Cu asa profesori ne plangem de ce nu merge invatamantul cum trebuie...
Considerati asadar ca invatamantul din Romania este in declin?

Am votat declinul. Dar nu stiu unde mai are loc sa mai "cada". E pe fundul gropii Marianelor.

Astia-s intr-o ureche. O tot schimba de pe una pe alta. Sa aleaga ori sistem 100% rusesc (care e chiar bun..) ori sistem 100% occidental (care si el e bun). Se tot invart intre astea 2 si le iesa o corcitura mai urata ca dracul.

eu am facut parte din prima generatie ce a dat admiterea la facultate pe sistem tip grila (in '90). nu se stia ca se va folosi aceasta modalitate pina vreo 3 sapt. inainte de examen, asa ca, pregatirea ai facut-o pentru sistemul vechi.

eu unul m-am bucurat cind s-a introdus sistemul grila, deoarece eram mai putin dependent de bunavointa celor ce corecteaza (in special sa subiecte de genul "sa se trateze...").
mentionez ca examenul de admitere la "poli" in '90 n-a fost chiar asa floare la ureche din pdv. al gradului de dificultate al problemelor, dar a fost vazut ca mai usor ca cele anterioare, deoarece fiind subiecte mai multe (IIRC 22 la analiza, 15 la geometrie si 30 la fizica) era mai putin nasol daca greseai la unul din subiecte, in comparatie cu sistemul anterior, la care se transmitea o greaseala facuta la punctul a in tot subiectul respectiv.

sistemul grila e mai aproape de a fi fair decit celalat, pentru ca, mai si elimina subiectivisme ca "redactarea in pagina", "scrisul caligrafic" etc si nu prea lasa loc la interpretari.

Daca tot e la moda "subiectul"... te-ai lasa operat de un medic care si-a luat diploma de la inceput pana la sfarsit pe "grile"... ? ERu unul nu, cu toate aspectele chinuitoare si (uneori) nedrepte, un sistem selectiv de admitere e de preferat...
Daca nu se va ajunge ca in bancul ala "Bou, bou dar si-a dat doctoratul..."

si unde-i diferenta daca a trecut facindu-si "formate"?

ce inseamna "selectiv"? din punctul cui de vedere? dupa ce criterii?
la admitere la medicina, pe vremea lu' ceasca departajarea se facea dupa ortografie ca toti invatasera subiectele pe de rost.

face caligrafia un chirurg sa opereze mai bine? vorba lu' Jar Jar Binks "meesa not thinking so."
m-as lasa operat de un chirurg cu experienta, oricare ar fi metodologia lui de-asi primi diploma.

Sorin, sunt grile si grile ...
Sunt concursuri grila dar si concursuri mixte, sau si cu parte practica.
Grila româneasca, da, m-as feri si eu de ea. Dar nu generaliza.

Grilă, răspuns deschis, testare practică sunt toate metode. Ele nu sunt bune sau rele ca metodă, ci prin modul în care sunt administrate. Se pot concepe teste bune sau proaste, relevante sau irelevante indiferent de metodă.

Din păcate nu sistemele de testare sunt principala problemă a învăţământului românesc... Printre cele mai importante le-aş enumera pe:
1. Babilonia administrativă: fiecare ministru face ce-l taie pe el capul (şi pe mulţi nu-i taie deloc). Nu întâmplător ultimii miniştri ai învăţământului au avut poreclele Abramburica şi Abramburica 2.
2. Declinul social al cadrelor didactice, care se văd sărăcind pe zi ce trece, sfidate de o parte dintre elevi, de inspectori, de directori... Astfel se acumulează o puternică stare de frustrare care se reflectă asupra actului didactic.
3. Datorită punctului doi a scăzut foarte mult calitatea umană a celor care mai rămân în învăţământ. Exagerez puţin însă în prezent mai rămân în învăţământ numai "rataţii", acei absolvenţi care nu reuşesc să găsească nimic altceva pe piaţa muncii. Indivizii gata plafonaţi, puţin interesaţi de propria lor carieră sau de meseria pe care o practică.

desi mama e profesoara, nu am nici eu o parere foarte buna despre invatamantul romanesc, in general. ma uit la voturi, si vad ca nimeni n-a votat: "evolueaza". de ce oare nu ma mira?

LiquidSky - incerc eu sa raspund cu un articol. Am ingrosat ceea ce mi s-a parut mai mult decat in intrebare retorica care ni se aplica - cred eu - ca o manuse...
Din Ziua...de azi

EDITORIAL - Vineri, 27 august 2004

Mituri despre educatie si economie

Alison WOLF
Cu totii stim ca educatia este importanta mai ales pentru viitorul nostru economic. Acesta este motivul pentru care foarte multe tari, mai ales in Europa, au stabilit procente clare in ceea ce priveste politica educationala: 50 la suta cu studii post-liceale in Marea Britanie sau in Suedia si 80 la suta cu bacalaureat, in Franta. Marea idee a cancelarului Shröder pentru rezolvarea problemelor economice este, bineinteles, educatia.

In general, guvernele considera ca preocuparea lor principala este sa aduca prosperitate, iar educatia este un mijloc necesar pentru a-si atinge scopul. Dar, chiar asa este?

Ni s-a spus ca intr-o "economie a cunostintelor", o tara, ca sa fie competitiva, are nevoie de cat mai multi absolventi calificati. Numai ca educatia nu duce neaparat la crestere economica, in ciuda faptului ca asa cred politicienii si oamenii nostri de afaceri. Iar ceea ce este mai grav este ca politica educationala care a urmat acest curent de gandire a avut consecinte negative atat in ceea ce priveste oportunitatile tinerilor, cat si asupra calitatii invatamantului in sine.

Argumentul ca educatia conteaza pentru economia unei tari este plauzibil pana la un punct. O societate moderna are nevoie de oameni educati: nu doar ingineri, chimisti si doctori, ci de milioane de oameni care sa stie sa scrie corect o scrisoare, sa completeze formulare complicate si sa interpreteze datele sofisticate pe care le afiseaza masinariile cu care se lucreaza in fabrici.

Este normal ca patronii sa fie tentati sa angajeze cei mai educati muncitori, astfel incat numarul absolventilor sa creasca si implicit cel al locurilor de munca de inalta calificare. Totusi, toate studiile de specialitate pe care le-am citit - fie ele britanice, scandinave sau americane - arata ca cea mai mare parte a unor astfel de locuri de munca nu necesita un personal mai calificat decat pana acum. Din acest punct de vedere, multe societati sunt prea invatate.

Totusi, poate ca acest lucru e nerelevant. Poate ca muncitorii mai bine educati isi fac treaba mai eficient, situatie in care vom afla o relatie clara intre nivelul de educatie si cresterea economica.

Ei bine, nu. Cateva tari recent industrializate au incercat o astfel de strategie in domeniul invatamantului, care a parut sa duca la o imbunatatire a standardelor economice. Numai ca, pentru fiecare un astfel de stat - Coreea de Sud este exemplul favorit - exista un contraexemplu, ca Hong Kong-ul. Parintii si-au trimis copiii la cele mai bune scoli numai dupa ce s-au imbogatit.

Mai mult, pentru fiecare Coree de Sud si pentru fiecare Hong Kong, putem gasi tari in curs de dezvoltare unde mai multa educatie a alimentat competitia gulerelor albe pana la a se ajunge la un stat hiperbirocratic. Astfel de tari sunt raspunsul la intrebarea de ce studiile internationale califica drept negativa corelarea intre educatie si ratele cresterii economice.

Dar nu numai printre tarile in curs de dezvoltare sunt astfel de exemple. Elvetia a fost una dintre cele mai bogate tari din lume timp de un secol - si nu din cauza resurselor naturale. Cu toate acestea, are una dintre ratele cele mai scazute din Europa in ceea ce priveste numarul de absolventi de studii universitare.

Asa ca, in timp ce fiecare tara dezvoltata are nevoie, in mod cert, de o populatie cat mai educata, ideea ca, asa stand lucrurile, va ajunge la mai multa prosperitate este o himera.

Conteaza, intr-adevar? Sigur, educatia are alte virtuti. Asa ca poate ar fi cazul sa ne oprim din critici si sa aplaudam entuziasmul guvernelor in a cheltui bani pentru educatie.

Asta ar insemna sa ignoram cealalta parte a spiralei educatiei. Pe vremuri, cine parasea scoala fara sa obtina calificarea necesara putea totusi reusi in viata, chiar daca pornea de la munca de jos. Astazi, asa ceva a devenit imposibil.

Pe masura ce a fi student a devenit un lucru banal, din ce in ce mai putini tineri capabili fac studii vocationale. Si totusi avem nevoie de mai multi mecanici decat de critici de arta.

Cu cat mai mult a crescut numarul studentilor, cu atat calitatea actului educational a scazut. Iar salariile profesorilor au inceput sa scada pe masura ce numarul lor a crescut. Ceea ce afecteaza calitatea procesului educational. Aulele facultatilor au devenit neincapatoare, ceea ce echivaleaza cu o scadere a eficacitatii procesului de invatamant.

Chiar este aceasta calea spre o economie puternica si catre o societate deschisa?
Alison Wolf este profesor de Dezvoltare manageriala si profesionala la King's College London si este autorul cartii "Conteaza educatia? Mituri despre educatie si cresterea economica".

Copyright: Project Syndicate, august 2004

La teste grila - fapt real. O domnisoara a dat testul la fizica. Multe probleme de rezolvat. A facut cate a putut. Cand timpul s-a terminat, a dat cu X la nimereala. A luat media 6,00, cea mai mare. Este de 2 ani in invatamant. De unde stiu ? Din gura ei !
Si bine ai venit la han XBOSS !

Acest topic a fost editat de contraste: 29 Aug 2004, 11:32 AM

E matematic adevarat... a facut singura si "pe bune" de nota 2 si avea sansa sa ghiceasca 50% din cele "la nimereala", deci 2+(8x0,5) = 6
De fapt intotdeauna trebuie sa scrii cate ceva cand nu stii nimic, asta e unul din "avantajele" grilei, sansa joaca in favoarea ta chiar daca esti prost tamaie... numai sa nu dai foaia alba...

Nu, SORIN 666, aici gresesti. A facut, pe bune, singura doar de nota 1 (unu), fiindca un punct sa da din oficiu...

Aici gresesti putin...
Daca o intrebare are doua variante, probabilitatea de a nimeri la intamplare raspunsul corect este 50%; daca are patru, probabilitatea devine 25%.
Dar testul are un numar de N intrebari. Ca sa-l treci trebuie sa raspunzi corect la n dintre ele. Sa presupunem ca fiecare are doar doua variante de raspuns. Ai probabilitate de 50% sa raspunzi corect, daca bifezi la nimereala, pentru fiecare intrebare. Probabilitatea de a raspunde corect la toate intrebarile este 0,5`n. Evident, cu cat n este mai mare, cu atat sansa de a trece examenul bifand la nimereala este mai mica. Dar intotdeuna va fi mai mare decat zero!
Pe cand la un examen clasic, deci nu de tip grila, probabilitatea de a-l trece nestiind nimic chiar este nula (nu dicutam aici despre cei care trec examenul pe pile, asta se poate intampla indiferent care este tipul de examen).
Dar invatamantul nu-i in declin din cauza tipului de examen... Sunt alte motive. Salariile mici din invatamant ii determina pe cei competenti sa paraseasca sistemul in favoarea unor activitati mai rentabile. Si ar mai fi de discutat despre modelele pe care le urmeaza copiii: daca vad ca un idiot agramat ca Becali poate avea atata succes, ei de ce sa-si bata capul cu complicatele ecuatii de gradul doi, cand e atat de simplu sa parvii fara sa dai pe la scoala?

@ abis "Dar invatamantul nu-i in declin din cauza tipului de examen... Sunt alte motive. Salariile mici din invatamant ii determina pe cei competenti sa paraseasca sistemul "

Asta, poate ajuta; oricum, pana la examene cu grila mai este; cu cine sa le susti - aici, NU acolo unde nota max. e 1:


Profesorii, mai saraci decit gunoierii

Sotii Cornea spun ca au ajuns mai rau ca gunoierii, traiesc din datorii la amanet si dau jumatate de leafa pe naveta

Raluca Ion
Marti, 31 August 2004


Daca-si trece pe raboj averea strinsa dupa ani buni de scoala, o familie de educatori-invatatori din Bacau n-are de aratat decit zeci de milioane datorii la intretinere, milioane datorii la CAR si bijuterii amanetate. Gabriel si Nicoleta Cornea s-au specializat in a face pe banii lor naveta pentru a preda in catune uitate de orice harta, la zeci de kilometri distanta de casa. Cu zilele duse de azi pe miine, ei arata cel mai bine cit de departe poti ajunge ca profesor de scoala romaneasca.
Gabriel are patru milioane salariu, dar mai bine de jumatate din bani se duc pe naveta pina in satul Fundul Racaciunii. Dupa 40 de kilometri de mers cu microbuzul e numai proaspat pentru urcatul unui deal, in crestetul caruia se afla biserica din care popa s-a milostivit sa dea doua camere scolii.

“Din 1.800.000 lei pe luna nu se poate trai”

“Scoala se afla de fapt in Dumbraveni, o asezare de ceangai netrecuta pe nici o harta, ridicata din nimic de cei carora alunecarile de teren le-au distrus casele. Preotul catolic de acolo e un om extraordinar, care a renovat doua incaperi unde isi tinea icoanele si cartile si le-a dat comunitatii. Naveta pina acolo costa 2.200.000 de lei pe luna, dar n-am vazut nici un leu din ei de la primaria comunei Racaciuni. De asta i-am dat anul asta in judecata, ca sa-mi recuperez banii. Din 1.800.000 de lei de persoana pe luna nu se poate trai, mai ales cind trebuie sa platesti intretinerea, lumina, telefonul si sa mai si maninci”, povesteste omul, care crede ca nu mai are nimic de pierdut. “Daca m-as angaja la dugheana din fata scarii as avea cinci milioane salariu si nu as mai da atitia bani pe drumuri”, mai spune barbatul pe care viata de profesor l-a riciit pe inima precum cutitul pe os, dar care nu se lasa de meseria de dascal. Sotia lui, Nicoleta, ii sta alaturi: “Ce daca sint tigani sau ceangai? Ce daca stau la capatul lumii? Au si ei dreptul sa invete. Copiii astia sint analfabeti si nici nu vorbesc bine romaneste. Cum putem sa-i lasam asa?” Nicoleta nu mai preda de un an din cauza unei anemii severe, provocate de niste fibroame uterine: “Mi-am descoperit boala chiar la inceputul anului scolar, cind fusesem repartizata in satul Bisca, la vreo 60 de kilometri de Bacau. I-am intrebat pe cei de la inspectorat unde-i locul asta si ei mi-au raspuns ca nu stiu, ca trebuie sa intreb la RomTelecom sau la posta. Si unii, si altii mi-au zis ca nu au auzit niciodata de asa ceva. Aproape ca-mi pierdusem speranta cind m-am dus la autogara si acolo am gasit, inghesuita undeva, o harta de acum o suta de ani pe care era trecut si satul asta. Ca sa ajung la el trebuia sa urc kilometri intregi. Doctorul mi-a spus ca la boala mea pot sa cad in drum si dupa doua saptamini am renuntat. Mi-era prea rau”. Dupa operatia de acum trei luni, Nicoleta Cornea a mai cheltuit bani buni pe tratament, vitamine si mincare zdravana. Numai un drum la Bucuresti, la control, ii costa pe cei doi soti aproape un milion jumate. Daca analizele or sa iasa bine, or sa o ia, de data asta amindoi, drumul Racaciunului ca sa predea unei noi serii de copii de acolo. “Vom fi in imposibilitatea financiara de a merge la scoala unde sintem titulari, pentru aceasta avind nevoie amindoi de opt milioane de lei pina la primul salariu, care va fi, poate, pe 10 octombrie, plus intirzierile de pina la o saptamina cu care ne-am obisnuit. “Este inadmisibil ca unele categorii de angajati ai statului (citeodata cu studii de sase luni) sa aiba salarii peste 12.000.000, plus bonuri de masa, iar altii (cu studii de 7-10 ani) sa aiba un venit real de 1.800.000, cind salariul minim pe economie este mai mare”, se pling sotii Cornea.

“Le crapau copiilor minutele si piciorusele de gerul din clasa”

Chiar si asa, cei doi invatatori spun ca au trait si zile mai amare: “In Ô96, cind eram student la Bacau, la colegiul de institutori, am fost repartizat ca invatator in satul Glodisoarele. Numele i se potrivea ca o manusa, ca acolo iti ajungea glodul pina la genunchi. Scoala functiona intr-o camera din singura casa cu doua incaperi din sat, fiindca restul erau incropite din chirpici si aveau o singura camera. Aveam noua elevi in clasele I-IV, care veneau si iarna si vara desculti la ore. Nu era curent, nu era telefon, nu era soba, nu erau lemne. Iarna le crapau copiilor minutele si piciorusele de ger si numai ca nu m-am batut cu padurarul ca sa avem ce pune pe foc. Ca director, pe atunci asta eram, m-am apucat si sa repar clanta, sa montez geamurile, sa construiesc soba cu miinile aducind lut cu spinarea de pe deal, sa tai lemnele cu ferastraul pentru ca primaria si scoala afirmau ca nu sint fonduri pentru asa ceva. Satenii voiau sa fie platiti pentru orice, ca nimeni nu era dispus sa faca munca voluntara. Luam 200.000 de lei salariu si din astia 70.000 se duceau pe naveta. Fiindca in acel an aveau loc alegeri generale, fondurile au fost insuficiente si ca sa ma plateasca, astfel incit am stat fara leafa doua luni. Tot timpul asta nu am putut imprumuta bani pentru supravietuire decit de la amanet si, din cauza intirzierii la plata, puteam sa pierdem aurul definitiv. Hrana noastra s-a transformat atunci in post negru la propriu”, isi aminteste posomorit Gabriel Cornea cum a trait ca un misionar in salbaticie de capat de lume. Dupa primul sau an in invatamint, Gabriel a renuntat la scoala si s-a apucat de te miri ce. O vreme a vindut cosmetice, apoi s-a angajat ca brutar la un cuptor de piine si intr-un timp a luat chiar drumul fostei Iugoslavii, unde a sapat la santuri pina cind i s-a urit. Pina la urma, s-a intors la meseria de educator-invatator.

“Nu acceptam firimiturile senatorilor”

Cei doi soti spun ca s-au saturat de rusinea si dispretul pe care il infrunta cind apar ca “niste stafii cu haine jerpelite de la second-hand, ochelarii rupti si pantofii scilciati” si de maririle derizorii de salariu pe care le promit guvernantii. “Nici nu se pune problema sa acceptam firimiturile pe care senatorii, cu o aroganta strigatoare la cer, ni le arunca asa, ca la cersetori: cei 20a pe care “este posibil” sa-i primim, atunci cind cerem 100a. Asta inseamna ca trebuia sa cerem 500a ca sa primim 100a? Ce spor vom avea acum? Ne mai arunca 700.000 cu care sa ne platim 1/3 din naveta? Medicamentele sotiei costa mai mult de 1.000.000 lunar, iar hrana necesara ar trebui sa fie ficat, rinichi, carne macra, cereale imbogatite cu fier si fructe. Hrana reala este compusa insa din cartofi, cartofi, cartofi si cartofi, iar in unele zile nimic si nimic. Pentru ca vor sa dea impresia, in scopuri electorale, ca au cedat la cerintele sindicale, guvernantii au aruncat acest “praf in ochi” de 20a, dar, ca sa ne mai fure totusi ceva, au facut marirea din octombrie, nu septembrie, luind inca o piine de pe masa noastra timp de o luna! Nu le pasa ca necesitatile noastre sint mult mai mari pentru ca ei nu stiu cit costa o piine si nu traiesc din salarii!”, se revolta dascalii.

“Conducerea tarii ne-a transformat in aurolaci”

Cu un umor amar, cei doi educatori-invatatori cred ca autoritatile ar trebui sa le dea un spor de rusine: “Ar trebui sa ni se acorde macar sporul de rusine, pentru ca am ajuns de risul lumii. Sintem mai saraci decit cei de la salubritate, femeia de serviciu din scoala ia 2.500.000 lunar si nu face naveta”. Gabriel si Nicoleta acuza conducerea tarii ca i-a transformat in “aurolaci”: “Din asa-zisele noastre salarii nu este posibil sa stringem cinci sute de milioane de lei pentru a ne cumpara un apartament, deci trebuie sa locuim in canalizare”. Stiu si ca nu vor putea obtine posturi la o scoala mai aproape de casa, fiindca atunci cind se duc la inspectorat sa solicite o catedra la ei in oras li se raspunde ca nu mai sint locuri decit in cine stie ce ungher ascuns al judetului. “Mi-ar placea sa termin o facultate de informatica. Am acasa un calculator pe care mi l-am facut singur, din bucati. Poate odata o sa am bani sa ma duc la universitate”, viseaza Gabriel.

Si atunci sa nu ne mai miram ca tot mai multor romani le e rusine sa-si recunoasca nationalitatea; mai ales ca realitatile astea-s cunoscute bine de tot in UE ; si aia din UE nu-s tampiti si au posibilitatea sa compare chestia asta cu opusul opulent al tot mai multor alesi...asta e

Si, uite asa, se duce dracu´ si tara asta...

Trist, foarte trist, dar cel mai trist nu este situatia in sine, ci faptul canimeni nu vede vreo solutie ca aceasta sa nu se prelungeasca ad vitam eternam...

@cactus examenele le sustii aici cu noi, da? nu susti, dar OK, graba strica treaba !
Este acesta adevarul. Dar poate guvernul care vrea sa apuna a vrut sa ne integreze pe noi in cine stie ce, procedand astfel vis-a-vis de cadrele didactice cat si de copiii nostri, ai tuturor, caci lumea de maine este cea pe care o educi si o formezi astazi! Aici trebuie umblat !

Prosperitatea economica nu depinde neaparat de nivelul de educatie, ci de functionarea economiei. Daca s-ar gasi afaceristi destepti cu bani si citiva specialisti, ar fi suficient. Nu e nevoie sa fie toti asa de instruiti. De exemplu, in ziua de azi, nu poti sa fii nici macar chelner sau maturator daca nu stii carte, dar de fapt meseria se poate face si asa. Inainte sa vina comunistii la putere, nu existau analfabeti? Ei si? Care era situatia economica a Romaniei? Din pacate, faptul ca multi considera ca o duc bine nu exclude saracia, chiar mizeria, anumitor categorii sociale (proprietarii de sclavi din Grecia antica probabil ca o duceau bine, in limita posibilitatilor de atunci, pentru ca nu munceau si ii serveau altii). Dealtfel, cei cu studii vor sa stea in Romania? Nu au plecat multi? Nu exista, chiar si in strainatate, oameni cu studii care nu au servici pe masura si care de fapt sint nefericiti, pentru ca nu sint la locul lor in societate? Ati observat ca desi nivelul de trai al celor mai saraci probabil ca s-a imbunatatit (de exemplu, electricitate si baie in casa), clasa medie chiar a pierdut? Cititi-l pe Caragiale, unde vedeti ca nevestele unor functionari isi dadeau aere de cucoane, nu aveau servici si mai tineau si servitoare, si o sa intelegeti ce vreau sa spun. Cine isi mai permite asa ceva? Stiu ca exista bone si menajere (chiar si in Romania), dar trecerea timpului si scolirea populatiei nu inseamna ca oamenii o duc mai bine.

Progresul nu produce neaparat imbunatatiri. De exemplu, pe vremea cind oamenii aveau mai putina carte, se si cerea mai putina carte, deci unul cu liceul sau cu citeva clase se descurca mai bine, pe cind in ziua de azi, liceul e considerat minimul necesar, cum ar fi fost 4 clase pe vremuri, iar cine are citeva clase e tratat ca si cum ar fi aproape analfabet, desi nu este. Un alt exemplu, e ca din moment ce femeile din lumea buna nu aveau servici, barbatii lor aveau din ce le tine si erau dispusi sa o faca, pe cind acum, femeile emancipate se duc la munca, ceea ce nu le scuteste de treburile gospodaresti, pentru care nici macar nu au servitoare. Asa ca nu cred ca mai multe studii inseamna o situatie economica mai buna. Pur si simplu cresc cerintele minime si nivelul mediu.

"Stiu ca exista bone si menajere (chiar si in Romania), dar trecerea timpului si scolirea populatiei nu inseamna ca oamenii o duc mai bine."a spus Monica V...E relativa afirmatia ta.Consider ca "scolirea" asta e necesara pentru evolutia societatii.Daca o duc mai bine sau nu cei cu studii...depinde ce inseamna mai bine!De regula un om educat se multumeste cu putin pe plan material,are insa satisfactii de alta natura.Daca nu-si permite masini "tari" si haine de firma "filozofeaza"cu bucurie ca are alaturi o familie armonioasa,prieteni pe care se poate baza ,carti,teatru...Cei cu studii isi gasesc joburi bine platite daca stiu sa isi valorifice cunostintele.Mai este nevoie de un dram de noroc si multa munca.De fapt voiam sa subliniez ideea ca scoala nu strica nimanui...

da' daca ai Maybach sau Porsche Cayenne si lanturi la mina/git cit lantul de la ciine si restul lumii nu are curajul sa te 'oportuneze' nu e mai bine?

Mai nou, prin presa umbla zvonul cum ca de saptamana generala profesorii intra in greva. Eu nu cred ca se va intampla asa ceva... din cate tin eu minte, ultima greva cu suspendare a orelor de predare a fost prin 1999 sau 2000...
articol

Depinde de jocurile sindicatelor.

Poate vom intra in greva generala, dar va puteti inchipui cum se va descurca o familie de sarbatori in care ambitii salariati sunt cadre didactice si nu vor lua salarii? Cand a fost cealalta greva generala (ianuarie) am avut norocul ca am luat al XII-lea salariu si din sumele ramase .......ne-am marit salariul cu un mic procent.

Draga edittha, sa inteleg ca esti cadru didactic?

Si sa nu uit, Bine ai venit pe site !

In mod normal, cei care sunt in greva este absurd sa fie platiti de administratie. In astfel de cazuri sindicatele sunt cele care trebuie sa plateasca asa-numitele "fonduri de solidaritate" (daca nu ma insel). Totusi, care este salariul mediu al unui cadru didactic?

Un tanar profesor,are aproximativ 5 milioane in primii 3 ani de munca...Dupa ce isi da definitivatul si gradele,salariul mai creste cu cate 500mii lei,aproximativ,pentru fiecare realizare...Oricum...veniturile sunt extrem de mici!Numai un idealist(ca sa nu zic ...nebun!)sau un om care nu munceste pentru bani mai alege se faca profesor.

Deci de astazi intram in greva ...pana cand oare? Poate ne mai da acolo o suta , doua, ca sa ne inchida gura iarasi . Vor cadre calificate , vor performante , cu ce oare? Tinerii care termina o facultate se indreapta catre alte domenii care sunt mai bine platite.Eu daca as avea iarasi 25 ani as alege cu totul alt domeniu de activitate( desi ceea ce fac , fac din suflet si cu mult drag ) doar pte bani, ptr un nivel mai bun de trai.

Uite ca suntem in cea de a doua zi de greva si inca nimic concret.Aseara pe majoritatea posturilor Tv era dezbatuta tena ,, Invatamantul romanesc"dar.........fara nici o rezolvare.Discutii, discutii si iar discutii. Oare doar cu discutii, fara nici o hotarare se rezolva problemele invatamantului?

Si astazi a fost greva si sunt mari sanse ca si maine sa fie...

Aramis

Universitatea "Constantin Brancusi" (UCB) din Targu Jiu e cuprinsa de ilegalitati grosolane. Rectorul Emil Gheorghe Moroianu, fost consilier al lui Emil Constantinescu, este incadrat cu 12 norme, prorectorul Dorel Dumitru Chiritescu are 17,2 norme, prof. univ. Adina Neamtu are 10,5 norme, iar prof. univ. Constantin Caruntu, decanul de la Stiinte Eco-nomice are 15,5 norme, se arata intr-un raport de control intocmit de Ministerul Educatiei.[sursa].

La asa profesori, asa absolventi!

Din aceeasi sursa:
Potrivit raportului MEC, mai multe cadre didactice, printre care Sanda Gabriel, Neagoe I., inclusiv rectorul Emil Gheorghe Moroianu, nu isi efectueaza orele, acestea fiind suplinite de asistenti fara drept de predare a cursului sau neexistand cereri de suplinire colegiala. Gradele de ocupare cu titulari a catedrelor se situeaza sub 50%. Totodata, exista un numar exagerat de mare al absolventilor care au sustinut examen de licenta si care au avut ca si coordonator al lucrarilor acelasi cadru didactic.

Iacata ca am ajuns si vineri si tot greva este.

daca am inteles eu bine de la stiri, dl prim ministru a paraasit negocierile pentru a se intilni cu bunul prieten rompetrol.

parerea mea este ca greva nu va rezolva mare lucru. poate nu vor mari salariile, insa sa fie fonduri sa mai ai cu ce repara un calculator, sa schimbi un harddisk etc.. Chiar daca vor fi, ceva imi spune ca nu vor ajunge la palmasul de rind.

sa speram ca de luni se va relua activitatea.

credeti ca numai la tg jiu sint cu n norme? cred ca in fiecare universitate veti gasi persoane care ridica sute de milioane lunar si altii care stau numai in salariul de baza.

Sunt convinsa!

Parerea mea e ca din cauza atator excroci, acel procent din PIB alocat invatamantului ajunge unde trebuie pe sfart sau mai putin. Ce se poate face? Care e solutia? Pai noi, oamenii de rand, palmasii, sa incercam cate putin si pe unde se poate sa-i deconspiram. Tot la decenta individuala se reduce si aceasta problema, ca in mai toate problemele tarii noastre.

Eu nu incetez sa sper ca incet incet lucrurile se vor schimba.

Au fost scandaliri in ziare, poate unele au ajuns si pe la tv. credeti ca au fost luate masuri? banul este ochiu'....
in final, trebuie facut apel la bunul simt al fiecaruia (care nu mai exista dupa ce se vad pe scaunele cu pricina pentru un mandat de 4-5 ani)

Indiferent daca ne vor da ceva sau nu, noi tot vom merge la scoala si vom continua sa ne facem meseria deoarece pentru asta ne-am pregatit.Problema mare este ca indiferent cine v-a fi la conducerea ministerului uita de unde a plecat.Acum sa vedem daca totusi luni vom incepe ...........ca sincera sa fiu va fi jale in ziua de salariu in luna decembrie .........si vin si sarbatorile

Eu nu am prea înţeles cu greva asta dacă profesorii au vrut în primul rînd creşterea bugetului sau mărirea de salarii. Dacă au vrut salarii mai mari trebuiau să pună chestia asta în faţă. Există riscul ca să fie "cîrpit" bugetul ăla nenorocit pe ici pe colo dar salariile să nu se modifice. Că nu sînt bani. Personal cred că pe majoritatea profesorilor îi interesa mai mult salariul decît bugetul învăţămîntului. Dacă aşa e, trebuia pusă altfel problema. Vroiau X% spor salarial, cereau 2X%! Guvernanţii îmi pare că speculează la maxim hiba de formulare a cererilor astfel încît să nu dea nimic în plus la salarii!!