Iar mi s-a nazarit sa fac un sondaj
totul a pornit de la o discutie cu cineva. hm, nu stiu in ce masura ar fi corect sa relatez aici ideea de la care a pornit caci nu as vrea sa va influentez in a alege o optiune.

poate ca o detaliere a optiunilor ar merge totusi:

-nu are cum, se simte doar => oricat de mult ai spune si ai face e in zadar daca nu se simte, daca nu se crede in acel sentiment, ori a simti tine de suflet, e vorba de o energie, de ceva imaterial si deci nu are cum sa fie dovedita; iar in momentul in care simti ca iubesti, atunci crezi si in faptele facute de cineva ca sunt din iubire.

se simte + o serie de fapte => desigur ca se simte, insa are nevoie de un spijin, anumite fapte sunt dovezi de iubire, si ele sustin sentimentul in cauza si ii dau credibilitate

prin fapte => prin fapte desigur poti convinge pe cineva de iubirea ce i-o porti si poate astfel ai sansa sa nasti in el sentimentul de iubire

nu stiu => inca nu am fost in situatia de a demonstra iubirea si deci nu m-a preocupat ideea asta

sincer, pentru mine ar fi de auns sa stim, nu am nevoie de luna de pe cer.

Categoric trebuie simtit, dar parca uneori mai e nevoie si de fapte.

Se simte, dar trebuie sa vina si unele fapte in sprijinul ei, ca altfel partenerul ar putea "uita" ca e iubit

Nimeni nu vrea chiar luna de pe cer ..dar ceva mai pamintesc ..da ...
In sprijinul acestor cuvinte vine chiar ziua de ieri ... De ce oare a-ti oferit flori ?( si aici nu ma refer tuturor ..ci Ei ) iar asta e un exemplu asa de minor ...

e un exemplu prea minor. flori dau tuturor fetelor daca asa am chef. nu trebuie sa fie vreuna iubita mea. da, de acord sunt gesturi pecare le faci mai des, sau cu mai mare placere intr-o relatie, insa prefer mangaierea ei, zambetul and stuff like that in locul unei bratari de aur sau a unor ochelari Ray Ban si alte atentii de genul asta.

Cum spune-am exemplu e minor ..dar e o Fapta ... ca si mangaierea , sarutul ... nu pot le pot simtii daca nu sunt ...
Faptele nu trebuie sa fie neaparat de natura materiala ..iar " atentiile " sunt pentru altceva

Eu am votat ptr optiunea a doua (se simte + fapte).
Vorbele la un moment dat, pot suna ca o banda de magnetofon (broken record)...zic eu...devin banale... Faptele sint acelea care implica efort si energie... ele fac diferenta, faptele accentueaza (emphasize) cuvintele.

Cuvintele nu pot sa devina niciodata banale !
Cuvantul are putere ...
Poate sa te ingenunchieze cineva din doua "vorbe"...

Cateodata stii ca te iubeste si..atat!

exact! si ma refer la menthoru` .

sunt o serie de fapte care pot fi considerate ca fiind o dovada de iubire- ok, scarlett

DAR
daca nu iubesti persoana care face acel lucru nu ai considera fapta in cauza o dovada.
un exemplu:

ea il iubeste pe el.
el ii da flori, atentie (mangaieri, sms-uri, sarutari, dedicatii, tot tacamul) ii faca cadouri, etc.
ea atunci considera toate aceste lucruri ca fiind o motivatie pentru ceea ce simte. " si el ma iubeste" va spune.

insa eu, ca element neutru in toata acesta relatie, vad faptele si ele nu imi demonstreaza iubire. ci doar faptul in sine care se petrece.

ca o paralela este secventa din Ioana D`Arc cand preotul vine la ea si ii spune:
- ai vazut sabia langa tine si ai crezut ca a cazut din cer, ca Dumnezeu ti-a trimis-o?
-da, a raspuns ea.
- sabia putea fi acolo din multe motive, a continuat preotul. poate a ratacit-o un cavaler, sau a aruncat-o careva, etc. tu insa ai crezut ceea ce ai dorit tu.
iar Ioana nu a mai putut cum sa explice credinta ei. pur si simplu a crezut si atat.

acum, revenind, sabia poate sa fie orice fapta in acest caz.

hmm....oare am explicat clar?

da, ai explicat destul de clar. e firesc sa se intample asa, intotdeauna cand ti se intampla tie vezi altfel. acum nu stiu insa ce sa mai cred, oare vezi denaturat cat esti indragostit sau nu stii sa apreciezi cat nu esti?

Nu stiu daca fapte e cuvantul cel mai potrivit. Poate gesturi. Mai curand simt iubirea intr-o mangaiere, intr-un brat in jurul umerilor, intr-un sarut...
E frumos sa primesti flori, dar le poti primi si fara sa fii iubita.

Cuvinte fara gesturi si gesturi fara cuvinte nu se leaga. Daca cineva iti repeta de 100 de ori pe zi ca te iubeste dar se poarta rece, nu te vei simti niciodata iubit/a, si la fel te vei indoi de dragoste daca primesti doar vibratia sentimentului, dar nu ti se confirma verbal.

Eu cred ca iubirea se simte si atat.
Intrebare: va este usor sau greu sa ziceti "te iubesc"?

Acest topic a fost editat de Moira: 9 Mar 2004, 10:30 PM

atunci cand e cazul o spun cu cea mai mare usurinta. repet ... cand e cazul

mi-a fost greu sa recunosc- acum, cand s-a ivit aceasta discutie, aceasta delimitare a dovezilor de iubire- ca mi-am dorit atat de mult sa fiu iubita cuiva incat atunci barbatul pe care il placeam si cu care pentru prima oara am dorit sa fac dragoste s-a purtat intr-un anume fel cu mine, mi-am zis "te iubesc" si mi-a si zis-o inaintea "marelui eveniment", am crezut faptele lui pentru ca mi-l doream, pentru ca doream sa fie asa. dar nu a fost. nu a durat. a plecat dupa ce a primit ce a ravnit cu adevarat.

si acum imi dau seama ca am cazut intr-un sablon social de se poate numi asa... am analizat faptele si am crezut, si am gresit...

e infricosator sa vezi ca a fost doar vina ta in final... ca ai crezut ca te iubeste, vazand faptele lui. nu ai cum sa vezi ce e in sufletul lui, doar in al tau, de ai puterea si rabdarea necesara...si sa risti.

orbi intram intr-o relatie, sa nu uitam asta. nu vedem scopul real al faptei ci doar ceea ce i-am atribuit noi.

si am sa va dau exemple de fapte, nu sunt de la acelasi tip (insa nici fiecare liniuta nu va insemna un alt tip )
- a lasat serviciul in plata Domnului, pentru ca venisem eu la el; era weekend, dar ar fi trebuit sa lucreze.
- aveam nevoie de picaturi de nas, noaptea, si atunci s-a dus la farmacie si mi-a luat, fara sa stea pe ganduri
- a venit tocmai de la Bucuresti, cu trenul, pe neasteptate...imi trimitea sms-uri si ma intrebam de una de alta ca apoi sa imi zica, ajung in gara din Brasov in 15-10 minute, vei fi acolo? a venit doar ca sa stea cateva ore...si apoi sa plece cu un tren de seara inapoi, era in timpul saptamanii;
- am vorbit, in prima noapte ce o aveam impreuna, despre noi si am dorit sa facem dragoste dar nu avea prezervative...si i-am zis ca nu fac fara...si a plecat, pe jos, in mijloc de noapte, cam 1 km cred ca a mers ( sau mai mult daca pun si intoarcerea )sa cumpere prezervative; pentru ca sa imi faca pe plac.
- mi-a zis ca il sperii, il fac sa nu isi mai doreasca sa moara ( el declara pana atunci ca moartea il face fericit )

fapte dragilor... poate acum intelegeti de ce am ales prima varianta...

toti stiu sa iubeasca in ziua de azi. pentru ca au invatat ce fapte sa faca. si cand nu le vedem, ne speriem si mergem mai departe. pacat.

Moira, da, de azi imi va fi tare greu.

Secunda, mie imi este mereu foarte greu sa zic "te iubesc". Adica s-o zic serios. Asa, in gluma, cred ca am spus-o de multe ori, dar nu inseamna nimic.
Pe undeva, ma tem sa-mi recunosc iubirea fata de celalalt in cuvinte. Prefer s-o arat prin fapte. Probabil ca m-as simti vulnerabila daca as zice "te iubesc". Nu inteleg intru totul de ce anume am reticenta asta in a-mi pune dragostea in cuvinte, n-am nici o problema cu dovezile "tacute" de iubire - gesturi mici sau mari.

am ales prima optiune
ca majoritatea voturilor sunt pe varianta a doua mie mi se pare doar un lucru trist.. zau de nu
cand iubesti tot ce face celalalt iti pare exact cum trebuie sa fie.. ce alte fapte sa astepti? in ce fel poti iubi tu cand ai nevoie de altceva care sa completeze iubirea? dragostea e totul..

imi e greu sa spun "te iubesc"; nu imi inchipui ce fel de "fapta romantica" ar fi insemnat pentru anisoara mea chestia asta dar oricum iubirea mea nu insemna indeajuns sa ii umple viata

va zambesc dulce
spor in ce faceti

Bine ai venit la Han, valentinu!

Faptele sunt pentru inimile slabe. Ele au nevoie de ajutor sa inteleaga. Trist e ca uneori au nevoie doar de fapte...

atunci cand iubesc cu adevarat , cuvintele "te iubesc" mi se par insuficiente. unele lucruri, desi spuse cu cuvinte, nu ating aceeasi valoare pe care o dobandesc atunci cand se simt

valentine, in adevar bine ai venit...mai ales ca ai fost de acord cu mine ma bucur sa vad ca mai exista oameni care gandesc ca si mine; ai spus atat de frumos vermeer, "faptele sunt pentru inimile slabe";
3,1415926535 as vrea sa cred ca iubirea e adevarata de fiecare data. doar, ca nu e puternica.

de nu ne-am cunoaste deloc... de nu am stii ce prefera celalalt, cum poate fi impresionat, atunci poate ca am incerca sa dam mai mult, sa fim noi care sa ne dam celuilalt si nu o floare, o atentie... etc.

Cand iubesti, inima ti-e slaba, asa ca adevarul e pe undeva pe la mijlocul dintre prima si a doua varianta. Daca cineva are nevoie de ajutor ca sa inteleaga e nasol. Doar nu o sa incepi sa faci cine stie ce teorii ca bagi si mai mult persoana in ceata
"All is fair in love and war"

"Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă."


m-am inscris pe forum numai pentru topicul asta; recunosc!
in felul meu cred ca inteleg a doua varianta - probabil ca asa merg lucrurile: trebuie sa iti aduci femeia langa tine! dupa asta o sa apara si iubirea -> oricum e clar ca femeia apreciaza efortul tau de a faptui ceea ce trebuie: ea are nevoie "sa isi aminteasca" de faptul ca e iubita, ea are nevoie de un barbat sa faca "diferenta"

chiar nu stiu.. dar nu vreau sa fie asta un motiv de tristete!
aaa era filmul ala: "Ziua cartitei" - lui ii placea de tipa cu care lucra, Andie MacDowell si fiindca ziua se repeta pentru el, a invatat tot ce trebuie sa faca pentru a-i fi pe plac: ce amuzant e cand recita versurile alea in frantuzeste ) ... cine a vazut filmul stie, sper ca nu am fost offtopic
ma innebunesc zambaretii astia!

Daca nu o simti cum poate sa ti-o demonstreze cineva? Dar cred ca e vorba si de o procesualitate: la inceput o simti, pe urma vrei ca ceea ce banuiesti sa se confirme iar apoi cauti mereu dovezi. Cand esti sigur ca o ai esti fericit si plutesti. In unele cazuri, constati ca dovezile se imputineaza, devii circumspect, ai nevoie din nou de fapte si nu vorbe samd...
Pt Valentinu: filmul e nemaipomenit, m-am distrat teribil

e nevoie si de cuvinte si de fapte
la inceputul intotdeauna risti si risti enorm ( ca daca nu e sa fie asa ce rost mai are, unde mai e farmecul?)
si atunci nu te poti baza numai pe "simti, nu e nevoie de altceva"
trebuie niste dovezi, de oricare ar fi ele
dar asta numai la inceput, mai incolo nu simti iubirea, simti pur si simplu persoana de langa tine

categoric prin fapte.
multi iubesc cu vorba dar cand vine vorba de dovada, mai nene, se cam fastacesc si schimba subiectul.
nu trebuie sa ti se reaminteasca mereu cat de mult esti iubit. Simti si e destul. E groaznic sa ti se spuna asta mereu si sa nu simti tavalugul iubirii cum se pravaleste peste tine.
Pai da ... te iubesc.

se simte dar e nevoie si de o serie de fapte , mai ales dupa 4 ani degeaba spui ca iubesti daca faptele tale demonstreaza contrariul sau nu demonstreaza nimic , uneori sarutatul , mangaiatul , un zambet nu e destul cand tu stai si bati covorul . hai bate`l cu mine. nu cere nimeni parfumuri si ochelari si ceasuri . cer o bucatica de prajitura , cer sa mai stai si cu mine ,cer sa ma sprijini , cer sa nu ma pui in urma ta . cer sa fii alaturi de tine .
cam asta cred eu . banii si cadourile pe urma

fapte.
exista fapte care arata si fapte care demonstreaza.

de exemplu:
va spun: "eu am apa mea".
vin si va arat sticla cu apa. dar asta nu demonstreaza ca apa imi apartine.
va trebui alte fapte sa va arat ca sa va asigur ca apa mea nu e cu viclesug luata in posesia mea.

acum revenind la iubire,
eu va spun " eu va iubesc"
si vin si fac o serie de fapte ca sa va arat acest lucru.
dar nu voi putea niciodata sa va demonstrez iubirea. depinde doar de voi de credeti cuvantul meu sau nu.

acum poate ma intelegeti mai bine.
desigur ca nu poti spune ca iubesti pe cineva si apoi sa il omori. sau sa ii intorci spatele cand are nevoie de ajutor. insa niciodata nu avem cum sa demonstram iubirea noastra.
putem doar sa credem in ea. si cel caruia i-o daruim sa creada in cuvantul nostru.

iubiti dragilor, cum stiti voi mai frumos! si fie ca mereu iubirea voastra sa triumfe!

Faptele astea... se ofera sau se cer?

indiferent de caz-ca sunt sau nu cerute- raman fapte, dupa cum am explicat mai sus.

exista un poll si rezultatele lui raspund la intrebarea ta Ahriman:
faptele se cer

ar avea mare succes un curs de genul asta: "Cum sa demonstrezi iubirea"
de cate ori sa ii telefonezi zilnic
cum sa faci cu florile
cand/ce fel de cadouri
cand/cum zambesti
setul de glume
l-as frecventa cu maxima determinare pentru ca am mari lipsuri in educatia mea privind subiectul asta; am crezut ca se poate si altfel dar m-am inselat.. ma simt un loser

nu conteaza cat de interesant poti fi; faptul ca stii sa faptuiesti ce trebuie pentru a impresiona o femeie face totul

si nu mai inteleg o chestie:
"se simte + o serie de fapte"
mi-a placut grozav de mult istorioara cu ioana d'arc; sper sa nu gresesc in momentul asta: crezi ca dumnezeu te iubeste?; da.. dar parca nu prea imi arata...

peste cateva zile am sa ma amuz copios de ce am putut scrie aici sunt chestii la care prefer sa nu ma gandesc prea des.. cica 'never underestimate the power of denial' - posibil sa imi fi facut sistemul meu de valori care sa ascunda un suflet urat si sec

ia da chiar... de ce nu zice careva ca tot blablaul asta cu iubire si atat e doar o prostie sa ascunda egoismul unora de a arata prin fapte dragostea(si nu vorbim aici de a ridica o casa pt femeia pe care o iubesti sau a-i lasa o masina cadou.. pur si simplu o fapta sweet ceva sa arati ca iti pasa)

uneori chiar as crede lucrul asta
totul ar trebui sa fie simplu!?