Nu as fi vrut sa deschid eu acest topic, pentru ca ma simt mai mult decat stangace sa vorbesc despre ceva care ma fascineaza atat de mult, precum muzica compusa de Ludwig van Beethoven, sau pe scurt Beethoven, cum obisnueste sa-i spuna lumea. Ma tem ca orice as spune ar suna afectat si rupt de realitate, pentru ca emotiile ma coplesesc adesea cand ascult muzica compusa de el. Dar de hatarul a doi noi colegi de forum, Rada si Albrech, carora le si urez "Bun venit la han!", iata, inaugurez acest spatiu, dedicat acestui megamuzician, nascut intre oameni, dar parca coborand din alte lumi, mult mai stralucitoare decat a noastra pamanteana...

Una dintre cele noua simfonii preferate ale mele :

Karajan - Beethoven Symphony No. 9 : Part 1

Karajan - Beethoven Symphony No. 9 : Part 2

Beethoven...Armonie si, totodata, ruperi de ritm care anunta schimbarile din viata culturala, spirituala si politica a Europei. Cand ascult Imperialul, ma duce cu gandul la dictaturile secolului XX. Parca a prevazut viitoarea configuratie a Europei anilor '30-'40.
Muzica este instrumentul ideologic perfect, o matematica a emotiilor, tinand incordate la maximum trupul, mintea, afectivitatea.

Ultima data am ascultat cu placere Concertul pentru vioara si orchestra, solist Ion Voicu.

Beethoven a fost si este intr-adevar un mare muzician .......un om care a trait viata si a scris-o!La cei 14 ani ai mei ma bucura muzica lui si a celorlalti ,,colegi" precum Mozart,Chopin,Schubert,Enescu si muulti altii......Generatia mea nu obisnuieste sau mai bine zis nu a fost invatata cu stilul acesta....clasic....nu multi nu au avut parinti care sa-i indemne sa asculte asa ceva!Eu una ma bucur ca am avut parte de sustinere si stiu sa apreciez muzica classica,blues,jazz....Ascult si pop-dance,hip-hop,soul......PS:Anul trecut am cantat la pian Patetica de Beethoven p1 anul acesta o am integral!

de gustibus...
si tine mult si de ceea ce ni s-a cultivat si cum

am descoperit clasicii din cauza rockerilor... si culmea... chiar pe beethoven. cei de la accept aveau cateva acorduri din fur ellise in metal heart
nu doar ca mi-a placut, dar din cauza mea au inceput si jucatorii de table din fata blocului sa fredoneze (mai precis sa lalaie) acordurile respective.
un real succes avut in scurt timp destinul, care a impresionat cu acel da-da-da-dam al mortii ce bate la usa...

si cam atit, pentru ca la scurt timp i-am descoperit pe brahms si pe grieg, cei mai tari rockeri ai epocii lor