Ideea mi-a venit asa dintr-o data , ajutat fiind de o muza politica

Deci ziceti regionalisme si restul spune daca le cunosc.

picioc, ratuta, lictar


____________
Daca-l stergeti sau mutati ma duc direct la Reclamatii. Aviz eraserilor.

Acest topic a fost editat de Vornicum: 7 Jul 2004, 02:42 PM

Vornicele, pune draga si traducerea...cel putin pt. mine e necesara.
off-topic: ce-i cu tine de esti asa ofticat lately?

flower , sunt regionalisme din Ardeal si ideea e ca alti ardeleni sa "le traduca". Daca tu stii niste regionalisme de prin zona de la tine ar fi "misto" sa le ghicim
Off : mersi pt. grija pe care mi-o porti , ma simt bine.

Habar n-am ce inseamna... Astept cu nerabdare traducerea.
Pe langa cele date de Vornicum hai ca mai bag si eu cateva:
caput
dulau (se refera la altceva decat la caine)
potica

spoier
butoara
ciurc



P.S: Astea-s de prin Banat.. sunt curioasa daca o sa reuseasca cineva sa le traduca...

Picioc este cartof. Dar restul......

Hai ca incerc, dar nu-s sigur. ciurc inseamna robinet, sau cel putin este legat de robinet?

Cale lunga pana acolo...
Ce-o sa ne mai distram

pana acum n-am cunoscut nici unul dintre cuvintele...

Din Banat :
crumpi = cartofi
cucuruz = porumb, papusoi pe altundeva (Moldova?)
ribisl = coacaze
lubenita = pepene

Eu de aici nu am inteles nimic numai ce a scris Clarence
La liceu , prin clasa a IX - a a X -a ( nu mai stiu exact ) imi spune o colega care statea la sat ca a mancat " coleasa cu muietura " . Sa nu va spun ce fata am facut
Stie careva ce inseamana ?! ( eu stiu , ca am intebat )

Serios ca nu stiu. Spune, te rog...

Mamaliga cu friptura de pui si mujdei de usturoi

Miam miam
Dar unde se spune asa?

Colega era din Banat

Se vede ca saracu' de Clarence n-a prea dat pe la tara...

Muietura de la mama ei pentru primul care stie ce inseamna macar unul din cuvintele pe care le scrisai..

caput ... mort (vine din germana)

ciurc ... sita ?

butoara ... seamana a bordei sau cotetz ...

spoier ... are legatura cu culoarea neagra da nu stiu exact la ce se refera

potica ... poate ?

dulau ... cabanuta ?

Acest topic a fost editat de Puss In Boots: 7 Jul 2004, 07:18 PM

spoier = ograda?

A se citi cu voce tare si fara bâlbâieli va rog


Neaua


Ninge-afara,ninge-ntruna
Prasta tot parca-i pamuca,
Nu vedz soare nu vedz luna
Nu vedz sta ca sa straluca.
Prasta satu ce-i pra duca.

Nici un cane nu s-auge,
Nici cantat da cucuvea.
Numa crengile-ale uge
Ce sa tzin abia-abia,
Scartziie sub neaua grea.

Da cum s-o crepat da dzaua
Vedz pustiniu da albeatza,
Tot ii scufundat in neaua
Si pr-alocuri multa gheatza.
Dar avlia pringe viatza.

Ciurci,cocatza si gaini
Buiesc usa sa o rupa,
Din cocetzu da jivini
Si cum cearca sa sa duca
Luneca si-n coada pica.

Da sub streasina cu tzurtzuri
Dau pasarile sa zboare
Dar s-opresc,raman la ciuburi.
Incotro sa o ia oare,
Ca nu vedz numo coloare.

Sus pra belnitza fantanii
O ciorcusa zgugulita.
Poace or spariat-o cinii
Cand s-or sufulcat la pita.
Poace matza afurisita!

Daca noapcea or tacut
In butoara lor din paie,
Catra dzaua or inceput
Sa latre ca orce potaie.
D-ale gurii sa le deie.

Gimineatza la vrun cos
Fumu-incepe sa s-arace.
Ici si colo cat-un mos
Roata cu copii si fece,
Matura neaua in lece.

Pra socac pra neaua moale
Trace o turma da oi
S-un magar ce-are pra foale
Legatzi,nesce saci dai goi
Si pra space,saci cu fan da-l da trofoi.

Pringa oile-ale uge
Trece o sanie cu zvoane,
Trasa d-un calutz ce fuge.
Parca nici nu sa sprijoane,
Parca cineva-l gorgoane.

Ninge iara ,ninge-ntruna
Nori nu vreau sa sa suca.
Nu vedz soare nu vedz luna,
Vantu da suflat s-apuca
Prasta satu ce-i pra duca!

Stai un pic, serenity.
spoier = soba de gatit, vine de la Sparherd (germana)
butoara = gaura

Right?

wow, Clarence.. ai o muietura (hmm.. parca nu a iesit asa cum trebuia )

Ai uitat sa traduci "ciurc"-ul Deci primesti doar jumatate de portie..

Cealalta jumatate o dam PIB-ului, pentru stradanie..

Acest topic a fost editat de Serenity: 7 Jul 2004, 08:10 PM

Multam fain, Serenity De ciurc serios ca habar n-am, numai de ciurucuri = franjuri

Potica este farmacia (sau farmacistul, spitzerul?), oricum, omul sau institutia care se ocupa cu healing-ul (asta da regionalism )

Cum era melodia?
"Saraca inima me,
Fost-am la doftor cu ie,
La doftor si la potica,
Si mi-o zis ca n-am nimica"

sau ceva asemanator ...

Oricum, vine din nemteste: Apotheke, Apotheker = farmacie, farmacist , daca nu ma inseala super-cunostintele mele de limba germana in valoare de cca. de 2 lei


Acest topic a fost editat de ypsilonalpha: 7 Jul 2004, 10:52 PM

2 lei de aur, ypsi...

"Saraca inima me,
Fost-am la doftor cu ie,
La doftor si la potica,
Si mi-o zis ca n-am nimica"

Asta-i din Maramu, asa-i?

Inca ceva:

"La inima este un leac / Cetera si omu drag.
La inima este un tâfru / Cetera si omu' mândru."

Cine-mi spune ce e "tâfru"? ca "cetera" stiu...

banuiesc ca e vorba de "cifru"...dar s-ar putea sa banuiesc prost si sa fie ceva gen "leac" mai degraba... vreun osean prin preajma sa dea o interpretare mai buna?

Leac suna bine si logic, flu. Oseniii, nimeni pe-aici?

Cand mai trec pe la tara o sa-mi intreb babuta, ca de la Oas e venita..

Edit: M-am prapadit de ras pana sa observ ca "târfu" pe care-l citisem eu e de fapt "tâfru". Iertati limbajul si prostia..

Acest topic a fost editat de Serenity: 8 Jul 2004, 12:21 AM

Am ramas dator cu 2 "traduceri"

Lictar = majun
ratuta = mancarusa = oua batute
Termenii se folosesc in Maramures , mai precis in zona de langa Baia Mare

@ clarence cucuruz se foloseste in Ardeal.

Acest topic a fost editat de Vornicum: 8 Jul 2004, 06:06 AM

Cantecul a fost cules de pe Valea Izei din Maramures si vorbeste despre leacurile folosite pt a vindeca o inima de roman adevarat : mandra si cetera ( vioara care sufera modificari fata de cea clasica ) . A uitat sa adauge palinca . Parerea mea.

colorezi- tăiţei de casă cu lapte ( cuvântul se foloseşte in zona Buzăului)
hăbăuc- aiurit ( l-am auzit in mai multe zone aşa că nu pot spune exact cărei regiuni îi
aparţine).

Picioci = cartofi.

Uau fratilor, dar s-a umplut topicul asta rapid de tot...

Intr-adevar pe la noi se mai foloseste si caput in loc de terminat, insa io ma refeream la căput care inseamna poarta. (Scuze, dar abia acum mi-a trecut prin cap sa folosesc diacriticele...parca asa le zice)

@ypsilonalpha

dulau inseamna poteca (nu potica )

Banatule, esti dispus sa imparti cucuruzul cu Ardealul?

Mi-am adus aminte de niste cuvinte ce se folosesc des prin zona Oraviţa si care-mi plac foarte mult: câta si hă-l. Câta inseamna putin , iar hă-l insemana uite-l.