HanuAncutei.com - ARTA de a conversa!

Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )

> Dincolo de Ratiune

Ideea acestui forum nu este de a starni polemici intre cei ce cred si cei ce nu cred in astre, in Dumnezeu, in terapii naturiste, in miracole sau in ghicitul in palma. Pragul acestui forum poate fi pasit de oricine, fara nici o exceptie, dar cei care nu sunt de acord cu ideile sau marturisirile celor care posteaza aici, sunt rugati sa se abtina in a face comentarii malitioase, sau contradictorii. Aici ne dorim sa avem coltisorul lipsit de orice stres, iar scopul real ar fi acela de a-i ajuta pe cei din jurul nostru sa se simta bine, ba chiar sa gaseasca solutii catre iesirea din situatii disperate - de ce nu?

 
Reply to this topicStart new topic
> Mai Aproape De Adevar, texte/mesaje inspirate care v-au luminat calea
gypsyhart
mesaj 11 Apr 2008, 03:02 PM
Mesaj #1


Cronicar
******

Grup: Moderator
Mesaje: 1.854
Inscris: 4 December 03
Forumist Nr.: 1.365



Va invit sa impartasiti aici acele mesaje (texte) care v-au impresionat intr'un fel sau altul, care au raspuns unor intrebari (mai mult sau mai putin constiente) pe care le aveati, sau care v-au oferit o alta perspectiva asupra felului in care priviti lumea si pe voi insiva. Sfera "tematica" este aceea a subforumului "Dincolo de Ratiune", adica, spiritualitate, dezvoltare personala, esoterism, psihologie.

E de preferat sa fie mai putine comentarii, pentru a nu se dilua topicul. Eventual se pot deschide topice separate cu teme pornite de aici.

Acest topic a fost editat de gypsyhart: 11 Apr 2008, 03:11 PM
Go to the top of the page
 
+Quote Post
annacrin
mesaj 11 Apr 2008, 03:14 PM
Mesaj #2


Vataf
***

Grup: Membri
Mesaje: 125
Inscris: 29 January 08
Din: Bucuresti
Forumist Nr.: 11.201



“Dar toata viata este nastere. Si te obisnuiesti cu tine asa cum esti.” (citat din “Citadela” de Antoine de Saint-Exupery)

“Atunci cand te daruiesti, primesti mai mult decat dai. Caci nu erai nimic si te implinesti.” (citat din “Citadela” de Antoine de Saint-Exupery)

“Iata pentru ce, daca ti se sting zeii, nu vei mai acepta sa mori. Dar nici nu vei mai trai. Caci contrariile nu exista. Chiar daca viata si moartea sunt cuvinte care se opun unul altuia, nu poti sa traiesti decat prin ceea ce te-ar putea face sa mori. Cine refuza moartea, refuza viata. Caci daca nu exista nimic mai presus de tine, nu mai ai nimic de primit. Decat de la tine insuti. Dar ce vei putea scoate dintr-o oblinda goala?” (citat din “Citadela” de Antoine de Saint-Exupery)


--------------------
Hannah


In cautarea Adevarului.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
annacrin
mesaj 11 Apr 2008, 03:17 PM
Mesaj #3


Vataf
***

Grup: Membri
Mesaje: 125
Inscris: 29 January 08
Din: Bucuresti
Forumist Nr.: 11.201



Cei ce nu schimbă nimic nu devin nimic. Viaţa nu va fi servit implinirii lor. Iar timpul curge pentru ei asemenea unui pumn de nisip, pierzându-l.” (citat din “Citadela” de Antoine de Saint-Exupery)


--------------------
Hannah


In cautarea Adevarului.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Promo Contextual
mesaj 11 Apr 2008, 03:17 PM
Mesaj #


ContextuALL









Go to the top of the page
 
Quote Post
gypsyhart
mesaj 11 Apr 2008, 04:18 PM
Mesaj #4


Cronicar
******

Grup: Moderator
Mesaje: 1.854
Inscris: 4 December 03
Forumist Nr.: 1.365



O sa incep eu cu un fragment din "Cartea despre copii" (Editura Mix, 2002) de Osho...

"Este necesar sa renunţăm la toate ideile noastre anterioare despre religie? Vorbeşte-ne despre educaţia religioasă.

Toţi copiii sunt crescuţi, condiţionaţi, într-o religie sau alta. Aceasta este una din cele mai mari crime împotriva umanităţii. Nici o altă crimă nu poate fi mai mare decât poluarea minţii unui copil inocent cu idei care îl vor împiedica să descopere singur ce este viaţa. Dacă doreşti să descoperi ceva, mintea ta trebuie să fie complet lipsită de prejudecăţi. Nu poţi descoperi religia dacă eşti deja creştin, mahomedan sau hindus. Aceste religii sunt cele mai sigure căi care te vor împiedica să-l descoperi pe Dumnezeu.

Până acum toate societăţile au încercat să-i îndoctrineze pe copii. Lor li se dau răspunsuri înainte ca ei să devină capabili să pună întrebări. Sesizaţi absurditatea? Copilul nu a pus nici o întrebare, dar voi îi oferiţi un răspuns de-a gata. Voi ucideţi astfel în el însăşi posibilitatea ca întrebarea să se nască. Mintea lui conţine deja un răspuns. Iar dacă este incapabil să pună propria lui întrebare, cum ar putea obţine un răspuns propriu? Căutarea trebuie să-i aparţină lui, şi să fie sinceră. Ea nu poate fi împrumutată sau moştenită.

Acest mod aberant de a creşte copiii durează de secole. Preoţii, politicienii, părinţii sunt interesaţi să scoată din voi un produs finit, înainte ca voi să descoperiţi cine sunteţi. Ei se tem că dacă veţi descoperi cine sunteţi, veţi deveni un rebel, periclitându-le astfel interesele. Ei se tem să nu deveniţi o individualitate puternică, să nu vă trăiţi propria viaţă, şi nu o viaţă împrumutată de ei. Se tem atât de tare, încât mult înainte ca cei mici să poată pună întrebări, să devină interesaţi de anumite subiecte, ei le umplu deja minţile cu tot felul de prostii. Copiii sunt neajutoraţi. Ei cred în mod natural în ceea ce le spun părinţii sau preotul în care cred părinţii săi. Ei nu se îndoiesc , căci nu au ajuns la vârsta indoielilor.

Iar indoiala este unul din cele mai preţioase lucruri în viaţă, căci cine nu se îndoieşte nu poate descoperi.

Îndoiala ar trebui chiar amplificată, pentru a respinge toate prostiile şi a pune acele întrebări la care nimeni nu cunoaşte răspunsul. Numai propria voastră căutare vă va ajuta să găsiţi aceste răspunsuri.

Căutarea religioasă nu poate primi răspunsuri de la nimeni altcineva. Nimeni altcineva nu poate iubi în locul vostru. Nimeni altcineva nu poate trăi în locul vostru. Voi singuri trebuie să vă trăiţi viaţa şi trebuie să căutaţi întrebările fundamentale ale vieţii. Iar dacă nu veţi găsi singuri răspunsurile, nu veţi avea parte de o bucurie adevărată, de extaz.

Dacă Dumnezeu vă este oferit de-a gata, el nu are nici o valoare, şi de regulă aşa se petrec lucrurile. Ceea ce numiţi voi idei religioase, nu sunt deloc idei religioase, ci simple superstiţii, transmise de-a lungul timpului, din generaţie în generaţie, de atâta vreme încât vechimea lor le face să pară adevăruri pure.

Copilului îi este imposibil să se îndoiască. Să gresească toţi aceşti oameni? Iar ei nu sunt singurii, la fel au gândit părinţii lor, părinţii părinţilor lor, toţi au crezut în aceleaşi adevăruri. Este imposibil ca ei să greşească. "Iar eu nu sunt decât un biet copilaş împotriva întregii umanităţi..."El nu-şi poate face curaj, aşa că începe să îşi reprime orice posibilitate de îndoială. Iar ceilalţi îl sprijină, căci: "Îndoiala vine de la diavol. Ea este cel mai mare păcat. Credoinţa e virtute. Crede şi vei găsi. Îndoiieşte-te şi vei pierde totul încă de la bun început".

Adevărul este însă exact pe dos. Crede şi nu vei descoperi adevărul niciodată, iar ceea ce vei descoperi nu va fi altceva decât o proiecţie a propriei tale credinţe, nicidecum adevărul.

Ce are a face adevărul cu credinţele voastre?
Îndoiţi-vă, şi îndoiţi-vă cu toată fiinţa voastră, căci îndoiala este un proces purificator, care elimină toate prostiile din mintea voastră. Ea vă redă inocenţa, retrezeşte în voi copilul care a fost distrus de părinţii voştri, de preoţi, de politicieni, de pedagogi. Este necesar să redescoperiţi acest copil; el reprezintă un nou început.

Eu m-am născut într-o familie de jainişti. Aceştia nu cred în Dumnezeu, privit ca un Creator. Din cauza condiţionării jainiste, nici un copil jainist nu va întreba vreodată: "Cine a creat lumea?", la fel cum nu o fac nici bătrânii. Ei sunt condiţionaţi încă de la început să creadă că lumea există din eternitate în eternitate, că nu a existat un Creator anume, că acesta nu a fost necesar. De aceea nimeni nu îşi pune întrebarea respectivă.

Budiştii nu-şi pun niciodată întrebarea: "Cine este Dumnezeu? Unde se află El?", căci pentru budişti, Dumnezeu nu există. Copiii lor sunt condiţionaţi încă de mici în această credinţă. Voi mă întrebaţi despre Dumnezeu şi credeţi că este întrebarea voastră; nu este. V-aţi născut probabil într-o familie hindusă, creştină sau mozaică, iar părinţii v-au condiţionat să credeţi că există Dumnezeu. Ei v-au creat o anumită imagine despre Dumnezeu, v-au băgat în cap anumite idei. Între altele, v-au inoculat teama că îndoiala este ceva foarte periculos.

Pus în faţa iadului în care cei păcătoşi sunt arşi de vii, fără a mai putea muri vreodată, este firesc ca bietul copilaş să se teamă. Îndoielile lui nu i se par atât de semnificative în faţa unui asemenea risc. Pe de altă parte i se spune că simpla credinţă îi va aduce nenumărate plăceri, toate bucuriile vieţii. Cei care cred sunt de partea lui Dumnezeu, iar cei care se îndoiesc sunt de partea diavolului.

Copii sunt obligaţi să înghită toate prostiile care li se inoculează. Ei sunt atât de sperioşi. Se tem să rămână singuri, noaptea, în casă, iar voi le vorbiţi despre iadul etern: "Te vei prăbuşi într-un întuneric din ce în ce mai adânc, care nu se va sfârşi niciodată, şi din care nu vei mai putea să ieşi vreodată". Pus în faţa unei asemenea pedepse îngrozitoare, este firesc ca micuţul să renunţe la orice îndoială. Credinţa este mult mai simplă: nu ţi se cere nimic altceva decât să crezi în Dumenezeu-Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh....să crezi că Iisus este Fiul lui Dumnezeu şi Mântuitorul nostru. ..că el a venit să salveze întraga umanitate, deci inclusiv pe tine.

Simplu! De ce să ratezi o mântuire atât de simplă? Nu ţi se cere mare lucru, doar să crezi, şi totul va fi bine.
Atunci de ce să mai alegi îndoiala?Copilul alege în mod firesc credinţa. Şi tot acest proces se petrece la o vârstă atât de fragedă...După ce creşte, când credinţele şi condiţionarea şi toate filosofiile implantate au ajuns la apogeu, îi este foarte greu să îşi amintească de faptul că era o perioadă când era plin de îndoieli. Acestea au fost eliminate. A existat o vreme când lui nu-i venea să creadă, dar a fost ademenit cu tot felul de recompense.

Poţi convinge un copil mic cu o simplă jucărie, dar dacă-i dai întregul paradis!

Chiar dacă aţi reuşit să-l convingeţi să creadă, nu aţi săvârşti un miracol. Totul nu este decât exploatare. Poate că aţi făcut-o inconştient; aţi trecut şi voi cândva prin acelaşi proces. Iar odată ce aţi închis porţile îndoielii, aţi închis şi porţile raţiunii, gândirii, întrebărilor, căutării. Cu greu mai puteţi fi consideraţi fiinţe umane. Odată porţile îndoielii închise, aţi ajuns ca nişte zombi, aţi fost hipnotizaţi, condiţionaţi, convinşi să credeţi în lucruri în care nici un copil normal nu ar putea crede, şi totul din frică, din lăcomie.

Odată ce aţi încetat să vă mai îndoiţi şi să mai gândiţi, aţi început să credeţi în tot ceea ce vi s-a spus. Întrebările au dispărut.

Adevărata căutare a adevărului începe în perioada de inocenţă a copilăriei. Numai atunci devine posibilă religia.
(din lucrarea De la inconştienţă la conştinţă, cap. 13)"

PS. Eh, a inceput annacrin inaintea mea.

Acest topic a fost editat de gypsyhart: 11 Apr 2008, 04:20 PM
Go to the top of the page
 
+Quote Post
gypsyhart
mesaj 5 May 2008, 12:56 PM
Mesaj #5


Cronicar
******

Grup: Moderator
Mesaje: 1.854
Inscris: 4 December 03
Forumist Nr.: 1.365



Eckhart Tolle despre "stima de sine" ("self esteem")..smile.gif. Discurs in engleza, pe youtube:
Partea intai
Partea a doua
Go to the top of the page
 
+Quote Post
gypsyhart
mesaj 3 Jun 2008, 11:36 AM
Mesaj #6


Cronicar
******

Grup: Moderator
Mesaje: 1.854
Inscris: 4 December 03
Forumist Nr.: 1.365



"Există o poveste sufită:

Un mare rege obişnuia să meargă la un fakir, un mistic cerşetor. Dar era suprins, pentru că de fiecare dată când venea la el, acesta vorbea despre bani, regat, politică, şi el era acolo să vorbească despre Dumnezeu, meditaţie, religie.

Aşa că într-o zi a spus, „Iartă-mă, dar nu pot să înţeleg un lucru. Eu vin aici să vorbesc despre Dumnezeu, religie, meditaţie, Samadhi, şi este ridicol- că eu, un om de lume, vine să vorebască despre samadhi, iluminare, iar tu, un om religios- presupus religios, pentru că acum am devenit suspicios- tu, întotdeauna, atunci când vin la tine, vorbeşti despre regat şi despre politică, şi despre bani, şi despre o mie de alte lucruri, dar toate lumeşti. Cum explici acest lucru?”.

Fakirul a râs. A spus: „Nu e nimic de explicat. Este simplu. Tu vorbeşti despre lucruri pe care nu le cunoşti. Eu vobresc despre lucruri pe care nu le cunosc. E simplu. De ce ar trebui să vorbesc despre Dumnezeu? Eu ştiu. De ce ar trebui ca tu vorbeşti despre regat? Eşti rege. Îl cunoşti.” " (Osho, Tao, the three treasures, vol 1)

hh.gif

Go to the top of the page
 
+Quote Post
gypsyhart
mesaj 7 Aug 2008, 11:39 AM
Mesaj #7


Cronicar
******

Grup: Moderator
Mesaje: 1.854
Inscris: 4 December 03
Forumist Nr.: 1.365



Un fragment din "Christul cel Viu-dialog cu un invăţător al iubirii", Paul Ferrini (Editura For You, 2007). O carte pe care o recomand oricărui om care caută adevărul.

"Problema autorităţii

Paul: Această situaţie nu se raportează la ceea ce Cursul (de miracole, n.n) numea problema autorităţii?

Iisus: Ba da. Dar de fapt sunt două probleme de autoritate. Prima este că nu ar trebui să-ţi cedezi puterea proprie nici unei autorităţi din exterior - cum ar fi preşedintelui, Papei, Cursului sau mie, atâta timp cât mă percepi ca fiindu-ţi exterior. A doua este că nu ar trebui să-i dai ascultare nici propriului tău ego. Pe scurt: nimeni nu ştie mai bine ca tine de ce ai nevoie. Şi nu ai nevoie de ceea ce ego-ul crede că ţi-ar trebui.

Paul: Cum putem să încetăm să mai ascultăm vocea ego-ului?

Iisus: Percepţiile ego-ului sunt practic căsătorite cu aşteptările emoţionale şi culturale pe care ceilalţi le au de la tine. Iar acest lucru este adevărat, chiar dacă reacţionezi la aceste aşteptări. Pentru a afla de ce ai nevoie cu adevărat şi cine eşti în realitate, trebuie să stai în linişte pentru mult timp - suficient de mult pentru ca mintea ego-ului să se oprească.

Paul: De aceea este atât de de important să conectăm mintea la respiraţie, atunci când intrăm în starea de linişte?

Iisus: Da. Dacă mintea şi respiraţia nu sunt conectate, vezi lucrurile prin perdeaua judecăţii şi a emoţiilor care te fac să reacţionezi. Dar atunci când mintea este în legătură cu respiraţia, ţesătura conştiinţei devine mai transparentă.

A asculta vocea interioară

Paul: Atunci când vălul devine mai transparent, începem să auzim vocea ghidului lăuntric, nu-i aşa?

Iisus. Da, intri în legătură cu autoritatea reală care se află în interiorul tău. Asta se întâmplă în tăcere, starea de linişte în care gândurile răzleţe din minte dispar. Există o pace şi o blândeţe profundă în această stare. Nimic nu e impulsiv, precipitat şi nici reacţii.

Paul: Este vocea firavă, liniştită, din interior.

Iisus: Da, dar când auzi clar acea voce, nu ţi se mai pare deloc "firavă". Nu este ca cea a unui şoricel care chiţăie, ci ca răcnetul unui leu.

Religia ca resursa, nu ca autoritate

Paul: Dacă suntem chemaţi să ascultăm vocea adevărului din interiorul inimilor noastre, de ce mai avem nevoie de religie?

Iisus: Nu aveţi nevoie de religie. În cel mai bun caz, religia este o carte deschisă, care conţine o cronică a experienţelor altor oameni. Poţi citi în acea carte despre experienţa trăită de mine sau de Confucius, sau experienţa prezentată în vechile scrieri vedice. Ea devine un depozit uriaş de cunoaştere pe care îl poţi studia. Studiul nu este un lucru rău în sine, atâta vreme cât îţi poartă paşii înapoi la propria ta experienţă de viaţă. Dacă te îndepărtează de experienţa ta, atunci nu este de nici un ajutor. Totuşi, există lucruri ce nu pot fi învăţate citind scripturile sau vorbind cu alţi oameni. Sunt lucruri care trec dincolo de cuvinte sau noţiuni. Le poţi trăi doar dacă mintea şi inima sunt deschise. Dar, dacă eşti pierdut în cărţi, sau încerci să-ţi duci viaţa conform regulilor impuse de alţii, nu le poţi trăi.

Paul: Religia nu se bazează, în mare parte, pe dogmă şi pe norme?

Iisus: Da, mare parte a comentariilor este de acest gen. Dar dacă intri direct în gura calului după ce a băut apă din pârâu, poţi avea o senzaţie de răcoare în propriul tău gâtlej.
Vieţile învăţătorilor sunt ca un poem simfonic de o mare putere şi versatilitate emoţională. De ce să refuzi să trăieşti aceste experienţe? Nu există nici un motiv să opreşti muzica dacă ea nu îţi creează dependenţă. Dacă atunci când asculţi muzica altcuiva, nu mai poţi să-ţi compui propria ta muzică, atunci nu mai asculta.

Paul: Deci, a înţelege câte ceva din experienţa spirituală a altora ne poate folosi, atâta vreme cât nu ne îndepărtează de propria experienţă.

Iisus: Da. Unora le va fi de un mare ajutor. Le va da încredere. Pentru alţii va fi seducătoare şi derutantă.

Paul: Cum poţi să îţi dai seama dacă te ajută sau nu?

Iisus: Dacă o foloseşti pentru a-ţi oferi răspunsuri, atunci nu îţi este utilă. Te va îndepărta de procesul prin care trebuie să îţi găseşti propriile răspunsuri. Dacă nu te bazezi pe ea pentru răspunsuri, atunci va fi ca un instrument care te va ajuta să descoperi adevărul din interiorul tău.
Când religia este ca o carte deschisă, pe care o poţi consulta după bunul plac, din când în când, e minunat! Ea este o bibliotecă de experienţe. Dar, dacă uşile se închid imediat ce îi treci pragul, atunci trebuie să-ţi dai seama că nu ai intrat într-o bibliotecă, ci într-o închisoare.

Paul: Atunci, religia care nu oferă libertatea de a pune întrebări şi de a contesta autoritatea, poate fi într-adevăr numită "opiul poporului"?

Iisus: Da, asta este. Oamenii trebuie să înţeleagă că religia poate fi un drog, ca alcoolul sau heroina. De fapt, unoeri este mai greu să scapi de dependenţa faţă de dogmele religiei, decât de cea faţă de alcool şi droguri! Atât drogurile, cât şi ideile dogmatice pot crea dependenţă. Iar oamenii pot trece de la o dependenţă la alta, deseori renunţând la plăcerea creată de intoxicaţia cu substanţe chimice, pentru cea oferită de o religie evanghelică, ce propovăduieşte insistent cuvintele unei Biblii."

Acest topic a fost editat de gypsyhart: 7 Aug 2008, 12:05 PM
Go to the top of the page
 
+Quote Post
leirn
mesaj 23 Nov 2008, 08:46 PM
Mesaj #8


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 1.902
Inscris: 4 December 06
Forumist Nr.: 9.039



Abandonarea în relaţiile personale

Dar cum rămâne cu oamenii care vor să mă folosească, să mă manipuleze sau să mă controleze? Trebuie să mă abando¬nez lor?


Fiind izolaţi de Fiinţă, ei încearcă în mod inconştient să-şi tragă energia şi puterea de la dvs. Este adevărat că numai o persoană inconştientă va încerca să-i folosească sau să-i ma-nipuleze pe ceilalţi, dar la fel de adevărat este că numai o per¬soană inconştientă poate fi folosită şi manipulată. Dacă vă opuneţi sau vă împotriviţi comportamentului inconştient al altor persoane, deveniţi şi dvs. inconştient. Dar abandonarea nu înseamnă să le permiteţi unor persoane inconştiente să vă folosească. Deloc. Este perfect posibil să spuneţi un „nu" ferm şi clar unei persoane sau să găsiţi ieşirea dintr-o situaţie păstrându-vă în acelaşi timp starea de lipsă de rezistenţă in¬ternă completă. Când spuneţi „nu" unei persoane sau unei si¬tuaţii, lăsaţi-l să vină nu dintr-o reacţie, ci din intuiţie, din conştiinţa clară a ceea ce este bine şi a ceea ce este rău pen¬tru dvs. în momentul respectiv. Lăsaţi-l să fie un „nu" care nu provine dintr-o reacţie, liber de orice negativism şi care nu mai creează suferinţă.
S-a creat o situaţie neplăcută la locul de muncă. Am în¬cercat să mă abandonez, dar îmi este imposibil. Apare mereu foarte multă rezistenţă.
Dacă nu vă puteţi abandona, faceţi ceva imediat: exprimaţi-vă punctul de vedere sau faceţi ceva pentru a schimba situaţia — sau ieşiţi din ea. Asumaţi-vă responsabilitatea pen¬tru viaţa dvs. Nu vă poluaţi Fiinţa interioară, frumoasă şi strălucitoare şi nici Pământul cu negativism. Nu-i daţi nefericirii, indiferent de forma ei, un lăcaş în interiorul dvs.
Dacă nu puteţi face nimic, de exemplu, dacă sunteţi în în¬chisoare, atunci aveţi două posibilităţi: rezistenţa sau abando¬narea, înlănţuirea sau eliberarea interioară de condiţiile exter¬ne. Suferinţa sau pacea interioară.
Lipsa de rezistenţă trebuie practicată şi în comportamen¬tul exterior în viaţă, ca, de exemplu, lipsa rezistenţei la vio¬lenţă, sau este un lucru care ţine numai de viaţa interioară?
Nu trebuie să vă preocupe decât aspectul interior. Acesta este principal. Desigur, el va transforma şi comportamentul dvs. exterior, din relaţii ş.a.m.d.
Relaţiile dvs. se vor schimba profund prin abandonare. Dacă nu puteţi accepta ceea ce este, prin deducţie, nu veţi pu¬tea accepta pe nimeni aşa cum este. îl veţi evalua, critica, eti¬cheta, respinge sau veţi încerca să îl schimbaţi. Mai mult, dacă transformaţi mereu Clipa de acum într-un mijloc pentru atingerea unui scop viitor, veţi transforma fiecare persoană pe care o întâlniţi sau cu care intraţi în relaţie într-un mijloc pen¬tru atingerea unui scop. Relaţia — fiinţa umană — va avea atunci o importanţă secundară pentru dvs. sau niciuna. Ceea ce puteţi obţine din relaţie este pe primul loc — un câştig ma¬terial, un sentiment de putere, plăcere fizică sau o formă de gratificare a sinelui fals.
Daţi-mi voie să vă exemplific modul în care funcţionează abandonarea în relaţiile umane. Când vă aflaţi implicat într-o ceartă sau într-o situaţie conflictuală, poate cu partenerul sau cu o persoană apropiată, începeţi prin a observa cât de defen¬siv deveniţi când vă este atacată poziţia sau prin a simţi forţa agresiunii în timp ce atacaţi poziţia celuilalt. Observaţi cât de ataşat sunteţi de perspectiva şi opiniile dvs. Simţiţi energia mental-emoţională din spatele nevoii dvs. de a avea dreptate şi de a-i dovedi celuilalt că greşeşte. Aceasta este energia minţii conduse de şinele fals. O conştientizaţi recunoscând-o, simţind-o cât puteţi de mult. Apoi, într-o zi, în mijlocul unei certe, vă veţi da brusc seama că aveţi posibilitatea de a alege şi că puteţi hotărî să vă abandonaţi propriile reacţii — numai ca să vedeţi ce se întâmplă. Vă abandonaţi. Nu vreau să vă abandonaţi reacţia numai verbal, spunând: „Bine, tu ai drep¬tate", cu o privire care spune: „Sunt deasupra acestei incon¬ştiente copilăreşti". Aceasta nu ar însemna decât să deplasaţi rezistenţa la un alt nivel, mintea şi şinele fals fiind încă la conducere şi reclamându-şi superioritatea. Eu mă refer la abandonarea întregului câmp energetic mental-emoţional din interior, care lupta pentru putere.
Sinele fals este viclean, aşa că trebuie să fiţi foarte vigi¬lent, foarte prezent şi complet sincer cu dvs. înşivă pentru a vedea dacă aţi abandonat într-adevăr identificarea cu o pozi¬ţie mentală şi v-aţi eliberat de minte. Dacă vă simţiţi brusc foarte uşor, clar şi profund împăcat, acesta este un semn in-confundabil că într-adevăr v-aţi abandonat. Apoi observaţi ce se întâmplă cu poziţia mentală a celuilalt, dacă nu o mai ener-gizaţi prin rezistenţă. Când identificarea cu poziţiile mentale a fost eliminată, începe adevărata comunicare.

Dar ce puteţi spune despre lipsa de rezistenţă în faţa vio¬lenţei, a agresiunii şi a altor lucruri asemănătoare?

Lipsa de rezistenţă nu înseamnă neapărat să nu facem ni¬mic, în sensul ei complet, înseamnă că nicio „acţiune" nu este declanşată de o reacţie. Nu uitaţi înţelepciunea profundă care stă la baza practicării artelor marţiale în Orient: nu te opune forţei adversarului. Cedează ca să învingi.
Spunând acest lucru, „a nu face nimic" când vă aflaţi în¬tr-o stare de prezenţă intensă este un factor de transformare şi vindecare foarte puternic pentru situaţii şi oameni. în taoism, există un termen numit wu wei, care este de obicei tradus prin „activitate fără acţiune" sau „a sta liniştit, fără să faci nimic", În China antică, acest lucru era considerat una dintre cele mai mari realizări sau virtuţi. Este radical diferit de inactivitatea din starea obişnuită de conştiinţă sau mai curând de incon¬ştienţă, care vine din frică, inerţie sau indecizie. Adevărata „activitate fără acţiune" implică lipsa de rezistenţă şi vigilen¬ţă intensă.
Pe de altă parte, dacă se impune o acţiune, nu veţi mai re¬acţiona în virtutea minţii condiţionate, ci veţi răspunde situa¬ţiei din prezenţa conştientă. în această stare, mintea este libe-ră de concepte, inclusiv de conceptul nonviolenţei. Aşa că, cine poate prezice ce veţi face?
Ego-ul crede că puterea dvs. stă în rezistenţa pe care o opuneţi, când de fapt rezistenţa vă izolează de Fiinţă, singu¬rul sediu al puterii adevărate. Rezistenţa este slăbiciune şi fri¬că deghizată în putere. Ceea ce şinele fals. vede drept slăbiciu¬ne este Fiinţa dvs. în puritatea, inocenţa şi puterea sa. Ceea ce este văzut ca putere este slăbiciune. Astfel, şinele fals are un mod de existenţă continuu rezistent şi joacă roluri contrafăcute pentru a ascunde acea „slăbiciune" care este de fapt puterea dvs.
Până când nu apare abandonarea, rolurile inconştiente constituie cea mai mare parte a interacţiunilor umane. în abandonare, nu mai aveţi nevoie de apărările şi măştile sinelui fals. Deveniţi foarte simplu, foarte real. „Acest lucru este periculos", spune şinele fals. „Vei suferi. Vei fi vulnera¬bil." Ceea ce şinele fals nu ştie, desigur, este faptul că numai prin renunţarea la rezistenţă, devenind „vulnerabil", vă puteţi descoperi invulnerabilitatea adevărată şi esenţială.

Fragment din "Puterea prezentului" - Eckhart Tolle
Go to the top of the page
 
+Quote Post
leirn
mesaj 23 Nov 2008, 08:47 PM
Mesaj #9


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 1.902
Inscris: 4 December 06
Forumist Nr.: 9.039



Transformarea bolii în treaptă spirituală superioară

Dacă o persoană este grav bolnavă şi îşi acceptă total condiţia, abandonăndu-se bolii, nu îşi abandonează dorinţa de a se face bine? Hotărârea de a lupta cu boala nu ar mai exista, nu-i aşa?

Abandonarea înseamnă acceptarea interioară a stării de fapt fără rezerve. Vorbim despre viaţa dvs. — despre acest moment — nu despre condiţiile sau circumstanţele vieţii dvs., nu despre ceea ce eu aş numi situaţia dvs. de viaţă. Am mai vorbit deja despre asta.
În privinţa bolii, acesta este sensul său. Boala face parte din situaţia dvs. de viaţă. Prin urmare, are un trecut şi un vii¬tor. Trecutul şi viitorul formează un continuum neîntrerupt, cu excepţia cazului în care puterea salvatoare a Clipei de acum este activată prin prezenţa conştientă. După cum ştiţi, în spatele diferitelor condiţii care formează situaţia dvs. de via¬ţă şi care există în timp, se află un lucru mai profund, mai im¬portant: viaţa dvs., Fiinţa din Clipa de acum atemporală.
Deoarece nu există probleme în Clipa de acum, nu există nici boală. Credinţa într-o etichetă pe care cineva o ataşează condiţiei dvs. menţine situaţia pe loc, îi dă putere şi o trans-formă dintr-un dezechilibru temporar într-o realitate aparent solidă. îi dă nu numai realitate şi soliditate, ci şi o continuita¬te în timp, pe care nu o avea înainte. Concentrându-ne pe acest moment şi ferindu-ne să etichetăm mental situaţia, boa¬la este redusă la unul sau mai mulţi factori, precum: durerea fizică, slăbiciunea, disconfortul sau neputinţa. Acestea sunt condiţiile cărora vă abandonaţi — acum. Nu vă abandonaţi ideii de „boală". Lăsaţi suferinţa să vă forţeze să trăiţi în pre¬zent, într-o stare de intensă prezenţă conştientă. Folosiţi-o pentru iluminare.
Abandonarea nu transformă ceea ce există deja, cel puţin nu în mod direct. Abandonarea vă transformă pe dvs. Când dvs. v-aţi schimbat, se schimbă şi lumea dvs. în întregime, pentru că lumea este o simplă reflectare. Am vorbit despre acest lucru mai devreme.
Dacă v-aţi uitat în oglindă şi nu v-a plăcut ce aţi văzut, ar trebui să fiţi nebun ca să atacaţi imaginea din oglindă. Este exact ceea ce faceţi când vă aflaţi într-o stare de neacceptare. Şi, desigur, dacă atacaţi imaginea, vă atacă şi ea la rândul ei. Dacă acceptaţi imaginea indiferent care este aceasta, dacă aveţi o atitudine prietenoasă faţă de ea, nu poate să nu devină şi ea prietenoasă cu dvs. Iată cum schimbaţi lumea. Nu boala este problema. Dvs. sunteţi — atâta timp cât mintea şi sinele fals deţin controlul. Când sunteţi bolnav sau aveţi un handicap, nu simţiţi că aţi eşuat într-un anumit fel, nu vă simţiţi vinovat. Nu daţi vina pe viaţă pentru că v-a făcut o nedreptate, dar nu daţi vina nici pe dvs. Toate acestea înseam¬nă rezistenţă. Dacă aveţi o boală gravă, folosiţi-o pentru a progresa spiritual. Folosiţi orice lucru „rău" care vi se întâm¬plă pentru a vă dezvolta spiritual. Retrageţi timpul din boală. Nu îi daţi nici trecut, nici viitor. Lăsaţi-o să vă forţeze să de¬veniţi intens conştient de momentul prezent — şi observaţi ce se întâmplă.
Deveniţi un alchimist. Transformaţi metalul obişnuit în aur, suferinţa în conştiinţă, dezastrul în progres spiritual.
Sunteţi grav bolnav şi acum aţi devenit furios pentru tot ceea ce v-am spus? Atunci acesta este un semn clar că boala a devenit o parte din sentimentul dvs. de identitate şi că acum vă apăraţi identitatea — şi boala. Starea etichetată ca „boală" nu are nimic de-a face cu fiinţa dvs. adevărată.

Fragment din "Puterea prezentului" - Eckhart Tolle
Go to the top of the page
 
+Quote Post
gypsyhart
mesaj 13 Jan 2009, 04:09 PM
Mesaj #10


Cronicar
******

Grup: Moderator
Mesaje: 1.854
Inscris: 4 December 03
Forumist Nr.: 1.365



Despre "forţa luciferică".

(Fragment dintr-un "interviu" cu..hm, să îi spunem "îngerul transformării" *)


„Întrucât mă însoţeşti de multă vreme, cunoşti că în primăvara anului 2003 am avut o întâlnire personală şi directă, mai bine zis o confruntare, cu această forţă luciferică sau întunecată. Această forţă s-a arătat acum trei luni şi m-a pregătit pentru sosirea ei. Având în vedere fenomenele ce s-au petrecut odată cu apariţia ei, presupun că nu a fost vorba doar de „un mic slujitor" al acestei forţe, ci ţinând seama de calitatea dialogului, am avut de-a face cu un potenţial mai mare.
Timp de un sfert de an am purtat o conversaţie cu această forţă privind rolul ei în planul Creaţiei, conversaţie pe care eu am întrerupt-o totuşi după ce am simţit că deja este prea mult pentru mine şi am observat că a acţionat asupra substanţei mele (pomişorul din faţa casei mele a pierit, cifra de afaceri s-a înjumătăţit în această perioadă, becurile s-au spart unul câte unul şi multe altele). Cum priveşti tu asta – a fost un examen?

A fost un pas în procesul de învăţare, pe care l-ai făcut în acest plan pământesc. Aminteşte-ţi de dorinţa ta de a cunoaşte totul. Să pomenim de cel de-al cincilea an de viaţăal tău. Îţi aminteşti? Când aveai cinci ani îţi doreai foarte tare să cunoşti, să ştii totul. Aminteşte-ţi. De câte ori l-ai scos din sărite pe tatăl tău pentru că voiai să descoperi cât mai multe. Şi asta te-a dus în ţări îndepărtate, pentru a afla totul, pentru a înţelege totul. Prin urmare nu mai bombăni nemulţumit când totul îţi este accesibil. Totul devine posibil atunci când te afli în propriul tău punct central. Faptul că ai făcut cunoştinţă cu forţa diavolului a fost important pentru tine, ca să-ţi dai seama că există umbra pentru că există soarele. Tu nu vei putea sta totdeauna în soare. Trebuie să stai şi în umbră, pentru a o putea înţelege şi pe aceasta. Este important să cunoşti fiecare element. Priveşte prin urmare această întâmplare drept un examen.

Când erai tânăr îţi propusesei ca atunci când dai o informaţie despre un anume subiect să poţi apela la propriile experienţe. Asta poţi face şi în cazul lui Luci, cum îl numeşti tu …(râde).

Să te afli în tot reprezintă un pas de învăţare pentru tine. Şi pentru că vrei să ajuţi oamenii şi nu să le aduci pieirea, întreruperea discuţiilor a fost oportună. Nu acesta este drumul tău. Tu ai mai făcut asta odată, în Evul Mediu, pe când erai un maestru vrajitor. Atunci era necesar să poţi obţine acest contact. De acum încolo însă, dacă el revine, poţi să îl refuzi cu argumente. Poţi să-i spui: „Te cunosc", „te respect şi te recunosc ca parte a Creaţiei, totuşi acum mă concentrez pe propriul meu drum." Mai înainte nu puteai să-i spui asta. De aceea confruntarea cu această forţă a fost atât de importantă.

Este o parte a drumului dezvoltării omeneşti să te confrunţi direct cu această forţă cel puţin odată, să o cunoşti, să o simţi, şi să nu te temi, aşa cum mulţi oameni înaintea ta care se găseau pe cărarea luminoasă au trăit această confruntare cu întunericul. Priveşte înapoi în istoria Pământului. Tu nu ai fost nici cel dintâi care a fost încercat şi supus examenului, şi desigur, nici ultimul.

Însuşeşte-ţi din experienţe ceea ce poţi. Înconjoară cunoaşterea pe care ai dobândit-o cu lumina ta şi vor ieşi la iveală roade frumoase. În acel moment se poate spune că ai promovat examenul. În fiecare om există o parte din această forţă, căci omul este o parte a polarităţii. Şi cu cât urci în evoluţia ta, cu atât mai grele vor deveni examenele. Iar pentru examene serioase sunt abilitaţi şi îngeri corespunzători.

Acesta este jocul polarităţii: această energie care reprezintă opusul luminii trebuie să existe, pentru ca jocul să poată fi jucat. Doar astfel se împlineşte planul eternului Divin – propria răspundere, „libera voinţă".

Priveşte asta ca pe o tablă de şah – într-o parte sunt zonele albe, în alta sunt cele negre. Este un joc, în sens figurat, numai că diferă instrumentul cu care sunt aşezate figurinele: la jocul de şah, cu mâna, iar în cazul sufletului, cu intuiţia, cu valorile pe care acesta le-a dobândit. Acum se va vedea cum acţionează sufletul. Teoretic ai putea să muţi numai pe zonele negre şi să rămâi acolo. Zonele albe te atrag, dar tu
decizi să rămâi pe cele negre. Te hotărăşti să urmezi calea neagră. Însă zonele albe îţi spun: „Vino, vino la noi!". În acest moment intervine propria răspundere. Dacă rămâi pe zonele tale şi nu te mişti, jocul nu mai poate fi jucat, căci evoluţia se produce doar prin decizii şi mutare (interacţiune). Stagnarea înseamnă moarte, schimbarea înseamnă viaţă.

În acest context, este prin urmare lipsit de sens să încerci să înlături întunericul, pentru că el nu poate fi înlăturat, pentru că nu poate pleca, aşa cum întunericul din spaţiul cosmic nu dispare atunci când aprind eu lumina aici. Totuşi, în mediul meu eu pot fi o luminiţă şi pot să-mi luminez mediul înconjurător…

Nu se poate lupta împotriva naturii, împotriva unei forţe cosmice. Ea există aşa cum există şi noaptea. Poţi plănui multe războaie împotriva părţii întunecate – nu vei câştiga niciodată, căci un război are doar învinşi. Iubirea reprezintă victoria.

Viaţa este atât de fin ţesută, încât întunericul nu poate fi despărţit de lumină – formează o unitate. Nu ai voie să desparţi, căci dacă o faci – de pildă dacă spui despre o parte că este condamnabilă, întunecată, rea sau demonică iar cealaltă este luminoasă, sublimă, divină şi frumoasă – separi viaţa. Ceea ce pentru tine astăzi apare drept, plăcut şi sublim, pentru un alt om, care are o altă concepţie religioasă, o altă origine sau un alt venit, poate să fie prost sau rău.

Aminteşte-ţi de conversaţia ta cu Luci, cum l-ai numit tu. Ce te-a învăţat el? Nu a spus el: „Nu spune niciodată niciodată!" El ţi-a explicat: « Când un om spune NICIODATĂ, pentru ceva anume, înseamnă că a adoptat un punct de vedere. El a hotărât : aşa este corect, iar cealaltă variantă este în mod logic falsă.
Prin asta el m-a chemat în viaţa lui, căci sarcina mea este să-l conving de contrariu. »


Dacă spui de pildă : « Eu nu voi fi NICIODATĂ coruptibil, sau nu voi ucide NICIODATĂ », atunci forţa luciferică îţi va zice : « Pune pariu că voi găsi eu o cale prin care să te determin să procedezi exact cum tu nu ai vrut să o faci NICIODATĂ ? Şi pot trece ani, tu nu te vei mai gândi la ceea ce ai spus – iar atunci eu voi pune stăpânire pe tine, căci eu am timp, nesfărşit de mult timp… »

În acest mod îşi îndeplineşte el ceea ce este în cele din urmă sarcina sa – să-i arate omului,respectiv sufletului, unde sunt părţile sale de umbră. Aceasta este sarcina purtătorului de lumină, a lui Lucifer : să arunce lumină acolo unde se află umbrele tale. El te aduce la stadiul de conştientizare a umbrelor tale, a slăbiciunilor tale, a temerilor tale, a patimilor tale. El îl constrânge pe om să vadă toate acestea.

Ce poate face un om, atunci când simte această forţă care-l supune la probă ?

El trebuie să-şi verifice punctele de vedere. De vreme ce viaţa are două părţi şi omul a ales o parte ca fiind cea corectă, cea bună, el îl obligă pe Lucifer să vină în viaţa sa, pentru a-i arăta părţile de umbră – în limbajul vostru, reversul medaliei.

Priveşte un om care nu are bani. El îi acuză pe bogaţi, pe cei care au averi, dar nu dă atenţie hărniciei, perseverenţei, învăţării sau şi chiar experienţei pe care un om le are în spate până când ajunge să aibă succes în viaţă. El condamnă. Prin asta constrânge forţa luciferică să se apropie de el, iar ea îl ajută pe cât se poate să obţină succes şi mulţi bani, Experienţa arată că mulţi oameni care ajung să aibă bani, deşi înainte îi condamnaseră pe cei bogaţi, sunt mai zgârciţi decât oamenii pe care îi condamnau odinioară. De cele mai multe ori nu sunt conştienţi de acest lucru, căci a trecut mult timp de când îşi exprimaseră ideile preconcepute.

Acum Lucifer îi ia din nou averea şi-l constrânge pe om la meditaţie. Dacă el este cinstit şi recunoaşte că nu a fost mai bun decât cei pe care-i condamnase odinioară, schimbându-şi gândirea şi comportamentul în consecinţă, atunci succesul poate să revină, căci înseamnă că el a trecut examenul. Dacă nu reuşeşte, el îşi cauzează alte posedări de către fragmente întunecate, care-l ţin în continuare sclav şi îi fac rău, până când va renunţa la încăpăţânare şi va deveni supus. În cele mai multe cazuri, oamenii se orientează către lumină şi îşi amintesc de Dumnezeu abia când devin sclavii lui Lucifer.

Forţa întunecată are drept ultimă consecinţă constrângerea oamenilor de a privi spre lumină –prin suferinţă şi durere. Aşa serveşte parte întunecată Creaţiei, luminii!

Nu ţi s-a întâmplat ţie însuţi de mai multe ori în viaţă să spui : « Nu o să fac niciodată cutare sau cutare
lucru. »,
şi apoi, după ani de zile, să te surprinzi că ai făcut exact acel lucru şi ai considerat asta ca fiind bine ? Aceasta este opera lui. El îl pune la încercare pe fiecare om.

Dacă un individ şi-a stabilit un punct de vedere, el constrânge categoric partea întunecată să vină în viaţa sa – o cheamă. Aceasta este legea polarităţii. Dacă o persoană rămâne neutră, spunând : « În anumite condiţii pot să-mi imaginez că aş face cutare sau cutare lucru. » nu mai este nici o problemă, căci omul nu este partinic şi recunoaşte forţele.

Nu ţi-ai spus când erai tânăr : « Nu voi ucide niciodată. ! » ? Aminteşte-ţi acum ziua în care s-a născut fiul tău, când l-ai ţinut în braţe pentru prima oară, gândind : « Datoria mea ca tată este să ocrotesc această mică fiinţă. Aş fi în stare chiar să omor, dacă cineva ar pune mâna pe fiul meu. ». Îţi aminteşti ? Atunci mă aflam lângă tine.

Da. Aşa e !

Vezi tu, asta este. Asta este polaritatea.

Nu spune niciodată « niciodată ». Spune de exemplu : « În acest moment nu doresc să ucid, totuşi dacă o cere situaţia – fie pentru a-mi apăra copilul ; fie pentru a-mi apăra sau pentru că i s-a făcut o nedreptate cuiva, atunci aş fi eventual pregătit să o fac totuşi.. » Aceasta este o poziţie, care este neutră – care nu te angajează direct. Şi acesta este jocul vieţii.

Verifică acum când ai mai spus sau doar ai gândit că nu ai face niciodată un lucru anume. Fiecare trebuie să se întrebe. Şi priveşte în viaţa ta, dacă tu între timp ai şi făcut acel lucru ! Apoi gândeşte-te în ce chestiuni ţi-ai mai format puncte de vedere până în prezent, puncte de vedere care, prin părăsirea neutralităţii, impun pe viitor apariţia unui examen în viaţa ta.

Din acest unghi de vedere, forţa luciferică efectuează un bun serviciu. Te aduce către smerenie, neutralitate şi te îndepărtează de prejudecăţi. Te prelucrează vreme îndelungată şi te pune la încercare de nenumărate ori, până când înveţi să accepţi şi alte păreri, să recunoşti şi punctul de vedere al adversarului, a ceea ce se află vis-a-vis, şi, poate cândva, să accepţi aceste lucruri şi să devii mai tolerant. În acest sens forţa luciferică îndeplineşte un serviciu de iubire – chiar dacă uneori într-un mod îngrozitor, putând duce chiar până la moartea fizică, în cazul în care omul respectiv nu evoluează în direcţia iubirii şi a luminii şi nu încetează în a-şi forma puncte de vedere care nu se bazează pe propriile experienţe.

Este un joc interesant, trebuie să recunoşti… !

Fireşte. Dar nu provoacă plăcere. Tot ceea ce am trăit deja, nu doresc nimănui. Şi mă bucur că am lăsat în urmă tot ce mi s-a întâmplat. După părerea mea, omul însuşi este acela care cheamă această forţă în viaţa sa, nu atât prin voce, cât prin acţiuni inconştiente şi printr-o gândire "nechibzuită".

Aici s-ar putea să ai dreptate. Dar fii atent să nu dai o valoare prea generală, căci tocmai atunci intră în joc această forţă. Depinde de fiecare suflet în parte, de încarnările sale anterioare, de planul său de viaţă actual şi de stadiul la care se află în momentul de faţă conştiinţa sa.

În timpul comunicării mele cu această forţă, comunicare ce a durat un sfert de an, nu m-am simţit totuşi niciodată ameninţat.

Ei bine, el nu a venit să te sfâşie, ci să facă un schimb cu tine. Ţi-a spus mai mult decât celor mai mulţi oameni de dinaintea ta. A fost vorba însă şi de o altă premisă decât în cazul antecesorilor. Unora le este frică de el şi vor să-l înlăture, ceilalţi vor ceva de la el – faimă, putere sau bani.

În cazul tău pot să-ţi spun că lucrurile au stat un pic altfel. Tu eşti curajos, asta apreciază el la tine, şi mai ales, ai meditat profund asupra chestiunilor pe care ţi le-a spus. L-ai ascultat într-un mod în care nu a mai făcut-o nimeni – şi anume, neutru, fără să-l condamni.

Cum deja am spus : aceia care "intră în contact" cu această forţă, nu o fac fără un interes expres. Ei vor ceva, aşteaptă ceva prin asta. Însă acest lucru nu prezintă nici un fel de interes pentru forţa luciferică. Mulţi care întreprind ceva destructiv în numele ei nu au idee de adevărata activitate a forţei, de serviciul ei, chiar dacă total neînţeles, pe care-l face pentru sursa de energie veşnică a tuturor fiinţelor. S-ar putea spune că reprezintă contrariul a ceea ce s-a născocit despre ea. Este ca şi cum un demon îndeplineşte asupra ta un serviciu plin de iubire, numai că ea te chinuie vreme îndelungată, până când, în cele din urmă, te dezvolţi şi cauţi lumina.

Pe cât de interesantă poate fi o astfel de întâlnire, pe atât de distrugătoare este ea, căci contactul cu partea întunecată a Creaţiei îţi absoarbe energia vieţii.

Vezi, ai avut contact cu fiinţele luminate, care te-au învăţat multe – şi o vor face şi în continuare – apoi ai avut contact şi cu Întunericul, care ţi-a permis să-ţi continui maturizarea. Acum mă ai pe mine – Neutrul. Eu îi iau pe toţi, sfinţi şi criminali. Eu sunt însăşi lumina, totuşi ating şi întunericul. Vei profita de asta. Observă-te în următorii ani ai vieţii tale şi vei vedea ce influenţă exercit asupra ta. Vei recunoaşte cine sunt eu, cel care te însoţeşte, după roade."

(Jan van Helsing, Omul negru a venit, Editura Antet, pag. 139-145)

* "Eu te însoţesc şi te conduc de la începutul şi până la sfârşitul vieţii. Totuşi, eu nu sunt responsabil doar de mersul vieţii, ci şi de ceea ce urmează după. Eu ajut sufletul să se elibereze de trup, aşa cum îl ajut să intre în corp.

Eu nu sunt bărbatul cu coasa, eu sunt transformatorul luminii, a energiei, ceea ce înseamnă că nu aduc moartea, nu aduc pieirea. Eu transform energia. Altfel spus, transform starea de agregare a aceluia care este aici. Eu iau energia vieţii -sufletul - din trup, din materie. Scot energia respiraţiei, a vieţii, o transform şi o schimb, pentru ca ea să poată continuza să existe ca instanţă superioară, la o frecvenţă mai ridicată. Este o transformare. Eu sunt un transformator, din noapte în zi, din umbră în lumină. Aceasta este schimbarea. Moartea este trecerea, schimbarea frecvenţei; aşa cum mecanismul de funcţionare a vieţii necesită modificarea frecvenţei. Acesta este rolul meu." (idem, pag 42.)
Go to the top of the page
 
+Quote Post
leirn
mesaj 31 Jan 2009, 02:40 PM
Mesaj #11


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 1.902
Inscris: 4 December 06
Forumist Nr.: 9.039



gypsyhart, textul postat de tine mi-a deschis ochii spre ceva ce vroiam sa vad. Merci. smile.gif

"Cunoaste-te pe tine insuti si vei cunoaste intreg Universul si fortele sale ascunse." (NOSCE TE IPSUM, GNOTHI SEAUTON - inscripţie templul din Delphi).
Go to the top of the page
 
+Quote Post
gypsyhart
mesaj 2 Feb 2009, 12:12 PM
Mesaj #12


Cronicar
******

Grup: Moderator
Mesaje: 1.854
Inscris: 4 December 03
Forumist Nr.: 1.365



leirn, thumb_yello.gif
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Soimos
mesaj 12 Feb 2009, 07:36 PM
Mesaj #13


Haiduc
**

Grup: Musterii
Mesaje: 64
Inscris: 19 August 06
Din: Timisoara
Forumist Nr.: 8.576



QUOTE(gypsyhart @ 13 Jan 2009, 04:09 PM) *
Despre "forţa luciferică".

(Fragment dintr-un "interviu" cu..hm, să îi spunem "îngerul transformării" *)
[b][i] „Întrucât mă însoţeşti de multă vreme, cunoşti că în primăvara anului 2003 am avut o întâlnire personală şi directă, mai bine zis o confruntare, cu această forţă luciferică sau întunecată.
................................................................................
.........

Daca esti cumva crestin ...intalnirea ta cu Lucifer este de cel mai bun augur ...pentru ca acest fapt sta la baza religiei crestine !
Care Fapt ? ...faptul ca Isus e Lucifer (sorry nu e o ofensa ci o zice el singur) adica Lucifer in limba latina este Luceafarul in limba romana ...adica Steaua stralucitoare a diminetii pe care o mai numim si Venus!

Si ca sa nu crezi ca bat campii iata un argument Biblic:

Apocalipsa 22 16 Eu, Isus, am trimis pe îngerul Meu să vă adeverească aceste lucruri pentru Biserici. Eu sunt Rădăcina şi Sămânţa lui David, Luceafărul strălucitor de dimineaţă.

Si ca sa nu crezi ca bat campii ...iata-l si pe Sfantu Petru cel care vrea sa faca biserica aia cu "Petre pe aceasta piatra imi voi ...." sper ca sti macar atat!:

2 Petru 1. 19 Şi avem cuvântul prorociei făcut şi mai tare; la care bine faceţi că luaţi aminte, ca la o lumină care străluceşte într-un loc întunecos, până se va crăpa de ziuă şi va răsări luceafărul de dimineaţă în inimile voastre.

Poate crezi ca Lucider e un personaj negativ spre deosebire de Isus ...nu?
Hai sa vedem ce zice Dumnezeu ...adica acela care din prea multa dragoste ptr oameni isi trimite fiul pe pamant:

Apoc. 12. 12 De aceea bucuraţi-vă, ceruri, şi voi cari locuiţi în ceruri! Vai de voi, pămînt şi mare! Căci diavolul s-a pogorît la voi, cuprins de o mînie mare, fiindcă ştie că are puţină vreme.

Opa ...adica nu ne iubeste ...si ni-l trimite pe Diavol ? ...pai hai sa vedem ce zice Isus?

,,Nu te teme! Eu sînt Cel dintîi si Cel de pe urma,
18 Cel viu. Am fost mort, si iata ca sînt viu în vecii vecilor. Eu tin cheile mortii si ale iadului
!!!

adica el a fost cel dintai cand era in cer pana sa-l arunce tata pe pamant ...si tot el este STAPANUL cheilor Mortii si ale IADULUI !!!! ... hm ...cred ca daca intrebam un copil de 7 anisori in mod sigur ca na sti sa arspunda corect la intrebarea ...cine e stapanul Iadului !

Si uite cum se inchide cercul ...adica asa cum a fost la inceput ...tot asa e si la urma!

Acest topic a fost editat de Soimos: 12 Feb 2009, 10:07 PM
Go to the top of the page
 
+Quote Post
alexei
mesaj 12 Feb 2009, 09:46 PM
Mesaj #14


Vornic
****

Grup: Membri
Mesaje: 477
Inscris: 14 July 05
Din: botosani
Forumist Nr.: 6.616



QUOTE(Soimos @ 12 Feb 2009, 07:36 PM) *
Daca esti cumva crestin ...intalnirea ta cu Lucifer este de cel mai bun augur ...pentru ca acest fapt sta la baza religiei crestine !
Care Fapt ? ...faptul ca Isus e Lucifer (sorry nu e o ofensa ci o zice el singur) adica Lucifer in limba latina este Luceafarul in limba romana ...adica Steaua stralucitoare a diminetii pe care o mai numim si Venus!

Si ca sa nu crezi ca bat campii iata un argument Biblic:

Apocalipsa 22 16 Eu, Isus, am trimis pe îngerul Meu să vă adeverească aceste lucruri pentru Biserici. Eu sunt Rădăcina şi Sămânţa lui David, Luceafărul strălucitor de dimineaţă.

Si ca sa nu crezi ca bat campii ...iata-l si pe Sfantu Petru cel care vrea sa faca biserica aia cu "Petre pe aceasta piatra imi voi ...." sper ca sti macar atat!:

2 Petru 1. 19 Şi avem cuvântul prorociei făcut şi mai tare; la care bine faceţi că luaţi aminte, ca la o lumină care străluceşte într-un loc întunecos, până se va crăpa de ziuă şi va răsări luceafărul de dimineaţă în inimile voastre.

Poate crezi ca Lucider e un personaj negativ spre deosebire de Isus ...nu?
Hai sa vedem ce zice Dumnezeu ...adica acela care din prea multa dragoste ptr oameni isi trimite fiul pe pamant:

Apoc. 12. 12 De aceea bucuraţi-vă, ceruri, şi voi cari locuiţi în ceruri! Vai de voi, pămînt şi mare! Căci diavolul s-a pogorît la voi, cuprins de o mînie mare, fiindcă ştie că are puţină vreme.

Opa ...adica nu ne iubeste ...si ni-l trimite pe Diavol ? ...pai hai sa vedem ce zice Isus?

,,Nu te teme! Eu sînt Cel dintîi si Cel de pe urma,
18 Cel viu. Am fost mort, si iata ca sînt viu în vecii vecilor. Eu tin cheile mortii si ale iadului
!!!

adica el a fost cel dintai cand era in cer pana sa-l arunce tata pe pamant ...si tot el este STAPANUL cheilor Mortii si ale IADULUI !!!! ... hm ...cred ca daca intrebam un copil de 7 anisori in mod sigur ca na sti sa arspunda corect la intrebarea ...cine e stapanul Iadului !

Si uite cum se inchide cercul ...adiva asa cum a fost la inceput ...tot asa e si la urma!


aaa ohmy.gif nu confunda tongue.gif sau mai degraba,nu indemna la confuzie;luceafarul de seara nu e luceafarul de dimineata jamie.gif


--------------------
prietenii sunt la fel ca umbrelele:atunci cand ploua nu gasesti nici una
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Soimos
mesaj 12 Feb 2009, 10:11 PM
Mesaj #15


Haiduc
**

Grup: Musterii
Mesaje: 64
Inscris: 19 August 06
Din: Timisoara
Forumist Nr.: 8.576



QUOTE(alexei @ 12 Feb 2009, 09:46 PM) *
aaa ohmy.gif nu confunda tongue.gif sau mai degraba,nu indemna la confuzie;luceafarul de seara nu e luceafarul de dimineata jamie.gif

Nu e nici o confuzie ... Luceafarul este planeta Venus adica Luceafarul de dimineata ...si exact la asta se refera si Isus in 16.22 dar si Petru ... dar mai sunt si alte texte care sustin ideea sustinuta de mine doar ca nu am vrut sa abuzez !
Go to the top of the page
 
+Quote Post
alexei
mesaj 12 Feb 2009, 10:30 PM
Mesaj #16


Vornic
****

Grup: Membri
Mesaje: 477
Inscris: 14 July 05
Din: botosani
Forumist Nr.: 6.616



QUOTE(Soimos @ 12 Feb 2009, 10:11 PM) *
Nu e nici o confuzie ... Luceafarul este planeta Venus adica Luceafarul de dimineata


adica luceafarul de seara,imi pare rau dar...esti slab pregatit :"

Ocultatia Luna-Venus 1 decembrie 2008
In seara zilei de luni, 1 decembrie 2008 va avea loc ultimul fenomen astronomic mai deosebit al anului: ocultarea planetei Venus (Luceafarul de Seara) de catre Luna. Fenomenul este de interes major pentru ca este spectaculos indiferent daca este observat cu ochiul liber sau cu orice instrument astronomic. De asemenea fenomenul are o importanta mare datorita raritatii acestui tip de evenimente astronomice..........


--------------------
prietenii sunt la fel ca umbrelele:atunci cand ploua nu gasesti nici una
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Erwin
mesaj 12 Feb 2009, 10:35 PM
Mesaj #17


Cronicar
******

Grup: Moderator
Mesaje: 5.060
Inscris: 26 December 05
Din: Cimişoara
Forumist Nr.: 7.531



QUOTE
aaa ohmy.gif nu confunda tongue.gif sau mai degraba,nu indemna la confuzie;luceafarul de seara nu e luceafarul de dimineata jamie.gif


adevărul (astronomic) este că există un singur Luceafăr, planeta Venus, care în mişcarea sa orbitală în jurul Soarelui şi faţă de Pământ, aparentă pe bolta cerească, este vizibilă seara sau dimineaţa, în funcţie de poziţiile relative ale celor 3 corpuri. De pildă, în această perioadă, Venus se vede seara. smile.gif


--------------------
pantha rhei
Universul Fractal
The universe appears to be fractal, cyclic and self-regenerating. Implied is that it is eternal and infinite.
Vot deBlam, gazetă de opinie necerută, dar oportună!
Fractalia
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Soimos
mesaj 12 Feb 2009, 10:37 PM
Mesaj #18


Haiduc
**

Grup: Musterii
Mesaje: 64
Inscris: 19 August 06
Din: Timisoara
Forumist Nr.: 8.576



QUOTE(alexei @ 12 Feb 2009, 10:30 PM) *
adica luceafarul de seara,imi pare rau dar...esti slab pregatit :"

Ocultatia Luna-Venus 1 decembrie 2008
In seara zilei de luni, 1 decembrie 2008 va avea loc ultimul fenomen astronomic mai deosebit al anului: ocultarea planetei Venus (Luceafarul de Seara) de catre Luna. Fenomenul este de interes major pentru ca este spectaculos indiferent daca este observat cu ochiul liber sau cu orice instrument astronomic. De asemenea fenomenul are o importanta mare datorita raritatii acestui tip de evenimente astronomice..........


deh ...daca tu zici ...dar cum e cu asta?

http://en.wikipedia.org/wiki/Luceafarul

si vezi cun se zice la venus in engleza ...adica morning star!
si apoi ... vezi ca indiferent daca e de seara sau de dimineata ...datele problemei nu se schimba ...ptr ca vezi asta tot in acelasi text ca:
The name Luceafăr is similar with the Latin Lucifer,

Acest topic a fost editat de Soimos: 12 Feb 2009, 10:39 PM
Go to the top of the page
 
+Quote Post
alexei
mesaj 12 Feb 2009, 10:48 PM
Mesaj #19


Vornic
****

Grup: Membri
Mesaje: 477
Inscris: 14 July 05
Din: botosani
Forumist Nr.: 6.616



Ok,recunosc,am incercat sa te prind...sorry,am jucat cu moneda ta,am ascuns juma' de adevar;in cazul tau acel preamarit luceafar.... de dimineata,e de fapt si de seara(si tu stiai asta)drept urmare... pierde cateva puncte.
Deh,ce sa-i faci nimeni nu-i perfect..


--------------------
prietenii sunt la fel ca umbrelele:atunci cand ploua nu gasesti nici una
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Soimos
mesaj 12 Feb 2009, 11:18 PM
Mesaj #20


Haiduc
**

Grup: Musterii
Mesaje: 64
Inscris: 19 August 06
Din: Timisoara
Forumist Nr.: 8.576



QUOTE(alexei @ 12 Feb 2009, 10:48 PM) *
Ok,recunosc,am incercat sa te prind...sorry,am jucat cu moneda ta,am ascuns juma' de adevar;in cazul tau acel preamarit luceafar.... de dimineata,e de fapt si de seara(si tu stiai asta)drept urmare... pierde cateva puncte.
Deh,ce sa-i faci nimeni nu-i perfect..


OK ...joci fair play ...si asta e o bila mare si alba!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
andra_v
mesaj 13 Feb 2009, 08:51 AM
Mesaj #21


Cronicar
******

Grup: Moderator
Mesaje: 2.799
Inscris: 9 September 06
Din: Bucuresti
Forumist Nr.: 8.652



QUOTE(leirn @ 23 Nov 2008, 08:46 PM) *
Abandonarea în relaţiile personale

Dar cum rămâne cu oamenii care vor să mă folosească, să mă manipuleze sau să mă controleze? Trebuie să mă abando¬nez lor?


Fiind izolaţi de Fiinţă, ei încearcă în mod inconştient să-şi tragă energia şi puterea de la dvs. Este adevărat că numai o persoană inconştientă va încerca să-i folosească sau să-i ma-nipuleze pe ceilalţi, dar la fel de adevărat este că numai o per¬soană inconştientă poate fi folosită şi manipulată. Dacă vă opuneţi sau vă împotriviţi comportamentului inconştient al altor persoane, deveniţi şi dvs. inconştient. Dar abandonarea nu înseamnă să le permiteţi unor persoane inconştiente să vă folosească. Deloc. Este perfect posibil să spuneţi un „nu" ferm şi clar unei persoane sau să găsiţi ieşirea dintr-o situaţie păstrându-vă în acelaşi timp starea de lipsă de rezistenţă in¬ternă completă. Când spuneţi „nu" unei persoane sau unei si¬tuaţii, lăsaţi-l să vină nu dintr-o reacţie, ci din intuiţie, din conştiinţa clară a ceea ce este bine şi a ceea ce este rău pen¬tru dvs. în momentul respectiv. Lăsaţi-l să fie un „nu" care nu provine dintr-o reacţie, liber de orice negativism şi care nu mai creează suferinţă.
S-a creat o situaţie neplăcută la locul de muncă. Am în¬cercat să mă abandonez, dar îmi este imposibil. Apare mereu foarte multă rezistenţă.
Dacă nu vă puteţi abandona, faceţi ceva imediat: exprimaţi-vă punctul de vedere sau faceţi ceva pentru a schimba situaţia — sau ieşiţi din ea. Asumaţi-vă responsabilitatea pen¬tru viaţa dvs. Nu vă poluaţi Fiinţa interioară, frumoasă şi strălucitoare şi nici Pământul cu negativism. Nu-i daţi nefericirii, indiferent de forma ei, un lăcaş în interiorul dvs.
Dacă nu puteţi face nimic, de exemplu, dacă sunteţi în în¬chisoare, atunci aveţi două posibilităţi: rezistenţa sau abando¬narea, înlănţuirea sau eliberarea interioară de condiţiile exter¬ne. Suferinţa sau pacea interioară.
Lipsa de rezistenţă trebuie practicată şi în comportamen¬tul exterior în viaţă, ca, de exemplu, lipsa rezistenţei la vio¬lenţă, sau este un lucru care ţine numai de viaţa interioară?
Nu trebuie să vă preocupe decât aspectul interior. Acesta este principal. Desigur, el va transforma şi comportamentul dvs. exterior, din relaţii ş.a.m.d.
Relaţiile dvs. se vor schimba profund prin abandonare. Dacă nu puteţi accepta ceea ce este, prin deducţie, nu veţi pu¬tea accepta pe nimeni aşa cum este. îl veţi evalua, critica, eti¬cheta, respinge sau veţi încerca să îl schimbaţi. Mai mult, dacă transformaţi mereu Clipa de acum într-un mijloc pentru atingerea unui scop viitor, veţi transforma fiecare persoană pe care o întâlniţi sau cu care intraţi în relaţie într-un mijloc pen¬tru atingerea unui scop. Relaţia — fiinţa umană — va avea atunci o importanţă secundară pentru dvs. sau niciuna. Ceea ce puteţi obţine din relaţie este pe primul loc — un câştig ma¬terial, un sentiment de putere, plăcere fizică sau o formă de gratificare a sinelui fals.
[...]Sinele fals este viclean, aşa că trebuie să fiţi foarte vigi¬lent, foarte prezent şi complet sincer cu dvs. înşivă pentru a vedea dacă aţi abandonat într-adevăr identificarea cu o pozi¬ţie mentală şi v-aţi eliberat de minte. Dacă vă simţiţi brusc foarte uşor, clar şi profund împăcat, acesta este un semn in-confundabil că într-adevăr v-aţi abandonat. Apoi observaţi ce se întâmplă cu poziţia mentală a celuilalt, dacă nu o mai ener-gizaţi prin rezistenţă. Când identificarea cu poziţiile mentale a fost eliminată, începe adevărata comunicare.

Dar ce puteţi spune despre lipsa de rezistenţă în faţa vio¬lenţei, a agresiunii şi a altor lucruri asemănătoare?

Lipsa de rezistenţă nu înseamnă neapărat să nu facem ni¬mic, în sensul ei complet, înseamnă că nicio „acţiune" nu este declanşată de o reacţie. Nu uitaţi înţelepciunea profundă care stă la baza practicării artelor marţiale în Orient: nu te opune forţei adversarului. Cedează ca să învingi.
Spunând acest lucru, „a nu face nimic" când vă aflaţi în¬tr-o stare de prezenţă intensă este un factor de transformare şi vindecare foarte puternic pentru situaţii şi oameni. în taoism, există un termen numit wu wei, care este de obicei tradus prin „activitate fără acţiune" sau „a sta liniştit, fără să faci nimic", În China antică, acest lucru era considerat una dintre cele mai mari realizări sau virtuţi. Este radical diferit de inactivitatea din starea obişnuită de conştiinţă sau mai curând de incon¬ştienţă, care vine din frică, inerţie sau indecizie. Adevărata „activitate fără acţiune" implică lipsa de rezistenţă şi vigilen¬ţă intensă.
Pe de altă parte, dacă se impune o acţiune, nu veţi mai re¬acţiona în virtutea minţii condiţionate, ci veţi răspunde situa¬ţiei din prezenţa conştientă. în această stare, mintea este libe-ră de concepte, inclusiv de conceptul nonviolenţei. Aşa că, cine poate prezice ce veţi face?
Ego-ul crede că puterea dvs. stă în rezistenţa pe care o opuneţi, când de fapt rezistenţa vă izolează de Fiinţă, singu¬rul sediu al puterii adevărate. Rezistenţa este slăbiciune şi fri¬că deghizată în putere. Ceea ce şinele fals. vede drept slăbiciu¬ne este Fiinţa dvs. în puritatea, inocenţa şi puterea sa. Ceea ce este văzut ca putere este slăbiciune. Astfel, şinele fals are un mod de existenţă continuu rezistent şi joacă roluri contrafăcute pentru a ascunde acea „slăbiciune" care este de fapt puterea dvs.
Până când nu apare abandonarea, rolurile inconştiente constituie cea mai mare parte a interacţiunilor umane. în abandonare, nu mai aveţi nevoie de apărările şi măştile sinelui fals. Deveniţi foarte simplu, foarte real. „Acest lucru este periculos", spune şinele fals. „Vei suferi. Vei fi vulnera¬bil." Ceea ce şinele fals nu ştie, desigur, este faptul că numai prin renunţarea la rezistenţă, devenind „vulnerabil", vă puteţi descoperi invulnerabilitatea adevărată şi esenţială.

Fragment din "Puterea prezentului" - Eckhart Tolle

Ma gandesc ca acest principiu de a nu te opune fortei adversarului poate fi aplicat cu succes in primul rand in razboaiele economice contemporane. Fac o paralela intre intelepciunea taoista si "filosofia" de viata a taranului roman/balcanic care a trecut timp de secole prin "crize", diverse ocupatii straine, ciume, boli, suferinte fara traume majore, mentinandu-si obiceiurile, structura proprietatii, biserica de lemn, cantecele, sezatoarea, leacurile babesti. N-avea nici o treaba cu imperiile, n regimuri politice care au defilat in acest spatiu. A stiut sa cedeze, fara disperare, fara a acumula frustrari, evitand chinul egoului modern. Ai totodata dreptate, taranul n-a cunoscut conceptul de non-violenta, modul sau de actiune sau de inactiune venind in mod firesc, din Fiinta sa care s-a dovedit puternica. Asta pana cand s-a rupt firul si, probabil odata cu comunismul, s-a pierdut iremediabil o intelepciune, un mod de raportare la Sine, la exteriorul sau si la Cosmos.
Ideea e ca iti trebuie un mod de asezare sufleteasca pentru a nu intra in panica, pentru a evita uzura fizica si psihica provocata de seismele economice, alarmele falimentelor, concedierilor, teama de impozite, nesiguranta zilei de maine, privatizarile pe banda rulanta tip Sterling si Petrom pe care cetatenii Romaniei nu le pot controla si, mai ales, rasturnarea ierarhiei valorilor cand la TV vedem numai hoti, borfasi, sefi de servicii secrete etc. mari magnati si "formatori de opinie".


--------------------
An Appeal From James’ Family

An Appeal From James’ Family
Unidentified gunmen kidnapped journalist James Foley in northwest Syria on Thanksgiving Day, November 22 2012.

Jim is the oldest of five children. He has reported independently and objectively from the Middle East for the past five years. Prior to his work as a journalist, Jim helped empower disadvantaged individuals as a teacher and mentor assisting them in improving their lives.

The family appeals for the release of Jim unharmed.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
gypsyhart
mesaj 13 Feb 2009, 10:03 AM
Mesaj #22


Cronicar
******

Grup: Moderator
Mesaje: 1.854
Inscris: 4 December 03
Forumist Nr.: 1.365



@Soimos

În primul rând, bine ai venit la Han!

Apoi...
QUOTE
Daca esti cumva crestin ...intalnirea ta cu Lucifer este de cel mai bun augur ...pentru ca acest fapt sta la baza religiei crestine !

Nu sunt crestin, si in textul pe care l-am postat nu era vorba de "intalnirea mea cu Lucifer". Ci de a autorului acelei carti, Jan van Helsing (sau Jan Udo Haley, dupa numele real).
QUOTE
Care Fapt ? ...faptul ca Isus e Lucifer (sorry nu e o ofensa ci o zice el singur) adica Lucifer in limba latina este Luceafarul in limba romana ...adica Steaua stralucitoare a diminetii pe care o mai numim si Venus!

Din punctul meu de vedere Lucifer, sau "forta luciferica", este forta distrugerii. Distrugerea este foarte necesara in acest univers, dar daca devine un scop in sine atunci echilibrul este pierdut.
In aceste conditii, Iisus nu are cum sa fie Lucifer. Iisus este echilibru, intre viata si moarte, intre creatie si distrugere....
QUOTE
adica el a fost cel dintai cand era in cer pana sa-l arunce tata pe pamant ...si tot el este STAPANUL cheilor Mortii si ale IADULUI !!!! ... hm ...cred ca daca intrebam un copil de 7 anisori in mod sigur ca na sti sa arspunda corect la intrebarea ...cine e stapanul Iadului !

Poate tu crezi ca Iisus a fost "aruncat" pe Pamant, la vremea respectiva, eu cred ca a venit de bunavoie.
Diavolul de care scrie in Apocalipsa ca este aruncat pe pamant, nu vine de bunavoie, ci pentru ca "nu mai era loc in cer" pentru el. E o diferenta care ar trebui sa iti dea de gandit....



Go to the top of the page
 
+Quote Post
Soimos
mesaj 13 Feb 2009, 11:24 AM
Mesaj #23


Haiduc
**

Grup: Musterii
Mesaje: 64
Inscris: 19 August 06
Din: Timisoara
Forumist Nr.: 8.576



QUOTE(gypsyhart @ 13 Feb 2009, 10:03 AM) *
@Soimos

În primul rând, bine ai venit la Han!


Bine v-am gasit ...dar ma bucuram sa gasesc oameni deschisi sa discute deschis despre niste probleme ...ca doar de aia e forum ...si nu moderatori care sa cenzureze tot ceea ce nu corespunde cu conceptia lor si prin aceasta sa lipseasca si pe alti forumisti de aflarea unor alte puncte de vedere.

QUOTE
Din punctul meu de vedere Lucifer, sau "forta luciferica", este forta distrugerii. Distrugerea este foarte necesara in acest univers, dar daca devine un scop in sine atunci echilibrul este pierdut.
In aceste conditii, Iisus nu are cum sa fie Lucifer. Iisus este echilibru, intre viata si moarte, intre creatie si distrugere....

E bine ca spui ca asta e punctul tau de vedere ...dar cred ca ceea ce spune Isus personal are o greutate mult mai mare decat cea ce spui tu ca punctul al tau de vedere...si ca sa vezi ca vorbim de aceasi forta da-mi voie sa iti mai dau un citat din Biblie pe care sper sa nu-l cenzurezi ca nu iti convin tie ...adica asa cum gresit ai facut cu postarea anteriaora ...cvaci corect ar fi fost sa nu ma cenzurezi pe mine ci pe cei care au facut Biblia ...din moment ce eu citam din ea!


Luca 12:49 Eu am venit să arunc un foc pe pământ. Şi ce vreau decât să fie aprins chiar acum!

Vezi ca exact de forta luciferica de care pomeneai tu este vorba !

QUOTE
Poate tu crezi ca Iisus a fost "aruncat" pe Pamant, la vremea respectiva, eu cred ca a venit de bunavoie.

Nu este vorba de ce cred eu sau ce crezi tu (chiar daca esti moderator) ...ci este vorba de ce scrie in Biblie ...si cum in toata Biblia, Dumnezeu nu se exprima decat o singura data despre venirea unui personaj ceresc pe pamant ...sa acceptam ce zice EL si sa lasam parerile noastre de o parte ...si uite ce zice EL:

Apoc. 12. 12 De aceea bucuraţi-vă, ceruri, şi voi cari locuiţi în ceruri! Vai de voi, pămînt şi mare! Căci diavolul s-a pogorît la voi, cuprins de o mînie mare, fiindcă ştie că are puţină vreme.

QUOTE
Diavolul de care scrie in Apocalipsa ca este aruncat pe pamant, nu vine de bunavoie, ci pentru ca "nu mai era loc in cer" pentru el. E o diferenta care ar trebui sa iti dea de gandit....


Nu este prea este mult loc pentru ceea ce gandesc eu ...din moment ce lucrurile sunt mai mult decat clare.
Si iata ce zic martorii la acel eveniment ceresc ...ca sa vezi ca nu vorbesc fara acoperire:

Isaia 14.12 Cum ai căzut tu din ceruri, stea strălucitoare, fecior al dimineţii! Cum ai fost aruncat la pământ, tu, biruitor de neamuri!
13. Tu care ziceai în cugetul tău: "Ridica-mă-voi în ceruri şi mai presus de stelele Dumnezeului celui puternic voi aşeza jilţul meu! În muntele cel sfânt voi pune sălaşul meu, în fundurile laturei celei de miazănoapte.
14. Sui-mă-voi deasupra norilor şi asemenea cu Cel Preaînalt voi fi".
15. Şi acum, tu te pogori în iad, în cele mai de jos ale adâncu
lui!

Deci poti sa afla si singur adevarul daca sti ca Isus dupa inviere a fost "trimis=aruncat" in iad ...adica acolo unde mai este si astazi in calitate de:

Apocalipsa 17 Cînd L-am vazut, am cazut la picioarele Lui ca mort. El si-a pus mîna dreapta peste mine, si a zis: ,,Nu te teme! Eu sînt Cel dintîi si Cel de pe urma,...(adica tot Lucifer)
18 Cel viu. Am fost mort, si iata ca sînt viu în vecii vecilor. ...!!!!! Eu tin cheile mortii si ale iadului!!!!


Cam ce crezi ...cine o fi stapanul mortii si al Iadului?

Deci sper ca acum intelegi mai clar ca Isus = Lucifer ...asa cum singur recunoaste

Apocalipsa 22 16 Eu, Isus, am trimis pe îngerul Meu să vă adeverească aceste lucruri pentru Biserici. Eu sunt Rădăcina şi Sămânţa lui David, Luceafărul strălucitor de dimineaţă

si cum Petru vine sa ii construiasca biserica:

2 Petru 1. 19 Şi avem cuvântul prorociei făcut şi mai tare; la care bine faceţi că luaţi aminte, ca la o lumină care străluceşte într-un loc întunecos, până se va crăpa de ziuă şi va răsări luceafărul de dimineaţă în inimile voastre.

si cum o confira Ezechiel in capitolul 28:12-19, unde Sfanta Scriptura ne vorbeste despre Satan sau Lucifer ( in latina, purtator de lumina);

Ce zici Domnule moderator ...lasam Biblia sa vorbeasca singura ...sau o cenzuram ca nu e buna ca ne contrazice propriile pareri?

Acest topic a fost editat de Soimos: 13 Feb 2009, 11:49 AM
Go to the top of the page
 
+Quote Post
gypsyhart
mesaj 13 Feb 2009, 12:19 PM
Mesaj #24


Cronicar
******

Grup: Moderator
Mesaje: 1.854
Inscris: 4 December 03
Forumist Nr.: 1.365



@Saimos
QUOTE
Bine v-am gasit ...dar ma bucuram sa gasesc oameni deschisi sa discute deschis despre niste probleme ...ca doar de aia e forum ...si nu moderatori care sa cenzureze tot ceea ce nu corespunde cu conceptia lor si prin aceasta sa lipseasca si pe alti forumisti de aflarea unor alte puncte de vedere.

Poftim? Cine ti'a cenzurat mesajele si pe ce topic?
QUOTE
E bine ca spui ca asta e punctul tau de vedere ...dar cred ca ceea ce spune Isus personal are o greutate mult mai mare decat cea ce spui tu ca punctul al tau de vedere...si ca sa vezi ca vorbim de aceasi forta da-mi voie sa iti mai dau un citat din Biblie pe care sper sa nu-l cenzurezi ca nu iti convin tie ...adica asa cum gresit ai facut cu postarea anteriaora ...cvaci corect ar fi fost sa nu ma cenzurezi pe mine ci pe cei care au facut Biblia ...din moment ce eu citam din ea!

Nu ti'am cenzurat nici un mesaj, de unde ai scos'o?
QUOTE
Luca 12:49 Eu am venit să arunc un foc pe pământ. Şi ce vreau decât să fie aprins chiar acum!

Vezi ca exact de forta luciferica de care pomeneai tu este vorba !

Ma depaseste asemanarea....
QUOTE
Nu este vorba de ce cred eu sau ce crezi tu (chiar daca esti moderator) ...ci este vorba de ce scrie in Biblie ...si cum in toata Biblia, Dumnezeu nu se exprima decat o singura data despre venirea unui personaj ceresc pe pamant ...sa acceptam ce zice EL si sa lasam parerile noastre de o parte ...si uite ce zice EL:

Te invit sa iti treci dovezile si parerile acestea (despre Iisus care ar fi Lucifer) la topicul Cine a fost Iisus,
de pe subforumul "Comunitatea Credintei".

PS. La inceputul acestui topic am spus ca as dori sa fie mai putine comentarii (in cadrul topicului), pentru a nu dilua prea mult continutul. Te rog sa iei in considerare acest lucru. Daca doresti sa dezbati o idee anume din mesajele de aici, poti sa deschizi un topic separat. Mercic.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
leirn
mesaj 29 Mar 2009, 11:40 AM
Mesaj #25


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 1.902
Inscris: 4 December 06
Forumist Nr.: 9.039



"Dorinta pentru iluminare e ca lupta pentru pace."
Go to the top of the page
 
+Quote Post
gypsyhart
mesaj 5 Jun 2009, 09:27 AM
Mesaj #26


Cronicar
******

Grup: Moderator
Mesaje: 1.854
Inscris: 4 December 03
Forumist Nr.: 1.365



Un fragment interesant din cartea "Tantra, un mod de a trăi şi de a iubi", de Radha Luglio, despre relaţii....

"Aşa cum văd eu, atunci când un bărbat şi o femeie se îndrăgostesc ei dau naştere unui tipar energetic. Energia începe imediat să curgă între ei într-un anumit mod, aşa cum curge electricitatea între polarităţile negative şi pozitive. Ea ia o anumită formă, şi pe măsură ce timpul trece, cei doi iubiţi se obişnuiesc unul cu celălalt, şi se stabilesc într-un mod uzual de relaţionare. Mai devreme sau mai târziu se instalează rutina şi plictiseala. Ajunşi în acest punct, se poate întâmpla ca cei doi să vină la un grup tantric ca al meu ca să modifice cumva, să reînvie sau să-şi remedieze relaţia, s-o facă din nou interesantă şi îmbucurătoare.

Dificultatea însă în cazul meu este că eu lucrez cu energia, nu cu relaţiile, iar tiparele energetice create între iubiţi nu pot fi remediate. Ele trebuie să fie sfărâmate. Nu există o cale prin care ele să fie modificate - ori de câte ori am încercat am eşuat. Nu ştiu de ce se întâmplă aşa, dar experienţa mea îmi arată că tiparele energetice pur şi simplu nu acceptă modificări. Singura cale de a elibera energia şi de a da o nouă direcţie tiparului este de a-l sfărâma, şi nu există nici o garanţie că se va restabili într-un mod care să fie pe placul ambilor parteneri. E posibil să nu se restabilească niciodată. Aşa că seamănă foarte mult cu un salt în întuneric, un pas spre necunoscut.

Imaginea pe care o am în minte este aceea a unui râu şi a unui baraj. Când doi iubiţi sunt împreună, ei creează un baraj peste un râu şi pentru un timp apa se adună şi nivelul ei creşte. Râul devine tot mai mare şi mai umflat şi arată foarte frumos, aşa că cei doi creatori ai barajului sunt foarte fericiţi cu creaţia lor. Dar încet, încet, apa încetează să mai curgă - barajul nu are orificiu de scurgere sau ecluză - şi începe să stagneze. Când ajut un cuplu să deschidă ecluza, toată energia reprimată este eliberată deodată şi apele se revarsă cu sălbăticie pretudindeni. Eliberarea energiei are acest aspect un aspect impetuos, haotic, care nu se potriveşte cu dorinţa noastră de siguranţă şi stabilitate. Ea se va aşeza din nou, dar iată riscul: nu poate prezice nimeni în ce tipar nou va curge energia" (cap 10, pp.226-227)
Go to the top of the page
 
+Quote Post
leirn
mesaj 9 Jun 2009, 11:46 PM
Mesaj #27


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 1.902
Inscris: 4 December 06
Forumist Nr.: 9.039



Suferinta este necesara pana realizezi ca nu este necesara. - Eckhart Tolle

Acest topic a fost editat de leirn: 9 Jun 2009, 11:47 PM
Go to the top of the page
 
+Quote Post
leirn
mesaj 10 Jun 2009, 04:06 PM
Mesaj #28


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 1.902
Inscris: 4 December 06
Forumist Nr.: 9.039



Daca ai curajul sa fii singur, atunci si numai atunci vei putea fi cu adevarat liber.(...) A iubi libertatea, a incerca sa fii liber, inseamna sa ajungi la o profunda intelegere fata de tine insuti. Acum stii ca iti esti indeajuns. Atunci poti darui ceva cuiva, dar nu vei fi dependent. Doar inteleptul poate darui cu adevarat. Poate impartasi iubirea, fericirea, beatitudinea, tacerea, dar aceasta este o daruire si nu o dependenta. Daca acolo nu este nimeni, atunci el va fi la fel de fericit ca si inainte. Daca acolo este cineva, atunci este la fel de bine si va impartasi ceea ce are.
Cand iti realizezi centrul, constiinta interioara, doar atunci iubirea nu va mai deveni un atasament.
"Buddha trecea printr-un sat si un tanar l-a intrebat: "Invata-ma cum pot sa ii servesc pe altii?
Buddha a ras si i-a raspuns: "Mai intai, exista. Uita de ceilalti. Mai intai fii tu insuti si apoi va urma totul de la sine" ""

OSHO
Go to the top of the page
 
+Quote Post
adipop
mesaj 27 Jan 2011, 12:58 PM
Mesaj #29


Musteriu
*

Grup: Musterii
Mesaje: 42
Inscris: 25 December 10
Forumist Nr.: 19.945



SIC COGITO
Da! Insă când vrei să scrii de Dumnezeu si de Suflet, când cauţi a lamuri legămantul între cei plecaţi deja şi cei rămasi încă, o! atunci cei fără suflet şi fără Dumnezeu, cei cu Nana îţi arată dinţii şi îţi cer titluri...

Deci să le dau şi eu pe ale mele.

Dar ce să le spui? Să le spui că-s profesor de universitate? Nu-i mare treabă! Câti profesori universitari în Europa întreagă nu sunt ca un fel de imperceptibili microbi, prin care ofticează şi studiul şi studentul ! Să le spui că sunt membru al Academiei şi chiar al mai multor Academii ? Iarăşi nu-i mare treabă ! Toate Academiile din lume, dacă le iei cu toptanul, stau pe loc şi nu vor să se mişte; iar luate în amanunt, ele adapostesc, veşnic în sanul lor multe venerabile mustre de rugină intelectuală puse la păstrare de vremea rea. Să le spui că muncesc fără întrerupere de treizeci şi mai bine de ani la ogorul ştiinţei şi al literaturii ? Că am dat la lumină vre-o douăzeci şi atatea volume? Că am fost mult lăudat de cutare şi cutare, şi înca cutare ? Că am fost de atatea ori premiat ? Că ... tot nu-i mare treabă ! O munca oricat de îndelungată poate să fie stearpă sau mincinoasă ; volumele, oricât de numeroase, pot fi un nămol de secaturi, fără trai, după gustul momentului; laudele cât de zgomotoase pot fi cerşite, mijlocite sau cumpătate, premiile pot fi cârdăşia.

Ce să le spui dară ?
Voi zice numai atata că :

În istorie, în filologie, în orice sferă a cunoştinţei, eu am fost totdeauna sceptic, respingând autoritarismul de sus ca şi popularitatea de jos şi croindu-mi pretutindenea SINGUR , prin PROPRIILE mele cercetari după izvoare, o CALE NOUĂ, BUNĂ sau rea, cum mă TĂIA CAPUL, dar din INIMĂ CURATĂ, fără FRICĂ de nimeni, fără FOLOS personal, fără FĂŢĂRNICIE, fără RECLAMĂ.

B.P. HAŞDEU - SIC COGITO
Go to the top of the page
 
+Quote Post

Reply to this topicStart new topic

 



RSS Versiune Text-Only Data este acum: 24 October 2017 - 12:33 AM
Ceaiuri Medicinale Informatii despre Certificat Energetic