Ce intelegem prin notiunea de ateu, fie in comparatie cu o persoana care adera la o religie cunoscuta, fie in comparatie cu o persoana care isi bricoleaza propria religie? De multe ori cand acuzi pe cineva de ateism respectivul sare in sus de parca l-ai jigni profund: "Eu, ateu? De unde ai scos ca sunt ateu?"

Pentru mine: ateu = om rational

Ateu, cel care nu crede in existenta lui Dumnezeu.

ateu=rational , inconsistent. vezi oamenii de stiinta credinciosi. Sau stiinta nu e rationala?

M, Lenin era ateu perfect. Exista oameni perfect rationali care cred in existenta unei forte ordonatoare in genul celei din Star Wars (forta vietii, forta primara, matricea, liantul etc.) Eu ma refeream la ateii perfecti, la cei materialisti, care merg pe respingerea oricarei forme de Dumnezeu, fie forta, energie sau orice altceva.

Salut
Iti relatez aici cateva randuri dintr-o discutie avuta cu un tip care spunea ca este ateu.
El a crescut intr-o familie credincioasa dar nu a fost dus de mic la biserici indiferent de sarbatoare. Parintii lui au considerat ca e mai bine sa-l lase sa aleaga atunci cand va creste. Si a crescut mare si a ales...nimic. Eu m-am mirat...cum sa nu crezi in nimic. Trebuie sa ai un "ceva" in care sa crezi. Acel ceva il simti doar tu si nu trebuie sa-l vezi "desenat" prin biserici sau mai stiu eu. L-am intrebat daca atunci cand are un necaz sau a avut unul, nu s-a gandit niciodata la "ceva" sa-l ajute....mi-a spus ca nu-si aduce aminte sa fi cerut ajutorul unei divinitati!!!
Ateii nu cred in existenta unei forte superioare...nu recunosc un Dumnezeu,asta e clar dar eu tot nu pot sa accept ideea asta

Sa inteleg ca, credinciosii sunt oameni irationali....

notiunea de ateu comporta si ea anumite nuante.

unii sunt atei din indiferenta. nu le pasa daca exista sau nu Dumnezeu.

altii sunt atei din convingere. acestia sunt acei "rationali" la care face referire marky.

altii sunt atei din principiu. orice argument le-ai aduce, ei prefera sa creada ca NU exista Dumnezeu, respingand apriori orice idee contrara. din pacate, acestia sunt cei mai multi.

si, in fine, dintre cei din urma se aleg ateii militanti. acestia sunt cei care doresc sa le demonstreze tuturor ca este periculos sa crezi in Dumnezeu. ei nu numai ca resping apriori orice fel de argument, dar si desconsidera pe oricine indrazneste sa creada altceva.


dupa cum se vede, daca am inlocui "ateu" cu "credincios", am ajunge la o scara asemanatoare...

Eu inclin sa cred ca pana si cele mai rationale opinii au la baza acea perioada de viata numita copilarie, din care nu ne mai amintim foarte mult.

P.S. Observ ca anumite cuvinte din postarile noastre sunt subliniate automat. Am mers pe linkul termenului de ratiune. Iata ce definitie am descoperit:

1 : an explanation of controlling principles of opinion, belief, practice, or phenomena

Interesant, nu?

Acest topic a fost editat de Figaro: 8 Sep 2003, 04:20 PM

a nu crede in Dumnezeu ci intr-o entitate botezata intr-un fel si careia i s-a dat un chip inseamna a fi ateu?

V-am provocat sa lamurim termenul. Pentru mine ateul perfect a fost Lenin. Pentru el nu exista decat materia. Nimic in afara ei, nimic in interiorul ei (forta liant, forta vietii etc.). Materia pur si simplu.

Astept si alte opinii.

Si, bineinteles, avem si reciproca:

===============
De multe ori cand acuzi pe cineva de habotnicie respectivul sare in sus de parca l-ai jigni profund: "Eu, habotnic? De unde ai scos ca sunt habotnic?"
===============

Sa inteleg ca orice persoana care are o opinie clara intr-un anumit domeniu e automat un habotnic?

Indeobste habotnicul este acel credincios care duce lucrurile la extrem; la fel cum in citatul tau ai vrut probabil sa te referi la un ateu care duce lucrurile la extrem (sau poate ca n-ai vrut, dar asa am inteles eu). Ideea e ca intotdeauna e bine sa vezi si reversul medaliei.

Nu asta am vrut sa spun. Habotnicul e habotnic. E o extrema. Ateismul nu e o extrema. Exista oameni care nu cred in nici un fel de Dumnezeu/forta/liant/principiu etc. si care nu sunt habotnici.

Nu cred ca poti fi ateu din indiferenta. Ateismul implica decizie. De ce sa numim indiferentul ateu si nu un oarecare credincios neimplicat. S-a spus ca exista o gena a credintei responsabila si cu senzatiile pe care le traim la intrarea intr-o biserica sau la ascultarea unei slujbe. S-ar putea numi ateu si un om caruia ii lipseste aceasta gena.

Si care este opusul habotismului?

O persoana care is bricoleaza propria religie? pai care religie, n-ai zis ca era ateu???
In plus, nu vad nici o legatura intre a adera la o religie cunoscuta si a fi sau nu ateu. Exista atei care adera la religii cunoscute (vezi budistii), dupa cum exista credinciosi care nu adera la nici o religie cunoscuta (vezi ginditorii gen Aristotel)!

personal cred ca ateii prefera sa-si creezi "religii" proprii datorita hibelor din cele deja existente "pe piata". caci asta e senzatia mea, religia incepe sa se vanda.

religia a fost intotdeauna o marfa
a fost leacul bolilor nestiute
solutia fenomenelor neintelese
s-a vandut sub forma de dogme , pilde si povesti

Religia a fost dintotdeauna volanul maselor. Religia este singura metoda de conducere a maselor care a rezistat peste secole..

Pentru mase este foarte convenabila o religie (nu conteaza care) deoarece religia argumeneteaza ca e mana divinitatii orice omu nu isi poate explica logic. Daca maru a picat din pom si omu nu intelege de ce a picat, inseamna ca este mana zeilor

Marea masa se ghideaza dupa mica masa. Fotonul este o notiune complet inexplicabila pentru foarte multe persoane. E de ajuns sa iesi in plina strada, dotat cu casetofon de buzunar, si sa intrebi populatia trecatoare. Rezultatul e uimitor. In plus, Romania ar fi o tara super culta, unde cersetorii cunosc Luceafarul pe dinafara. In State fotonul e o notiune atat de ciudata incat rezultatul va fi catastrofal. Totusi marea masa nu contesta fenomenul, cu toate ca nu si-l poate explica. Treaba merge pe credinta, adica marea masa crede tot ce mica masa de specialisti pune in circulatie.

Acest topic a fost editat de Figaro: 11 Sep 2003, 11:32 AM

Figaro e a 100-a oara cnd faci comparatia asta si tot nu ti-ai dat seama ca e total aiurea.
Sunt niste lucruri (fenomene) total diferite.

Ar fi trebuit sa fi stiut pana acum ca in domeniul stiintei unele lucrui sunt de ajuns sa fie calculate exact si demonstrate pt a fi considerate adevarate, nu este necesara observarea (iar in acest caz este chiar imposibila).

Planeta Pluto intai i-a fost calculata existenta si dupa mai bine de 10 ani a fost observata, la fel si cu gurile negre (despre care acum se cunosc mult mai multe lucruri , vezi aici). Nu compara lucrarile si demonstratiile stiintei cu povestile lui Petre Ispirescu.

Acest topic a fost editat de marky: 11 Sep 2003, 11:51 AM

Ca copchil am fost botezat ca crestin-ortodox. Nu am fost dus la biserica regulat dar am fost supus la un minimum de indoctrinare religioasa [rugaciun inainte de culcat seara , rugaciuni de sarbatorile religioase rtc]
Pe la virsta de 16 deja aveam indoieli puternice despre biserica si in general despre religia ca atare dar inca mai simtzeam nevoia sa cred ca exista totusi ceva acolo... Nu stiam in ce forma si nu stiam ce influentza are putea avea asupra mea insa nu eram nici pe departe ceea ce as putea numi un ateu.
Apoi am avut ocazia sa cunosc on om foarte interesant. Crescut in manastire si care o studiat mai toate reliigile mari ale lumi. Am avut discutzi lungi si foarte interesante cu el. La aceea vreme sincer nu nu stiam cu adevarat ce inseamna un ateu. Il stiam doar ca cuvint urit cu care in general comunisti erau ponositzi.
El o fost primul care ma recunoscut de ceea ce sunt. Vorbind cu el despre differentele dintre religi si explicindului ca pt mine toate suna la fel false si irrelevante. El ma sfatuit sa citesc niste literatura atheista. Bingo , cu cit am citt mai mult cu atit mai mult sens a facut. Toate raspunsurile pe care le cautam le-am gasit sau au facut sens in cuvintele scrise de ateisti mai destepti ca mine. Mi-o fost totusi destul de greu sa scap de toate efectele indoctrinari mele in religie si a trecut ceva vreme pina am reusit.
Pot sa zic acuma cu convingere ca sunt un ateu nihilist si foarte comfortabil cu asta. Nu simt nevoia unei divinitatzi absolut de loc. Am incredere in mine si asta este tot ce conteaza

"Losing an illusion makes you wiser than finding a truth."
Ludwig Borne

Acest topic a fost editat de atheos: 17 Sep 2003, 01:27 AM

hehehe...

eu unul, tocmai cand eram ateu mai abitir m-am apucat sa citesc niscai carti religioase, si mi-am pierdut iluzia ca il pot ignora pe cel de care imi batusem joc pana atunci...

dar am continuat sa nu imi limitez sfera cunoasterii doar la cartile religioase, ci sa continuu sa fiu la curent cu stiinta, cu stiintele sociale, samd.

nici in ziua de azi, dupa aproape 15 ani, nu pot spune ca regret decizia luata.
dimpotriva. sunt fericit.

nihilismul tine de o anumita varsta. mai tarziu, incepi sa-ti dai seama ca trebuie sa si construiesti ceva...


nu ma intalnit pana acum un ateu perfect si fericit...

Oh , deci daca nu gindesc ca tine sunt doar un adolescent teribilist si confuz !
Asa o fii mosule, de ce sa te contrazic...

nu exista ateul perfect(utopie curata)..asa suntem claditi....sa nu mai spun ca nimic nu este
perfect...totul se transforma

Acest topic a fost editat de Brotacul: 22 Sep 2003, 01:04 PM

Buna, si eu sant de parerea lui Marky, un om care gandeste rational nu crede in puteri sau in fiinte supranaturale(Dumnezeu, Hristos, Alah s.a.m.d.). Si eu sant botezat, am o fetita de 4 ani pe care am botezat-o dar eu personal nu cred decat in ce vad. Nu condamn pe nimeni care crede in ceva si doresc ca si copii mei sa decida singuri daca cred si in cine cred(exclus sectele->pfui). Cu toate acestea eu sant de parere ca sant ATEU perfect cu toate ca am intelegere pentru cei care nu sant de parerea mea.
with best regards, Nicu

Cu totzi credem in ceva, differentza este ca atei in general cred in ei insusi, nu au nevoie de prieteni imaginari .
Si in spiritul bunei intzelegeri ar trebui sa fii mai putzin anal despre ceea ce se scrie pe acest forum , deoarece pina acuma , comentarile tale au fost cele mai incitante si enervante pt cei care posteaza aicea.
Postez pe multe alte forumuri de discutzi , sunt si moderator pe doua din ele insa pina acuma n-am mai cunoscut un moderator asa iritant ca tine. La o evaluare egala a celor care posteaza aicea , tu ar trebui sa fii primul cenzurat. Parerea mea umila.

"Imagineare" sunt multe din sentimentele care le traim. Dragostea, tristetea, bucuria sunt produse ale creierului nostru, nu realitati concrete. Tot imaginara e si geometria, a corei concepte sunt ideale, nu reale.

Nu, ambele tabere cred in ceva. Pentru unii e vorba de o forta constienta, numita arbitrar Dumnezeu, in timp ce a doua categorie crede intr-o forta de tip Fluidul Vital, Liantul Vietii etc. (May The Force Be With You!). De fapt sunt foarte putini cei care se declara atei suta la suta.

Sunt efecte create de reacti chimice in creierul nostru , cit se poate de reale. Probabil ca si "nevoia unui prieten imaginar" poate fii considerata a fii resultatul unei imbalantze chimice si mai mult ca sigur ca ar putea fii tratata cu medicatzie. Din pacate se pare a fii o inbalantza de care sufera mare parte a planetei , se trateaza doar cazurile degenarate de specialisti

.

Care ambele tabere ? Ori esti ateu [100%] ori esti agnostic [nedecis] , nu intzeleg cum ai putea sa fii ateu 72,5%

Hop si eu.Sa va spun ca sint atee.Citind biblia am devenit asa.Cand am vazut cate pretentii,cate cerinte,are zeul de la noi,am zis gata.Am vrut sa fiu prietena cu el.Da"te lasa? Nu.Ori eu sa iubesc conditionat sa-mi traiesc amarata viata in supunere si nestiinta,in laude si osanale...pas.As putea vorbi mult si bine...nu ma voi lega de neconcordantele din biblie.Respect credinta fiecaruia,dar nu pot sa cred ca tot ce avem,bun rau se tatoreaza unei fiinte supra...si retul e nimic.Numai cand ma gandesc cat singe a curs sub semnul crucii ma apuca disperarea.

In categoria "ateilor" intra cei care prefera sa se auto-limiteze, folosindu-si doar Ratiunea si ignorand orice se afla dincolo de aceasta. Mai presus de asta, ei fac din Ratiune elementul cel mai de pret al fiintei lor, lasand-o in final sa le controleze existenta si uitand ca ea e doar un simplu instrument.

Ateul este chiar prin definitie individul care nu face parte din nici un sistem de gandire religioasa... de aceea nu lipsit de semnificatie mi se pare faptul ca acesta nu va tinde decat arareori la "perfectiune".
TUDY sublinia foarte bine ca ateul incearca sa faca din propria ratiune "elementul cel mai de pret al fiintei" lui si ca in felul asta nu tine cont de faptul ca ratiunea nu este nimic altceva decat un simplu instrument. Mai mult ca oricand azi ateismul face un apel permanent la ratiune ca si cum celelalte mijloace ale modalitatilor cognitive umane n-ar mai conta!

Ratiunea nu este doar apanajul unor oameni, ci este o trasatura definitorie umana.

Ratiunea nu este in sine un sistem, ci reprezinta capacitatea pe baza careia se pot construi sisteme. Orice tip de sisteme, de la cele stiintifice la cele religioase sau artistice.

Ratiunea nu tine nici de gradul de inteligenta. Diferenta dintre un analfabet si un caine ar fi ca primul prezinta ratiune, in timp ce cainele nu este rational. N-am auzit pana acum de canis sapiens, ci doar de homo sapiens.