„Ascultă, Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este singurul Domn. Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu toată puterea ta.” (Deuteronom VI,5)

Această expresie fundamentală a monoteismului sinaitic conţine cei doi stâlpi ai întregii spiritualităţi umane, şi anume: discernământul metafizic pe de o parte şi concentrarea contemplativă pe de altă parte. Cu alte cuvinte: doctrina şi metoda, sau adevărul şi calea. Al doilea element este prezent sub 3 aspecte: conform unei interpretări rabinice, omul trebuie mai întâi „să se unească cu Dumnezeu” în inima sa, în al doilea rând „să contemple pe Dumnezeu” în sufletul său, şi în al treilea rând „să lucreze în Dumnezeu” cu mâinile sale şi prin corpul său.
Evanghelia oferă o versiune uşor modificată a cuvintelor sinaitic, în sensul că face explicit un element care în Torah era implicit, şi anume „mintea”. Acest cuvânt este găsit în fiecare dintre Evangheliile sinoptice, pe când elementul „putere” este găsit doar în versiunile după Marcu şi Luca, care pot indica o anumită schimbare de accent sau perspectivă cu privire la „Vechea Lege”: elementul „minte” este detaşat de elementul „suflet” şi câştigă în importanţă asupra elementului „putere”, care se referă la lucrări, aici observându-se o un semn de tendinţă către interiorizare a activităţii. Cu alte cuvinte, în timp ce pentru Torah „sufletul” este activ sau operativ şi pasiv sau contemplativ, Evanghelia pare să denote prin termenul „suflet” elementul contemplativ pasiv şi prin termenul „minte”, elementul operativ activ. Se poate presupune de aici că acest lucru marchează superioritatea activităţii interioare asupra lucrărilor exterioare.
Astfel elementul „putere” sau „lucrări” pare să aibă altă importanţă în creştinism decât în iudaism: în iudaism, „mintea” este într-un anumit fel concomitenţa observării interioare şi exterioare, pe când în creştinism, lucrările apar mai degrabă ca exteriorizarea, sau confirmarea exterioară, a activităţii sufletului. Evreii contestă legitimitatea şi eficacitatea acestei interiorizări relative, în mod contrar, creştinii cred uşor că complicaţia prescripţiiilor exterioare (miţvoth) afectează virtuţile interioare.

Porunca Supremă cuprinde 3 dimensiuni:
1. afirmarea Unicităţii Divine - dimensiunea intelectuală
2. obligaţia de a-L iubi pe Dumnezeu - dimensiunea volitivă sau
afectivă
3. obligaţia de a iubi aproapele - dimensiunea socială şi activă

Prima dimensiune
Enunţarea fundamentală a Iudaismului prefigurată în martorul
ontologic al boschetului care arde şi nu se mistuie, are 2 aspecte:
- unul ce ţine de intelecţie
- unul ce ţine de credinţă

A doua dimensiune
Cuprinde 3 aspecte:
- primul ţine de inimă
- al doilea de suflet sau de elementul „minte”, sau de virtuţi şi de
gând
- al treilea de corp

A treia dimensiune
- iubirea aproapelui derivă din generozitatea care este în mod necesar produsă de cunoaşterea şi de iubirea de Dumnezeu

Exista doua porunci supreme:
(Matei 22)

Nu există decit o porncă supremă, restul derivă din ea, iubirea aproapelui nu este decât rezultatul iubirii şi cunoaşterii de Dzeu, nu un act de voinţă per se...

Acest topic a fost editat de shapeshifter: 27 Mar 2009, 10:56 PM

In acest caz nu exista nici macar porunca ce ai expus-o tu, deoarece odata ce-l iubesti pe Dumnezeu sincer, si nu ca un act de vointa, porunca nu mai exista si nu-si mai are rostul. Pur si simplu Il iubesti pe Dumnezeu din toata inima ta, si faci asta indepent de porunca si nu din cauza poruncii sau sa ai nevoie de porunca pentru a continua iubirea catre El.
Cu alte cuvinte ori avem doua porunci, ori nu mai avem nici una... Pentru care varianta optezi?! Sau tu crezi ca daca nu ai porunca nu poti sa-L iubesti pe Dumnezeu?!

Acest topic a fost editat de Clopotel: 27 Mar 2009, 11:23 PM

mă copile iubirea şi cunoaşterea merg împreună, de aia scrie acolo „cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu toată puterea ta”


ce spui tu nu e iubire de Dzeu este „da-mi să-ţi dau”, A-L iubi pe Dzeu înseamnă să-l iubeşti cu toată fiinţa ta nu doar din sentiment cum face creştinu obişnuit... inima e Intelectul mă aici, spiritul omului

Acest topic a fost editat de shapeshifter: 27 Mar 2009, 11:29 PM

Draga Shapeshifer,

Unde spun eu asta altundeva decat in imaginatia ta?!

A-L iubi pe Dzeu înseamnă să-l iubeşti cu toată fiinţa ta nu doar din sentiment

ps: am fosrt destul de clar, dacă nu pricepi nu mai răspunde până nu înţelegi, nu suntem pe mess

Draga Shapeshifer,
Pai vad ca tu raspunzi desi nu intelegi..
Unde am spus eu ca sa-l iubesti pe Dumnezeu doar din sentiment?! Acum incepi sa inventezi?!
Eu ti-am dat un citat foarte clar: Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău.
Si te-am intrebat: ai nevoie de porunca asta ca sa-l iubesti pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău, sau poti sa-l Iubesti asa si daca nu ai aceasta porunca?

Poti raspunde sincer la asta?!

omul trebuie mai întâi „să se unească cu Dumnezeu” în inima sa, în al doilea rând „să contemple pe Dumnezeu” în sufletul său, şi în al treilea rând „să lucreze în Dumnezeu” cu mâinile sale şi prin corpul său.
Dacă o vezi cum trebuie nu mai pare poruncă în sensul urechelii... înţelegi acum unde apare iubire aproapelui ?
Cum poţi tu pretinde creştin ipocrit că îţi poţi iubi aproapele până nu te-ai unit cu Dzeu în cel mai lăuntric aspect al fiinţei tale, aspect care este intelectul, partea centrală a fiinţei tale?

poţi tu ipocritule creştin să revendici Intelectul Divin unei religii doar pentru că IH a spus: „Nimeni nu vine la Tatăl decât prin mine”? sau „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa”?

Acest topic a fost editat de shapeshifter: 27 Mar 2009, 11:46 PM

Prin urmare, repet:
Si te-am intrebat: ai nevoie de porunca asta ca sa-l iubesti pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău, sau poti sa-l Iubesti asa si daca nu ai aceasta porunca?

Poti raspunde simplu prin da sau nu fara a o mai da cotita cu urecheala?

păi ipocrit-creştine: ţi-am spus de la primul post că porunca asta conţine cei 2 stîlpi ai ÎNTREGII SPIRITUALITĂŢI UMANE:
- discernămîntul metafizic
- concentrarea contemplativă

Nu ţi-e clar?

- Iubirea necondiţională şi „verticală” de Dzeu
- iubirea condiţională şi „orizontală” a aproapelui

Aceste 2 porunci constituie Religia primordială, eternă, de fundal: Religio Perennis


Acest topic a fost editat de shapeshifter: 27 Mar 2009, 11:55 PM

Cu alte cuvinte, pana la urma recunosti ca ce zice Iisus aici este corect, adica sunt doua porunci mari si late:
Exista doua porunci supreme:
35 Unul dintre ei, învăţător de Lege, ispitindu-L pe Iisus, L-a întrebat:
36 Învăţătorule, care poruncă este mai mare în Lege?
37 El i-a răspuns: Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău.
38 Aceasta este marea şi întâia poruncă.
39 Iar a doua, la fel ca aceasta: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.
40 În aceste două porunci se cuprind toată Legea şi proorocii. (Matei 22)
Deci cine este ipocritul? Sau mai bine lasa....

Tu nu înţelegi „relaţiile” dintre cele 2 porunci... o să-ţi explic:

Iubirea de aproape este în mod esenţial conţinută în iubirea de Dzeu, prima e reală şi aceptabilă doar în măsura în care derivă din ultima. Iubirea de Dzeu da! poate contrazice uneori iubirea noastră de oameni, dar nu trebuie să fim frustraţi de asta.
Nu e deajuns să-ţi iubeşti aproapele, trebuie să-l iubeşti în Dzeu şi nu împotriva lui Dzeu cum fac moraliştii atei, iar pentru a-l iubi în Dzeu, trebuie să-l iubeşti pe Dzeu...

Claro amigo?

Acest topic a fost editat de shapeshifter: 28 Mar 2009, 12:19 AM

Frtilor,
Nu va mai certati...uite, daca tot e vorba de iubirea aproapelui, incercati-va puterile aici http://www.hanuancutei.com/forum/content/C...ti-l-Pe-Florin/

Ca la teorie stim ca va pricepeti extraordinar de bine....hai sa vedem si practica...

Acest topic a fost editat de andra_v: 29 Mar 2009, 01:30 AM

Draga Shapeshifer,

Inca tu nu poti spune ce inteleg eu si ce nu din cele doua porunci, deoarece eu nu m-am exprimat deloc asupra lor, doar le-am citat. Prin urmare, explicatia ta, bazata pe dorinta ta cum ca eu nu as intelege cele doua porunci crestine, este total pe langa.
In fapt eu nu doream decat sa-ti atrag atentia ca porunca aceea de iudaism a fost updatata de Iisus, si ea se regaseste acum in crestinism in forma completa, si in absolut nici o religie din lume nu exista alta porunca care sa o complteze pe aceasta.

De aceea se si precizeaza in Scriptura:
38 Aceasta este marea şi întâia poruncă.
39 Iar a doua, la fel ca aceasta: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.
40 În aceste două porunci se cuprind toată Legea şi proorocii. (Matei 22)
Pentru ca a doua porunca este la fel de mare ca si prima, si ca sunt doua porunci nu una, asa cum precizeaza si Iisus, dar si mai mult, acestea doua cuprind absolut toata Legea VT cat si proorocirile din acesta.

Asta ar presupune sa intelegi care este rostul pentru care Dumnezeu a dat poruncile, sau, mai ales, pentru cine au fost date.

Eu te întreb direct: eşti conştient că aceste porunci nu se referă la vreo exclusivitate? că nu le poţi acapara şi încastra doar în creştinism? că ele ţin de acel fundal care e baza oricărei religii? eşti capabil să accepţi asta?

Draga Shapeshifer,
Ca-ti place sau nu, pana una alta aceste porunci fac parte din crestinism. Te-am intrebat daca tu cunosti vreo religie, alta decat crestinismul, in care sa fie ceva mai inalt decat aceste porunci sau Invataturi Crestine, dar vad ca te feresti sa-mi raspunzi la intrebari. De ce oare?!

1. nu. nu fac parte doar din creştinism, ele fac parte ÎN PRIMUL RÂND DIN RELIGIA PRIMORDIALĂ.
2. iar revendici iurea nişte învăţături, uitând că fără CUNOAŞTEREA DE DUMNEZEU pe care pune accent mai ales ISLAMUL, creştinul nu ar şti cu adevărat ce înseamnă A-L IUBI PE DUMNEZEU.

Islamul are un caracter mai universal decât creştinismul, el trece dincolo de Sf. Treime, o vede în unitatea sa absolută în Esenţa divină. Islamul pune accent pe Unitatea Absolută şi nu e împotriva Sf. Treimi cum cred creştinii proşti...

Dacă Frumosul Absolut, crezi tu creştine, că-l poţi încastra doar în creştinism, atunci dovedeşte-mi că tot ce s-a creat divin de frumos în arta şi arhitectura islamică, hindusă etc nu provine tot de la Dumnezeu! Ipocritule creştin îngust la minte!

ps: să-ţi arăt nişte poze de la Isfahan sau Shiraz? Nu cred că rezişti!

Acest topic a fost editat de shapeshifter: 29 Mar 2009, 03:12 PM

Shape, iubirea de aproape presupune acceptarea acestuia; respect pentru libera sa alegere. Doua persoane de religie/confesiune diferita pot vorbi despre Dumnezeu pana la un punct, pana la sita constiintei celuilalt. A da buzna in mintea, in sufletul interlocutorului reprezinta o forma de violenta.
Tu crezi intr-o "Religie primordiala", un fel de "Ungrund". "Bezna" primordiala ce contine in ea toate posibilitatile, premergator dumnezeirii; iar aceasta ar fi premergatoare unui dumnezeu personal. Parerea ta. Insa nu trebuie sa i-o impui unui crestin/musulman/credincios de religie iudaica. Cu forta fizica, sau intelectuala.

Revin si subliniez, iubirea de Dumnezeu si de aproape este indisolubil legata de respectul libertatii sale de alegere. A-i invada intimitatea interlocutorului este acelasi lucru cu a intra intr-un sat cu tancul si a decreta: "Baieti, eu am dreptate!".




Acest topic a fost editat de andra_v: 29 Mar 2009, 04:28 PM

da andra_v dar eu nu vreau să impun lui clopoţel ceva ci doar să-l fac să înţeleagă că creştinismul nu este singura religie adevărată. Mai mult chiar, dacă privim în urmă la marile mistere ale antichităţii, vedem că ele duceau mult mai sus decât ceea ce propune azi religia şi anume mântuirea... Religia este o feminizare a Existenţei, nu poate veni clopoţel să-mi spună mie că religia lui, e mai adevărată sau singura adevărată, nu poate spune nicicum că un exoterism, în speţă cel creştin se poate ridica la înălţimea metafizicii pure din Upanişade... Asta vreau să-l fac să accepte... căci a nega adevărul altor forme religioase însemnă de fapt a nu-L iubi pe Dumnezeu! Când ÎL iubeşti pe Dumnezeu iubeşti totul, pentru că totul vine de la EL.

Acest topic a fost editat de shapeshifter: 29 Mar 2009, 04:26 PM

Asa incepe, URA, oricat de mica ar fi, zidita in sufletul oricarui credincios se dezvolta ca un cancer care cuprinde atat mintea cat si sufletul. In trecerea mea prin aceasta viata am vazut multe realizari, crestine, musulmane, hinduse, budiste, shintoiste, pagane, etc. dar nu le-am privit niciodata prin comparatie ci doar ca niste culmi atinse de fiecare civilizatie in parte. A compara o cultura cu alta este o mare gresala, fiecare are in felul ei ceva frumos, deosebit, in asta consta frumusetea acestui pamant, diversitatea. Poti gasi amprenta, singularitatea, fiecarui individ, exprimata incepand cu primele statuete din lut si siraguri de pietricele, tablitele din Ur si Ninive, desenele si sculpturile de pe vremea piramidelor, pietrarii, cioplitorii si sculptorii lumii antice, evului mediu, epocii precolumbiene, arabescurile din moscheile si palatele lumii arabe sau turcesti, templele budiste, bisericile gotice, bisericutele din lemn din Maramuresul romanesc, toate constitue unicitatea acestei specii, toate merita acelasi respect. Singura interdictie fiind aceea de a le compara unele cu altele, priviti-le si bucurati-va de frumusetea lor fara patima fara mandrie, cu smerenie caci nu pot fi privite altfel, indiferent de cultura care le-a creat.

păi eu nu le compar, le văd ca pe expresii ale INfinităţii Divine, ale Perfecţiunii divine... clopoţel neagă Frumuseţea!
Eu iubesc la culme tot ceea ce ai enumerat mai sus, şi nu le compar, le văd ca expresii ale unei „Naturi Veşnic Roditoare”...
Când le vezi în unitatea frumuseţii lor acolo nu e vorba de comparaţie...
Ai dreptate în ce ai zis, tonul meu are rolul de a crea un şoc, şi nu e jignire e pur şi simplu şocul de care e nevoie ca cineva să conţştientizeze ceva... puteam să-i pun poze di Isfahan, Shiraz, Chartres, etc.. crezi că clopoţel are capacitatea de a se lăsa impresionat? Asta înseamnă să nu ai inima împietrită, şi sunt sigur că dacă l-aş duce la Isfahan sau la Chartres aş căsca în el un şoc aşa de mare şi puternic încât nu ar mai spune nimic...

A vedea lucrurile în analogie nu înseamnă comparaţie, eu nu fac religie comparată...

ps: ai văzut poze din Isfahan? Shiraz?

Acest topic a fost editat de shapeshifter: 29 Mar 2009, 04:47 PM

Nu conta pe asta, nu toti oamenii inteleg lumea in care traiesc.

pe frontispiciul ariei de faţă stă scris:

„Mesajele cu caracter ateist sau care au ca scop denigrarea unei religii sunt interzise in cadrul acestui forum.”

şi tocmai un moderator denigrează alte religii. e corect acest lucru? e corect ca clopoţel să afirme că Sfântul Quran e inspiraţia diavolului? Doamne sfinte vino şi vezi-ţi creştinii!

Acest topic a fost editat de shapeshifter: 29 Mar 2009, 05:06 PM

Draga Shapeshifer,
Eu nu denigrez absolut nici o religie, singurul lucru care il denigrez si il combat sunt minciunile exprimate in unele carti, si de unele persoane, despre credinta crestina, adica despre credinta mea. Ca si crestin, am obligatia si datoria de a combate minciuna si a spune adevarul, si a-mi marturisi corect credinta in Dumnezeu.
Nu este vina mea ca Mahomed spune minciuni despre crestini in coran. Nu e vina mea ca unii asa zisi hindusi spun si ei niste minciuni despre crestini.
Prin aceste minciuni ei se denigreaza singuri si credintele lor, chiar prin faptul ca spun aceste minciuni.

Daca nu ar spune minciuni despre crestini, nu as spune nici un cuvant despre credintele lor.

Acest topic a fost editat de Clopotel: 29 Mar 2009, 08:38 PM

tu ataci ca creştinul prost cu păreri, eu mă străduiesc să te fac să înţelegi nişte lucruri. Dacă îl ţii mereu pe „nu” în braţe, debitând aceleaşi aberaţii ale tale sau ale altor „adevăraţi creştini”, nu dai dovadă decât de prostie ca să nu mai pun răutatea la socoteală...

Acest topic a fost editat de shapeshifter: 29 Mar 2009, 09:00 PM

Esti foarte pornit fata de Clopotel! Si eu am avut dispute cu el, dar niciodata personal cu el ca om! Din contra, il respect, chiar daca nu sunt mereu de acord cu el!

Sorin.

dacă tu-l respecţi, eu nu-i respect prostia, ura împotriva Profetului, dejecţiile şi minciunile de tip securist pe care le emană prin toţi porii... am spus ori el pleacă de aici ori eu. nu se poate ca un astfel de moderator bătut în cap care afişează pe friontispiciul ariei să nu se denigreze aici alte religii, el, tocmai el să vină cu minciuni şi vorbe rele împotriva Profetului şi altor tradiţii de care oricum nu are habar dacă-l iau la bani mărunţi.

Primul semn de prostie crasă a fost introducerea într-un singur topic a mai multor topic făcute de mine pe diverse teme şi numirea lor în batjocură: „Conceptii hinduse asupra unor notiuni crestine” ca şi cum ar fi de fapt vorba despre nişte închipuiri ale hinduşilor despre adevărurile bătute în cuie ale creştinului numit „clopoţel”. Ca să nu mai spun că de fapt acele topice tratau probleme la care el nu se va putea sui vreodată din perspectiva lui îngustă creştinească, topicele mele erau metafizice şi el şi-a bătut joc de ele. Lucru de neiertat. Vrea să bage sub preş alte tradiţii religioase şi metafizica, ca pe nişte gunoaie redenumindu-le şi ascunzându-le? Ei bine cu mine nu îi va merge, ori pleacă el ori eu... şi am să-l strâng tot mai tare în laţ până se va refugia în singurul loc care-i va rămâne: colţul prostului.

Acest topic a fost editat de shapeshifter: 29 Mar 2009, 09:24 PM

Draga Shapeshifer,

De unde ai dedus tu ca eu l-as ura pe Mahomed, ...si ce minciuni am spus eu?
Am spus de atatea ori ca eu nu urasc decat minciunile spuse de Mahomed despre crestini si crestinism, adica despre credinta mea. Ti le-am expus deja de vreo 4 sau 5 ori pe cateva si nu vreau sa ma mai repet.
Eu sunt aici independent de vointa ta. Iar tu ramai aici cat doresti. Nu te da nimeni afara, decat in cazul in care tii neaparat. Sper ca jignirile si atacurile tale la persoana sa se limiteze doar la mine, insa daca vei indrazni sa faci la fel cu oricare alt user, voi fi nevoit sa te editez.

La concret, ce religie am denigrat eu? Sau tu consideri denigrare cand dezvalui minciunile din unele carti despre credinta mea?! Pai acele carti si persoane imi denigreaza credinta mea, tocmai prin faptul ca afirma minciuni despre ea.
Profetul tau spune minciuni despre credinta mea, iti tot repet acest lucru - dar inteleg ca asta e prea socant pentru tine ca sa accepti acest lucru evident. Probabil ca daca profetul asta al tau ti-ar spune ca ai 6 maini l-ai crede neconditionat, desi daca te uiti in oglinda nu vezi decat 2. Scuza-ma dar eu nu pot face la fel.
Pai ce ai scris tu acolo chiar asta sunt, niste inchipuiri hinduse despre crestinism, caci crestinismul nu a sustinut niciodata asa ceva. Dar chiar si faptul in sine ar trebui sa-ti dea de gandit: de ce ar trebui sa expui parerile altor religii despre crestinism, daca chiar te intereseaza crestinismul, si sa nu spui chiar ce sustine crestinismul?
In ceea ce priveste titlul topicului, te-am rugat sa formulezi tu altfel, dar nu ai facut-o. Acum de ce te plangi? Sau tu iti ai vrea sa deschizi pentru fiecare capitol din cartile tale cate un topic pe aici? Nu crezi ca ar fi un abuz? Ce ar inseamna sa facem toti acelasi lucru?

nu. tu ai spus minciuni proprii. lucru grav. când nu ai habar de ceva, e bine să nu aberezi...

Deci repet întrebarea: Ce este Profetul?



bun dacă tu consideri că adevărurile religiei sunt mai presus de principiile metafizici hai să vedem. Ia-le pe rând câte unu. Aştept. Nu posta mult, ca să fie o adevărată polemică. Deci aştept să-mi demostrezi că ce am scris acolo sunt închipuiri. Ai cuvântul...

Acest topic a fost editat de shapeshifter: 29 Mar 2009, 10:19 PM

Draga Shapeshifer,
Eu cand l-am acuzat pe Mahomed si pe tine de minciuna, ti-am dat si dovada, tu ce ce nu esti in stare sa si dovedesti ca am spus minciuni cand ma acuzi de ele?
Daca l-ai mai scris si cu P mare, ar trebui sa fie un om care vorbeste de al Dumnezeu. Asta inseamna ca ceea ce vorbeste ar trebui musai sa fie si adevarat. Daca printre vorbele sale intalnim si minciuni evidente, atunci acel om nu este profetul lui Dumnezeu, ci un banal mincinos, sau si mai rau, un profet al satanei. Pentru orice crestin, Mahomed este un profet mincinos care a scris minciuni despre credinta noastra. Nu noi il denigram pe el cand ii dam in vileag minciunile, ci el ne denigreaza pe noi cand spune minciuni despre credinta noastra. Iar tu, daca preiei minciunile lui despre crestinism si le mai si imprastii, tot denigrare faci, si asta nu este bine.

care e dovada ta? o interpretare limitată a Scripturii? eu nici măcar nu am început să-ţi fac demonstraţia, dar îţi promit că vine şi te va băga direct în colţ...