Am pus aici pe undeva un link unde se pot gasi citeva din cartile (25 la numar) pe
care Iisus le-a dictat lui Lorber intre 1840 si 1864.

A citit cineva de aici ceva scris prin Lorber ?

Prin "a citi " nu ma refer la rasfoitul superficial si la cititul cu seriozitate de la cap la coada
a unei carti.

Caci multi il rasfoiesc numai pt. a-si da cu parerea si fara sa inteleaga o iota, nici
din ceea ce e scris si nici de cine a fost scris.
Cateva carti scrise prin Jakob Lorber se pot cumpara si la libraria "Eu sunt".

Acest topic a fost editat de Grabillion: 19 Jan 2006, 12:17 AM

Eu am rasfoit cate ceva dar sarindu-mi in ochi mari discrepante intre adevarurile biblice si categoric neinspiratele lui scrieri, m-am oprit. Daca vrei, putem aborda anumite subiecte din scrierile dumnealui si le dezbatem in raport de Biblie.

Ok, dar avand in vedere ca deja NOI DOI avem o parere complet diferita aproape
de multe aspecte ale bibliei, si tu ai vazut deja ca nu poti spune ca eu nu cunosc biblia,
cum vrei sa deducem cine are dreptate despre lorber,
mai ales ca.

1) tu numai l-ai rasfoit. Nu cunosc pe nimeni care isi poate da cu parerea despre
un scriitor si de ceea ce a scris pe care numai la rasfoit !

2) tu pornesti de la inceput cu ideea ca Lorber NU ARE CUM Sa fie un profet adevarat

Cerceteaza si pe uram da-ti cu parerea. O discutie cu tine nu are prea mult sens
nici macar in raport cu un subiect simplu ca sufletul din biblie.

Dar uite chiar sunt curios unde vezi tu descorcodante cu mesajul
Bibliei si cu a lui Iisus.

Trebuie sa realizezi mai intai ca Marea Evenghelie a lui Ioan descrie in amanunt si direct,
fiind dicatat lui Lorber in inima de Iisus, cele facute si spuse de Iisus in cei 3 ani, si nu evanglia mica de
40 de pagini din Biblie, care este incompleta, asa cum scrie si la sfarsitul ei !

Deci nu incerca sa compari un mar inceput cu unul neinceput, ci limiteazate la mesajul,
intelepciunea cuvintelor si sensul lor in concordanta cu cele spuse si facute de Iisus in Biblie !

Este clar ca in Lorber trebuie sa fie mult mai multe spuse decat in Biblie, asa cum
afirma si Ioan la sfarsitul ei !

Sa ne limitam la cele 3 Volume de la Marea Evanghelia lui Ioan
de aici:

Lorber
O sa postez mai jos un pasaj din Vol. 2 Kap 15-17

Acest topic a fost editat de Grabillion: 20 Jan 2006, 04:06 PM

15. Mărturia lui Philopold despre Dumnezeirea lui Iisus.

S-a dus aşadar şi Philopold la odihna rânduită de Mine. Dar fireşte că el n-a avut tocmai un somn foarte bun, deoarece întâmplările zilei îi solicitaseră cugetul prea tare; la aceasta n-au fost şi aşternuturile tocmai cel mai bine aranjate, deoarece achizitorii de zălog luaseră aproape totul ca zălog, exceptând ceva paie şi noi am găsit de aceea numai casa realmente goală. Erau în decursul perioadei de timp în care s-a produs readucerea la viaţă a Sarei Borus, fraţii Mei şi mulţi alţi ucenici într-adevăr foarte ocupaţi, să aducă în casă aşternuturi, mese, tacâmuri de bucătărie şi de masă în măsura corespunzătoare; dar pentru câteva sute de oameni, dintre care fireşte mulţi s-au adăpostit parţial în aer liber şi parţial în alte case, nu era totuşi posibil în perioada scurtă de timp să se procure pe căi naturale chiar şi numai ceea ce este strict necesar.
Şi aşa am petrecut Eu Insumi această noapte pe o bancă cu puţin fân sub căpătâi - şi Philopold chiar pe podea făra paie. El a şi fost de aceea dimineaţa unul dintre primii în picioare; şi când Iair, care avea cu femeia lui şi cu fiica Sara un aşternut de paie destul de bun, l-a întrebat, cum se odihnise el totuşi pe podeaua tare, spuse atunci Philopold: „Cum permite aceasta proprietatea podelei! Dar totul depinde de obişnuinţă; într-un an s-ar împrieteni trupul desigur mai mult cu asta decât într-o noapte!“
Spune Iair: „Dacă mi-ai fi spus tu totuşi ceva! Noi am avut paie din belşug!“
Spune Philopold: „Uită-te aici la Domnul; pe care îl ascultă toate cerurile şi toate lumile şi toţi îngerii se uită la voia Lui! Aşternutul Lui nu este cu nici foarte puţin mai bun, decât a fost aici cel al meu!“
Spune Iair, în care mai sălăşluieşte încă o puternică porţie de fariseism: „Prietene, nu spui tu aşadar aici poate puţin prea mult? Nu este într-adevăr de tăgăduit, că acest Iisus este plin de Duh Dumnezeiesc, mai mult decât a fost vreodată umplut vreun prooroc de acelaşi duh - pentru că faptele Lui întrec cu mult toate faptele lui Moise, ale lui Elisei şi ale tuturor celorlalţi prooroci mici şi mari; dar că în El să sălăşluiască tocmai tot belşugul Dumnezeirii, mi se pare totuşi o supoziţie prea îndrăzneaţă! Şi proorocii au înviat morţi prin Duhul Dumnezeiesc, de care erau ei plini; numai că ei n-au îndrăznit niciodată, să-şi atribuie lor înşişi reuşita, ci totdeauna numai lui Dumnezeu. Pentru că dacă ei şi-ar fi atribuit lor reuşita, atunci ei ar fi devenit păcătoşi grosolani împotriva lui Dumnezeu şi Dumnezeu le-ar fi luat duhul. Dar Iisus face totul ca din Sine şi ca un Domn, - şi aceasta este într-adevăr, ceea ce dă dreptate supoziţiei tale îndrăzneţe şi eu sunt într-o oarecare măsură pe deplin de părerea ta; dar cum am spus: cu toată atenţia! Pentru că aceasta ar şi putea fi o îngăduire de sus care ne examinează, în care noi ar trebui să ne dovedim, dacă noi credem într-adevăr numai într-un singur Dumnezeu! Dar dacă în Iisus s-ar sălăşlui într-adevăr tot belşugul Dumnezeirii, atunci fireşte că ar trebui să acceptăm sub oricare circumstanţă mărturia Lui ca fiind veşnic adevărată! - De care părere eşti tu acum?“
Spune Philopold: „Eu sunt pe deplin de această ultimă părere şi cred, că mărturia Lui despre belşugul Dumnezeiesc în Sine este pe deplin adevărată! El este acesta - şi nimeni altul în afară de El!
Se lasă această treabă greu de explicat mai ales în această vreme a noastră înfăptuitoare de minuni, deoarece se poate totdeauna spune: „Eu am văzut acolo şi acolo magicieni, care săvârşeau într-adevăr fapte ieşite din comun şi vechii profeţi au înviat morţi, - ba chiar unul a înfăşurat şi însufleţit cu carne chiar o grămadă de rămăşiţe de oase de morţi şi astfel nu sunt fapte miraculoase nici pe departe o dovadă, conform cărora trebuie să-l măreşti pe un făcător de minuni ca fiind un Dumnezeu!“
Dar aici cu Iisus, Domnul, este aceasta cu totul altfel! La toţi proorocii trebuiau să aibă loc rugăciuni necontenite şi post înainte de o faptă miraculoasă, până ce Dumnezeu îi considera demni, să lase să se săvârşească o minune prin ei; magicienii trebuie să aibă o baghetă magică şi o sumedenie de alte semne şi formule şi la aceasta mai au ei încă o grămadă de alifii, uleiuri, ape, metale, pietre, ierburi şi rădăcini la sine, ale căror puteri ascunse le cunosc ei bine şi le aduc pe acestea în uz la reprezentaţiile lor; - dar unde a văzut vreodată cineva la Iisus, Domnul, aşa ceva?! De rugăciune şi post nu este nici urmă, cel puţin în decursul al scurtei perioade de timp, în care am eu milostivirea, să-L cunosc pe El; de o baghetă magică şi de toate celelalte mijloace magice este încă mai puţin ceva de găsit la El!
La aceasta au vorbit şi au scris toţi proorocii, unul ca celălalt, într-o limbă de imagini secretă tot timpul una şi aceeaşi cine nu era din şcoala lor, aceluia îi era imposibil ca s-o înţeleagă! Eu sunt, ce-i drept, un grec; dar mie nu-mi este de aceea necunoscută scriptura voastră şi eu îl cunosc pe Moise şi pe toţi proorocii voştri! Cine îi înţelege pe aceştia fără excepţie, acela trebuie să provină într-adevăr de la părinţi deosebiţi!
Iisus grăieşte însă cele mai ascunse lucruri într-o asemenea claritate, că nu arareori trebuie să le înţeleagă şi un copil! El explicase creaţia şi crezusem aproape, că sunt în stare eu însumi să creez o lume! Unde este aşadar proorocul şi unde maestrul a toţi magicienii, ca el să fi vorbit o limbă într-un asemenea fel ca Iisus?!
Cine a înţeles încă vreodată o silabă de la ceea, ce magicianul vorbeşte la reprezentaţiile sale? În cuvântarea lor domneşte cea mai deasă noapte şi în cuvântările proorocilor se iluminează într-adevăr pe ici pe colo; dar în lumina lor slabă de amurg nu desluşeşte încă nimeni, ce ar fi ceea ce el vede la treizeci de paşi depărtare în faţa lui. Aici însă este toată lumina solară în cea mai luminoasă amiază! Toate cele ce El le grăieşte, sunt cea mai adâncă înţelepciune Dumnezeiască, - dar luminos şi limpede în faţa minţii a aproape fiecărui om; şi ceea ce El vrea, aceea se întâmplă într-o sclipire!
Daca însă, stau lucrurile cu Iisus până la un fir de păr astfel adevărate, atunci eu într-adevăr nu ştiu, din ce motiv aş mai avea eu încă vreo îndoială, pentru a-L recunoaşte pe El ca fiind cel mai incontestabil Domn al cerului şi al pământului, pentru a-L iubi pe El peste toate măsurile şi a-I da Lui singur toată cinstea!?
Uită-te aici, pe masă! Această ramură foarte verde de smochin cu o grămadă de fructe pe deplin coapte este o explicaţie vie, pe care Mi-a dat-o El ieri, când eu l-am întrebat, în timp ce voi încă dormeaţi, cum i-ar fi Lui aşadar totuşi posibil, de a învia oameni pe deplin morţi. El îmi ceruse o ramură deja foarte putrezită, deci una pe deplin moartă. Eu am adus, ceea ce îmi venise cel mai degrabă la îndemână în noapte. El nici măcar n-a atins lemnul putrezit şi a poruncit doar şi lemnul putrezit a început să înverzească, să dea în boboci - şi aici ai tu fructele coapte! Ia-le şi dă-le celei mai dragi Sara; ea se va bucura bine de acestea!“

16. Domnul se duce la sinagogă.
Ev. Matei 13, 54

Iair o trezeşte pe Sara, care oricum începuse să devină deja trează şi i-a înmânat ramura înbelşugată, care are din pricina acesteia o mare bucurie şi muşcă însă în acelaşi timp în fructele pe deplin coapte şi dulci ca mierea şi le mănâncă. Când ea le-a mâncat pe toate, Mă trezesc Eu pe banca Mea.
Sara este într-adevăr prima, care îmi oferă un foarte drag salut de dimneaţă şi Eu o întreb, cum i-au plăcut smochinele. Şi ea spuse plină de bucurie: „Doamne, acestea au fost ceresc de bune şi dulci ca mierea! Philopold, prietenul Tău, mi le-a dat în numele Tău şi eu le-am mâncat pe toate; pentru că ele au fost foarte bune! Tu ai făcut desigur rost de ele pentru mine!?“
Spun Eu: „Cea mai îndrăgită a Mea Sara! Bineînţeles, pentru tine; pentru că tu ai fost motivul, pentru care Eu, ieri noapte, pentru a-i arăta prietenului Philopold, cum Eu înviu morţi, am însufleţit o ramură de smochin foarte putrezită, ca ea să poarte pentru tine, draga Mea Sara, încă o dată fructe dulci şi ai făcut de aceea foarte bine, că le mâncaşi; pentru că ele îţi vor înmulţi o sănătate durabilă! - Acum însă să ne ducem de îndată afară, până ce încăperile sunt puse în ordine şi curăţate, atunci vom lua un mic dejun şi ne vom îndrepta atunci către treburile zilei!“
La aceste cuvinte se duc toţi cu Mine afară şi savurează acolo dimineaţa vie şi limpede ca cristalul; şi toţi au fost învioraţi de dimineaţa frumoasă.
A venit însă Iair la Mine şi a spus: „Doamne, spusele de mulţumire ale mele să nu aibă niciodată un sfârşit! Inainte ca eu să mă las vreodată instigat împotriva Ta, voi părăsi eu postul meu şi voi fi un foarte râvnitor următor al învăţăturii Tale sfinte; şi Philopold să rămână prietenul meu întreagă mea viaţă; pentru că de-abia lui îi am de mulţumit recnuoaşterea adevăratei lumini despre Tine. Un grec, ce-i drept, este el; dar el este mai cunoscător în scriptura noastră decât mine şi toţi învăţaţii de lege din toată Iudeea, Galilea, Samaria şi Palestina! Pe scurt, eu sunt acum despre Tine pe deplin lămurit şi este într-adevăr aşa, cum eu îmi închipuisem aceasta deseori deja foarte într-ascuns. Eu însă trebuie să merg de aici la Capernaum, unde mă aşteaptă treburi pe mine. ţie, însă, ţi-o încredinţez, aşadar, pentru un timp ţie convenabil pe femeia mea şi fiica mea Sara! Pentru că mai bine decât la Tine nu ar fi ele adăpostite nici în ceruri! Dacă voi putea eu însă să scap diseară, atunci voi veni eu într-adevăr încoace cu Faustus şi Corneliu, poate şi cu bătrânul Cireniu, care se spune că ar veni astăzi la Capernaum! Şi astfel aşadar, îmi iau rămas bun de la a Ta dragoste, răbdare şi milostivire.“ - Apoi işi ia rămas bun de la femeia lui şi de la draga Sara, rânduieşte după aceea să se aducă catârii lui care merg rapid, se urcă pe cel mai puternic (animal) şi pleacă cu o mare viteză.
Eu însă îi chem acum pe toţi iarăşi la micul dejun şi noi ne ducem atunci în încăperile puse în ordine şi curăţate, unde ne aştepta pe noi o mâncare bine pregătită de către Borus.
După mâncare Mă chemă Borus alături şi spune: „Puternicul îndrăgit prieten al meu! Eu ştiu, că tu poţi să ştii deja de mult timp, ce doresc eu să discut cu Tine în secret; dar sunt unii printre ucenicii Tăi, care nu trebuie să ştie, după părerea mea, ce avem noi de vorbit unul cu altul şi eu Te-am rugat doar de aceea să vii alături!“
Spun Eu: „N-ar fi de fapt de loc necesar; pentru că ceea ce vrei tu să-Mi povesteşti aici, le-am povestit amănunţit ucenicilor Mei în Kis şi am rostit deschis lauda Mea asupra acestui lucru. Ei ştiu totul şi noi nu trebuie de aceea să facem din aceasta vreun secret faţă de ei.“
Spune Borus: „Ah, dacă aşa stau lucrurile, atunci vorbesc eu pe deplin deschis!“
Noi ne întoarcem de aceea iarăşi la companie şi Eu spun către Borus: „Cel mai drag prieten al Meu! Ceea ce tu vrei să-Mi spui Mie, aceasta ştiu Eu şi toţi ucenicii o ştiu şi noi considerăm de aceea această treabă ca fiind încheiată. -ţie însă, ca grec, care mărturiseşti acum iudaismul numai foarte liber, dar nu te afli sub legea evreiilor, îţi şi este uşor să vorbeşti despre toţi acei farisei; dacă ai fi tu însă un evreu adevărat prin tăierea împrejur şi prin lege, atunci ar fi trebuit tu să-ţi fi pus limbii tale un frâu puternic. Dar a fost drept, aşa cum ai vorbit tu şi să lăsăm astfel baltă această treabă. - Acum însă, condu-Mă în şcoala din Nazaret! Eu voi învăţa poporul, ca el să recunoască, ce vremuri au venit acum!“ - Matei 13, 54)
Intreabă mama Maria, dacă eu voi veni acasă la amiază.
Spun Eu: „Nu te îngriji, dacă vin; este îndeajuns, că Eu iau toată grija asupra Mea! Seara voi veni Eu însă!“
Întreabă Sara, dacă ea ar avea voie să meargă cu Mine la şcoală.
Spun Eu: „Bineînţeles, vino tu numai, cu toate că, după lege, femeia nu trebuie să intre în şcoală însoţită de un bărbat. Să fie însă acum totul altfel; pentru că femeia tot aşa ca şi bărbatul are dreptul deplin asupra dragostei şi milostivirii Mele, care reiese de la Dumnezeu Tatăl prin Mine. Şi astfel vino şi tu numai foarte vioaie, bucuroasă şi plină de încredere şi învaţă să recunoşti şi tu în şcoală, despre ce vremuri este acum vorba, - şi aşa să mergem noi! Tu, Sara, rămâi însă alături de Mine şi îmi vei sluji ca un martor puternic! De aceea şi reţine această rochie de mormânt pe trupul tău; pentru că şi această rochie îmi va fi martor! - Acum însă să mergem noi!“
La aceste cuvinte ale Mele ne ducem de îndată la şcoală.

17. Domnul explică un text al lui Isaia.

Când eu păşesc în şcoală, stăteau în jur de zece bătrâni din Nazaret cu mai mulţi farisei şi învăţători de lege la o masă mare şi se sfătuiau tocmai despre versetele ale proorocului Isaia, care sunau astfel: „Spălaţi-vă şi vă curăţiţi! Nu mai faceţi rău înaintea ochilor Mei. Incetaţi odată! Invăţaţi să faceţi binele, căutaţi dreptatea, ajutaţi pe cel apăsat, faceţi dreptate orfanului, apăraţi pe văduvă! Veniţi să ne judecăm, zice Domnul. De vor fi păcatele voastre cum e cârmâzul, ca zăpada le voi albi şi de vor fi ca purpura, ca lâna albă le voi face. De veţi vrea şi de Mă veţi asculta, bunătaţile pământului veţi mânca. Iar de nu veţi vrea şi nu Mă veţi asculta, atunci sabia vă va mânca, căci gura Domnului grăieşte. Cum a ajuns ca o desfrânată cetatea cea credincioasă şi plină de dreptate? Dreptatea locuia în ea, iar acum este plină de ucigaşi. Argintul tău s-a prefăcut în zgură şi vinul tău este amestecat cu apă; Mai-marii tăi sunt răzvrătiţi şi părtaşi cu hoţii; toţi iubesc darurile şi umblă după răsplată. Ei nu judecă orfanul, iar pricina văduvei nu ajunge până la ei. Pentru aceasta zice Domnul, Dumnezeul Savaot, puternicul lui Israel: Răzbuna-Mă-voi împotriva asupritorilor Mei şi Mă voi întări cu răzbunare asupra vrăşmaşilor Mei! (Isaia. 1, 16-24)
Despre sensul acestor versete se sfătuiau ei şi nu ajungeau la o înţelegere.
Atunci am păşit Eu în faţă şi le-am spus: „Ce cugetaţi voi despre ceea, ce este totuşi aşa de limpede ca soarele amiezii dezvăluit în faţa voastră în toată fapta? Uitaţi-vă la orfanii şi văduvele voastre! Cum este starea lor? În loc să vă îngrijiţi de aceştia, le luaţi încă şi ceea ce au; şi pe săracii orfani în vindeţi ca sclavi la păgâni, cum voi intenţionaserăţi să puneţi în aplicare asemenea faptă de-abia cu câteva zile în urmă pe o cale secretă şi aţi fi şi pus aşa ceva în aplicare, dacă nu v-ar fi împiedicat foarte puternic la aceasta vameşul Kisjonah.
Într-adevăr spune Domnul: „Veniţi să ne judecăm, zice Domnul! De vor fi păcatele voastre cum e cârmâzul, ca zăpada le voi albi şi de vor fi ca purpura, ca lâna albă le voi face!“- dar Eu întreb: când şi prin care circumstanţe? Cum arată treabă cu voi şi cu cetatea evlavioasă, care se şi cheamă „cetatea lui Dumnezeu“? Cât de multe păcate dintre cele mai dure şi strigătoare la cer s-au comis deja în ea şi câte sunt acum comise!?
„Spălaţi-vă şi vă curăţiţi şi lepădaţi de la ochii Mei fiinţa voastră rea!“ - a spus Iehova prin gura proorocului. Într-adevăr spălaţi voi trupul vostru de şapte ori pe zi şi vă curăţiţi hainele şi vopsiţi pe an de două sau de trei ori mormintele celor morţi ai voştri; dar inimile voastre rămân împietrite şi sunt pline de nelegiuire şi de la aceasta se trage, că voi vă asemănaţi cu mormintele voastre vopsite, care arată pe dinafară împodobite şi curăţite, în interior sunt însă pline de miros scârbos, oase de morţi şi pline de putregai urât mirositor!
Proorocul a vorbit despre curăţirea inimilor voastre şi v-a îndemnat să lepădaţi păcatul vostru din faţa atoatevăzătorului ochi al lui Dumnezeu; dar voi n-aţi preluat acest sens încă niciodată în inima voastră şi curăţiţi de aceea numai pielea voastră şi lăsaţi să se scufunde inima voastră în tot putregaiul iadului! O tu necuviinţă a iadului, cine te-a învăţat vreodată aşa ceva?!
Într-adevăr spuneţi voi: „ţapul, pe care Moise şi Aaron l-au poruncit, este până la ceasul acesta în fiecare an împovărat cu păcatele a tot Israelul, atunci este tăiat şi aruncat în Iordan!“ (3 Moise 16). O voi orbilor! Ce vină are, oare, ţapul, că voi păcătuiţi continuu şi nu vă îndreptaţi în inimile voastre?
Această acţiune a fost numai o închipuire, din care voi de mult ar fi trebuit să învăţaţi, că ţapul arată doar poftele voastre rele, trupeşti, asemenea fiind aici trufia voastră, care este asemenea berbecului care împunge şi peste măsură de rău-mirositor, desfrânarea voastră şi murdăria voastră în toate lucrurile, zgârcenia voastră şi pizma şi invidia voastră! Cu distrugerea ţapului ispăşitor ar fi trebui voi să distrugeţi pentru totdeauna ţapul inimii voastre, aşa aţi fi îndeplinit pe viu porunca lui Moise şi a lui Aaron şi prin aceasta aţi fi recoltat negreşit binecuvântarea acesteia! Aşa însă aţi omorât voi într-adevăr ţapii, ceea ce nu va putut folosi la nimic, dar inimile voastre pline de păcate v-au rămas vouă; de aceea a îndeplinit Iehova ameninţarea Sa şi o va îndeplini mai departe mai mult încă, când măsura voastră rea va fi plină.
Frumos este doară faptul, că, acum, păgânii trebuie să aducă dreptate poporului şi să se îngrijească de văduvele şi orfanii acestuia! Dar şi de aceea este adevărat, cum spune proorocul: „Răzbuna-Mă-voi asupra asupritorilor Mei, care sunt păgâni şi Mă voi întări cu răzbunare asupra vrăşmaşilor Mei!“ Unde a ajuns puterea voastră şi unde s-a pierdut tăria voastră? O mică grămadă de păgâni stăpâneşte poporul lui Dumnezeu odată atât de puternic! Ruşine de veşnica ocară şi dezonorare! Copiii şarpelui sunt mai înţelepţi şi mai cinstiţi decât voi copii ai luminii.
De aceea în timp scurt se va întâmpla, că păgânii vor răspunde de acest pământ sfânt şi voi nu veţi mai avea din această pricină nici ţară şi nici un rege; ci tiranilor străini să le slujiţi ca nişte sclavi şi fiicele voastre nobile vor fi pângărite de păgâni şi de lucrătorii păgâniilor, iar fructul lor va fi urât ca şi puii viperelor şi a tuturor şerpilor!
Aceasta aţi ales voi din acei profeţi, care au scris pentru inimile voastre, cum puteţi să împodobiţi mai mult ceremoniile la spălările fără însemnare şi a curăţării trupurilor voastre, a hainelor şi a mormintelor, ca prin urmare ceremonie să vă aducă jerfe cu mult mai bogatte; dar voi nu vreţi să înţelegeţi, ce îi este lui Dumnezeu pe plac! O voi prinzonieri groaznici a diavolului! Pe el îl slujiţi cu ceremoniile voastre - şi de aceea vă veţi primi răsplata în mocirlă, aşa cum vă este vouă pe merit.
Corpul se curăţă, atunci când este nevoie, o dată, de două sau de trei ori pe zi şi hainele se spală atunci, când ele sunt murdare; căci aceasta a spus Moise spre sănătatea corpului. Tot aşa se acoperă mormintele cu un strat de lut, înalt de o palmă şi după aceea se văruieşte această platformă de lut, atunci când este uscat, de mai multe ori cu var, ca nu cumva să se crape platforma, deoarece mai ales în primii ani ai descompuneri s-ar putea să iasă mirosuri care ar fi prin urmare dăunătoare oameniilor, animalelor şi plantelor.
Vedeţi, de aceea s-a ordonat văruirea mormintelor, iar acest lucru este cât se poate de limpede! Cum aţi putut să schimbaţi aceasta într-o lucrare de slujbă dumnezeiască?! O voi fără minte, voi smintiţilor! Ce folos ar avea spiritul decedatului din toate acestea?!“

Eu am citit destul de mult din el...(mai mult la insistentele unora).. Am si cateva carti, printre care Casa Domnului in 3 volume...
Omu' are o imaginatie bogata, intr-adevar, dar ca scriitor se chinuie inutil sa imite spiritul biblic... E departe rau... Probabil ca a vrut sa faca si el o secta asa zis crestina, ca multi altii... Sau au vrut sa faca altii in numele lui...O fi reusind sa amageasca vreo cativa lorbilieni , Dumnezeu stie... Oricum fanii de la Star Trek sunt mult mai multi...
Ps... cat despre faptul ca ar fi profet... nici el n-a avut curajul sa sustina asta.. La urma urmei ce a profetit el?
Insa mult mai interesant mi s-a parut Krishnamurti, asta macar a fost original...

@Clopotel

Lorber nu a fost scriitor, ci musician si nici nu avea degand sa fie sau ceva talent,
si nici nu a calatorit pe undeva, ci Cineva a inceput sa-i dicteze intr-o buna zi in inima cartile !

Daca ai citit asa de mult si nu L-ai recunoscut pe CEL ce scrie de fapt acolo
si de ce El incearca, in ochii tai, sa "imite" Biblia, atunci inca nu ai darul de a-L intelege !

Caci trebuie sa-ti sara in ochi de la o posta, ca in afara de Lorber pe
lumea asta nu a avut nimeni niciodata curajul sa "imite" cuvantul lui Iisus
asa cum este in Biblie. Pt. ca nici nu se poate.

Este orbirea ta care nu te lasa sa intelegi pe CEL care este de fapt
autorul acestor 12.000 de pagini scrise de mana , pe care Lorber nici macar daca le-ar fi inventat
nu l-ar fi putut scrie de mana in timp record de 1 carte marede peste 500 de pagin pe an,
al carei intelepciune depaseste toate cartile care le-am citit eu vreodata !

Si nu am citit putine ! Dar ce sa-i faci...fiecare cu intelepciunea lui.
Stiu pe ctava care au citit si nu au intele nici ce s-a scris si nici CINE a scris.
Este usor sa intelegi ce s-a scris, dar mai greu sa intelegi CINE a scris.
Atata vreme cat nu intelegi nu poti sa crezi cine este Autorul acelor carti.

Puneti cartea sub perna inainte de a te culca si roaga-l pe Iisus sa-ti arate intr-un vis,
daca intradevar El a scris-o prin Lorber...poate asa vei crede.Lorb

Acest topic a fost editat de Grabillion: 20 Jan 2006, 06:11 PM

Draga Grabrillion,
Nu inteleg de ce te-ai ofuscat pe mine... Ai intrebat cine a citit si eu mi-am spus parerea... Ce treaba ai tu cu parerea mea? Tu o ai pe-a ta... Esti liber ca daca omu si-a facut secta sa te inscrii in ea... E democratie...

Pai atunci... mai citeste... Si ce faci daca la anu' ii bate vreunu recordu' la scris? Il lasi pe Lorber si te duci dupa ala?

Pai eu dorm fara perna
Iar langa mine, pe noptiera, cand dorm prefer sa am Biblia...Stii... crestinii asa fac...

@Bolt, ai uitat sa-mi raspunzi ??

Imi cer scuze pt. ca am uitat. Am fost angrenat in mai multe topicuri si de aceea. Sunt totusi in criza de timp si nu stiu unde sa ma mai impart. Probabil in weekend voi raspunde. Cele bune.

Cam tarziu dar totusi. Uite Grabillion ca-ti raspund numai decat.

Pai eu nu zic nu stii Biblie dar stii dupa metoda lorberiana. Iar de dedus dreptatea o deducem foarte simplu apeland la evidenta textului biblic.

Dragul meu, el l-am rasfoit pe Lorber dar pap Biblie aproape zilnic. Cand vrei sa deosebesti banii falsi de cei adevarati te apuci si inveti toate elementele si detaliile banilor adevarati si imediat ce vei avea unul fals in mana, iti va sari in ochi.
Asadar eu nu am de ce sa-l aprofundez pe Lorber pt. ca mi-a sarit in ochi imediat parabiblicul din scrierile sale pretins inspirate. A fost el inspirat de Isus cum a fost si Joseph Smith.

Eu VAD de la inceput ca Lorber e parabiblic. Am dat o multime de texte numai la un singur subiect.

Pai deja am descoperit unul in presupunerea ca o parte constienta a omului supravietuieste mortii. Daca ar fi fost inspirat, Isus sigur nu l-ar fi mintit.

Cum adica in <inima> ? In cord ?

Daca nimic din ce scrie acolo nu-i contradictoriu cu "cea mica", e OK. Eu inca nu m-apuc de ea pana nu-si revizuie nea Lorber opinia cu sufletul, care in Biblie e in toate cazurile omul muritor.

Daa ? Hai sa vedem textul din Ioan 21.25 :

Tu intelegi prin asta ca mai trebuia cineva inspirat pe traseu ca sa spuna inca ceva ? Insasi observatia lui Ioan arata ca el le cunostea. De ce nu le-a scris el ? Pt. ca afirmatia lui de la sfarsitul eveangheliei sale este doar una retorica menita sa arate densitatea implicarii lui Isus in viata oamenilor. Atat. Si nu ca ar mai fi vreo gnoza aparte. Asta-i iz de gnosticism ce faci tu.
Eh, iaca si raspunsul. Daca doresti mai vorbim dar strict pe o tema si nu pe generalitati.

>A citit cineva de aici ceva scris prin Lorber ?

Da, am citit.

>Prin "a citi " nu ma refer la rasfoitul superficial si la cititul cu seriozitate de la cap la coada
a unei carti.

Am inteles. Am citit cu seriozitate, nu superficial.

Recunosc ca aceste carti m-au impresionat; m-au impresionat in bine si l-am recunoscut in ele pe Dumnezeu, Parintele nostru preaplin de iubire care s-a intrupat pe Pamant in omul Iisus Hristos, astfel ca Iisus este si "om adevarat si Dumnezeu adevarat".

Recomand tuturor cu caldura aceste carti ale lui Jakob Lorber, pentru ca mie imi par de mare ajutor celor care doresc sa se apropie de Dumnezeu.



Giuliano

Dar cu gravele si stridentele contradictii fata de Biblie, ce faceti ?

Eu nu l-am citi pe Lorber... oricum, 10 volume a 500 pagini, nu prea este la indemina... De aceea, puteti voi select din Lorber anumite aspecte pro/anti biblice, sau non-biblice, pentru discutie, cu indicarea sursei? Bold l-a mentionat in legatura cu Crestinismul Spiritual... Eu l-asi rasfoi, dar 10 volume este prea mult... Ioan a scris 30 (trei zeci) de pagini... Apocalipsa are 20 (doua zeci) de pagini... le tot citesc de multi ani... pentru Lorber ar trebui sa mai nasc o data... poate de mai multe ori...

@edinide :

Asa este. Pt. ca n-are de spus nimic a trebuit sa zica mult. Stai fara grija, n-ai ce pierde. Eu am fost pe site si am vazut niste enormitati parabiblice p'acolo si am inteles ca ar fi o pierdere de vreme sa raspunzi la tot. Cu atat mai mult cu cat au facut-o altii. Nu mai retin unde dar am gasit si critici puternice adresate modului sau haotic in care face exegeza.

>Dar cu gravele si stridentele contradictii fata de Biblie, ce faceti ?

Nu am gasit astfel de contradictii.


Giuliano

>Eu nu l-am citi pe Lorber... oricum, 10 volume a 500 pagini, nu prea este la indemina...

Nu se pune problema asa. Citesti cat poti, din cat gasesti in librarii...

Eu iti sugerez sa incepi prin a citi o carte, una singura, de Lorber... si-ti faci o parere. O scara se urca treapta cu treapta...


Giuliano

Acest topic a fost editat de iulian1969g: 7 Apr 2006, 11:51 AM

@iulian :

Fiecare dintre noi sesizeaza contradictiile in functie de nivelul sau de cunoastere biblica. De exemplu un pasaj din Lorber :

1. "Mama voastră este mereu ascunsă în voi şi VOI SUNTETI PERMANENT CUPRINSI IN EA. Ea v-a născut; Ea v-a dat viaţă. Ea este cea care v-a dat corpul şi şi tot Ei I-L VETI DA PANA LA URMA INAPOI INTR-O ZI. FERICITI VETI FI VOI DACA AJUNGETI SA O CUNOASTETI PE EA SI IMPARATIA EI, dacă respectaţi legile Ei şi mai ales dacă primiţi să acţioneze în voi îngerii Mamei."
2. " Sângele care circulă în voi S-A NASCUT DIN SANGELE MAMEI DIVINE NATURA. Sângele Ei CADE DIN NORI; ţâşneşte din pântecele pământului, susură în pârâurile munţilor, curge larg în râurile câmpiilor; doarme în lacuri; vuieşte puternic în mările furtunoase. Aerul pe care îl respirăm s-a născut din respiraţia MAMEI NOASTRE DIVINE NATURA. Respiraţia Ei este azurie în înălţimea cerurilor, foşneşte pe vârfurile munţilor, şopteşte în frunzele pădurii, unduieşte peste câmpii, doarme în văile adânci, arde fierbinte în deşert. Tăria oaselor voastre s-a născut din tăria oaselor Mamei divine, care a dat consistenţă stâncilor şi pietrelor. Ele stau dezgolite în faţa cerului, pe vârfurile munţilor; sunt ca nişte uriaşi care stau dormind pe coastele munţilor, ca nişte statui sfinte aşezate în deşert şi ascunse în adâncimea pământului. Delicateţea cărnii noastre s-a născut din CARNEA MAMEI NOASTRE DIVINE NATURA, a cărei carne devine galbenă şi roşie în fructele copacilor şi ne hrăneşte în brazdele câmpiilor. Măruntaiele noastre s-au născut din măruntaiele divine ale Mamei Natura şi sunt ascunse ochilor noştri, precum adâncimile nevăzute ale pământului. Lumina ochilor noştri, auzul urechilor noastre, amândouă s-au născut din lumina şi sunetele Mamei noastre divine Natura, care ne înconjoară aşa cum valurile mării înconjoară peştele, aşa cum aerul învolburat înconjoară pasărea. Omul este fiul Naturii divine şi de la Ea a primit Omul întregul său trup, întocmai cum trupul unui nou-născut se naşte din trupul mamei sale. Adevărat, adevărat vă spun, VOI SUNTETI UNA CU MAMA VOASTRA DIVINA NATURA; Ea este în voi şi voi în Ea. Din Ea v-aţi născut, în Ea trăiţi şi la Ea vă veţi întoarce din nou. De aceea, păstraţi ca fiind sfinte legile Ei, pentru că niciodată nu poate trăi mult şi nici nu poate fi fericit, decât acela care îşi cinsteşte Mama divină şi respectă cu umilinţă legile Ei. Căci respiraţia voastră este respiraţia Ei; sângele vostru este sângele Ei; oasele voastre sunt oasele Ei; carnea voastră este carnea Ei; măruntaiele voastre sunt măruntaiele Ei; ochii şi urechile voastre sunt ochii şi urechile Ei (căci totdeauna partea este în tot şi totul în parte)."

Pt. inceput ma voi rezuma la atat. Eu am facut sublinierea (boldirea) si astept comentariul oficial al acestora.
Doar o intrebare - cine-i aceasta mama ?
Si o mica retorica - ce are a face crestinismul cu panteismul ?

Acest topic a fost editat de Bolt: 7 Apr 2006, 06:00 PM

Atunci, de ce mi l-ai dat exemplu, si m-ai facut curios inutil...?
Revenind la citatul selectat, fara a sti cit este de reprezentativ, Lorber este mai aproape de Darwin decit de Crestinism, si spune lucruri comune pe care le-a... divinizat: "Din Ea (Natura Divina) v-aţi născut, în Ea trăiţi şi la Ea vă veţi întoarce din nou". Ceva asemanator scrie si in Geneza, care pare simplu parafrazata aici, dar in Geneze se vorbeste despre un Blestem, prin care Omul se intoarce in Tzarina, pe cind Lorber vorbeste ca fiind Calea Naturala a Omului... chiar Destinul Omului, ceea ce este Paginism, nu Crestinism, de genul "Omul inchinindu-se Ciclului Naturii". Pare doar o mica confuzie, substituirea Creatorului prin Creatie...

Eu inca le astept comenariul oficial si apoi le cer paralelismul cu Biblia. Sunt si eu curios sa vad cu de am fost creati de mama natura si cum de aceasta e divina.

Draga Iulian1969g,

>1. "Mama voastră este mereu ascunsă în voi şi VOI SUNTETI PERMANENT CUPRINSI IN EA. Ea v-a născut; Ea v-a dat viaţă. Ea este cea care v-a dat corpul şi şi tot Ei I-L VETI DA PANA LA URMA INAPOI INTR-O ZI. FERICITI VETI FI VOI DACA AJUNGETI SA O CUNOASTETI PE EA SI IMPARATIA EI, dacă respectaţi legile Ei şi mai ales dacă primiţi să acţioneze în voi îngerii Mamei."


Tu imi dai acest citat, pe care eu nu-l cunosc.

Ai uitat sa precizezi despre ce lucrare este vorba, editura, la ce capitol...

Eu nu am citit asa ceva si trebuie sa-mi lasi si mie posibilitatea sa verific...



Giuliano

P.S. Bine v-am gasit!

Dar, uite, Grabillion a dat in pagina intai un citat din Lorber. Si nu am gasit un comentariu de-al vostru la el.

Voua va place?

Il gasiti in acord cu Biblia?

Cum il simtiti in inima voastra: ca fiind autentic? Ce puteti spune despre acel citat?



Giuliano

@iulian :

Toata stima pt. stradania lui dar e fara sens. Nu avem ce comenta la o perspectiva panteista a lui Lorber cu privire la crestinism. Nu Isus ar fi inspirat asa ceva. Nu am eu timpul necesar sa postez toate erorile si antibiblismele sesizate.
Daca vrei sa vezi cat de inspirat e Lorber, pune mana in profunzime pe Adevarata Inspiratie. Studiind mai intai Adevarul, falsul il vei distinge imediat.

Acest topic a fost editat de Bolt: 8 Apr 2006, 03:17 PM

Uite, Bolt, ce scrie la adresa de unde ai citat tu acel fragment:


"Lucrarea de faţă cuprinde doar un fragment - aproximativ o optime - din manuscrisele integrale care există în aramaică şi
sunt ţinute secrete în Biblioteca Vaticanului şi care, de asemenea, există în slavona veche, la Biblioteca Regală a Habsburgilor (proprietate, în prezent, a statului austriac)."


Deci eu inteleg ca acel fragment nu-l are ca autor pe Jakob Lorber.



Tu nu intelegi la fel?

Iar tot la acea adresa la care faci tu referire, Bolt, este data si...


Lista lucrărilor scrise prin dicteu divin de Iacob Lorber



1) Marea Evanghelie a lui Ioan Vol.1 Iacob Lorber (Rezumat)

2) Taina dezvluită a celor trei zile petrecute de Iisus la templu - Iacob Lorber (Textul complet)

3) Descrierea dezvoltării umanitii - Iacob Lorber - fragment

4) Interpretări biblice - Iacob Lorber - fragment

5) Venirea personală a Domnului - Iacob Lorber - fragment

6) Zorii dinaintea Venirii Domnului - Iacob Lorber - fragment



Deci fragmentul din care a citat tu NU face parte din lucrarile lui Lorber.


Giuliano

@iulian :

Atat timp cat sunt prezente si in invatatura lorberiana... Eu nu cunosc nici un site crestin care sa pubilce evanghelii apocrife (cum e aceasta) fara o pozitie critica ferma fata de ele. Ori acolo nu exista asa ceva.

Mie mi se pare suspect urmatorul lucru :

Cu alte cuvinte, aceasta evanghelie ii apartine lui Ioan, zice-se.
Toata stima dar cine stie cu adevarat ce spune evanghelia canonica a lui Ioan, observa o discrepanta colosala intre cele doua. In cea canonica, D-zeu nu se confunda cu creatia (natura) cu e in cazul celeilalte. Ori asta e o chestiune de fond, de principiu si e mai mult decat suficient pt. a extrage o concluzie privind caracterul ei apocrif si lipsa de relevanta teologica.

>Mie mi se pare suspect urmatorul lucru :
"Publicăm aici cuvintele pure şi pline de har rostite de Isus, după ce au fost traduse direct din străvechea limbă aramaică, limba vorbită de Isus şi de iubitul său discipol Ioan, care a notat cu cea mai mare exactitate învăţăturile personale secrete ale divinului său Maestru."
>Cu alte cuvinte, aceasta evanghelie ii apartine lui Ioan, zice-se.
>Toata stima dar cine stie cu adevarat ce spune evanghelia canonica a lui Ioan, observa o discrepanta colosala intre cele >doua. In cea canonica, D-zeu nu se confunda cu creatia (natura) cu e in cazul celeilalte. Ori asta e o chestiune de fond, de >principiu si e mai mult decat suficient pt. a extrage o concluzie privind caracterul ei apocrif si lipsa de relevanta teologica.

Dar noi discutam aici despre scrierile lui Jakob Lorber, nu-i asa? Asa ca sa lasam deoparte deocamdata comentariile la scrierile "traduse direct din străvechea limbă aramaică"...

Bine?



Iti doresc sanatate si pace sufleteasca!



Giuliano

@iulian :

Da, multumesc pt. invitatie.
N-as vrea totusi sa trecem cu vederea faptul ca acea evenghelie ii este adresata lui Ioan si care este completamente diferita de cea canonica.

Multumesc la fel.

Incantatoarea-mi meserie mi-a adus sub ochi, acum catva timp, un text referitor la activitatea lui Lorber. Continea diferite polemici cu privire la autenticitatea unor texte ramase anonime pana astazi, iar Lorber era principalul suspect de a le fi scris. Desprinderea de material, optimizarea lumii celorlalti, sper ca nu-l banuieste nimeni ca ar fi foat doar un empatic religios si ... cam atat.
Daca detineti texte Lorber inafara celor existente online, mi-ar placea sa le studiez.

>Incantatoarea-mi meserie mi-a adus sub ochi, acum catva timp, un text

Hristos a inviat!


Poate ne spui si noua, te rog, ce meserie ai?


Cu privire la cartile lui Lorber, vazand ca esti din Bucuresti, pot sa-ti spun ca o parte dintre ele le gasesti la libraria Eminescu (la subsol). Acolo au si un calculator unde poti da cautare dupa autorul Jakob Lorber si gasesti ce au in stoc, iar doamnele de la standuri iti dau indrumarile necesare.


Iti doresc sanatate si pace sufleteasca!



Giuliano