HanuAncutei.com - ARTA de a conversa!

Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )

 
Reply to this topicStart new topic
> Personalitati Istorice - Alexandru Ioan Cuza
cameron
mesaj 23 Sep 2003, 09:22 PM
Mesaj #1


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 1.407
Inscris: 4 August 03
Forumist Nr.: 542



Avem o istorie destul de bogata in evenimente si personalitati.
Pe mine m-a fascinat Cuza.
Consider ca facut foarte multe pentru Romania acelui timp.
Ce parere aveti despre reformele introduse de acesta?
A fost prematur... a fost prea tarziu?


--------------------
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Nana Floare
mesaj 19 Dec 2003, 06:38 PM
Mesaj #2


Debutul Fulminant
******

Grup: EmailInvalid
Mesaje: 2.165
Inscris: 12 September 03
Forumist Nr.: 757



A fost baiat de treaba - a asezat totul pe tava pentru Hohenzolerni...
Go to the top of the page
 
+Quote Post
cameron
mesaj 19 Dec 2003, 06:40 PM
Mesaj #3


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 1.407
Inscris: 4 August 03
Forumist Nr.: 542



Mda, aici ai dreptate.
Modul in care s-au debarasat de el este inca discutabil.
Dar pana la urma istoria se repeta continuu...


--------------------
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Promo Contextual
mesaj 19 Dec 2003, 06:40 PM
Mesaj #


ContextuALL









Go to the top of the page
 
Quote Post
Nana Floare
mesaj 19 Dec 2003, 06:45 PM
Mesaj #4


Debutul Fulminant
******

Grup: EmailInvalid
Mesaje: 2.165
Inscris: 12 September 03
Forumist Nr.: 757



QUOTE
Modul in care s-au debarasat de el..este inca discutabil


...cum? n-a murit in functie?
Go to the top of the page
 
+Quote Post
cameron
mesaj 19 Dec 2003, 06:58 PM
Mesaj #5


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 1.407
Inscris: 4 August 03
Forumist Nr.: 542



Din pacate..nu sunt acasa..si nu am materialele pe care le-am cititi cand am avut examen. Nu am gasit acum decat asta..si imi pare rau ca nu am gasit-o cand imi trebuia acum un an.

" Cuza a participat la miscarea revolutionara de la 1848 din Moldova, iar dupa aceea la miscarea pentru Unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859 a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 si al Tarii Românesti, infaptuindu-se astfel unirea celor doua tari. Devenind domnitor, Cuza a obtinut prin demersurile sale, recunoasterea unirii din partea marilor puteri. In anii domniei lui Cuza, a fost desavarsita Unirea Principatelor printr-o serie de acte de guvernamant, ca: contopirea adunatorilor de la Iasi si Bucuresti intr-un parlament unic, numirea unui singur guvern si fixarea capitalei noului stat la Bucuresti (1862).
Intâmpinand rezistenta guvernului si a Adunarii legiuitoare, alcatuite din reprezentanti ai boierimii si marii burghezii, precum si a bisericii, in infaptuirea unor reforme burgheze, Cuza formeaza in 1863 un guvern sub conducerea lui Mihail Kogalniceanu, care realizeaza secularizarea averilor manastiresti (decembrie 1863) si dizolva Adunarea legiuitoare (2 mai 1864). In acelasi an, Cuza supune aprobarii poporului, prin plebiscit, o noua constitutie (statut) si o noua lege electorala, menita sa asigure parlamentului o baza mai larga, si decreteaza (14 august 1864) legea rurala conceputa de Mihail Kogalniceanu, care, cu toate limitele ei, a reprezentat un moment insemnat in dezvoltarea capitalismului, desfiintand iobagia multiseculara. In timpul domniei lui Cuza au fost eliberate codul civil si codul penal, legea pentru obligativitatea invatamantului primar, s-au infiintat universitatile de la Iasi (1860), care ii poarta azi numele, de la Bucuresti (1864), a fost dezvoltata armata nationala etc.
Fostii prieteni ai lui Alexandru Cuza au complotat sa-l detroneze pentru ca tradase idealurile grupului care l-a propulsat. Nu numai ca tradase idealurile grupului, dar, pentru propriul interes, era pe punctul de a periclita Unirea. Asta a fost cauza care a dus la lovitura de stat de la 12.02.1866. A.Cuza a aflat de la informatori, dar a preferat sa abdice decât sa-i reprime pe complotisti. E absolut sigur ca A.I.Cuza a stiut de pregatirea loviturii de stat inca din decembrie 1865 cand se intalnise cu Ghica si Slatineanu la conacul celui din urma, si cand cei doi, prieteni de o viata, i-au dat de inteles ca nu poate ramâne principe dupa finele lui ianuarie 1866 (cand ii expira termenul de 7 ani). Evident, ar fi putut sa aresteze complotistii, pe care-i stia toata lumea, dar la ce bun, din moment ce era clar ca daca nu abdica tara va fi ocupata de trupele celor trei imperii (informatia ii fusase confirmata si prin filiera francmasona de la Paris). Concluzia care s-a tras a fost ca oricare din localnici, chiar si cel mai bun, este prizonierul mentalitatii locului. Asa s-a ajuns la ideea aducerii unui rege strain. Nu stiu cât de mult a avut hotararea asta de a face cu "mentalitatea locului", din moment ce, daca se continua republica, domnul ar fi fost, mai mult ca sigur, ales dintre cei ce facusera Unirea. Ori, toti acestia, erau crescuti si educati in Apus, de unde isi insusisera mentalitatea occidentala, inclusiv ideile liberale si francmasone. Problema Românilor, pravoslavnici in gândire si traditie, era ca mai fiecare boier din Moldova si Muntenia, plus trei sferturi din Fanari, erau "os de domn". Numai un print strain si interzicerea prin Constitutie a tuturor titlurilor ereditare de noblete putea rezolva problema asta. In plus, se realiza o "legatura de sânge" cu Apusul si o rupere de influenta Rusiei si a Portii Otomane. Istoria a dovedit ca au avut dreptate.
Expulzat, ex-domnitorul si-a petrecut restul vietii in Germania, unde a si murit (1873). A fost inmormântat la mosia sa de la Ruginoasa . "




--------------------
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Nana Floare
mesaj 19 Dec 2003, 07:05 PM
Mesaj #6


Debutul Fulminant
******

Grup: EmailInvalid
Mesaje: 2.165
Inscris: 12 September 03
Forumist Nr.: 757



Saracu'...l-or rezolvat banditii astia. Vai, acu' ca am citit asta mi-am adus aminte de bancnota mea favorita de pe vremea lui Ceausescu: aia verzuie de 50 de lei, cu chipul lui Cuza... rolleyes.gif rolleyes.gif rolleyes.gif Si 50 de lei erau bani...
Dar sa revenim on-topic... mwah1.gif
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Aramis
mesaj 23 Jan 2004, 06:27 PM
Mesaj #7


Cronicar
******

Grup: Moderator
Mesaje: 3.948
Inscris: 23 January 04
Din: Luna
Forumist Nr.: 1.955



Intamplarea face ca tocmai zilele astea sa fiu nevoita sa recapitulez domnia lui Cuza. Poata ca a fost el un barbat bine, dar nu a fost un politician bun, nu a stiut sa-si apropie oamenii si nici sa-l pastreze pe Kogalniceanu. Istoricii considera ca greseala lui fatala a fost declaratia ca daca i se va cere, se va indeparta de la domnie pentru a-i face loc unui print strain sau unei alte persoane mai competente decat el. In sprijinul sau vine insa reforma agrara (care avea totusi un minus, era putin pamant pentru multi oameni...)


--------------------
humanity is overrated
Go to the top of the page
 
+Quote Post
bunicu'Gilbert
mesaj 24 Jan 2004, 07:40 PM
Mesaj #8


Vataf
***

Grup: Membri
Mesaje: 185
Inscris: 8 September 03
Din: Bucuresti
Forumist Nr.: 733



QUOTE (cameron @ Dec 19 2003, 07:00 PM)
" ....Cuza formeaza in 1863 un guvern sub conducerea lui Mihail Kogalniceanu, care realizeaza secularizarea averilor manastiresti (decembrie 1863)  si decreteaza (14 august 1864) legea rurala conceputa de Mihail Kogalniceanu, care, cu toate limitele ei, a reprezentat un moment insemnat in dezvoltarea capitalismului, desfiintand iobagia multiseculara. In timpul domniei lui Cuza au fost eliberate codul civil si codul penal, legea pentru obligativitatea invatamantului primar, s-au infiintat universitatile de la Iasi (1860), care ii poarta azi numele, de la Bucuresti (1864), a fost dezvoltata armata nationala etc.
.......Problema Românilor, pravoslavnici in gândire si traditie, era ca mai fiecare boier din Moldova si Muntenia, plus trei sferturi din Fanari, erau "os de domn". Numai un print strain si interzicerea prin Constitutie a tuturor titlurilor ereditare de noblete putea rezolva problema asta. In plus, se realiza o "legatura de sânge" cu Apusul si o rupere de influenta Rusiei si a Portii Otomane. Istoria a dovedit ca au avut dreptate.
..... "

Nu ne-ai precizat sursa, pe care eu o apreciez pentru faptul ca informatiile sunt extrem de condensate cat si destul de concrete privind dezvoltarea ulterioara a Romaniei. Este dupa parerea mea domnitorul care a condus Romania nou unita pe calea precapitalismului. Sunt motive pentru care trebuie sa ne aducem aminte de el, macar la 24 Ianuarie, chiar daca numele lui a fost folosit de aparatul de propaganda comunist in favoarea sa.


--------------------
Doar un las are curajul sa spuna ca nu a cunoscut niciodata frica.
F. Foch
Go to the top of the page
 
+Quote Post
cameron
mesaj 2 Feb 2004, 06:32 PM
Mesaj #9


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 1.407
Inscris: 4 August 03
Forumist Nr.: 542






Cateva date despre Cuza, adunare si compilate de subsemnata.

ÎNSEMNĂTATEA ECONOMICĂ
A REFORMELOR DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA


După înfrângerea revoluţiei de la 1848-1849 are loc reinstaurarea regimurilor absolutiste pe plan european se desfăşoară Războiul Crimeei )1853-1856).
Revoluţionarii români paşoptişti, aflaţi în exil, au desfăşurat o susţinută activitate pentru realizarea unirii. În anii 1855-1856 problema româneasca devine problemă europeană iar mişcarea unionistă îşi mută centrul de activitate în principate.
Statutul juridic al Principatelor Române a fost discutat cu prilejul Congresului de pace de la Paris (1856). Printre altele s-a hotărât, ca principatele Române să rămână sub suzeranitatea porţii şi sub garanţia colectivă a Puterilor europene.
De asemenea se hotăra consultarea naţiunii române cu privire la unire prin intermediul unor Adunări ad-hoc.
În anul 1857 au loc alegeri pentru adunările ad-hoc, care adoptă rezoluţii privind unirea principatelor într-un singur stat sub numele de România, prinţ străin cu moştenirea tronului, neutralitatea teritoriului principatelor şi adunări obşteşti ca putere legislativă.
În vara anului 1858 Puterile europene se întrunesc din nou la Paris şi, pe baza rezoluţiilor adunărilor ad-hoc, elaborează şi adoptă o Convenţie care a devenit Constituţia Principatelor române.
În ianuarie 1859 au loc alegerile de domnitori în ambele Principate
La data de 5 ianuarie 1859 Alexandru Ioan Cuza este ales în unanimitate domn al Moldovei.
M. Kogălniceanu prezintă alegerea lui Cuza ca un semn al renaşterii naţionale: „…Alegându-te pre tine Domn în ţara noastră, noi am vrut să arătăm lumii aceea ce toată ţara doreşte : la legi nouă, om nou. O Doamne! Mare şi frumoasă ţi-este misiunea! Constituţia din 7/19 august însemnează o epocă nouă; şi Măria ta eşti chemat să o deschizi. Fii dar omul epocei, fă ca legea să înlocuiască arbitrariul; fă ca legea să fie tare; iar Tu, Măria Ta, ca Domn, fii bun şi blând, fii bun mai ales pentru aceia pentru care mai toţi Domnii trecuţi au fost nepăsători sa răi.(…)
Fă, dar, ca domnia ta să fie cu totul de pace şi de dreptate; împacă patimile şi urile dintre noi şi reintrodu în mijlocul nostru strămoşeasca frăţie.”
La data de 24 ianuarie 1859, Cuza devenit candidatul partidei naţionale din Ţara Românească, este ales domn al acestui Principat, în unanimitate.
Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza a demonstrat Europei maturitatea politică a românilor care au ştiut să folosească prevederile Convenţiei de la Paris în scopul realizării idealurilor naţionale.
Cuza este un progresist. Reprezintă armata, care îl ovaţionează şi proslăveşte o nouă etică.
Calităţile sale sunt evidente.
N. Iorga spunea: ”Era un om cu înalte însuşiri, hotărât, gata de jertfă, lipsit de patima banului(…), ceea ce îl ridica însă mai presus de cei mai mulţi contemporani ai săi era popularitatea sa, iubirea sa pentru cei mulţi şi săraci şi lipsa de orice dispreţ şi măreţie în legătură cu dânşii. Aceasta a făcut ca Alexandru Ioan Cuza să fie iubit de mulţime încă de la început. Era un semn bun: parcă se prevedea că noul stăpânitor al ambelor principate, îndeplinătorul Unirii, va fi în acelaşi timp şi dezrobitorul ţăranilor.
Domnia lui Cuza a ţinut de la 1859 până la 1866, şapte ani în capăt. Rareori s-a văzut o domnie mai plină de fapte. Cuza avea înaintea sa o ţară care nu era deprinsă să trăiască unită şi în care pe lângă deosebiri erau şi motive de neînţelegeri şi de gâlceavă între deosebitele clase şi partide personale.
Cuza avea înaintea sa trei probleme mari: recunoaşterea de către Europa, şi mai ales de către poartă, a unirii principatelor; rezolvarea chestiei mânăstirilor închinate, împroprietărirea ţăranilor”.
În prima parte a domniei sale, Cuza a desfăşurat o amplă acţiune diplomatică pentru recunoaşterea dublei alegeri şi înfăptuirea unirii politice şi administrative, obiective care contraveneau prevederilor Convenţiei de la Paris din 1859.
Dubla alegere va fi recunoscută în cadrul conferinţei europene din martie 1859 de către Franţa, Anglia, Rusia, Sardinia şi Prusia.
Austria şi Poarta, ostile unirii, vor fi obligate datorită contextului european şi presiunii celorlalte puteri, să recunoască dubla alegere în septembrie 1859. Acestea admit actul de la 24 ianuarie 1859, dar numai pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.
Epoca lui Cuza a fost confruntată de numeroase probleme politice şi economice; unele moştenite de la vechiul regim, altele apărute ca urmare a formării noului stat.
Paralel cu activitatea diplomatică desfăşurată pentru recunoaşterea dublei alegeri, a fost iniţiat şi un amplu program de unificare administrativă: contopirea serviciului de vamă a celor două principate, unificarea cursului monedelor şi administraţiei telegrafului, ziua de 24 ianuarie este proclamată sărbătoare naţională, iar zimbrul şi vulturul devin părţi componente ale stemei comune, Bucureştiul devine capitală.
Unirea înseamnă reforme, iar reformele , modernizarea unor vechi instituţii sau crearea altora noi, indispensabile pentru dezvoltarea societăţii româneşti.
Datorită dificultăţilor ivite în calea realizării reformelor, Al.I.Cuza a fost pus în situaţia de a lua parte activă la întreaga viaţă publică în toată perioada domniei, propunând şi uneori impunând soluţii personale, soluţii ce au demonstrat luciditate de spirit şi simţ politic.
Administrarea se extinde şi în cele trei judeţe din sudul Basarabiei: Cahul, Ismail şi Bolgrad.

În momentul unirii principatelor, în 1859, se păstra în vigoare sistemul de dări şi impozite prevăzut de Regulamentul organic, sprijinindu-se pe două impozite directe: capitaţia şi patenta., la acestea adăugându-se dările indirecte (veniturile din arendarea vămilor şi ocnelor de sare, veniturile din pescăriile statului, taxele de import si export.
Aceste sume alimentau bugetele celor două state.
La începutul domniei lui Cuza a fost introdusă contribuţia funciară „foncierea”, care era un impozit direct pe venitul net al proprietăţii funciare de orice valoare, , evoluând de la 3% până la 6% din acest venit, în perioada 1860-1871 (cf.nr.70,p269 şi nr. 75, pg. 204-205).
Altfel, în timpul domniei lui Cuza, finanţele publice au constituit obiectul unor preocupări permanente, datorită sporirii cheltuielilor, atât de necesare pentru finanţarea reformelor, modernizării economiei şi societăţii româneşti.
În acest context s-au purtat ample dezbateri în parlament în legătura cu depistarea surselor de acoperire a respectivelor cheltuieli, ajungându-se la concluzia că este necesar să se reorganizeze sistemul de impuneri, rezolvându-se astfel problema resurselor de alimentare a bugetului statului şi repartizarea sarcinilor fiscale pe categorii de contribuabili, precum şi problema alocării veniturilor şi a cheltuielilor bugetare.
Cuza a propus ca impozitele să fie stabilite treptat.
În 1862, formulează un program adecvat, referindu-se la înfiinţarea serviciilor de constatare şi de percepere a dărilor, la unificarea sistemului de impozite şi la crearea „Înalte c*rţi de Conturi”, deoarece în acel moment problema strângerii de fonduri era dublată de criza economică.
După 1862 s-a trecut la unificarea fiscală, adoptându-se măsuri ca : sporirea contribuţiei personale, stabilirea impozitului funciar de 4%( apoi de 6%), transformarea taxei de drumuri în taxă pentru poduri şi şosele, exploatarea în regie de stat a ocnelor de sare şi vămilor.
În 1863 se votează câteva legi fiscale, referitoare la modificarea actelor normative afectând patentele şi perceperea unor impozite şi taxe asupra vânzărilor.
Între anii 1862-1864 sistemul feudal de taxe se lichidează în totalitate , toţi locuitorii fiind supuşi la aceste obligaţii.



--------------------
Go to the top of the page
 
+Quote Post
cameron
mesaj 2 Feb 2004, 06:34 PM
Mesaj #10


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 1.407
Inscris: 4 August 03
Forumist Nr.: 542



Continuare:

Pe scurt, reformele şi legile lui Cuza au fost:
La 26 octombrie/7 noiembrie 1960 se inaugurează în prezenţa lui Cuza Universitatea din Iaşi, cu patru facultăţi: drept, litere-filozofie, ştiinţe şi teologie.
La 1/13 februarie 1861 – începe să funcţioneze la Bucureşti Arsenalul Armatei.
La 11/23 decembrie 1861 Cuza adresează naţiunii o proclamaţie prin care aduce la cunoştinţa poporului faptul că unirea a dobândit recunoaşterea internaţională.
La 24 ianuarie/5 februarie 1862 Al. I. Cuza proclamă în faţa Adunării Moldovei şi Ţării Româneşti (cu ocazia deschiderii la Bucureşti a primului Parlament) reunite în şedinţă comună „unirea definitivă a Principatelor”, iar oraşul Bucureşti este proclamat capitala ţării.
La iunie 1862 – Cuza refuză să sancţioneze proiectul de lege rurală elaborat de Comisia Centrală şi votata de Adunare ( cu 62 voturi pentru şi 35 contra) prin care ţărani erau emancipaţi de servitutile feudale, dar deposedaţi de pământul pe care-l aveau în folosinţă.
La 4 august 1862 – Al. I. Cuza semnează decretele prin care se hotărăşte contopirea Direcţiei Statistice a Moldovei cu oficiul Statistic din Bucureşti.
În decembrie 1862 – conservatorii şi radical liberalii constituie o alianţă cu scopul de a împiedica instaurarea unui regim autoritar, pregătind chiar înlăturarea lui Cuza
În octombrie1863 – Cuza îl numeşte prim ministru pe Mihail Kogălniceanu, cu ajutorul căruia iniţiază aplicarea complexului program de reforme.
Pe data de 17/23 decembrie 1863 – se adoptă Legea secularizării averilor mânăstireşti (moşiile acestora reprezentau 25,6% din suprafaţa principatelor (alocându-se suma de 82000000 lei pentru despăgubiri, din care urmau să se scadă 31000000 lei datoraţi României de către „locurile sfinte”.
La 24 ianuarie/5 februarie 1864 – se adoptă Legea privind înfiinţarea c*rţii de Conturi, instituţie pentru verificarea şi controlul administrării şi mânuirii banilor publici.
Tot la aceasta dată, 24 februarie 1864 – adunarea Generală votează proiectul de Lege pentru organizarea puterii armate în România.
În aprilie 1864 – Se adoptă legea pentru organizarea judecătorească.
La data de 21 aprilie/3 mai 1864 Al.I.Cuza decretează dizolvarea Adunării Elective a României, care se opunea legiferării reformei agrare, reformei electorale şi celorlalte reforme preconizate de domnitor şi de guvern.
10/22 mai 1864 – are loc plebiscitul statului dezvoltător al Convenţiei de la Paris (care în realitate nu dezvoltă dispoziţiile Convenţiei de la Paris ci le modifică, sporind drepturile puterii executive în dauna celei legislative), şi noua lege electorală, care prevedea două categorii de alegători : primari şi direcţi.
La 4/6 iulie 1864 – Decret domnesc privind înfiinţarea universităţii din Bucureşti.
În data de 14/26 august 1864 – Al. Ioan Cuza promulgă printr-un decret (care, conform „statutului…” avea putere de lege) legea rurală, urmând să intre în vigoare la 23 aprilie / 5 mai 1865. legea rurală îi elibera pe ţărani de sarcinile feudale şi îi împroprietărea cu loturile de pământ pe care le foloseau prin răscumpărare. Conform legii au fost împroprietăriţi clăcaşii.
Legea hotăra împroprietărirea ţăranilor pe locurile pe care deja le aveau în folosinţă, stabilind cuantumul loturilor pe trei categorii , după numărul vitelor cu care sătenii făcuseră claca la moşier: (existau trei categorii de clăcaşi: fruntaşii – cu 4 boi, mijlocaşii – cu doi boi, şi pălmaşii). Ţăranii trebuiau să plătească o răscumpărare în timp de 15 ani, iar loturile primite nu puteau fi înstrăinate timp de 30 de ani. Erau exceptaţi de la împroprietărire cei care nu avuseseră învoieli de clacă cu proprietarul (ca sa nu fie obligaţi să dea pământ ţăranilor, în preajma adoptării legii, unii boieri au alungat clăcaşii de pe pământurile lor), precum şi alte categorii: tinerii ţărani înrolaţi în armată, tinerii căsătoriţi (numiţi însurăţei, şi care vor fi împroprietăriţi prin legi speciale, ulterior) şi altele.
În total, au fost împroprietăriţi 515422 ţărani cu 1892927 ha. După aplicarea legii un număr de 108000 familii nu primiseră pământ, iar alte circa 130000 au fost împroprietărite cu suprafeţe mici (1-2ha). Despăgubirea a fost fixată la 200 milioane lei aur.
Această reformă a desfiinţat toate obligaţiile feudale, în primul rând claca.
Ţăranii au fost declaraţi liber din punct de vedere juridic.
Cum însă pământul primit de ţărani a fost, în general insuficient, iar marii proprietari nu au fost în măsură să renunţe la forţa de muncă ţărănească, s-a menţinut în practică un sistem de dependenţă economică între marea şi mica proprietate.
Reforma agrară a contribuit la dezvoltarea si modernizarea economiei româneşti.
Proclamaţia lui Cuza către sătenii clăcaşi, august 1864 – la promulgarea legii rurale:
„Claca (boierescul) este desfiinţată pentru de-a pururi şi de astăzi sunteţi proprietarii liberi pe locurile supuse stăpânirii voastre prin legile în fiinţă… De astăzi voi sunteţi stăpâni pe braţele voastre, voi aveţi o părticică de pământ, proprietate şi moşie a voastră; de astăzi voi aveţi o patrie de iubit şi de apărat(…). Stăpâni, liberi pe braţele voastre şi pe ogoarele voastre, nu uitaţi mai înainte de toate că sunteţi plugari, că sunteţi muncitori de pământ (…). Îngrijiţi-vă de asemenea de vetrele satelor voastre, care astăzi devin comune neatârnate şi locaşuri statornicite ale voastre, din care nimeni nu vă mai poate izgoni (…). Statorniciţi mai ales şi pretutindeni şcoale unde copiii voştri să dobândească cunoştinţele trebuitoare, pentru a fi buni plugari şi cetăţeni… Daţi, ca şi până acum, pilda supunerii către legile ţării noastre, la a căror facere, aveţi şi voi de acum a lua parte, şi în toată întâmplarea, iubiţi România care, de astăzi, este dreaptă pentru toţi fiii ei.”

1/3 decembrie 1864 – Decretul privind înfiinţarea Casei de depuneri şi Consemnaţiuni
2/14 decembrie 1864 – Al.I.Cuza promulgă Codul Penal (intrat în vigoare la 1 mai 1865), alcătuit după modelul Codului Penal francez (din 1810) şi al Codului penal prusian (din 1851), având la bază unele legi penale autohtone.
4/16 decembrie 1864 – Cuza promulgă Codul Civil (intrat în vigoare la 1/3 ianuarie 1866) alcătuit după modelul Codului napoleonian şi al Codului Civil italian, având la bază şi unele prevederi ale vechiului drept românesc.
5/17 decembrie 1864 – legea asupra instrucţiunii (de fapt cu unele modificări, legea votată în Cameră la 16/28 martie şi pe care Cuza nu o sancţionase), prin care învăţământul devine unitar în întreaga ţară, stabilindu-se anii de studiu (primar de patru ani, obligatoriu şi gratuit, secundar de şapte ani şi universitar de trei ani), lege ce intră în vigoare în septembrie 1865.
2/14 mai – 28 iunie/10 iulie 1865 – Are loc sesiunea parlamentară în care se votează Legea pensiilor (pentru funcţionarii civili şi pentru gradele militare inferioare), legea organizării judecătoreşti şi procedura civilă.
În 1860 şi 1865 Cuza a încercat să creeze o monedă românească (a denumit-o romanat şi urma să aibă valoarea unui franc francez), cu ajutorul unui împrumut din Franţa (în 1860) sau al unei bănci cu capital străin, dar fără succes. Bancherii francezi nu s-au arătat dispuşi să avanseze împrumutul cerut (în valoare de 60 de milionare franci), iar burghezia română s-a opus intenţiei de a acorda crearea unei monede naţionale unei bănci cu capital străin.
Cuza a încercat de asemenea să emită şi o decoraţie naţională.
A proclamat autocefalia Bisericii Române faţă de Constantinopol.
S-a încercat implicarea diplomaţiei româneşti în problematica europeană prin constituirea Agenţiilor diplomatice la Paris şi Belgrad.
Faţă de lupta pentru emanciparea a naţiunilor vecine : unguri, polonezi, sârbi, Cuza a avut o atitudine solidară, dar având întotdeauna în vedere interesele principatelor.
A acordat o deosebită atenţie românilor din Transilvania şi Banat, sprijinind intensificarea contactelor spirituale între românii de pe ambele versante ale Carpaţilor.
Personalităţi culturale ardelene vor fi implicate în viaţa politică şi culturală a principatelor.
Simion Bănuţiu – este profesor la Universitate a din Iaşi, Al. Papiu Ilarian este ministrul justiţiei în guvernul Kogălniceanu.
Printre marile realizări ale domniei lui Alexandru Ioan Cuza a fost şi unificarea legislativă. Legile şi decretele din aceasta perioada au reorganizat administraţia comunală şi judeţeană, serviciile publice ale statului, aproape toate ramurile de activitate fiind supuse unor reglementări benefice.
Nemulţumirile cercurilor politice faţă de regimul autoritar al principelui , cresc în intensitate astfel încât în august 1865, în timp ce Cuza era plecat din ţară izbucneşte o mişcare contra domnitorului.
La 11 februarie 1866 se organizează un complot în urma căruia domnitorul părăseşte tronul şi ţara.
După înlăturarea acestuia se constituie o locotenenţă domnească, compusă din L. Catargiu, N. Golescu şi col. Haralambie.
Istoricii au analizat reproşurile ce se aduceau domnitorului: ”Se reproşa principelui că instituise domnia personală, „dictatura”, uitându-se că fusese nevoit s-o instituie din cauza obstrucţiei sistematice a opoziţiei coalizate, obstrucţie care împiedica realizarea marilor reforme democratice.
I se reproşa scăderea rolului şi prestigiului camerei de dinainte de 2/14 mai 1864, care bara drumul spre o lege electorală liberală şi spre împroprietărirea ţăranilor.” - Constantin C. Giurăscu – „Viaţa şi opera lui Cuza Vodă”
Cauzele abdicării, se află dincolo de ceea ce i se reproşa, de cele mai multe ori fără nici o îndreptăţire”… ca domn autohton Cuza făcuse tot ceea ce putea să facă un pământean în condiţiile în care şi-a desfăşurat domnia; mai departe pe calea independenţei şi a desăvârşirii unităţii nu ar fi putut să meargă.
În aceste condiţii, opoziţia a reactualizat problema prinţului străin , solicitat de români în timpul adunărilor ad-hoc. A.I.Cuza a înţeles exact situaţia şi n-a creat nici un obstacol în calea acestei acţiuni de care depindea viitorul ţării.” – Gh. Platon – Istoria modernă a României.
Cuza a murit la 15 mai 1873 la Heidelberg, departe de ţară, după şapte ani de exil dureros.
Trupul a fost adus în ţară şi înmormântat la Ruginoasa.

Despre însemnătatea uriaşei sale opere a vorbit la ceas de despărţire primul dintre sfetnicii şi colaboratorii săi, Mihail Kogălniceanu: „Alexandru I nu are trebuinţă de istoriograf. El singur şi-a scris istoria, prin legi, prin actele cu care a făcut un stat, o societate alta decât aceea ce i-a fost dat, când l-am proclamat Domnitor.(…)
În cei şapte ani de ilustră şi eternă memorie, vodă Cuza nu numai că a fost om onest, dar şi-a ţinut totdeauna cuvântul Său.
Pe lângă asta, în fiecare an, în fiecare lună a domniei sale, înzestra ţara cu câte o lege, în fiecare zi sporea numărul cetăţenilor şi puterea noastră.
Ce voia naţiunea atunci? Naţiunea voia legi nouă şi oameni noi. Cuza a fost omul nou, şi a făcut legi nouă, căci lumea de la 1873 este alta(…)
Aici…în faţa unui mormânt deschis, în faţa acestei figuri care va fi pururea glorioasă, nu ne este permis să facem polemici, dar suntem datori să spunem că nu greşalele lui L-au răsturnat, ci faptele lui cele mari”.

Domnia lui Cuza a demonstrat Europei maturitatea politică a naţiunii române, care a ştiut într-o epocă de profunde tulburări, să-şi impună programul naţional.
Mesajul lui Al.I.Cuza adresat parlamentului la 5 decembrie 1865:
„ Eu voiesc să fie bine ştiut că niciodată persoana mea nu va fi o împiedicare la un eveniment care ar permite consolidarea edificiului public la a cărui aşezare am fost fericit a contribui.
În Alexandru Ioan I, Domn al României, românii au găsit întotdeauna pe colonelul Cuza, pe acel colonel Cuza care au proclamat în adunarea ad-hoc şi camera electivă a Moldovei marile principii ale regenerării României , şi care, fiind domn al Moldovei, declară oficialmente Înaltelor puteri garantate, când primea şi coroana Valahiei, că el primeşte această îndoită alegere, ca expresie neîndoielnică şi statornică a voinţei naţionale pentru unire…”
În 1865, Cuza către Napoleon al III lea :” Am fost destul de fericit că am realizat Unirea, visul secular al românilor, că am restituit ţărănimii mele o cincime din teritoriul uzurpat de călugării străini; am făcut dintr-un milion de clăcaşi un milion de proprietari şi cetăţeni.
Am promulgat coduri copiate după codul lui Napoleon, care stabilesc cu adevărat drepturi egale pentru toţi în familie, care impun căsătoria civilă şi restrâng divorţul (..). Am făcut învăţământul primar obligatoriu şi gratuit, au instituit sistemul zecimal, am creat spitale, şcoli pe care Majestatea Voastră a binevoit să le încurajeze… Am mărit căile de comunicaţie, am construit poduri care lipseau cam peste tot, o linie de 4000 de kilometri este în construcţie, a alta va fi începută la primăvară..
Fost-am prea îndrăzneţ? N-am o părere prea bună despre forţele ţării mele şi despre instrumentele de care dispun?
N-am fost eu la nivelul înaltului rol pe care Providenţa mi l-a atribuit?”
Alexandru Ioan Cuza, prin domnia sa reformatoare a contribuit la dezvoltarea României, a economiei acesteia, precum şi la organizarea statului român pe baze moderne
Reformele au demonstrat deosebita capacitate a poporului român de a recupera rămânerile în urmă, de a asimila cu repeziciune şi de a se adapta noului, progresului.


Surse>
Acte şi documente relative la istoria renaşterii României , publicate de D. A. Sturdza şi C. Golescu - Vartic, VI, 1, Bucureşti, 1896, p.68
Bogza, V. Si colaboratorii, Istoria economiei naţionale – Note de curs universitar, Editura Academiei de Studii Economice Bucureşti, 1966.
Catherine Durandin, Istoria românilor, Editura Institutul european , Iaşi, 1998
Ctin. C. Giurăscu, Viaţa şi opera lui Cuza Vodă, Editura. Ştiinţifică, Bucureşti, 1970
D. A. Sturdza – Acte şi documente relative la istoria renaşterii României, VIII, Bucureşti, 1900, p.345
Platon, Gh., Istoria modernă a României, Ed.Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1985
Iorga, N., – Istoria românilor pentru poporul românesc, Chişinău, pg. 201-202
Maria şi Dumitru Mureşan, Istoria Economiei, Editura Economică , Bucureşti, 1998
Petrescu, Maria şi Nicolae, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi, Editura Fiat Lux, Bucureşti, 199
Probleme fundamentale ale istoriei României (crestomanţie), Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, pag.321-322
Kogălniceanu, M., Texte social-politice alese, Bucureşti, 1



--------------------
Go to the top of the page
 
+Quote Post
milimetru
mesaj 8 Nov 2004, 05:42 PM
Mesaj #11


ex-caa
******

Grup: Membri
Mesaje: 2.430
Inscris: 26 April 04
Forumist Nr.: 3.261



Şi mie mi-e simpatic Cuza. Oricîte defecte a avut nu se poate nega, zic eu, faptul că a fost o personalitate marcantă a timpului său.

Şi, mai presus de orice, numele său rămîne, zic eu, ca un fel de simbol pt noi românii. Un simbol al unităţii noastre pe care, vai, atît de des sîntem tentaţi să o "neglijăm". Şi cînd spun unitate nu mă gîndesc doar la cea politică ci şi la cea de interese. Orice fel de interese...
Go to the top of the page
 
+Quote Post
MIA
mesaj 30 Nov 2004, 09:15 PM
Mesaj #12


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 3.320
Inscris: 21 April 04
Din: Timisoara, Romania
Forumist Nr.: 3.188



Mda ... dar la abdicarea fortata a lui Cuza finantele tarii erau varza nu alta. blink.gif

QUOTE

A fost baiat de treaba - a asezat totul pe tava pentru Hohenzolerni...


Pe ce te bazezi cind afirmi asta si in ce sens o faci ? rolleyes.gif

Acest topic a fost editat de MIA: 30 Nov 2004, 09:17 PM
Go to the top of the page
 
+Quote Post
March
mesaj 27 Jan 2011, 04:02 PM
Mesaj #13


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 18.843
Inscris: 30 January 04
Din: EU
Forumist Nr.: 2.042



Cuza, erou sau dictator?


--------------------
Când nu ştii ce să faci, mergi grăbit şi ia-ţi o mină îngrijorată.

Regula lui Harry
Go to the top of the page
 
+Quote Post

Reply to this topicStart new topic

 



RSS Versiune Text-Only Data este acum: 30 October 2014 - 08:54 PM
Ceaiuri Medicinale