O sa continuam aici discutia pe tema organizarii administrative a Bucurestiului.

Deci, dupa parerea voastra, cum este mai eficient?

Ce spune SAR:

Un studiu recent aflat în publicare la Open Society Institute (OSI), Budapesta, arată că Bucureştiul este cea mai fragmentată capitală a Europei Centrale şi de Est, din punct de vedere instituţional. Comparativ cu Praga, Budapesta, Varşovia, sau chiar cu Belgrad şi Sofia – toate aceste metropole având, ca şi capitala României, o administraţie organizată pe două niveluri – există la noi o mare diluare de atribuţii şi responsabilitate la nivelul primăriei centrale a oraşului.
Nu doar că funcţiuni esenţiale precum dezvoltarea strategică, planificarea tipului de activităţi permise într-o zonă sau alta sau controlul a ceea ce se construieşte se suprapun între Primăria Generală şi Sectoare după reguli alambicate şi confuze, dar această partajare permite ca un nivel să dea în practică derogări de la regulile instituite de celălalt. Acesta este aranjamentul cel mai prost posibil, pentru că generează lipsă de răspundere şi încurajează abuzurile.
De exemplu, documentele strategice care reglementează construirea – Planurile de Urbanism Zonal (PUZ) – se aprobă în Consiliul General, dar Consiliile de Sector pot aproba Planuri de Urbanism de Detaliu (PUD) care derogă de la PUZ-ul zonei. În plus, tot sectoarele aprobă autorizaţiile de construcţie, pentru clădiri indiferent cât de mari sau importante, verifică apoi respectarea regulilor, iar în caz de încălcări pot aproba "intrarea în legalitate" post-factum prin plata unei amenzi (minore). Primăria Generală nu are nici un mecanism de intervenţie în această privinţă.

Nu există nici măcar o bază de date unificată a contribuabililor pentru principalele tipuri de impozite locale pe care cetăţenii le plătesc direct (pe clădiri, terenuri şi vehicule), ci şase, una la fiecare sector. Primăria Generală a Bucureştiului este singura din Europa Centrală şi de Est care nu poate face o previziune a veniturilor proprii, pentru că nu are instrumentele necesare. Practic, Bucureştiul este un oraş care nu funcţionează cu un buget agregat, ci cu şapte bugete separate, care nu comunică între ele decât dacă titularii de cont o doresc. Obţinerea unui rating financiar pentru împrumuturi negarantate de stat, sau emiterea de obligaţiuni municipale, sunt foarte dificile în asemenea condiţiiPe scurt, sistemul actual de împărţire a răspunderii şi resurselor – caracterizat prin mare fragmentare şi suprapuneri de atribuţii – poate funcţiona doar în situaţia cu totul excepţională în care toţi actorii principali direct aleşi (Primar General şi şase primari de sectoare) sunt din acelaşi partid şi se înţeleg bine între ei. Cu alte cuvinte, instituţiile noastre nu ajută guvernarea, ci o încurcă, şi doar relaţiile inter-personale o mai pot salva. Adică avem exact opusul a ceea ce se doreşte de la un bun aranjament constituţional


DOMENIILE PRINCIPALE PE CARE BUCUREŞTIUL ESTE FRAGMENTAT INSTITUŢIONAL
1. Administrarea unităţilor de învăţământ:
→ prin lege, şcolile sunt date în administrarea sectoarelor, ceea ce împiedică acţiuni concertate şi monitorizare şi control din partea PMB; asta este valabil şi pentru licee, deşi zona de cuprindere a populaţiei şcolare este pentru multe dintre ele mai largă decât sectorul în care se află
2. Urbanism, autorizarea lucrărilor şi disciplina în construcţii:
→ sectoarele aprobă PUD (care pot face derogare de la PUZ; PUZ sunt aprobate de CGMB şi pot face derogare de la PUG)
→ sectoarele emit autorizaţii pentru toate tipurile de construcţii, cu excepţia monumentelor culturale şi lucrărilor la infrastructura rutieră
→ CGMB îşi ia revanşa printr-o lungă serie de PUZ-uri punctuale, făcute cu dedicaţie pentru a anume parcelă şi întocmite de beneficiarii privaţi în aşa fel încât autorizaţie de construcţie să nu poată fi refuzată de primăria de sector
→ sectoarele exercită atribuţiile privind controlul şi sancţionarea, inclusiv decizia de a aproba "intrarea în legalitate" a neregulilor prin amendă post-factum
3. Administrarea unităţilor sanitare:
→ prin lege, cele 48 de spitale, clinici şi centre medicale din Bucureşti sunt date în administrarea sectoarelor, ceea ce împiedică acţiuni concertate şi monitorizare şi control, exact la fel ca în cazul şcolilor; nu există o ierarhizare a lor după importanţă şi teritoriul servit, astfel încât subordonarea să corespundă cu aria de clienţi
4. Comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă:
→ sectoarele autorizează activităţile comerciale (inclusiv cazinouri, precum cele patru-cinci foarte vizibile care domină zona veche din jurul Pieţei Universităţii, dând nota specifică zonei) şi efectuează inspecţia; de multe ori se ajunge la amplasarea de funcţiuni în zone nepotrivite, prin derogare de la PUG (de exemplu, spălătorii şi ateliere auto în zone rezidenţiale, etc)
5. Finanţele publice locale:
→ gestiune bugetară: şapte bugete, şapte ordonatori principali de credite, şapte contractori de datorie publică, nici o conexiune între PMB şi Sectoare în aceste domenii
→ administrare fiscală: Codul Fiscal atribuie cele mai importante impozite şi taxe locale direct bugetelor sectoarelor (clădiri, terenuri, auto, hotelieră, de timbru, autorizaţii funcţionare); tot sectoarele realizează administrarea fiscală, adică monitorizarea şi colectarea prin şase sisteme separate; CGMB stabileşte doar nivelul impozitelor, annual, în limitele legii naţionale
6. Poliţia comunitară:
→ există şapte poliţii comunitare independente fără nici o subordonare
7. Salubrizare:
→ prin lege, în mod echivoc şi sectoarele pot înfiinţa, organiza şi contracta servicii de salubrizare; pe de altă parte şi CGMB-PGMB au şi ele astfel de atribuţii; în practică este neclar cine are drept de decizie finală când ariile servite se suprapun (vezi conflictul recent între PMB şi Sectorul 1, unde ambele părţi puteau cita elemente de lege care să le dea dreptate)


Nu există nici un instrument prin care Primarul General să poată administra ordinea publică la nivelul întregii Capitale: toată Poliţia ţine de minister (Interne), inclusiv cea rutieră, deci cooperarea pe probleme de trafic se face doar prin negocieri şi bunăvoinţă, nu pe atribuţii clare. De cealaltă parte, poliţia comunitară este la fel de fragmentată ca şi bugetul: există şapte, fără o comandă unică şi fără delimitare clară a zonelor de competenţă

Bucureştiul a moştenit o diviziune teritorială în şase sectoare care sunt decupate ca nişte felii dintr-un tort rotund, fiecare dintre ele având în componenţă o bucată din zona centrală. Exact în această zonă, unde este de aşteptat să existe intervenţii complexe de regenerare urbană în anii care vin, proiectele vor fi foarte greu de derulat dacă apar conflicte legate de leadership sau autorizări.

În toate celelalte capitale din regiune, sectoarele (districtele, etc) au fost create şifuncţionează după o cu totul altă logică decât în Bucureşti:
• Sunt mai mici şi mai numeroase (Budapesta are 23, Praga 10, Varşovia 18, Belgrad 29), existând sectoare "de centru" şi "de periferie", astfel încât ele se pot profila pe problemele lor specifice;
• Funcţiile nu se suprapun cu cele ale municipalităţii, ci ţin cu precădere de zona serviciilor sociale şi asigurării de prestaţii directe populaţiei; partajarea de funcţii, unde apare, este foarte precis definită, fără ambiguităţi legislative care să ducă la blocaje;
• Deşi nu sunt subordonate prin lege municipalităţilor (cum nici Sectoarele Bucureştiului nu sunt), există sisteme de coordonare directă între ele şi Capitala ca întreg, care duc la coerenţa planurilor strategice ale oraşului2.

De asemenea, aceste capitale sunt şi mult mai puternice în raport cu guvernul central: Budapesta poate să iniţieze, după un referendum local, legislaţie pentru a schimba limitele de districte sau chiar ale municipalităţii ca întreg, sau poate să modifice atribuţiile districtelor în funcţie de profilul teritorial al acestora. Situaţiile în care guvernul ar putea decide peste noapte să ia o parte din veniturile locale proprii la bugetul naţional sunt de neimaginat, pentru că în Ungaria există o bună protecţie constituţională a autonomiei locale. Prin contrast, la noi au existat în perioada recentă cel puţin două astfel de confiscări la centru de venituri locale, survenite peste noapte, de care primarii au aflat din presă, deşi în principiu, după lege, ei ar fi trebuit consultaţi iar aplicarea trebuia făcută în exerciţiul bugetar următor: taxele pe tranzacţiile imobiliare anul trecut; şi taxele pe timbrul judiciar în 2008.

O întărire a poziţiei întregului municipiu faţă de guvern, plus o regândire a relaţiei centru-sectoare, nu înseamnă desfiinţarea ultimelor, ci doar reaşezarea resurselor şi pârghiilor aşa fel încât să corespundă cu mandatul democratic şi cu necesitatea unei strategii de metropolă, să simplifice actul de decizie, sporind transparenţa şi posibilitatea de control a cetăţenilor. Pentru ca orice fel de promisiuni electorale să poată fi puse în practică – inclusiv cele asumate de candidaţi prin semnarea Pactului pentru Bucureşti iniţiat luna trecută de societatea civilă – este nevoie urgentă câteva schimbări fundamentale, care trebuie operate după consultări cu bucureştenii, dar nu mai târziu de primul an al mandatului:
• Regândirea rostului Sectoarelor, care ar trebui să fie mai mici şi mai multe (cel puţin 10-12), profilate pe funcţii sociale şi de prestaţii directe, controlând doar instituţiile care acoperă prin servicii sectorul respectiv;
• Întărirea rolului coordonator al municipalităţii pe (i) colectarea veniturilor proprii şi (ii) politicile generale de dezvoltare şi urbanism, pentru a evita situaţia de acum când nivelurile se blochează şi se învinuiesc reciproc pentru disfuncţionalităţi;
• Regândirea relaţiei oraşului cu guvernul şi zona înconjurătoare: (i) terenurile instituţiilor "latifundiare" (Armată, RAPPS, Transporturi) trebuie trecute la municipalitate, pentru a avea o politică unică de urbanism; (ii) trebuie discutată serios situaţia comunelor din interiorul inelului de centură, care aparţin funcţional de oraş şi capătă profil urban, în contextul – sau separat de – chestiunea zonei metropolitane;
• Preluarea de către autoritatea locală de la guvern a funcţiunilor de ordine publică (Poliţie) şi transport în comun (Metroul), pentru a-l putea face pe primar responsabil de performanţa lor;
Această restructurare majoră, echivalentă cu o reaşezare constituţională a Capitalei în nişte cadre mai funcţionale, apropiate de cele care există în restul Europei Centrale şi de Est, se poate face numai dacă o majoritate parlamentară va sprijini efortul de restructurare iniţiat la nivel local. De aceea este esenţial ca partidele să clarifice de pe acum poziţia pe care o adoptă în ce priveşte reforma Bucureştiului şi măsura în care sunt dispuse să-şi sprijine candidatul la Primăria Generală în punerea în practică a acestei agende.

SAR sînt simpaticii ăia care cînd îl făceau academician, cînd îl scoteau de la porţie pe Băsescu? Mă rog, n-are a face, în cazul ăsta eu spun că au dreptate cu mărirea numărului de sectoare (10-12-15, cîte or fi). Dar, aşa cum am spus şi pe alt topic, mi-e teamă că tot ce vom obţine vor fi cheltuieli suplimentare cu noile administraţii.

@ abis, care e poziţia ta, până la urmă, că n-am înţeles şi n-am chef să citesc discuţii încrucişate pe mai multe topicuri...

Că subordonarea şi coordonarea sunt prost gândite, e una. E valabil pt tot ce înseamnă administraţie publică în România. Dar să desfiinţezi sectoarele e o prostie. Nu poţi administra eficient un oraş care trece de un anumit număr de locuitori şi de o anumită suprafaţă doar cu o primărie. Mă rog, la sectoare pot fi şi alte instituţii, nu e musai să le zici primării, dar e nevoie de ceva. E vorba despre despicarea firului în patru la fiecare nivel ramificat... Şi cine să ştie cel mai bine care sunt problemele şi, implicit, soluţiile, dacă nu chiar cei care se lovesc de ele, adică cei de la fiecare nivel (a se citi sector)?

Chiar şi la Timişoara s-a pus problema împărţirii pe sectoare, încă de acum 2-3 ani. Iar dacă ai contact un pic mai direct cu administraţia publică locală, adică mai mult decât din ziare şi din discursurile electorale, chiar îţi dai seama că o asemenea împărţire administrativă a oraşelor mari e necesară...

Posibil să nu mă fi exprimat f clar acum, am la îndemână clasica scuză a oboselii.

Parerea mea este oarecum diferita de cea a SAR. Eu cred ca un oras ca asta poate fi condus cel mai eficient de un singur Primar General si de un singur Consiliu Local.

Sectoarele ca unitati adminstrative distincte si cu buget propriu ar trebui sa dispara, organizarea s-ar face in arondismente functionale care sa cuprinda cartiere distincte (nu ca acum cand un cartier este impartit in mai multe sectoare), organizate ca directii ori servicii autonome ale Primariei Generale. Nu mi se pare necesar sa votam pentru doi primari, pentru doua consilii, sa aiba si Primaria Generala si cea de sector institutii si atributii asemanatoare.


Nu neaparat cei de la sector stiu mai bine care sunt problemele, de ce nu le-ar sti mai bine cei care sunt organizati pe cartiere, de pilda? Sau daca vrei putem merge mai departe - mai bine decat primaria generala, problemele unei comunitati le stie primaria de sector; mai bine decat primaria de sector, le stie primaria cartierului; mai bine decat primaria cartierului, le stie primaria strazii pe care stau; mai bine decat primaria strazii, le stie presedintele asociatiei de locatari din blocul in care stau; mai bine decat presedintele asociatiei de locatari le stiu chiar eu.

In concluzie, cei care stiu cel mai vine care sunt problemele suntem chiar noi.

Insa rationamentul care curge perfect in cazul problemelor, se poticneste daca o luam invers, cu solutiile: nu stiu mai bine eu solutiile decat presedintele asociatiei de locatari, care nu stie mai bine toate solutiile decat primaria de strada, care nu stie solutiile mai bine decat etc.... etc... Pana ajungem la concluzia ca primarul general ar trebui sa site absolut tot. Ceea ce nu se poate, asa ca o luam de la capat.

Soluţia e simplă: un sistem fractal!

Lăsând gluma la o parte, nu structura în sine e nefuncţională ci sistemul corupt şi ineficient, necoordonat în mod unitar, lipsa unei coerenţe organizatorice şi legislative. Atribuţiile fiecărei administraţii de zonă, cartier, sector sau capitală trebuie să fie judicios corelate cu problemele cu care se confruntă, la fiecare nivel. Există modele funcţionale în alte ţări, se pot adapta şi la noi, însă marele neajuns este costul de implementare, nu atât în bani ci în rezistenţa celor cu funcţii călduţe şi a acoliţilor lor, care s-au infiltrat la toate nivelele şi care perturbă buna funcţionare, atât prin decizii aiuristice de genul "hai să schimbăm bordurile şi gărduleţele" care s-au mai schimbat de vreo 3-4 ori, prin neimplicare, iresponsabilitate, cumetrie, sustragerea banilor publici prin diverse tertipuri şi alte cele pe care le ştie toată lumea. Personajele astea abundă peste tot, nu e numai problema capitalei. Oamenii formează sistemul şi dacă oamenii sunt corupţi şi ineficienţi sistemul merge prost. Care sunt interesele principale ale unui primar, consilier, şef de serviciu, funcţionar ş.a.? Să câştige cât mai mult şi să dea cât mai puţin. Să scape de probleme cât se poate de simplu, iar dacă sunt bani de primit pentru rezolvarea lor, să dijmuiască cei 25% obişnuiţi. Când vin alegerile, atunci se sparg toţi în figuri ca să arate cât sunt ei de buni gospodari, în rest, D-zo cu mila. Am ajuns să cred că e bine că sunt alegeri locale odată la 4 ani, măcar aşa din când în când se face câte ceva concret.

Eu sunt pro sectoare.
Cu cit mai multe, cu atat mai bine.Feliutele mai mici pot fi administrate mai usor. Desigur trebuie sa existe si sa functioneze si institutii care vizeaza ansamblul unui oras -urbanism,sanatate etc si care sa aiba putere decizionala,nu doar formala.
Si Parisul are vreo 20 de arondismente dispuse in melc, basca zona metropolitana care e uriasa; nici n-ar putea fi gestionat altfel decit pe bucatele.

Pe mine ma incomodeaza altceva la orasul asta si anume lipsa de disciplina si lipsa pedepselor.Se intampla ce se-ntampla pentru ca e si multa prostie care umbla libera dupa bunul plac. Adevarat insa ca nu le putem cere tuturor sa fie academicieni, dar niste minti luminate pot hotari odata niste reguli de bun simt care sa se respecte cu pretul unor amenzi bine justificate. Nicaieri in orasele Europei, parcarile nu sunt la discretie. Ele costa. Nici la noi in teorie, in practica insa nimeni nu respecta nimic. Rezultatul ? un haos general in trafic.
Discutia eterna cu bordurile pe mine ma plictiseste insa. Ce atata a luat banii, n-a luat banii. E adevarat ca nici Videanu nu e usa de biserica, dar mie-mi place frumosul si-n multe locuri e un rezultat bun sa nu mai poata calari de exemplu toate masinile refugiile de pietoni. Imi place cum au fost reabilitate statiile de tramvai.Imi plac stalpii pusi pentru impiedicarea soferilor sa ocupe tot trotuarul pentru pietoni si mame cu carucioare nevoite sa faca slalom pe carosabil de multe ori.Deci daca exista coercitie, se poate.Invata si momarlanul sa nu se mai opreasca oriunde vrea muschii lui. Numai ca nu exista intotdeauna aceste reguli si pedepsele aferente.

Oricum, drumurile m-au purtat mai mult anul asta cu masina prin Europa de vest si concluzia mea este ca n-avem nici cea mai mica sansa sa-i ajungem din urma pe nici un plan. Dar asta e offtopic desigur!

Exact. Nu înţeleg de ce te miră asta... Uite, primăria din TM a preluat un model interesant de la francezi. În fiecare cartier există câte un consiliu consultativ de cartier. Un soi de organism civic, cu structură ierarhică, care face cam următoarele: identifică problemele din cartier, stabileşte priorităţile şamd şi le comunică primăriei. În funcţie de ele, primăria stabileşte lista de investiţii în zona respectivă, priorităţi, soluţii etc. Ei aduc chestiile astea la primărie tot timpul, periodic se fac întâlniri ale lor cu primăria, vin la şedinţele de consiliu, cu ajutorul lor se stabileşte bugetul. Şi e un sistem care chiar funcţionează. Iar celor din primărie le convine. O dată că se pun bine cu electoratul, care zice "uite, dom'le, ăştia chiar ţin cont de ce zicem noi", iar a doua oară - primăria nu are oameni suficienţi să vadă toate lucrurile, unele mărunte dar deranjante pentru cei dintr-o anumită zonă.

Sigur, la noi poate că sistemul ăsta încă pare ciudat şi prin consiliile alea de cartier încă sunt mulţi bătrâni. Sar unii şi zic "acolo sunt toşi moşii care nu au altceva de făcut". E o prostie să spui asta. Pune mâna şi fă şi tu ceva, nu cârcoti. Da, sunt unii bătrâni, dar wtf, care e problema? Dar eu am văzut şi tineri, chiar tot mai mulţi... E un exerciţiu civic care poate fi foarte interesant.

Acest topic a fost editat de nefertiti: 1 Sep 2010, 07:14 AM

Pai nu ma mira. Exact asta spuneam si eu, ca problemele cel mai bine le stie fiecare in parte. Dar faptul ca stiu bine care sunt problemele cu care ma confrunt nu ma face sa stiu care sunt cele mai bune solutii pentru administrarea orasului.

Remember: rationamentul care curge perfect in cazul problemelor, se poticneste daca o luam invers, cu solutiile - deci nu contest si nu ma mir, ci asta afirm si eu: da, stiu care sunt problemele mele. Asa cum tu le stii pe ale tale (pot sa nu fie aceleasi, poate pe tine te nemultumeste altceva decat pe mine), si fiecare cetatean al orasului are la randul lui nemultumiri proprii.

Nu este suficient sa ai o lista cu probleme ca sa ai si solutii.

Iar atunci cand o jumatate de strada depinde de o primarie, iar jumatate de alta, atunci cand pentru aceeasi strada pot elabora un PUZ atat o primarie, cat si alta, atunci cand politistii comunitari de pe jumatate de strada depind de o primarie, iar cei de vis-a-vis de alta, cand pentru o cladire autorizatia de constructie se obtine de la primarie, iar pentru cladirea de langa ea de la alta, cand fiecare scoala sau spital depinde de alta primarie si a face o monitoirzare ori un control in toate unitatile de gen este practic imposibil, atunci cand de pe o strada se strange gunoiul, dar pe strada vecina nu pentru ca e in alt sector samd samd samd mi se pare ca organizarea este ineficienta, ca este dificil sa gestionezi problemele orasului, ca platim aiurea sapte armate de functionari care se calca pe picioare unii cu altii, ca alegem primari si consilii locale care habar nu avem ce pot sa faca si ce nu.

Daca tot se mentine impartirea in sectoare (ori sase, ori mai multe), macar sa fie clar delimitate competentele fiecarei unitati adminstrative, astfel incat sa nu mai avem un primar general mai mult decorativ, sa stie fiecare ce are de facut si sa nu se mai suprapuna primariile de sector cu cea generala.

Acest topic a fost editat de abis: 1 Sep 2010, 07:39 AM

La Ministerul de Interne se lucreaza, în prezent, la proiectul de modificare a Legii administraţiei publice locale, urmând ca el să fie promovat la toamnă, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2011. Acest proiect prevede că subdiviziunile teritoriale ale Capitalei urmează să fie conduse "de câte un ins desemnat de Consiliul General", a precizat Chiliman.

"Adică, de la anul, Bucureştiul nu va mai avea sectoare, dar Băsescu, Boc şi Udrea, prin majoritatea pe care o au în Consiliul General şi prin marionetele lor, vor avea pe mână 35 la sută din produsul intern brut", a spus primarul.

Binenteles ca aici e vorba de "cascaval" si nu de interesele bucurestenilor !

Acest topic a fost editat de March: 1 Sep 2010, 07:51 AM

Dar in consiliile locale de sector cine are majoritatea?

Sectorul 1: PDL - 32,48%, PSD - 24,26%, PNL - 22,36%.

Sectorul 2: PSD - 39,70%, PDL - 25,75%, PNG - 10,86%.

Sectorul 3: PDL - 54,81%, PSD -18,62%, PNL - 9,59%.

Sectorul 4: PDL - 27,30%, PSD - 23,25%, PC - 14,37%.

Sectorul 5: PSD -33,05%, PDL, - 24,15%, PNG - 13,44%.

Sectorul 6: PDL - 31,98%, PSD - 27,64%, PNL - 15,28%.

Deci nu s-ar schimba mare lucru in privinta asta. Cred ca discutia ar trebui sa se axeze mai mult pe modul cel mai bun de organizare a orasului, nu pe cat de rau este Basescu si ce partid naspa e PDL. Poti sa te desfasori linistit pe alte topicuri cu chestiile astea.

orice fufa din provincie se viseaza printesa bucurestilor.il sustin pe vanghelie la postul asta de perfect.

Poate că tu nu le ştii, dar se naşte un dialog din care pot să apară soluţii. După cum spuneam, e un sistem care s-a văzut că funcţionează. Nu e perfect, dar e mai bun decât un sistem centralizat.

Cât despre faptul că actuala organizare a sectoarelor nu e bună, da, am zis şi eu de la început.

Oricum, problema adevărată nu este inutilitatea primăriilor de sector sau a celei generale, ci faptul că se lucrează haotic. Adică nu s-a făcut niciodată o evaluare a activităţii departamentelor dintr-o primărie (lucru valabil şi la alte instituţii publice), pentru a se vedea care sunt supradimensionate, care au prea mult personal care plimbă hârtiile dintr-un birou în altul şi care sunt alea care mai au nevoie de oameni (sunt şi din astea, deşi e greu de crezut). Cu alte cuvinte... ar trebui început cu începutul.

Acest topic a fost editat de nefertiti: 1 Sep 2010, 04:04 PM

Io nu stiu ce si cum va fi, dar am o singura dorinta, sa dispara PRIMARII de sector, primariile acestora si functiile colegilor politici care la alegeri se schimba unii cu altii. Intreb si eu ce este aia politica de sector si ce este aia politica municipala? aceiasi intrebare as putea sa o pun despre politica economica, despre dezvoltarea unitara a unei metropole. Daca sectorul 1 are venituri mai mari decat sectorul 5, e clar ca buna ziua ca diferentele vor fi pe masura intre cele doua sectoare, dar este normal? in Zabrauti sa avem un ghetou si in Pipera fieful bogatasilor. Mie mi se pare corect ca o metropola sa aiba o dezvoltare muncipala si nu sectoriala, o dezvoltare care sa nu tina cont de veniturile populatiei ci de un plan armonios pentru toate zonele orasului fara discriminare economica, politica sau sociala.

Păi şi eu vreau să dispară proştii de pe lumea asta, dar nu e suficient să vreau eu. Poate că or avea şi ei un rost pe pământul ăsta.

În rest, nu prea am înţeles cum e cu dezvoltarea aia municipală? Ce e ea şi cu ce se mănâncă? Şi de ce e mai bună?

Ştii cum e asta? Ca o Românie fără judeţe, o Românie globală, ca să zic aşa. Putem extinde la nivel planetar, principiul e acelaşi, no problem... Şi totuşi, s-a dovedit că omenirea are nevoie de organizare pe grupuri mai mici, după ce se trece de un anumit număr de indivizi şi de o anumită suprafaţă. Acu', desigur, de ce nu s-ar pişa românii contra vântului, că doar n-ar fi prima dată. Şi rezultatele se şi văd. Din păcate.

Depinde şi în ce curte te uiţi... Şi asta e o problemă veche la noi, mereu luăm ca model pe unii mai prost organizaţi ca noi (şi asta e greu de crezut, dar la fel de posibil, lumea e plină de paradoxuri...) şi pe urmă ne mirăm de ce nu merge.

Sigur nu la bulgari, desi se pare ca si bulgarii stau mai bine in anumite privinte. Paris? New York? Amsterdam? Londra? Berlin? Wiena?...........................

si eu! la mai mult ca perfectul /past perfect la engleji ca sa nu fie nici o confuzie...el fusese primar!

si inca chiar in RFG , ciordelles uberalles

zona metropulitana bucale in care maidanezii vor avea liber sa circule in diferite sectoare, prigoana va colecta gunoiul centralizat iar bucurestenii nu vor rade unii de altii " ha ha fraiere ce sector naspa ai".

Acest topic a fost editat de turbo trabant: 2 Sep 2010, 11:27 AM

comunicarea prin internet in sectorul 5 de frantuji

http://www.domnuleprimar.ro/44041-Atentie-...e-acesteia.html

Raspunsul primarului
10 Septembrie 2010
Stimate(a)doamn(a),
Urmare sesizarii dumneavoastr? trimise prin e-mail
v? transmitem ata?at copia r?spunsului.
O zi buna!

Documente atasate raspunsului
ID 44041_Iorgulescu Ema.pdf

O intrebare pentru primarul general al Capitalei :

DR. OPRESCU E CU BUCUREŞTENII SAU CU UDREA MAFIA?

Desfiintarea sectoarelor vine in contradictie flagranta cu principiul descentralizarii administratiei publice locale.Un bucurestean din Ozana ca si cel de pe Sos.Chitilei ar merge la Primaria Generala sa-si rezolve problemele.
Mai grav insa este ca Nutica ot Plescoi vrea sa fie ea stapana milioanelor de euro din bugetul Capitalei cu atat mai mult cat cel care va castiga primaria generala,VA NUMI CONFORM INTERESELOR SALE PE CEILALTI PRIMARI DE SECTOARE(si nu sa fie alesi direct prin vot de bucuresteni)
gigip