Un citat-aperitiv, si mai apoi un articol despre femeie al lui Ileana Ioanid:

[ . . .] Grav este ca femeile de obicei participa chiar cu entuziasm la pecetluirea propriului statut istoric si privat. Inactiunea lor este compensata doar de intensitatea sentimentelor lor". Se stie ca in timpul razboiului de independenta nimeni nu era mai pasional sclavagist decat femeile". Sunt gata sa apere cu fervoare orice cauza perimata. Iar in caz de victorie, sa se arunce cu furie asupra dusmanului invins. Ele pot fi legitimiste in 1849, tariste in 1949". Este vorba de un fanatism al starilor. Astfel, cand o colectivitate se descompune, sunt primele care se arunca la picioarele invingatorului. Si toate acestea pentru ca ele accepta datul". Se spune ca atunci cand statuile de cenusa din Pompei au fost dezhumate, s-a putut observa ca barbatii sunt intr-o pozitie de revolta, incercand sa fuga, in timp ce femeile stau cazute in sine, aplecate, privesc pamantul... [ . . . ]


Saracia are chip de femeie, Unui prieten
Ileana IOANID
Dupa cincizeci de ani. Ipostaze, explicatii.
http://adevarul.kappa.ro/lit537-04.html

Mda , ma tot gandesc...toate astea sa se traga doar de la estrogen ?

O minge la fileu. Poate parea un cliseu, dar eu apreciez redactarea ca pe o reusita, indiferent de ideile proferate, "usor" nuantate de misoginism.
Am incercat sa accezez adresa cu pricina insa nu am reusit. Este posibil ca, undeva prin lumea aceasta, sa exista vreun hacking crew feminin care sa fi bruiat linkul, insa la fel de bine poate sa fie doar o coincidenta, o eroare de server/provider.

-------
AVE!
-------
.'.

Intr-adevar o minge la fileu, cu mult mai agreabila fata de cele de la anti-religie!!! Ma intereseaza in mod deosebit subiectul, si am impresia ca tocmai am "botezat" un nou topic unde n-au ce cauta cei care nu-s (macar un pic ) misogini!!!
Doamnele care nu adera la clubul nostru, preferam sa se abtina, sau sa-si creeze un topic al feministelor, unde sa ne barfeasca dupa cum le place, ca pe noi tot nu ne intereseaza
Copernic, oi fi tu moderatorul acestui forum, dar nu uita ca esti barbat mai intai... Nu ne trada!!! Aici se va umple in curand "ordinea de zi" cu luari de pozitii, unele doar ironice, altele dure, altele plangacioase... toate avand aceeasi cauza : femeia. Este femeia demna sa accepte egalitatea, fara a-si aroga dreptul de a se simti indreptatita sa se creada ...superioara??? Realizeaza ea nuanta unei stari de fapt, fiind capabila sa ia decizia cea mai buna pentru viata, si nu pentru o slabiciune de moment? Recunoaste ea, atunci cand realizeaza gafa facuta, ca barbatul ar fi luat o decizie mai inteleapta ? (Si nu ma refer la metode de afaceri sau chestiuni de arta, ci la luciditatea care se cere in fata vietii , constientizand ca deciziile luate, pot distruge intr-o clipa destine nevinovate!!!) . In ciuda faptului ca femeile sunt considerate niste suflete de mama adorabile, mamele sunt subiective in ce priveste dragostea pentru propriile odrasle, in timp ce soacrele sunt tot niste mame care cer "irational" de mult !!!
De ce cand barbatul inseala, se prezinta vinovat la sotie, cu flori sau parfumuri, sau stiu eu ce cadouri, in timp ce sotia daca inseala, invoca dureri de cap sau respinge pur si simplu sotul numai pentru a nu-si insela ... amantul !!! (Sper sa nu se apuce nimeni sa nege acest adevar fiindca e arhicunoscut si eu cunosc un caz despre care chiar am scris undeva pe un topic!!!)
... Exemple de "de ce"-uri sunt enorm de multe, dar mai las si alti barbati sa ia cuvantul. In orice caz , eu sprijin emanciparea femeii, dar nu fara a urma toate facultatile mintale!!!

Omule bun ,daca asa crezi ca se pune problema , atunci imi pare rau ca am postat aici...

Am avut poate sansa sa cunosc multe femei exceptionale - si in fiecare din cele din jur exista o posibila astfel de femeie...

Nu stiu in ce lume traiesti ! Textul lui Radu Hincu ( Ilenei ioanid ) nu e scris dintr-o perspectiva misogina...mai citeste o data .

Permiteti O MISOGINA ?
Sint femeie si tocmai din acest motiv ma bag in seama.Ce egalitate doamnelor?Avem un loc atat de frumos stabilit de natura,da"nu noi vrem sa fim mai sus sa facem de toate in stil masculin ca apoi sa avem de ce ne lamenta ca nu sintem intelese si apreciate.SI NOI VREM asta.Sa o obtinem.Nu ar fi mai frumos sa ne acceptam sa ne dezvoltam feminitatea? fara sa ne bagam intr-ale barbatilor?Adevarul e ca nici noi nu mai stim ce vrem.Ne bagam in seama de multe ori in domenii care nu ni se potrivesc si bietii barbati ne tolereaza cu multa condescendenta insa.
Atata timp cat nu ne vom accepta si constientiza voloare noastra de femei ,neraportata la nimic,nu vom fi nici egale nici superioare.
Sa fim intr-ale noastre perfecte si sa ne bucuram ca sint barbati care sa ne ocroteasca si sa ne iubeasca.
Am zis-o.

Hei ,dar nu esti misogina de loc !

Cand spuneam ca am intalnit femei exceptionale ,ma refeream exact la cele care isi acceptau si puneau in valoare feminitatea...femeile dobandesc forta si 'egalitatea' cu barbatii la care viseaza feministele doar atunci cand nu isi doresc deloc asta .

Acest topic a fost editat de eskimo: 11 Oct 2003, 09:50 AM

All richt.
Nu stiu de ce am impresia ca feministele se simt frustate rau...de una...de alta ,sau poate numai de faptul ca nu le-a dat natura acei caticva centimetri in plus/ ,evident glumesc.Puterea femeii cred ca (,)consta in calitatea de a iubi si a se face iubite.Nu sint o visatoare,sint doar femeie.

Eu ma consider norocoasa ca sint femeie, asa am ocazia sa ma alint, sa ma pisicesc, sa cer ocrotire si ajutor fara sa ma impiedic de vreun orgoliu stupid. Si pot sa ma fardez, sa-mi fac unghiile si sa port bijuterii fara a parea ciudata sau vulgara, si fuste scurte si pantofi cu toc ... ah, am o pasiune pt papucii de vara cu toc . Si ar mai fi o gramada de avantaje, dar nu-mi vin acum in minte.
Asa ca las pe altele sa fie feministe, daca asta isi doresc n-au decit sa-si puna casca in cap si sa lucreze in constructii cot la cot cu barbatii daca asta le face sa se simta "mai egale" cu ei. Eu prefer sa fiu femeie si feminina, si bineinteles, sa-mi folosesc "armele" specifice sexului

eskimo

Oare sa fii un om fericit ? Probabil, desi nu asta e si parerea lor!!!
Toate femeile sunt exceptionale. Pana la proba contrarie! Dar, pentru numele lui Dumnezeu, de ce suntem coplesiti de probe contrarii ??? Evident, voi fi invinuit ca generalizez, dar generalizez eu oare, cand spun ca deciziile dure pe care le iau femeile, nu sunt filtrate de constiinta, sau se generalizeaza atunci cand se sustine ca femeile sunt exceptionale? Unde este adevarul?

Traiesc intr-o lume sucita , fata de cum am fost noi invatati sa gandim... Dar hai sa zicem ca nu conteaza ca vad mai multe femei betive decat barbati ! Vad femei care injura mai birjereste decat orice golan de cartier ! Vad femei (profesoare ) care incurajeaza felatia , la niste copile intre 13 si 15 ani, ea insasi experimentand cu pustani de 14-15 ani, ce-i drept, dupa orele de curs!... Fac abstractie de toate astea si spun un hotarat "Nu-mi pasa ! Nu asta-i lumea din care vin eu!!!" Dar am vazut mult prea multe in ultimul timp tocmai in lumea din care vin, iar asta ma inspaimanta! Am venit din tara intors pe dos vazand ce se petrece cu foarte multe sotii care se bucurau nu numai de banii pe care-i trimiteau amaratii de soti in urma unor munci de obicei de salahor, dar se mai bucurau si de alte alea... La inceput discret, apoi in vazul lumii, ca doar ce-ar mai fi de ascuns la urma urmei... Si totusi, putine divorturi au avut loc... Tot barbatii au fost cei care si-au calcat pe suflet gandindu-se la familie, la viitorul copiilor, la perspectiva unei vieti cu altcineva care ar putea fi mult mai rea!!! Unele si-au pus cenusa-n cap si s-au jurat sa nu mai faca ! Altele dimpotriva, se tin batoase, si chiar ieri am auzit de un fost coleg de casa care s-a retras in tara cu aproape un an in urma si care a fost "exilat" de sotie ... sa doarma in ...bucatarie ! Cat despre sex ? Da la ce-i trebuie lui??? Sa se descurce cum poate ca ea are unde sa-si caute!!!
De ce toate aceste femei nu-si amintesc inceputul unui drum cand li se parea ca cerul revarsase intreaga fericire peste ele... Isi gasisera alesul mult dorit, si-au faurit vise impreuna Au spus "Da!" , promitandu-si reciproc "La bine si la greu, pana ce moartea ne va desparti!..."
Ramase singure, isi gasesc rapid refugiul in fantezii care devin realitate la prima privire barbateasca ce le-a iesit in cale!... In sfarsit, cine are dreptul sa condamne gestul, daca si barbatii par sa aiba cam aceleasi cusururi? Discret sau nu, treaca si asta ! Mai cu noduri in gat, mai cu amagirea ca poate n-o fi fost chiar asa... Dar cand tu, sotul te reintalnesti cu ea dupa "N"-spe luni (sau ani!) de abstinenta, ea sa te puna la colt (sau la ... bucatarie!!!) fiindca ea... are deja pe cineva care s-o satisfaca. Si daca totusi incerci sa schimbi cu calm ceva (cine Dumnezeu mai poate sa-si pastreze calmul in asemenea situatii ca eu presupun ca as "ajuta-o " sa regrete cu toata fiinta ei, ziua in care a acceptat in subconstient, notiunea de adulter!) atunci se aseaza ca o gonflabila si te invita... sa te servesti !!! Si-atunci ma intreb, noi suntem vinovatii???
Asadar, eskimo, nu stiu cati ani ai, dar concluzia mea este ca n-ai simtit otrava parfumului de orhidee ! Sfatul meu! Vaccineaza-te, baiete!!!
Champi si Dificila , incep sa inteleg din ce in ce mai bine, de ce va apreciez eu atat de mult !... De fapt, ce-as avea eu de reprosat femeilor din jurul nostru? Faptul ca sunt femei??? Nici vorba ! Atat timp cat nu am motive sa cred ca veti aduce in pragul disperarii si umilintei pe cel caruia i-ati daruit inima, toate sunteti niste femei exceptionale !!! Iar daca se afla pe undeva si persoane care se simt atinse de remarcile mele, imi pare rau, dar nu va reusi nimeni vreodata sa smulga de la mine vreo scuza pentru toate ce le-am spus! URASC nedreptatea si minciuna!!!

Acest topic a fost editat de OMU'BUN: 29 Oct 2003, 11:42 PM

Am indeajuns ( ani ) ,ca sa nu visez cu ochii deschisi.Nu emit teorii gratuite ,oricum.Dar chiar ca e sinistru tabloul pe care-l descrii...sper ca nu e din proprie experienta...

Omule Bun, se intrezareste printre randurile tale un of, care dupa parerea mea, nu-si are rostul cand e vorba de emanciparea femeii. Tu spui de femeile singure ca isi cauta alti parteneri - barbatii ar face altfel? stim bine ca nu. Diferenta intre femei si barbati? Barbatii ar continua relatia si cu nevasta la intoarcerea ei acasa, si cu amanta, in cele mai multe cazuri. Poti sa judeci cine e mai cinstit atunci? Cea care refuza duplicitatea sau cel care se lafaie in ea?

Emanciparea femeii nu are nimic de-a face cu feminitatea. Nici eu nu simpatizez feministele extremiste (nu suport extremismul de nici un fel) dar ca femeie, chiar daca imi dau cu oja pe unghii, port tocuri si ma imbrac la moda, vreau sa primesc salarii egale cu barbatii, vreau sa merg in rand cu el si nu in urma lui, vreau sa mi se asculte opiniile, si mai presus de tot - vreau sa mi se recunoasca meritele. Intr-o casa unde fiece cui batut in perete e batut de mine, unde schimb becuri, unde vopsesc pereti, repar tot ce pot, fac piata, gatesc, platesc facturi, spal, fac curat si (pot sa) fac mai multi bani ca barbatul, vreau sa se recunoasca efortul care-l fac, nu sa mi se spuna ca le fac pentru ca sunt femeie si e rolul meu.

Si mie imi place sa fiu alintata, sa mi se aduca o floare, sa ma simt femeie in fiecare zi - dar pentru asta nu trebuie sa fiu privita de sus ca si cum nu sunt buna de altceva, nu sunt decat un obiect sexual.
Ce e rau cu asta?

Din partea mea e mult mai simplu :

- In evul mediu femeia statea acasa si barbatul muncea ; femeile au vrut emancipare
- In prezent femeia munceste ca si barbatul ; femeile vor în continuare emancipare
- In viitor sper sa se emancipeze si mai mult si sa ne tina pe noi, barbatii, acasa ; de aceea personal sustin cu toata forta emanciparea femeii.

Asta nu-i vis, eskimo ! Asta-i un cosmar in toata puterea cuvantului!!!

Da, Misti, am eu un mare "of" de care nu pot sa scap, oricat as incerca ! Am multi prieteni de care m-am legat sufleteste mai ales fiindca i-am simtit gandind cam pe aceeasi lungime de unda cu mine... Primul soc pe care l-am avut a fost prin martie cand un baiat din Targoviste care se straduia din rasputeri sa stranga cat mai multi bani si sa faca in tara ceva impreuna cu familia, mi-a spus dupa ce s-a intors din tara ca intre timp a... divortat! De ce ? Adulter cat cuprinde!!!
Apoi un altul care era cu sotia aici, s-a vazut abandonat de catre ea pentru un... italian... Dupa ce cateva zeci de mii de £ erau depuse in contul personal al soacrei...
Apoi un altul, abandonat pentru un... tigan cu mult sharm, ce-i drept, si care castiga mult mai prost decat sotul abandonat. Astia aveau un copil in tara! I-a pasat ei de ceea ce i se va intampla copilului din clipa aceea? Exclus! Culmea, desi ranit in adancul sufletului, el spunea ca e dispus sa uite si sa ierte, numai sa-i vina mintea la cap, iar copilul lor sa aiba si mama si tata!!!
Apoi cazul de care am povestit pe alt topic. El este prins de politie si trimis in tara (atat el cat si sotia venisera ilegal in UK, in urma cu trei ani ) Toate bune si frumoase, relatia se pastreaza timp de 6-7 luni, prin schimburi de dulcegarii si de pachete. Apoi ea brusc, decide sa divorteze ! Dupa alte sase luni de disperare, el primeste in sfarsit viza pentru care asteptase atat, si revine cu inima stransa in tara unde era ea, dar nu aceeasi "ea" pe care o lasase fara voia lui, ci o alta femeie!!! S-au intalnit in parc, dar oare ce mai aveau sa-si mai spuna? (Mai tarziu ea i-a marturisit cuiva ca s-a asteptat sa-i traga o mama de bataie, care s-o invete minte... Oare sa fi gresit el ca ...n-a invatat-o minte???) Omul asta lucreaza zilnic cu mine si-l simt. Nu mai e OM ! Nu se poate gandi la altceva ! Il vad amagindu-se , ca poate n-o avea pe nimeni... Ca pur si simplu chiar asta o fi motivul pe care ea i l-a spus: sa-si traiasca restul vietii in UK, desi cand a fost vorba de o eventuala perspectiva, i-a taiat-o scurt: "Nu alaturi de tine!!!"
Casa in care locuiesc de cativa ani buni , am impartit-o pentru vreun an cu un fost coleg de liceu. Cand vorbea cu sotia la telefon, avea lacrimi in ochi de draga ce-i era. Toti banii pe care i-a obtinut aici, i-a trimis acasa. Aveau o fata de intretinut la facultate, plus nevoile arhicunoscute. In Noiembrie anul trecut a hotarat sa plece in tara (avand promisiunea ferma a cuiva ca-i va face invitatie sa poata ajunge inapoi, ceea ce nu s-a intamplat niciodata!!!) Ieri , amicul de care va vorbeam in exemplul anterior, m-a pus la curent: " Stii, si X are probleme mari cu sotia! De cand a venit nu s-a culcat cu ea decat la inceput cand cica a stat de lemn-Tanase, iar mai nou i-a zis sa doarma in bucatarie, iar daca are nevoie de femei, sa-si caute, sau sa faca din cand in cand cate o... l**a ! "
Toate aceste nenorociri s-au intamplat unor oameni pe care i-am cunoscut foarte bine si stiu in ce relatii erau cu sotiile lor intr-o alta perioada! Nu pot sa ma abtin fiindca ma pun in locul fiecaruia dintre ei, iar drama pe care-o descopar ma sufoca! Oricat de frumos ar fi nuantata o poveste de dragoste intre o femeie maritata si un altul din afara, eu unul nu pot face abstractie de cel care se vede pus involuntar in fata unui fapt implinit, iar totul in jur se prabuseste!
Eu nu ma refer la parfumuri, la imbracaminte, la mici slabiciuni feminine care poate fac deliciul unui barbat intelept si intelegator! Eu ma refer la acea emancipare prost inteleasa "Am descoperit lumea, avem drepturi cu mult mai...egale, putem lua decizia ferma de a parasi chiar si fara un motiv concret ! Vreau sa-mi traiesc viata alaturi de altcineva! E dreptul meu la fericire!!!" Care-i pretul unei fericiri atat de egoiste? Unde s-a topit acel "suflet-pereche" penru care odinioara erai inebunita? Cat de efemere pot fi promisiunile spuse de un glas de femeie???

Dragule, eu sufletul pereche mi l-oi fi gasit si stiu ca nu toata lumea e atat de norocoasa. Stii bine ca in cazul nostru faptul ca am fost separati de distanta 6 ani nu ne-a despartit. Ce spui tu de acele cazuri, eu iti spun ca ar fi fost la fel daca femeia ar fi fost cea plecata si el ar fi ramas acasa.
Nu am timp acum sa dezvolt, dar stiu ca intelegi ce vreau sa spun. Repet, diferenta intre femei si barbati este ca ei se complac in dualism. Tu de fapt pe aceste femei le invinovatesti ca au fost suficient de oneste sa nu mentina 2 relatii in acelasi timp. O durea, dar e mai cinstit, nu?

Vorbesti de promisiunile facute de o femeie ca fiind efemere? Barbatii nu fac asta? Nu o vad o zana pana cand se casatoresc cu ea, dupa care o vad buna numai de cratita?

Si de ce am impresia ca am mai vorbit de toate astea pe alt subiect?

Desigur, fiecare dintre noi este intr-o oarecare masura subiectiv.
In principiu nu sunt de acord cu adulterul, indiferent din partea cui vine, cu atat mai grav daca cei doi soti locuiesc impreuna si nu la mii de km distanta ! Dar daca totusi tentatia e mare, iar faptul se petrece, de ce ne implicam sufleteste? Eu unul nu gasesc deloc potrivite expresiile cinstit si onest intr-o asemenea situatie. Totul e minciuna. Indiferent de hotararea de sine cu care-am fost inzestrati de Natura-Mama, faptul de a nimici un suflet nu se naste dintr-un caracter onest, ci dintr-unul parsiv . Voi spune ca este preferabil sa traiesti pentru o vreme in dualism (desi tot in puterea ei sta sa-l determine sa renunte la amanta!!!), decat sa desparti unul sau mai multi copii de parintii de drept, numai pentru ca imaculata ta constiinta nu-ti da dreptul sa accepti dualitatea, iar pe tatal copiilor tai il trimiti fara nici o remuscare "in bucatarie!" Iar tu, barbatul , sa nu fii in stare de nici o varianta: nici sa abati asupra mamei copiilor tai toate blestemele lumii, si nici s-o nenorocesti in bataie, tot de dragul copiilor care n-au nici o vina ! Asa ca te duci in mijlocul desertului, unde sa nu te-auda nimeni, si urli cat te tin puterile fiindca ti se pare ca Dumnezeu a murit!!!

Dragul meu Om Bun, eu iti inteleg durerile si temerile, crede-ma. Dar nu plange soarta barbatilor, si nu o pune contra emanciparii femeii, ca nu-ti sta bine.

Ce ar fi ideal pentru tine? Femeia ramasa cu copiii acasa, eventual mai tine si o slujba, o casa, si sa nu alunece in pacat? Barbatii de care vorbesti ca au ales calea asta, au stat ca sfintii si si-au tras bice pe spinare cand au fost tentati si au avut ocazii? Sau acceptam ca si unii si altii sunt indreptatiti la o viata sexuala in floarea varstei, dar vrem sa fie facuta pe muteste?

Eu nu tin partea femeilor de care povestesti tu. Dar tin cu dreptul femeii de a nu fi calcata in picioare doar pentru ca e femeie.

Si hai sa facem un pic de teoria relatiilor. Femeile se casatoresc in principiu pentru ca au nevoie de afectiune. Barbatii pentru ca au nevoie de sex (fara sa mai vaneze) si ca sa aiba cine sa le faca mancare si sa le calce camasile. Cand ori unul ori altul este lasat fara nevoia lui, e normal sa se uite dupa "consolare" in alta parte. Mult mai putine femei decat barbatii accepta o relatie duala. In timp ce un barbat "functioneaza" cu mai multe partenere, o femeie nu. Pentru ca femeia pune suflet atunci cand are sex. Foarte putine femei sunt capabile sa aiba un partener sexual pentru care sa nu aibe sentimente.

Acum, cu totii stim ca traim in vremuri cand rata de divort a atins cote de 50%. Poate pentru ca foarte putine cupluri realizeaza cat este de greu sa-ti imparti viata cu cineva. La inceput totul e bine si frumos, pasiune arzatoare, ea e o zana, el e un zeu, ambii eventual tineri si frumosi. Dar vremea trece, si toti ne schimbam. Evoluam, uneori nu pe placul partenerului. Sau doar aflam pe parcurs ca zana/zeul nu este ceea ce ne-am imaginat noi.

Iata la punctul asta, o alta diferenta intre femei si barbati. Barbatul este capabil sa traiasca restul vietii (de multe ori, dar nu intotdeauna) cu o muiere de care nu mai e atras ca pe vremuri, se ingroapa in canapea in fata televizorului in cel mai rau caz, sau lucreaza pana dupa miezul noptii daca are vana sa-si caute o amanta. Si traieste relativ multumit in conjuctura asta.

Femeia, atunci cand este dezamagita de zeul ei, devine depresiva. E nefericita, se plange tuturor din jur. Isi duce zilele simtindu-se nevrednica de dragoste, neatractiva. Si oops, apare un oarescare print care ii spune cat e de frumoasa, cat de mult o vrea. Si dintr-odata, femeia realizeaza ca nu e prea tarziu sa mai primeasca un pic de afectiune. Si intra in joc. Dar femeia nu se poate imparti intre doi barbati. Poate o face pentru putin timp, dar niciodata pe perioade indelungate. Partenerul care a dezamagit-o va iesi din joc daca amantul continua sa-i dea atentie.
Daca printul nu apare in viata ei, femeia continua sa traiasca nefericita, dezamagita si deprimata. Acra. Situatie care nu va face decat sa-l indeparteze pe partener si mai mult.

Daca nu am dreptate cu toate astea, astept pareri cu mult interes. Si nu un caz la milion care nu ar face decat sa intareasca regula.

Cum se aplica toata psihologia asta in cazurile amicilor tai, vezi si tu, caci sunt convinsa ca intelegi - oricat de mult ai vrea tu sa nu.
Dar ca cineva care a trecut prin anii aia de separatie, pot sa-ti spun ca este ceva la care trebuie sa te astepti. Depinde de ambii parteneri sa vrea mult, foarte mult ca relatia sa supravietuiasca. Daca exista un punct slab in relatie, foarte probabil ca nu va supravietui.

Si mi-am mai adus aminte de ceva: am si eu exemple destule de genul asta, dar o sa-ti dau doar unul. El venit in State (acum multi ani) fara acte, reuseste sa-si faca actele dupa ani de zile. Nevasta, in Romania, Penelopa - il asteapta cu rabdare. Vine ziua cand o aduce aici, si pe aeroport ii spune ca a adus-o ca sa-si faca o viata mai buna si ea, dar din pacate el este cuplat cu cineva cu care are si un copil deja, si nu o poate duce acasa la EI si se ofera sa o duca la niste necunoscuti unde ii aranjase el sa stea. Exista mult rau in lume, si tot ce putem sa facem este sa incercam noi insine sa fim mai buni, fara sa judecam prea aspru pe cei in pantofii carora nu am mers macar cativa kilometri. Nu?

Exagerati amandoi...

Nu citesc decat : barbatii fac asa ,femeile fac asa...amandoi sunteti la fel ,doar ca de parti diferite ale povestii.

Suntem in primul rand oameni ,avem abilitatea de a comunica ,de a discuta ,de a judeca ,de a ne alege partenerul de o viata ,de a ne schimba modul de a fi...avem abilitatea de a ne alege teluri si obiective realiste ,si nu de a alerga ani in sir dupa himere prin 'vestul salbatic' ,sperand ca partenerul(partenera) sa ne astepte cu lacrimi in ochi ca pe un(o) salvator la intoarcere.

Poate daca am lua mai mult calcul elementul 'uman' ,si nu imagini idealizate Hollywoodiene despre iubire am fi mai fericiti.Daca plec pentru 3 ani in State ,fii sigur ca nu o sa ma astept ca ea sa-mi ramana fidela , pentru ca stiu ca suntem oameni ,si ca oamenii sunt asa cum sunt , supusi greselilor , indoielilor ,etc...Iar povestea cu sacrificiul de sine nu tzine.

Odata ce ai plecat din cuplu ,ai plecat.Nu mai esti acolo.Nu conteaza daca ai plecat sa salvezi refugiati in Afganistan ,sau sa-ti aduni bani de apartament si masina in Romania.

Hei ,omule bun,multe dezamagiri vei mai avea....
Sant foarte rare femeile care sa stea mereu alaturi de omul de linga ele,sa-l accepte sa-l iubeasca si la bine si la rau.Oricum o femeie trebuie sa stea in bucatarie,de ce face atata caz din asta?daca te sti organiza totul merge repede si mai ai timp si pentru tine.Daca muncesc nu e bine ca sint exploatate.Daca nu muncesc iar sint exploatate.Crede-ma eu ca femeie nu le inteleg.Faptul ca inseala?????lipsa de educatie,de bun simt,deloc emancipare.
Am observat (taiziu) cat de vulnerabil este sufletul unui barbat....nevoia lor de stabilitate...de afectiune...de multe ori am impresia ca barbatii se comporta aiurea tocmai pentru a masca aceste stari...am vazut si dezamagirea si durerea celor inselati.Comparativ cu femeile barbatii sufera "mai greu".

Dificila.... foarte rari sunt barbatii care sa stea alaturi de femeia de langa ei, s-o acccepte si s-o iubeasca si la bine si la rau. O femeie nu trebuie sa stea DOAR la bucatarie. Daca muncesc e bine, pentru ca ma simt utila, nu exploatata, iar daca nu as munci, m-as plictisi de moarte, n-as putea sa traiesc ca o lipitoare. Faptul ca femeile inseala (ca si barbatii de altfel) nu decurge sub nici o forma din lipsa de educatie si bun simt. Nu stiu cati ani, eu nu am multi, dar am observat pana acum care sunt motivele pentru care si unii si altii inseala. Sa inteleg ca oamenii educati nu inseala? Te inseli tu crezand asta... si sper ca viata sa nu ti-o demonstreze, fiindca poti vedea destule exemple in jur. Parca ai trai pe alta lume... nu o lua ca pe jignire.

Acest topic a fost editat de Iarina: 13 Oct 2003, 02:56 PM

Un aperitiv superb, mustind a descompunere sociala. Condimentat cu putreziciunea sociala, religioasa, masculina, misogina si extremista in care se scalda lumea de astazi. Atat de putreda incat un streang de gat e cea mai buna solutie. Radu Hincu, acest profet al descompunerii, ne arata mizeria din noi, din lumea in care traim. Cum putem sa suportam miasmele care se desfac sub nasul nostru? Cum putem fi orbi la starea de putreziciune morala in care ne balacim?

Fac nota discordanta. Pentru mine soarele straluceste. Pacat ca unii nu-l vad!

Daca barbatul isi da aere de "barbat" atunci femeia va sta la bucatarie. Daca barbatul si femeia sunt parteneri, daca au capacitatea de a se iubi, respecta si intelege atunci lucrurile decurg altfel. Strategiile pe termen lung si retetele sunt cele mai paguboase. Combinate cu lipsa de bun simt, cu ideea ca ti-ai castigat partenerul la belciuge ori la alba-negra, dau un rezultat sumbru.

Frumos spus. Pacat ca nu aude nimeni. Probabil ca vor auzi, cand se vor opri din plans...

Acest topic a fost editat de Figaro: 13 Oct 2003, 02:59 PM

Voi incepe cu Figaro: Scuza-ma, stiu ca esti bun la subiectele religioase, dar la subiectul asta eu te vad plutind undeva departe de ce se discuta aici! Sa dea Dumnezeu sa nu stii niciodata ! Si probabil ca va si da Dumnezeu, pentru ca ai destui in familie care sa se roage pentru tine! Scuza-ma, nu-i nici o ironie, e un fapt concret!!!
Eskimo , iti sugerez sa citesti bine-bine postarea ta. Cand vei observa gravele contradictii, te vei lumina!!
Sa te ajut ?

Care... viata? De apoi??? Iubesti, discuti, te intelegi, faci copii, esti fericit si implinit iar apoi esti dintr-o data "out of order" ! Ai un copil? Vrei sa spui ca ai... avut! Ca gata, nu-l mai ai!! Legea i-l da ei ! Ai doi copii! Cu putin noroc, poti castiga pe unul dintre ei! Care dintre copii va fi fericit? Va spun eu :NICI UNUL ! Indiferent ca vor fi separati sau nu! Fara celalalt parinte, nu vor fi niste copii impliniti !!! De ce toate astea? Ele le spun sentimente ! Eu le spun toane !!!

Ori eu n-am inteles, ori tu esti pe-alaturi! Cine pleaca de dragul aventurii, impotriva unei decizii luate impreuna ?!? Esti casatorit si urmeaza sa pleci. Nu stii pentru cat timp. Poate 6 luni, poate un an , poate trei! Cel mai intelept lucru, dupa parerea ta, ar fi acela de a lua taurul de coarne si vorbit pe sleau: "Nevasta, ui-te care-i treaba, rugamintea mea ar fi sa nu te culci cu cutare sau cu cutare, ca nu-i inghit! In rest, poti sa-i iei la rand!!! Daca te mariti intre timp, transmite-mi macar noua adresa sa-mi mai vad din cand in cand copii!!! Eu ma duc sa trag in jug, intr-o lume care ma cam privesc ca pe un ciumat, dar tu nu trebuie sa te sacrifici deloc , draga mea, ca ai si tu sentimentele tale, iar viata-i scurta, you know!..." Raspunsul meu la o asemenea alternativa? F**k off !!!
Asadar , Eskimo, imi pare rau, nu pricep logica spuselor tale... Poate e inca prea devreme sa te ...vaccinezi!
Dificila, desi imi place foarte mult cum gandesti, principiile mele si a celor de care vorbeam mai sus nu sunt acelea de a face din sotii, bucatarese desavarsite!!! Lucram impreuna, gatim impreuna, dormim impreuna ! Daca ea are de invatat pentru sesiune, gatesc singur! Daca eu am de reparat ceva prin casa, gateste singura! Dar in nici un caz eu sa citesc ziarul, iar ea sa gateasca, sau ... invers!!! De fapt, cand iti iubesti partenerul, ajuti si astepti sa fii ajutat ! Oamenii de care spuneam, gateau mai bine decat sotiile lor!!! Oare aici era greseala???
Faptul ca inseala, nu se trage nici de la lipsa de educatie si nici de la o mancarime pe sub coada, ci de la naivitatea de a crede gogosile unor crai pusi pe regulat femeile singure !!! Se-nsoara aia cu ele , chiar daca ele au pus nu numai fundu' la bataie , ci si sufletul? S-o creada Mutu' !!! Dar intre timp, chiar daca printul si-a luat talpasita de multisor, ele tot mai viseaza la cai verzi pe pereti, punandu-l la respect pe partenerul de drept caruia i-a promis " La bine si la greu, pana ce moartea ne va desparti!!!"
Imi pare rau, Misti, dar sunt prea pornit, si mult prea aproape de "pantofii" pe care-i dadeai exemplu, ca sa accept aiurelile unor fandosite, care au uitat si cine-au fost, si cum au ajuns ce-au ajuns, si ce-au promis nu neaparat in fata lui Dumnezeu - ca tot se sterg la fund cu toate astea!- ci unor oameni care in urma faptului ca au crezut au pornit la cel mai importand drum din viata impreuna . Tu cum ai reusit sa astepti 6 ani, fara nici cea mai mica obligatie scrisa??? De ce le iei apararea celor care distrug nu numai destinele celor cu care au pornit la drum, dar si a propriilor lor copii? Au ele ratiune cand fac ce fac? Eu sunt foarte incredintat ca o tin intr-o pereche de bikini !!! Pentru ca femeile astea au descoperit la un moment dat ca nu au numai "dreptul", ci si pe stangul, iar intre ele se pot construi metafore sub clar de luna!!!

Acest topic a fost editat de OMU'BUN: 14 Oct 2003, 12:26 AM

Am raspuns intrebarii tale? Ca sa intaresc, declar ca nu le iau apararea, am vrut doar sa explic ca cele intamplate nu s-au datorat faptului ca sunt femei. Atat femeile cat si barbatii inseala si distrug familii, casnicii, incredere.

De ce eu am reusit sa astept cei 6 ani? Pentru ca am vrut, pentru ca am avut suficienta experienta ca sa recunosc ca el e cel cu care vreau sa traiesc in casa - si pana acum am avut dreptate. Dar... remarca ce am spus: am avut sufiecienta experienta. Nu am fost fata mare, nu m-am maritat la 18 ani, ci am avut ocazia sa compar si sa aleg. Poate parea stupid, dar eu zic ca are importanta. Alt motiv pentru care am reusit a fost ca si el a vrut relatia asta. Daca m-as fi simtit abandonata, sau in vreun fel inselata in asteptarile mele poate nu as fi rezistat.

Cred ca am mai spus ca sunt multi oameni, atat femei cat si barbati, care se casatoresc din motive gresite. Care nu stiu ce inseamna viata in doi, si nu se gandesc bine inainte de a o face. Care nu stiu sa faca diferenta intre focul arzator al pasiunii de moment si dragostea adanca, adevarata, care curge lin ca o apa linistita. Uniunile bazate pe focul pasiunii de cele mai multe ori se sting repede sub furtunile vietii. (suficient de poetic spus? )

Vorbind despre emanciparea femeii insa, ii dau dreptul femeii sa iasa dintr-o relatie nefericita. Ba chiar o incurajez. Fara "unde o sa mai gaseasca ea asa baiat bun", fara "dar dupa cate a facut el pentru ea", si alte de-astea. In cartea mea, mai bine singura si nefericita, decat cuplata si nefericita. Doar parerea mea.
Iar daca face o greseala, treaba ei.

Si tot despre emanciparea femeii - cand eram copila, erau in satul bunicilor mei cateva vaduve tinere. Toata lumea s-a asteptat de la ele sa moara vaduve. Nu aveau dreptul in ochii lumii sa se recasatoreasca. Nu mai e cazul azi, nu-i asa?

Uf, ca tare greu ma mai fac inteles! Sunt foarte convins ca nu foarte multi barbati gandesc precum gandesc eu... Ma rog, eu sunt mai ... liber cugetator... Probabil m-ar durea sa aud ca am fost inselat, dar... "spalata-i ca noua!..." Atat timp cat familia in sine nu e compromisa, fa ce-ti taie capul si eventual constiinta, daca se nimereste sa n-o tii tot la un loc cu ...ratiunea!... Dar nu-ti abandona barbatul de dragul unui vis care numai in mintea ta tuguiata, poate fi considerat real. Si pan' la urma, fie, ca tot ii cauti o mie de noduri in papura, de parca tu ai fi "Zana-cu-papuci-de-diamant", iar el "Infidelu'-cu-limba-mult-prea-mica!"... Dar ca sa privezi fericirea copiilor, de dragul slabiciunilor tale, nici o remuscare tarzie, nu va anula efectele blestemelor care se vor abate asupra ta!
Aveam un prieten de familie, cu mult timp in urma. (Va-ntrebati, poate de unde-i mai scot? As vrea sa ma credeti ca nici unul din exemplele date nu sunt fabulatii! Eu nu-mi permit sa glumesc pe o tema atat de serioasa!) De fapt era mai degraba prieten de familie cu sora-mea, dar cum se intampla ca eram invitati la un chef sau la un revelion, am devenit si noi amici. Cand sotia lui, mi-a facut un avans , am luat-o ca pe o gluma si mi-am vazut de treaba. Mai apoi le-am cunoscut copii. Aveau o fata blonda, si una... neagra ca toate negresele!!! Si totusi, el le iubea pe amandoua la fel de mult (cea neagra era al doilea copil al lor...) Timpul a trecut. Femeia continua sa faca ce stia ea sa faca mai bine. Sotul stia, dar se facea ca nu vede... Dupa ani si ani, cineva l-a scuturat binisor si i-a spus: "Tu nu vezi ce se petrece cu tine? Vezi ca nevasta-ta si-a dat intalnire cu cutare , ii gasesti in parcarea de la punctul X !" El s-a dus cu inima stransa, mai mult de gura aluia care s-a gasit sa-i poarte... de grija!!! Evident ca a gasit-o in exercitiul functiunii. Au si divortat dupa aia. El a luat-o pe fata blonda, ea pe cea neagra!... L-am vazut acum cand am fost in tara... Pare resemnat, si nu se mai increde in nici o femeie... Si-apoi cine sa-i iubeasca copilul asa cum merita? Mai bine sa ramana singur... Ea nu stiu ce "parcari" mai ocupa!!! Am vazut-o si pe pustoaica "negresa"... Are vreo 18 ani, dar pare un om fara vise ! Atat de multa tristete avea fata aceea in ochii ei incat nu puteai sa nu sesizezi. Oare sotul acelei individe, nu i-a oferit destule sanse??? Au folosit ele la ceva? Tristetea din ochii acelor fete, va putea fi alinata cu vreo mangaiere???
Cat despre vaduve? Hai sa nu ne abatem. Cine mai crede in basme? Oare chiar par in ochii unora un atat de incurabil provincial???

De vaduve nu te-am intrebat pe tine in mod special. Vroiam doar sa atrag atentia asupra faptului ca statului femeii s-a schimbat peste ani. Si nu cred ca ne abatem de la subiect discutand asta, e vorba despre emanciparea femeii, nu? Adica o evolutie a statutului ei de proprietate a sotului, indiferent de conditii.

Si dragule Om Bun, cred ca toate exemplele care le dai tu aici isi au locul la unul din subiectele unde se discuta inselatoria si dragostea si alte cele. Fara suparare, dar ce are de a face (cu mii de scuze) prostia aluia care indura ani de zile de inselaciune cu emanciparea femeii? Inselaciunea intr-o relatie exista de cand lumea, si exemplele sunt cu milioanele din pacate.

Imi pare rau! Poate eu am inteles gresit!!! Din pacate nimeni nu ma va convinge ca toate aceste schimbari bruste de pozitii, n-au aparut datorita unei interpretari neaos romanesti, a emanciparii ! Este de fapt dreptul femeii de a fi propriul ei stapan Dar un ... stapan fara experienta, este mai periculos decat unul rutinat dar cu o experienta proasta! Parerea mea!!!
Si-apoi ma-ntorc la oful meu: o proasta intelegere a notiunii de emancipare, rapeste prematur copilaria unor suflete pentru care tu chiar crezi ca le doresti toata fericirea din lume!!!

Pt Mi_ si ca o timida incercare de a mai anima un pic atmosfera trista dupa atitea povesti de inselare, tradare, parasire

Un individ s-a saturat sa se tot duca la munca in timp ce nevasta sta acasa. Si facu o rugaciune: Doamne, lucrez opt ore pe zi in timp ce nevasta-mea sta degeaba. Vreau sa vada si ea prin ce trec eu, nu poti sa faci schimb pentrui o zi, ea sa treaca in trupul meu si eu in al ei? Amin.
Iar Dumnezeu in infinita sa intelepciune i-a indeplinit dorinta. A doua zi, omul nostru s-a trezit femeie.
S-a trezit, a facut micul dejun, a trezit copiii, le-a pregatit hainele de scoala, i-a hranit, le-a pregatit pachetelele, i-a dus la scoala, a revenit acasa si a dus hainele la curatatorie, a oprit pe la banca, a facut niste cuparaturi, a adus cumparaturile acasa, a platit facturile. A curatat mizeria de la pisica, a facut baie cainelui. Se facuse deja ora unu si s-a grabit sa faca paturile, sa spele rufele, sa aspire, sa stearga praful si sa spele pe jos prin bucatarie. S-a dus la scoala sa ia copiii si s-a certat cu ei pe drum, le-a pregatit laptele cu biscuiti si i-a pus sa-si faca temele. A calcat rufele in timp ce se uita la tv. La 16.30 a inceput sa curete cartofii si sa pregateasca legumele pentru salata, cotletele si fasolea verde pentru cina. Dupa cina a facut curat in bucatarie, a spalat vasele, a aranjat lenjeria, a facut baie copiilor, si i-a culcat. La ora 21 era extenuat dar a mai avut putere sa faca si sex .
A doua zi s-a trezit si imediat a ingenuchiat la marginea patului sa se roage.
- Doamne, nu stiu ce a fost in mintea mea, am gresit invidiind-o pe sotia mea pentru ca sta acasa. Te rog acum, schimba-ne la loc.
Iar Dumnezeu, in intelepciunea sa infinita raspunse:
-Fiule, vad ca ti-ai invatat lectia si sunt bucuros sa te fac barbat la loc. Dar trebuie sa stepti noua luni. Ai ramas gravida aseara.

E o afirmatie frumoasa, pe care doar un prieten o poate face, si pentru care iti multumesc.

Faptul ca am un caracter mai optimist (prea optimist dupa unii) nu ma absolva de probleme. Iti voi povesti ce inseamna o intalnire cu moartea. Restul problemelor se pot rezolva. Cu moartea e mai greu, ca nu ai drept de apel. Asa ca toti avem demoni personali. Cand intelegi ca si cel de langa tine poate suferi ti se deschid alte porti de intelegere.

Pe Hanul Ancutei exista persoane care au trait drame. Ca prieten cu state mai vechi sunt solidar. Totusi exista si forumisti cu familii normale. Nu lipsite de probleme, dar fara fracturi. Proportia acestora e mai mare.

Nimeni nu e proprietatea nimanui. Problema nu trebuie pusa in termeni de proprietate inca de la bun inceput. Chestia cu "eu sunt barbat, deci mie mi se permite, tu esti femeie, tie nu ti se permite" e nociva. Tot nocive sunt afirmatii de genul "tu trebuie sa te ocupi de treaba asta, pentru ca tu esti BARBAT".

Suna cunoscut? Exista barbati care gandesc asa (Stai la cratita, ca esti femeie), dupa cum exista si femei care gandesc la fel (Esti barbat, te descurci. E treaba ta, ca eu sunt femeie).

Acest topic a fost editat de Figaro: 14 Oct 2003, 10:53 AM

Figaro, hai ca am intrat pe acelasi fagas! Gandim la fel!!! Cat despre proportia de care vorbesti, nu te amagi! TOTI avem dramele noastre! Cine spune ca nu le are, o face din orgoliu!!!
Champi, gluma ta m-a amuzat intr-adevar, si in linii largi, recunosc faptul ca nu mi-ar fi placut sa fiu femeie...
(Imi cer scuze ca divaghez! Cineva se plangea de viata mai zilele trecute, la care un alt prieten de suflet ii zice: "Auzi, ma? Multumeste-i lui Dumnezeu, ca nu te-ai nascut negru !!!" Bineinteles ca toti am izbucnit in hohot! Avea atat de multa dreptate!...)
Cu permisiunea ta, am sa ma leg un pic de gluma pe care ai expus-o!

Treaba asta nu e obligatoriu sa fie facuta de o femeie, iar hainele la curatatorie (ma refer la paltoane, cojoace, etc, se face o data in an! ) exemplu irelevant!!!

Si a stat trei ceasuri la barfa...

...Cu mult mai multe decat era de fapt necesar...

Serios??? Incredibil !!! Uneori se intampla sa le lase pe-acolo... Din cauza atator subiectelor care au ramas in coada de peste...

... Iar??? Pai parca trecuse pe la banca!!!

Sa avem pardon! Pisica trebuie invatata sa nu faca mizerie. Altfel la a treia greseala va fi o pisica moarta!!! Iar pisicile invata extraordinar de repede sa fie curate. Chestie verificata!!!

Pisica si caine si copii in aceeasi casa??? Aici lipseste ceva! Menajerele pentru un asemenea...palat!!!

Daca a facut paturile la ora unu, e clar ca lumina zilei ca nu s-a grabit chiar deloc. Eu o vad cam... lenesa!

O data, de doua ori pe saptamana, si nu ea , ci masina!!!

Asta o fac (sau ar trebui sa o faca) menajerele care sunt platite... Sotiile o fac o data sau de doua ori pe saptamana, exceptie facand situatiile in care ori el este absurd, ori ea e maniaca!

Halal mamica ! La acest subiect voi reveni!!!

Laptele cu biscuiti e pt bebelusi! Cei care-si fac... temele au nevoi mai... consistente!!!

De fapt ordinea era invers: In timp ce urmarea cu sufletul la gura telenovela plina de intrigi si razbunari, mai calca si cate o camasa!!! Barbatii n-o sa urmareasca niciodata telenovele trase de par si lungite pana la disperare!!! Pai cum sa-i placa sarmanului... barbat?!?

Ei, cum, nici o ...migrena, nimicuta, nimicuta??? Atunci e clar: I-a placut sigur!!!

Ei, asta chiar n-o mai cred!!! El nu stia ca are... sterilet???

Deci... iata cate slabiciuni incap la modul cel mai real, intr-un text care s-a voit de fapt o gluma!!!
Si ca sa nu raman dator, sa va spun cum a procedat sotia mea cu fiul cel mare de 7 ani. Intr-o zi, copii au venit in goana la ea, spunandu-i: Doamna Gabi, Mihaita a fumat!!! Ei, daca va asteptati ca sotia mea sa faca o criza de isterie si sa-l ia la palme pe vinovat, va inselati! Doar i-a spus: "Mihaita, avem de discutat!" Apoi , inainte de a intra in casa, a mers la magazin si a cerut un pachet de tigari din cele mai tari! S-a decis, Marlboro! A luat si o bricheta, ca sa fie tacamul complet! Apoi l-a invitat pe baiat in casa. Copii afara erau incredintati ca Mihaita o va lua rau "pe cocoasa". Celalalt mai mic, (5 ani, a venit si el, vizibil afectat de ce presupunea ca urmeaza, desi nici ei nu erau foarte convinsi de modul de pedepsire, intrucat, sotia gaseste intotdeauna niste pedepse foarte ciudate, dar extrem de eficiente!
In casa, dupa ce s-au facut ...comozi, ea a inceput: "Mihaita, cred ca tu ai crescut deja cu mult mai repede de cum ma asteptam eu sa cresti! Ba chiar pot spune ca esti un om matur, daca ai decis sa te apuci de fumat! Sunt convinsa ca ai tu ceva probleme pe cap, dar eu le am pe-ale mele, si nu vreau sa ma mai incarc si cu ale tale!!! Daca te-ai apucat de fumat, n-are rost sa te feresti! Poti sa dai foc la ceva, ferindu-te, sau pur si simplu nu te simti tu bine!!! Ui-te, eu ti-am cumparat tigari si bricheta. Trebuie sa inveti sa o aprinzi mai intai, dar eu stiu ca tu esti un baiat istet! Asta e primul pachet de tigari din viata ta, pe care am sa ti-l desfac chiar eu! Serveste , te rog, si nu te jena de mine. Mama trebuie sa stie intotdeauna, TOT ! Hai, ia, nu ma tine cu mana intinsa! Hai sa ti-o si aprind! Ei, dar nu asa, mama ! Tu fumezi sau strici bunatatea de tigara? Trage, mama cu pofta, ca sa stii ce efect au !!"
Nu spun ce-a iesit! Copilul a inceput sa tuseasca intens si a ametit , gata sa cada. Cu mult calm, sotia l-a ajutat sa-si revina, apoi i-a zis: "Totusi nu cred ca esti pregatit! Daca te vei hotari, eu am sa-ti pun tigarile aici, sus, sa le gasesti cand vei simti nevoia! Acum vino sa te pup!" Cand copilul s-a apropiat s-o pupe, ea a facut un gest de sila... "Vai, mama, dar tu puti, sa stii!!! Bleahh! " Eu nu cred ca am sa te mai pot pupa vreodata, daca te apuci de fumat! Mie mi-e sila de oamenii care fumeaza si vor sa ma pupe!"
Dupa aceea , baiatul s-a spalat pe dinti aproape o ora, si inca mai avea complexul ca ii miroase gura. La vreo cateva zile, i-a marturisit mama-sii ca el niciodata nu va vrea sa se apuce de fumat, fiindca a observat foarte multe motive pentru care nici nu se merita! Cu toate astea, sotia mai facea din cand in cand inventarul la pachet. Din fericire au ramas intacte. Cand am ajuns eu acasa, trecusera vreo 6 luni de atunci. Vazand acel pachet "la vedere", intr-o casa in care nimeni nu fumeaza, am intrebat ce-i cu el! "Ei, e o poveste lunga! Nu te lega de el, ca-i al lui fi-tu!" Aceasta lectie i-a prins la fel de bine si celuilalt, desi el aparent era doar un privitor!!!
Iata un exemplu de cum ar trebui parintii sa-si educe copii! Eu sunt constient ca nevasta-mea nu-i prea normala! De-aia m-am si-nsurat cu ea!!!

Omule bun , eu sunt sfarshit !

Uite ca mi-ai indus si mie paranoia ta ,ca si altora care citesc thread-ul asta...Stii ,exista o gramada de probleme pe care cineva le poate avea...nici nu pot spune ca sunt probleme mai grave ,sau mai putin grave decat a fi inselat de sotie....

AM obosit sa-ti mai citesc furia.In fiecare seara o sun pe prietena mea - si eu sunt plecat de mult de acasa - si imi incarca bateriile pentru a doua zi prin felul ei bland si matur de a gandi si vorbi.Prin asta pentru mine e o femeie exceptionala.
Imi pare rau sa-ti spun ,dar n-am intalnit decat femei exceptionale.Poate e vorba de un fel de a privi lucrurile ,sau un fel de a alege oamenii cu care intri in contact.

Chiar nu mai vreau sa aud tirada asta de povesti spuse la a 3-a mana , fragmente fracturate din mai stiu eu ce vietzi ale mai stiu eu ce oameni de pe mai stiu eu ce meleaguri.

Am inceput sa discutam despre niste diferente subtile intre caracterele barbatilor si femeilor ,si ai deturnat toata povestea intr-o polemica telenovelistica anti-feminista sau mai stiu eu cum sa-i spun.

Emanciparea femeii... E cam greu sa fii emancipata in ziua de azi;motivele?Multiple.Incepind de la abuzurile fizice si psihice pe care unele femei sint OBLIGATE sa le suporte.De ce?Pentru ca legea nu face nimic.Ar trebui ca procuratura sa se auto-sesizeze in astfel de situatii, stiut fiind faptul ca femeile abuzate fizic sau psihic de sot/concubin nu au puterea sa se apare si nici sa paraseasca domiciliul conjugal.
Legea asteapta intii sa fie omorita sau schilodita nefericita, de-abia dupa aceea se pune in miscare sistemul...
Ar fi multe de spus pe tema asta, avem de-a-face cu mentalitatea, cultura , educatia , lipsa de cunoastere a drepturilor pe care le avem ...si asa mai departe...Pentru ca nu putem vorbi de emanciparea femeii, cind femeia si rolul ei sint minimalizate. Poate veti spune ca , in astfel de cazuri regretabile, respectiva ar trebui sa plece de acasa...
Ce ne facem , insa, cind femeia are un salariu de mizerie, din care nu isi poate permite sa inchirieze chiar si o camaruta undeva, fie si pentru o luna, pentru ca banutii pe care ii cistiga de-abia ii ajung sa hraneasca gurile copiilor? Asta in cazul in care are un servici,stiut fiind faptul ca pentru o reprezentanta a sexului frumos e foarte greu sa obtina in ziua de azi o slujba, chair daca are calificare.Pentru ca sint preferati barbatii!
Femeia din Romania stie asta cel mai bine...
Si mai e ceva: unde sint organizatiile femeilor?
Eu, una nu am auzit de o organizatie a femeilor care sa aiba ca membri femei normale, fara functii si soti sus-pusi, care ar putea sa faca ceva si pentru celelalte?
O organizatie care sa lupte pentru drepturile noastre,ale femeilor in general si in special pentru cele ale celor mai putin educate si mai batute de soarta???
Poate ca ar trebui facut ceva la nivel de mentalitate:femeia nu e doar o anexa verticala si mobila bucatariei, nici masinarie de oferit placeri si nici animal de prasila.Are creier cit si barbatul, dar nu are forta fizica a acestuia. A sta nu o face nici inferioara, nici superioara barbatului.Asa cum in fata legii sintem egali,asa cum sintem chemate la vot, asa cum sintem bune de mame si de sotii, de amante si mai stiu eu ce,ar trebui ca pe toate planurile sa existe aceasta egalitate. In fond si la urma urmei, nu cred ca cerem prea mult.
E foarte greu insa, cind din copilarie si din adolescenta ne sint inoculate idei de genul"femeiea sa mearga cu un pas in urma barbatului", cind femeia tace si face doar ce zice barbatul, ca asa "e bine", cind sintem tratate drept "creaturi de linga casa omului", drept fiinte acefale , cu gura mare, care se dau in vint dupa boarfe sau mai stiu eu ce!
Pentru ca, inainte de toate, sintem si noi fiinte umane.Si ar trebui sa fim lasate sa fim mindre ca sintem femei: sensibile, puternice, inteligente, adaptabile,frumoase ...si epitetele ar putea continua.
Scuzati pentru avalansa de idei, cam dezordonata,dar m-a luat valul..Nu sint o feminista;as vrea doar sa fim apreciate la justa noastra valoare.

Acest topic a fost editat de Diana-Maria: 22 Oct 2003, 04:44 PM

Diana-Maria

Dar macar poate ai reusit sa te mai racoresti, putin!...
Eu nu stiu de ce vezi tu atat de sumbra imaginea femeii? Nu neg ca sunt femei "victime" ! Dimpotriva ! Cunosc indeaproape un asemenea caz: sora-mea ! Si totusi, oricat ar fi maltratat-o cretinul ala (caruia eu i-am invinetit ochii in cateva randuri ) ea nu admitea si nu va admite niciodata sa-l paraseasca, chiar daca avea destule alternative de locuit, plus un castig sigur pe care nu mai trebuia sa-l imparta cu imbecilul. Dar in capul ei era o lupta din care intotdeauna invingea teama de singuratate! Sa ramana singura? Sa fie vizata te pungasi si hoti ca o femeie singura si neputincioasa? Si tot asa , si tot asa... Ne invartim intr-un cerc vicios din care , orice-am face, nu vom iesi prea curand...
Eu nu cred ca femeile sunt minimalizate, ci doar ca ele se autominimalizeaza !... E o mare diferenta! Oare , de maine, daca s-ar spune: "Gata , toate femeile sunt... si fac... si dreg... si au dreptul... etc, etc!" S-ar schimba ceva in profunzimea lucrurilor? Femeia "victima" va continua sa creeze facilitati pentru o "femeie victima", barbatii tampiti, vor continua sa-si manifeste forta muschilor si mai putin a mintii (imi pare rau daca ofensez pe cineva, dar daca omului i s-a dat puterea de a stapani cuvantul, trebuie sa fie tampit sa dea intr-o femeie care se vrea a fi pasnica...)
Tema organizatiilor are pe reversul medaliei un risc ce nu merita efortul unei asemenea lupte! Parerea mea. Personal nu sunt deloc impotriva... Dar ma tem ca intr-o zi insasi femeia ar ajunge sa-si faca rau!!!
Cat despre comentariul de final, aici deja nu mai e mare lucru de spus, pentru ca exagerarea e vizibila, iar asta coboara valoarea intregii postari!

Aici ori e vorba de ura, ori de complex, ori de rautate !... Din cazurile izolate, cu procente sub 1% , nu e cazul sa facem polemica... Poate doar din cele:

Abia aici e un subiect sensibil... Pentru mine , amanta ramane o ... amanta! Fie ca isi inseala barbatul, fie ca accepta avansurile unui om insurat! Iar asta nu inseamna merit , ci cu totul altceva... De-aia se ajunge la toate cele enumerate mai devreme: bataia femeii a carui barbat are o amanta; disputa clasica dintre el si ea, din momentul in care ea are un amant, si tot asa!...
Asadar, "teza" construita pe o ideea care in final are serioase puncte slabe, nu face decat sa mai piarda din potentialii sustinatori! Desi nu cred ca aici ne constituim in dou tabere... Cel putin asa imi place sa cred !

Diana-Maria, as vrea sa te invit sa participi si la discutia asta, daca vrei:

http://www.hanuancutei.com/forum/content/Odi-in-Dialog-Dezbaterile-Hanului/1245/http-www-hanuancutei-com-forum-index-php-showtopic-1245/

Omu'Bun, ai putea sa explici de ce spui asta?

Cazuri izolate? 1%??? Chiar nu vezi adevarata situatie a femeii in societatea de azi. Normal, esti barbat, sa nu uit.

Femei care sa mearga un pas in urma barbatului???
Femei care sa fie considerate "creaturi pe langa casa omului"?
Femei considerate acefale??

Ori eu am trait in alta tara, ori am avut ochelari de cal ?... Dintre TOTI care merita respectul intr-o societate, eu n-am vazut nici unul care sa se incadreze in cele de mai sus... Evident, scot din calcul prostii, intrucat, aia erau prosti si inainte de a se insura!!!

Nu am sa calific necunostinta ta de cauza, numai tu stii de ce nu vezi atatea cazuri care sunt de abuzuri, de situatii unde femeia este desconsiderata la toate nivelele.
Si uite, pe litere, doar cateva exemple:

Femeia este buna la cratita si de facut copii, barbatul ii aduce din salariu atat cat considera el ca e necesar si ea sa se descurce, in timp ce este total ignorata. El se duce la carciuma cu baietii, sau la amanta, sau se uita la tv.

Femeia sa nu isi dea cu parerea, mai ales cand e vorba de politica, caci nu stie ce vorbeste.

Toate femeile sunt curve. Sau materialiste. In fond, la ce au nevoie de haine bune ca nu se duc decat la munca si acasa.

Toate femeile sunt catze, il bat la cap pe saracul barbat, care tot ce vrea e sa fie lasat in pace, ca e obosit din cauza activitatilor de la pct. 1

Femeia trebuie sa faca ce spune barbatul, dar nu poate face nimic fara acordul lui.

Daca isi mai ia un pumn in gura, femeia e de vina, a cerut-o.

Si nu in ultimul rand, de ce se plang femeile? ca doar au o viata frumoasa. Sa taca din gura si sa-si vada de treburile lor de muiere.

Pai nu?