntem toti in acelasi rol si tind sa cred ca noi - Omenirea, chiar am ales asta. Ceea ce iar duce la o contradictie, pentru ca nu exista Umanitate vs. restu' Universului. It's all in. Ceea ce inseamna ca nici ideea de a alege nu mai e relevanta. Singura intrebre pertinenta e what the fuq is going on? Altfel spus, nu ma pot certa cu Universu ca de ce m-a lasat aci nevorbita, gen fara sa stiu cum sa comunic eficient in alte planuri si cu alte fiinte. 8 of cups...an important event is turned inwards, then outwards. And then what? Poate de frica fac asa si repet istoria. Poate ca subconstient eu vreau stabilitate si confort in feluri...comode. Poate am creat un cerc vicios acum cateva vieti, da' scap eu de el. Nu prea inteleg eu pe ce lume sunt acum. Cre ca tre sa merg sa ma culc.

Cla Vizualizare profil forumist	1 Sep 2018, 11:20 PM Mesaj #1982
Cla Grup: Membri Mesaje: 16.098 Inscris: 7 May 04 Din: Noris Rock City Forumist Nr.: 3.415	leirn, suntem noi doi ultimii ? Johannes Brahms - Ein Deutsches Requiem Pt. Han Suna ca moarte, si asa si e.. -------------------- Cea mai buna inventie e dormitul, de c�nd au fost obositii.

leirn Vizualizare profil forumist	5 Sep 2018, 10:12 PM Mesaj #1983
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 1.928 Inscris: 4 December 06 Forumist Nr.: 9.039	Nuj daca suntem ultimii...posibil. ) Ma gandesc sa ma retrag de aici, poate ar fi mai bine sa raman la jurnalele scrise pe hartie. Ma mai gandesc. Meanwhile, greetings.

leirn Vizualizare profil forumist	23 Sep 2018, 06:01 PM Mesaj #1984
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 1.928 Inscris: 4 December 06 Forumist Nr.: 9.039	I have cravings....I crave for his energy. I asked for a Mage and he showed. This is not real. ))

leirn Vizualizare profil forumist	29 Oct 2018, 10:38 PM Mesaj #1985
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 1.928 Inscris: 4 December 06 Forumist Nr.: 9.039	E timpul sa inchei jurnalul aici pentru ca am gasit un loc mai...acasa, mai intim si unde ma simt ok sa scriu. Probabil o sa mai trec pe aici...sau poate nu. Cine stie... It's a mistery. In Vino sine Veritas inseamna de fapt ca adevarul se gaseste atunci cand mintea se relaxeaza si nu se mai supune constrangerilor.

« Cele mai vechi · Povestea Mea · Cele mai noi »